Page 30 - 1963-12

Pag. 2 Drumul socialismului Kr; 2784

A apărut nr. 11/1963 A - ------------
Să gospodărim cu grijă al revistei ------------------ A
Buletine (le ştiri şi radiojurnale:
B R A D : Luna dc m iere fără băr­
„Probleme economice" ("R adio 5,00; 6,00; 7,00; 13,00; 17,00; 20,00; bat — cinem atogralul „St. roşie" /
fondul de fura ie al revistei „Probleme Economice" se PRO G RAM UL I: 6,05 Cinleccj 22,00; 23,52 (programul 1) 10,00» L O N E A : D intele de aur — cinc-
N um ărul pe luna noiembrie 19(13
11 DECEMBRIE 10C3
T E IU Ş :
12,00; 14,00; 10,00; 18,00;
m atcgra lu l „M in e ru l";
21,00»
23,00; 0,52 (programul II).
C oncertul m ult visat — cinem a­
deschide cu articolul „Produsul so­
cial total şi probleme ale reproduc­ 6.30 Emisiunea pentru sale; 6,40 to g ra lu l „V ic to ria " i Z L A T N A :
Experienţa a arătat câ u n ită ţile colective nu trebuie să tolereze ase­ făinurile preparate din flnuri de lu- ţiei sooialisle lărgite" de Mircca Jocuri populare; 6,45 Salut voios (2inerţia M o n g o lii — cinem atogralul „ M un­
agricole in care exlslâ o preocupare menea stări de lucruri. Ele au da­ cernă si trifoi. Biji. In continuare stnt publicate dc pionier; 7,10 Muzică in terpre­ c ito ru l" ; IU A : Dosarul lu ra t —
permanentă pentru buna Întreţinere toria să întreprindă acliun i urgente O mare alentie este necesar să a rtic o le le : „V alorificarea superioara tată dc fanfară; 7,30 Sfatul medi­ 11 DECEMBRIE 1963 cinem atogralul „Lu m ina- ; APO/,-
$i hrănire a animalelor, obţin pro­ pentru buna păstrare şi depozitare fie acordată in stru irii în g rijito rilo r a ţiţe iu lu i" de Nicolae loncscu. „Re­ cului; 7,45 Cinlă orchestra rle D E V A : tla ra k iri — cinem ato­ DUL DE SU S : Un fnrmn de note
ducţii ridicate de lapte şi carne şi a nutreţurilor. Este necesar ca in de animale, care trebuie să cunoască ducerea preţului de cost — o sar­ muzică populară „O rzişo ru l" din gra fu l „ P attla" ; Cei doi care au — cinem atograful „23 A ug ust" ;
in timpul iernii. Menţinerea In un cel mai scurt timp sâ se facă ve*. modul de folosire a furajelor in cină importantă în industria side­ Roşiorii dc Vede; 8.00 Sumarul lu rat luna — cln cm alo gra lul C A L A N : D intele dc aur — cin e­
r.ive) ridicat a producţiei animaliere rilicarea şirelor, clă ilo r şi a stogu­ raţii, cantităţile $i forma sub care să rurgică" de St. M. Dumitraşcu şi C presei centrale; 8,06 Program de „ A r ia " : SI MERI A : M eşter la toa­ m atograful „ i.C.S.H,".
tn toată perioada de st«bula|ie, im ­ rilor. procedindu-se la acoperirea le administreze. In acest scop este Vonlca, „Extinderea tipizării şi u n i­
pune ca in liecare gospodărie co­ şi virfuirca lor cu paie. precum şi bine să se stabilească in fiecare gos­ ficării in industria construcţiilor de po tp u riu ri; 9,01 Muzică din ope­ te — cin cm utog ralu l „M u n c ito ru l": (Buletin
lectivă şi d* slut să se urmărească la verificarea depozitării plevci, a podărie ordinea de folosire In rafii maşini" de V. Gavăl, „Zonarea — rele; 10.00 Teatru la m icrofon P E TR O ŞAN I: H a ra h iri — cine-
pe baza unui plan concret ra mun­ nutreţului îusilozat, luîndu-se măsuri a furajelor. N u tre ţu rile cele mai bune m ijlo c important de repartiţie ra ţio ­ „Profesiunea doamnei W n rre n 1'; lu a lo g ra lu l „R epublica" •, A dis­
ca să lie bine organizată, iar folo­ pentru, a se împiedica pătrunderea şi cu o valoare nu tritivă mai rid i­ nală a producţiei agricole" de C. ^2,00 Muzică populară? 12,25 Con­ pă rui o nuvă — cinem atogralul meteo miopie.
