Page 33 - 1963-12
P. 33
m O LF TA R l DIN TOATE TARII F. UNTŢT-VA 1
jK
B
Mm
f f i p
m W â M '
drez
\
Sâ reaSizam ritm ic p la r a t ia 1964 C O M U N I C A T P
Pe drept cuvint se poete spune că * ^ x-# J X
laminorul de 1.000 mm este veriga de primite de la otelării nu se r i BIROUL POLITIC AL COMI TETULUI CENTRAL AL PARTI «Şy ^ S ^ a i
principala a grupului de laminoare dică la nivelul cerinţelor, deşi, In DULUI M UN CITO RESC ROM IN A HOTARÎT CONVOCAREA. LA
de la C.S. Hunedoara. Olelul trecut ulli'mele luni s-a imbnnătătit sim ^ 4 K i
prin ca iele acestui laminor s e rv e le ţitor. Aceasta, pe de o parte pentru 23 D ECEM B R IE 1963, A ŞE D IN Ţ E I PLEN ARE A C. C. AL P.M.R. •f -vV
ca materie primă pentru sed iile de că otelării tui respectă coeficientul
650 mm. 750 mm pi 450 mm. De;u, optim de suprapuneri de şarje (ma
orice întrerupere In activitatea sa se xim 1.35), iar pe de altă parte din Primirea de către preşedintele Consiliului
rcsimle in producţia acestora. cauza evenimentelor de cale ferată
In anul în curs. colectivul! de şi ruperilor de trenuri de turnare de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej,
muncă al laminorului bluming (la pe parcurs. Intrările zilnice de lin
minorul de 1.000 mm mal are si gouri nu se fac întotdeauna conform a ministrului Suediei Întîfnîrî ale deputaţilor cu cetăţenii
această denumirel, a inlim pinat m ul graficului.
te greutăli, fapt ce a făcut sâ în In aceste zile au avui loc adu
Deci, este necesară inai multă grijă Una dintre acestea se referă la
registreze o apreciabilă râmînerc în din partea oţelurilor la descărcarea In ziua de 10 decembrie, Gheorghe Sohlma.n. trimis extraordinar şi m i nări de dare do seamă ale (lapida planlaron de pomi ornamentali pe
urmă. Or in 1904 în fala sa stau Gheorghiu-Dej. preşedintele Consi nistru plenipotenţiar al Suediei la Bu
şarjelor şi formarea trenurilor de ţilor din cirenmscripliilc electorah' străzile comune) Propunerea a fost
sarcini sporite. Pentru a le înde liului de Stat al R P, Roiniim, a pri cureşti cu care s-a întreţinut cordial.
turnare. Iar sectorul de transporturi ale comunei Clinic, raionul Sebeş. îmbrăţişată cu căldura de loti ce
plini cu succes vor trebui luate ase mit in vizită protocolară, dc rămas La primire a participat şi Slure Luna cadourilor. Si pentru
va trebui să ia măsuri de întreţi
menea măsuri care să conducă la bun. in legătură cu plecarea defini Iohanson. însărcinat cu afaceri ad- cei mici e un prilej de bucurii. La adunările re au avut loc In toa tăţenii. cure au holărit să contribu
realizarea rilmicâ a planului la * o t i nerea jn bune condilmni a căii fe inlerim al Suediei la Bucureşti. te cele 27 circumscripţii, au purii ie voluntar cu sumele de hani ne
rate, cvilarea bruscărilor şi scur tivă dm (ara noastră. pe Kolf Părinţii g riju lii cumpă.ră copii
Indicatorii. Despre ceea ce s-a fă
tarea duratei dc manevră cipal un număr de peste 700 co cesare procurării materialului sădi -
cut şi ar fi necesar sâ se mai facă lor fel de fel de jucării.
In aceasi| dirw dic am discutat zilele In hala nouă a cuptoarelor n-au In fotografie : Aspect dm- tă icni tor. Motan rea luată a şi început să
trecute cu ing. Vasile Vâxclăulcnn. fost executate încă lucrările de con Primirea de către tovarăşul Discutind despre realizările obli prindă viată. Piuă acum, întreaga
şeful secţiei, mg Vi clor Muniennn. solidare (pentru care. nu s-n execu tr-nn magazin dc jucării din nute în fiecare circumscripţie, nu sumă de baiu necesară procurării
mecanicul sef, loan Trifu. maislru tat nici proiectul) Din această cau Gheorghe Gheorghiu-Dej oraşul Hunedoara. meroşi cetălem au Ici cu t diferite celor 1000 de pomii ornamentali ce
principal la linia de laminare S> ză au loc I repi da Iii ce duc la uzura propuneri in vederea bunei