sirea furajelor să se facă cu price­ In ele a apei provenite din ploi cată trebuie rezervate pentru perioa­ Papacoslea şi C. Raţiu şi altele. cert de muzică uşoară; 14,00 Din „7 N o iem b rie- » A LB A IU U A :
pere şi cu mult simt gospodăresc. sau zăpezi. da cind se Înregistrează cel mai Rubrica „D in planul de activitate folclorul muzical al popoarelor » L<i v îts la dragostei — cincm aio- PENTRU 21 DE ORE
mare număr de fătări. De asemenea, ştiinţifică al Institutului de Cerce­ gru tu l „V ic to ria " ; O m oştenire
In acest an s-au strlns can lilăli O preocupare importantă a briga­ 15,00 Muzică de estradă; 16,15 V o r­ Vrem e neslabilâ cu cerul mal
mai mari de furaje decil in anul dierilor zootehnici, a setilor de fer­ este indicat ca Ia începutul perioa­ tări Economice- , cuprinde articolul beşte Moscova; 17,30 Prietena noa­ cu bucluc — cin cm ulo gra tu l „23 mult noros, cind vor cădea pre­
„Publicistica romînească din secolul
trecui. In acelaşi timp nutreţurile me şi a în g rijito rilo r de animale m dei de stabulatie să se consume tn stră cartea,* 18,15 Fapte din în­ A u g u s t S E B E Ş : U ltim u l tren
prim ul rînd dovlecii In amestec cu X IX despre întemeietorii socialismu­ cipitaţii iio la ie sub formâ de nin­
fiind de calitate mai bună şi din această perioadă trebuie să o cons­ coceni tocali. sfecla şi apoi nutreţul lui ştiin ţific" de CI». Dobre. trecere; 18,30 Program muzical din Gun l l i l l — cinem atogralul soare. V in tu l va sufla moderat cu
o : ti munte variate. Marea m ajoritate tituie luarea unor astfel de măsuri murat, deoarece acesta din urmă se In cadrul rubricii „însem nări- sini pentru evidenţiaţi In întrecerea so­ „ Progresul" ; La 30 dc ani — c i­
a gospodăriilor colective şi-au asi­ incit să se asigure înlăturarea com­ păstrează mai bine pe un tim p mai publicate a rtic o le le : „Com erţul ex­ cialistă) 19,00 Jurnalul satelor? nematograful „Sebeşul" ; ORĂŞ- intensificări locale din sectorul
gurat can lilăli sporite de linuri pletă a risipei de furaje de la şiră Îndelungat. La Întocmirea ra ţiilo r e terior al U.R.S.S.- de I. Burşteui, T IE : Doctor in IHozolie — c i­ N o nl-V cslic.
grosiere, suculente şi o bună parte la grajduri şi la iesle. De mare în­ necesar să se aibă in vedere faptul „Dezvoltarea creşterii animalelor in 19,25 Program dc romanţe,- 20,30 nem atograful „P a tria " » T u tu n u l — Temperatura va fi cuprinsă ziua
din concentratele necesare. Prin fo­ semnătate este ca in fiecare gospo­ ca hrănirea animalelor să fie făcută gospodăriile agricole colective din Noapte bună, copii; „O viorea la scria l şl II — cln e m a lo g ia lu l Intre — 3 ‘ si 2 grade, iar noaptea
losirea cn chibzuinţă a acestora se dărie să se verifice cantităţile :te In raport cu producţia acestora, tu­ regiunea Bucureşti- de D. Ci tu şi Polul N o rd "; 20,40 Lecţia de lim ­ „F la c ă ra "; H A Ţ E G : C crcom uşki Intre — 3 şi — 9 grade, dimineaţa
pcate asigura o hrănire corespun­ furaje existente, care să fie cin- ra jele concentrate fiind repartizam Gh. Anghel, „O bservaţii asupra orien­ ba rusă ciclul II; 20,55 Muzică — cinemafogra/u/ „P op ular" » ceată locală.
zătoare a animalelor pe întreaga pe­ tărite şi înregistrate, pentru ca apoi numai pentru tinerel şi animalele cu tării dezvoltării producţiei agricole uşoară de G clu Solomoncscu;
rioadă de stabulatie, in vederea pe această bază să se poală întocmi 21,15 La microfon: Satira şi um o­
producţie ridicată, Iar nutreţurile le­ In G A.C. „T ractorul roşu",.şi G.A.C.
m enţinerii In slare Dună şi la un raţii echilibra le. economicoase pen­ guminoase, bogate In proteine, să „Flacăra", regiunea C luj" de N. rul freluare); 23,03 Concert de
potenţial de piorlucţie ridicai n] tru fiecare specie şi categorie de
fie rezervate In special pentru ti­ Konig (Cluj). noapte.
animalelor. In acest scop este nece­ animate. neret şî vacile de lapte, evillndu-se
Revista mai publică articole
de
sar ca in fiecare gospodărie colec­ O rezervă importantă de Iuraje alcătuirea de raţii complete pentru critică şi b ib lio g ra fie : „Cercetarea PROGRAM UL II: 10,10 Cînlece
tivă să se întocmească plănuii chib­ rare trebuie valorificată cu multă animalele neproductive. căilor de reducere a cheltuielilor de de Dum itru Bughici; 10,25 Pro­
zuite de hrănite a animalelor, liuin - grijă o constituie cocenii şi paiele. gram interpretat de elevi ai şco­
circulaţie în comerţul socialist- |Pro-
du-se seama de cantităţile st sor­ Peniiu a se osigura o alimentaţie Cu mare chibzuinţă trebuie folo­ bleme ale cheltuielilor de circulaţie lilor de muzică din tară; 11,00 M e ­
timentele de furaje existente. In raţională o animalelor şl folosirea site nutreţurile murate. Acestea nu în comerţul socialist din R P R ) de lodii populare din Oltenia» 11.15
gospodăriile agricole c o le riive unde cu maximum de randament a acestor se vor scoale din siloz decit Iu can­ Nichita G eorgescu; „O lucrare ju ­ Universitatea tehnică radio; 12,45
consiliile de conducere s-an în ­ furaje, ele trebuie adm inistrate în tităţile necesare pentru cel mult o
g rijit să pregătească temeinic i->r- raţii numai in stare preparată. Me- zi, restul silozului acoperlndu-se cu ridică utilă pentru econom işti- (Prof. Din viata do concert a Capitalei;
dr. Traian lonnşcu şi Eugen A. Ba-
narea animalelor, asemenea planuri rilă să fie evidenţiat in această p ri­ straturi groase de paie spre a-1 feri rasch. membri corespondenţi ai Aca­ 13.30 Însemnări de re p o rte r; 13.40
cu şi fost întocmite. Se pol da ca vinţă exemplul gospodăriei colective de Îngheţ. Dacă nutreţul murat a M elodii populare,- 15.25 Cinlecc şi
exemple pozitive In această privin- din Pianul de Jos, unde s-a tocat tnghclat, el nu sc va arunca cl se demiei U P.R.: Teoria generală a jo curi populare; 17,00 Solişti şi
lă gospodăriile agricole colective din şi s-a fnsilczal întreaga cantitate de va lăS3 o zi să se dezgheţe şl apoi contractelor economice, voi. I| de form alii artistice de amatori; 18.05
A lb a lulia, Teiuş, Aurel V la iru, Strei coceni de porumb. Pe această linie se va da In hrana animalelor. . Se Eleonora Roman si lolanda Emines- Concert de estradă? 18,40 Foile­
şi altele. De asemenea, la gospodă­ sc înscrie şi acţiunea întreprinsă de cunoaşte faptul că o parte din fu­ cu ş.a.m.d. ton; 10,30 Lecţia de limba engle­
ria colectivă dm Boi, oraşul regio­ Consiliul agricol raional Alba unde rajele care se folosesc in raţii slnt Rubrica „Scrisori către redactie- ză; 10,45 Melodii... melodii — emi­
nal Hunedcaia. Întreaga cantitate de s-au luat măsuri In | vederea folosirii sărace in săruri minerale, in special cuprîndc scrisori din partea ; Com­ siune de muzică uşoară romineas-
furaje a fost din tim p transportată, in slare tocată şi saramurată a fu­ In calciu. De aceea este important binatului siderurgic Hunedoara. Sfa­
clntărltă, Înregistrată şi depozitată rajelor grosiere tn fiecare gospodărie ca fiecare gospodărie colectivă să-şi tului popular al Capitalei — Direc­ c ă ; 20,15 Şcoala şi viata? 20.35
In şire şi stoguri in apropierea g ra j­ colectivă. Este bine ca acest exem­ procure cantităţile necesare de cal­ ţia generală conslruclii montaj ; Muzică populară; 22,00 Muzică de
ciu, pentru folosirea lui zilnică in Tesătoriei Codlea, regiunea B ra şo v;
durilor. Piecare stog de fiu natu­ plu să fie generalizat în toate u n i­ raţii. dans.
ral sau de leguminoase are număr tăţile agricole din regiunea noastră. ele.
d i ordine şi tăb lilc unde se a ra ti Nu poale fi considerată m ullum iloa- C ondiţiile ce au fost create In
cantitatea existentă, tim pul şi pe­ gospodăriile colective pentru ierna-
rioada clnd se va folosi. A ici au rc situaţia existentă In raioanele rea animalelor, ne îndreptăţesc să
fosl calcutîle raţii chibzuite In ra Brad. Haţeg şi oraşul regional H u ­ considerăm că îngrijirea şi hrănirea Pe scurt de eoresjpcmderofâ
port cu nevoile specifice de a li­ nedoara unde aproape toate tocă- lor se va face In cele mai bune
mentaţie a fiecărei categorii de an i­ torile stau nefolosile, astfel pierzin- condiţii, in aşa fel ca stocurile de fura- (ivitatca culturală desfăşurată dc că­
male. O buna gospodărire şi alentie • Recent, cetăţenii din Petrila au
cln-.se însemnate cantităţi de unităti tre fcruci şi s-au stabilit noi măsuri
in folosirea furajelor există şi la je existente să asigure ieşirea din ia r­ construit un pod peste Jiu care ser­
n u tritive prin folosirea cocenilor tn pentru îmbunătăţirea muncit dc v ii­
gospodăriile colective din Boz, O- nă a efectivului cu o slare de între­ veşte pentru circulaţia dintre cartie­
răslie. Pianul de Jos şi altele, unde hrana animalelor In stare neprepa- ţinere corespunzătoare. Pentru nceas- rele Traian Vuia şi G rigorc Preotea­ tor (I. CHIRAŞ).
fiecare fir de fin este adunat, de­ rată. lo este necesar ca consiliile agricole sa spre strada Republicii. Cetăţenii * La Pclriia a avut loc o şedinţă
pozitat şi folosit cu grijă, acordin- Deosebit de im portant este şi fap­ au efectuat la această lucrare 1.225 cil membrii echipelor dc control ob­
şi consiliile de conducere ale gos­
du-se o alentie deosebită v a lo rifi­ tul ca nutreţurile concentrate — p o ­ podăriilor colective, îndrumate de orc muncă patriotică. S-au evidenţiat ştesc din Pclriia şi Lonca. Tov. Iosif
cării din plin a nu tre ţurilor grosiere rumb, orz. ovăz. mazăre — să fie Iov. Gh. Enăşescu, Nicolae Sînzien, U lin e k din partea sec|iei comerciale
— paie, coceni, pleavă ele, organele şi organizaţiile de partid, Ştefan Gligor, la n u l Lazăr şl alţii (I. a Sfatului popular al oraşului Pe­
administrate In raţii numai In stare
să se preocupe In permanentă de liERCEA şi C. BADUŢA). troşani a evidenţiat aportul adus dc
Sini Insă si gospodării colective uruită, pentru bovine fiind economi­
care încă nu şi-au transportat fu ra ­ problema iernării animalelor, ve­ ® In sala clubului C.C.V.J. Petro­ comisiile dc control obştesc in e li­
tele de pe cirnp, îndeosebi lin u rile coasă uruirea porum bului cu ciocu­ ghind la respectarea întocmai a mă­ şani a avut loc o şedinţă de lucru minarea unor deficienţe din unită­
naturale şi de leguminoase. Aseme­ lui cu lot Pentru substituirea uuei surilor stabilite In această privinţă, a comisiei culturale de pe lingă Co­ ţile comerciale. M em b rii comisiilor au
nea situaţii se Intilnesc la Demsnş, părţi însemnate din nutreţurile con­ ing. EUGEN CERNELEA venit cu o scrie de propuneri dc îm­
Sălaşul Superior, Orăştioara de Sus centrate, in hrana porcilor şi a pă­ i din cadrul Consiliului' agricol mitetul orăşenesc al femeilor Petro­ bunătăţire a activităţii (PETRU
şi în numeroase alte unităţi din ra- regional şani. Cu acest prilej s-a analizat ac- G A IN A ).
i 3 ml Biad. După cum se ştie, finul sărilor este bine să se folosească
o _____
C
care se află In clmp In stoguri mici, A e e o * * « $ 0
•
o
« e « » < I 4 O
fiind supus intem periilor, se depre-
cir.ză calitativ In proporţie de 25-30 O / M G © ti *.V 6 V rV « V
la sulă, In unele cazuri pullndu-se 7 V ââ
strica sau muceqăi complet, prici- v4 jj j
Urc indicat, conştienţi că şi a lţii
nuindu-se astfel un ităţilor respective
însemnate pierderi de furaje. De Situaţii neplăcute oş/eaptă cartea respectivă cu ne­
răbdare. AIIH însă nu se gindesc
asemenea, la gospodăriile colective
In ziua de 24 noiem brie Tca- g rijă $i alentie lafâ de spcctalori. bliotecă, am lost repezit. Dc tapl
din Ruşi, Sarmisegeluza. Drîmbar, Ia a s llc l de lu cruri. Ca urm are,
Slraja, Slreislnqoorgiu, şirele de fu­ Iru l de s/at de estradă din Deva In acest caz, asemenea lu cru ri am nu este un lucru nou că tov. Lo­ îm prum ută c ă ifl dar... nu le mai c * «e o C • o • • * •
raje nu au lost bine clădite, ele a prezenta/ la Dobra, in sala că­ d o ri sâ nu se moi repete, că sint bonf nu respectă ora rul b ib lio te c ii restituie. Aşa, spre exem plu, Vn-
!ăclndu-se pe terenuri nefmprej- m in u lu i cu Intrai, spectacolul „V a ­ lo arte neplăcute, şi că este destul de neatentă cu silcscu hîihaeta, ce locuieşte pe
muite, fiind lăsate astfel la dispozi­ cantă m uzicală". Pâră îndoială, GH. POPESCU strada A vra m lancu nr. 1 deţine.
ţia animalelor Aceste deficiente este spectacolul a lost bun şl a plă­ corespondent c itito rii. Dar, orice nărav are şi 4 câ rti ale b ib lio te c ii din luna ia­ Organizează P
necesar să fie grabnic inlălurale. cu/ p u b licu lu i spectator. Dar, pro­ leac.
Consiliile agricole raionale si con­ C. M O L D O V A N nuarie : Hiena Dănllă, de pe stra­ M tfy tc e A je a . z te p e £ io n u & u v "
blema care s-a rid ica t cu acest p ri­ ,tBunăvoinţă“ da V. A lecsandrf nr. 32, deţine
siliile de conducere ale gospodăriilor le j a lost a Ila : pregătite a să lii biblioteca! ei corespondent tot atifea că rţi din aceeaşi lună ,- Â n dM % :
pentru spectacol. Conducerea că­ Petre M ih ă ilâ , de pe strada Eza- Predea/- S inaia,
m in u lu i cu ltu ra l nu a luat din vre ­ Împrumută dar...
Doream neapărat să Iau de la terina V arga nr. 5, a îm prum utat,
me m ăsurile tn acest sens, a stlcl bibliotecă cltcva căr\l. îm i trebu­ uita sa restituie tot In ianuarie, o carie dar n-a
Un nou spectacol că, înaintea spcclaco/ulul, nume­ n to scu rn & c a ^ a n e & :
iau pentru S nvălăm lnlul p o litic, mai re s /itu il-o n ici pină In pre­
roşi cetăţeni care au (fnut să vadă fm l place m ult să citesc. M l-am zent. Exem plele pot li continuate. Boleia, Qura-Zlata,
După ce au întreprins un tur­ spectacolul, au dus o adevărată dis­ pentru In v ă lă m in tu l profesional, lorm at o bibliotecă personală des­ Oare aceşti tovarăşi nu sc gindesc
neu în localităţile Lonca şi Lu- pută pentru scaune. De ce aceas­ pentru lectura mea proprie. In sta­ tu l dc bogată. M ulte câ rti insă pe câ volum ele îm prum utate dc ei Pietrele şi Pusu.
peni, artiştii amatori clc la clu­ ta ? Pentru cu scaunele nu erau fia de autobuz tocm ai tntîlnlscm care nu Ic posed şi vreau să le sin i aşteptate şt dc a lţi c iiilo ri.
bul muncitoresc din Aninoasa au aşezate In ordinea n u m e ric ă : de pe tov. bibliotecară, Lobont M i- citesc, Ic îm prum ut dc la b ib lio ­ că ele sint un bun obştesc şi nu
prezentat zilele trecute, în loca­ pildă 25 era lingă 240, 3t lin g ă 180 ria. M -am bucurat, credeam că re­ teca raională din A lba lu lia . u nul personal ? a g e n ţie i.
litate, al doilea spectacol cu pie­ ele. zolv repede ptoblem a, dar n-a lost S-a in llm p la t însă de c ile va
sa „Colecţia" de G. Dorin. Nu­ Conducerea căm inu lui cu ltu ra l a sa. Deşi conlorm ora ru lu i, b ib lio ­ o ri să cer o carte $1 să m i Considerăm că organele în drent
meroasele aplauze la scenă des­ m otivează că Inainlea si>cclacolu- teca din Rapolt trebuia să lie des­ se răspundă că e îm prum utată. vo r trebui să ia cit mai grabnic
chisă au dovedit pregătirea şi lui, In sală a avut loc o şedinţă. chisă, lu cru rile stăteau invers. Si­ D iscutind cu cei cc lucrează la m ăsurile necesare îm p o triva aces­
talentul artiştilor amatori ani- Dar cum s-or li schim bat In tim ­ tuaţia nu se com plica dacă tov. bibliotecă, am mai a lia t cd unele tor cetăţeni oare f şi for mea zd b i­
noseni a căror faimă e binecu­ pul şcd in lci scaunele, nu poale da Lobonţ ar li dat dovadă de putină câ rti sint prezente In ra ftu rile b i­ b lio te ci personale din cărţile b i­
noscută în Valea Jiului. In zilele nim eni n ici un răspuns. Se parc că bunăvoinţă. Dar In loc să fiu ser­ b lio te c ii doar In cltcva exem plare, b lio te cilo r publice.
următoare ei vor continua tur­ v it, că doar nu era decit o dis­ că m ajoritatea din cei ce le îm ­ D. M IM A I LE A N U
neul în celelalte localităţi mi­ adevărul cslc a llu l — lipsa de tantă de c îfiva m etri pină la b i­ prum ută respeefd term enul de c l- corespondent
niere din Valea Jiului. C C H F IC T II
In urma recomandărilor făcute
Pentru încheierea cu succes profesor se străduieşte în parte Avram Alexandrina, Truţă Ion V ftm T tu <
dc organizaţia de partid, fiecare
ctc. şi-au înmulţit vizitele la in­
ternat şi în familiile elevilor preo-
f r / -
să-şi pregătească în cele mai bu­
a primului trimestru ne condiţii lecţiile, să aleagă cele cupîndu-sc de regimul de zi al
copiilor, de greutăţile înlîmpinate
dc ci în pregătirea lecţiilor.
mai potrivite teme în vederea te­
zelor, să organizeze lecţii reuşite Organizaţia U.T.M. întreprinde
S-au scurs deja trei luni clc taţi în acest sens de organizaţia Indrumînd şi cont rol în d munca de recapitulare trimestrială, să la nivelul claselor analize peri­
şcoală şi se aşteaptă vacanţa clc U.T.M. şcolii, în ansamblu, directorul şi asculte ritmic elevii, insislînd odice ale situaţiei la învăţătură,
iarnă. Cataloagele de clasă şi car­ Ca efect al sîrguinţci depuse directorii adjuncţi vor continua, asupra celor rămaşi în urmă, să convorbiri cu elevii şi dirigin­
netele de elev sînt mărturii grăi­ dc toţi factorii şcolii, rezultatele conform planului, să centralizeze efectueze cît mai multe lucrări ţii. In adunările U.T.M. sc pune
toare ale muncii ce s-a depus din sc întrevăd a fi destul dc pro­ săptămînal datele privind pro­ practice şi de laborator pentru accentul pe încheierea cu succes
partea profesorilor şi a miilor dc gresul la învăţătură şi frecvenţa aplicarea în viaţă a celor discu­ a primului trimestru iar birou­
şcolari pentru însuşirea pas cu miţătoare. In şcoală avem un nu­ elevilor din toate clasele şcolii, tate la ore. Sc evidenţiază în rile U.T.M. îi mobilizează la
pas a valorosului tezaur al ştiin­ măr mare de note bune şi foarte preocupîndu-se nominal de elevii acest sens profesori ca: Dărămuş consultaţii pe şcolarii care au
ţei şi culturii. bune. Multe clase se situează în cu note slabe şi cu absente ne­ Ion, Roşea Ana, Ivancu Constan­ nevoie de ajutor. Membrii birou­
Elevii şi profesorii Şcolii me­ rîndul claselor fruntaşe ( X I B , motivate. Sînt sesizaţi imediat ţa, Muntean Elena, Ilodiş Gavril, rilor vizitează la domiciliu pe întreprinderea montaje Bucureşti
dii „Horia, Cloşca şi Crişan" din diriginţii şi profesorii în ale că­ Băjan Elena şi alţii. Elevilor cu elevii rămaşi în urmă la învă­
Alba lulia întîmpină încrezători ror sectoare de muncă s-au sem­ lacune în cunoştinţe, profesorii ţătură.
încheierea primului trimestru. nalat deficienţe şi sînt progra­ le acordă consultaţii individuale Direcţiunea şcolii şi diriginţii şantierul Işalniţa—Craiova
Încă din prima zi de şcoală ci au Cum insfruim şi educăm mate interasistenţe pentru a sc şi în grupe mici, aşa cum obiş­ mobilizează şi părinţii în acea­
muncit cu multă rîvnă. Profesori tinerelul şcolar stabili cauza lipsurilor ivite şi nuiesc să procedeze tovarăşii: stă acţiune. In vizitele în fami­ AN&AJEAZA 1>E URGENŢA
ca: Elvireanu Armând, Gherbea măsurile de îndreptare. Cu oca­ Lăpăduş Ana, Avram Elisabela, lie şi convorbirile cu părinţii se
Emilia, Creţu Stela, Mărginean zia asislenţelor, directorii urmă­ Magda Ana, Mureşan Emilia etc. discută situaţia concretă a fiecă­ muncitori calificaţi şi personal tehnic dup.!
Ludovic, Mărculeţ Rodica, Pc- X IC , IXA etc.) iar numeroase resc, pe lingă conţinutul ştiinţi­ La rîndul lor, diriginţii ţin o şi rui copil; la lectoratul pentru pă­ cant urmează:
ribeccanu Pavel, Păcală Dan şi colective au reuşit să facă paşi fic şi aspectul educativ al lec­ mai slrinsă legătură cu profeso­ rinţi şi la adunările pe clase din
alţii şi-au planificat judicios ma­ mari faţă de anul trecut (I XD, ţiilor, atît pregătirea generală a rii propunători ai claselor lor şi lunile noiembrie şi decembrie s-a — ingineri mecanici;
teria trimestrială, s-au pregătit IX E, XI E>. Există totuşi clase claselor cît şi pregătirea indivi­ cu birourile organizaţiilor U.T.M., dezbătut problema regimului de — maişfftri moniori— Jevari;
cu temeinicie pentru toate lec­ cu rezultate destul de slabe duală a elevilor rămaşi în urmă urmărind zilnic progresul la în­ zi în general şi cel din perioada
ţiile, au folosit permanent un (V1IID, 1XB, 1XC). Cu eforturi la învăţătură. Ei verifică în ce văţătură al elevilor, frecvenţa lor, tezelor în special. Părinţii sînt în­ — m aiştri m o nfori—mecanic*;
bogat şi variat material di­ colective, elevii rămaşi în urmă măsură se preocupă profesorii ritmicitatea ascultării. Pe baza drumaţi să-şi controleze şi să-şi
dactic, intuitiv şi ilustrativ, la învăţătură pot fi încă ajutaţi de elevii slabi, cînlăresc volu­ planurilor trimestriale de muncă ajute copiii — fără să se substi­ — tehnicieni construcţii montaje şi ata^ameitta;
au efectuat experienţe şi lucrări să sc îndrepte. mul temelor de casă, evitarea educativă, mulţi diriginţi discută tuie — să-i scutească de unele — tehnicieni norm afori;
practice dc laborator şi atelier, Pentru încheierea cu succes a programării extemporalelor în la orele de clirigenţic despre teh­ obligaţii gospodăreşti, să le cree­
au acordat consultaţii celor cc primului trimestru, organizaţia perioada de vîrf etc. Pe baza pro­ nica învăţării, despre pregătirea ze condiţii mai bune de studiu. — m onfori m ecanici—dieselişfi—compresorişJi;
manifestau tendinţa de rămînere de partid din şcoala noastră, în- elevilor, ctc. Ei acordă o atenţie — lăcăiuşi ţeva ri;
in urmă, au colaborat permanent tr-o adunare generală deschisă, a punerilor primite, direcţiunea deosebită deprinderii elevilor cu Bazaţi pe rezultatele obţinute
cu organizaţia U.T.M. şi cu comi­ discutat măsurile cc trebuie şcolii a luat măsuri de organizare studiul individual, cu munca in­ pînă acum şi încrezători în efi­ — sudori auîogeni de înalta ca ificare.
tetele de părinţi pentru găsirea luate pentru atingerea acestui raţională, pentru această perioa­ dependentă şi organizează — la cacitatea măsurilor preconizate, Se asigură salarizare corespunzătoare— mustea
căilor comune de sprijinire a obiectiv. Pe baza propunerilor fă­ dă, a activităţilor extraşcolare: nevoie — şi ajutorarea lor direc­ vom face totul pentru a încheia
şcolarilor. La rîndul lor, majori­ cute dc comunişti şi de ceilalţi activităţile de cerc, deplasările tă. Diriginţi ca Moldovan Vian, cu succes primul trimestru al în acord şi condi{iuni bune de cazare.
tatea elevilor au învăţat zi dc zi profesori prezenţi, direcţiunea anului şcolar. Solicitanţii se vor adresa la sediul şar.fierubi
lecţiile în mod temeinic la toate şcolii, comitetul U.T.M. şi comi­ cu programe cultural-artistice, Lîncrănjan Ion ctc. şi-au inten­ prof. LASCU T IT L IV IU
obiectele, au pus accent deose­ tetul dc părinţi şi-au alcătuit pla­ încadrarea elevilor in acţiuni so- sificat asistentele la lecţiile cole­ directorul Şcolii medii din incinta Combinatului chimic Işalniţa— C raiova,
bit pe studiul individual. Ei au nuri de acţiuni concrete, din cial-obşteşti, vizionarea spectaco­ gilor lor, iar alţii ca Tăir.aş Emil, „H oria, Cloşca şi Cflşaa" » serviciul plan şi organizarea muncii.
fost permanent îndrumaţi şi aju­ care spicuim cîteva aspecte. lelor etc. Moldovan Eueenia. Voicu Mihai. A lba lu lia . _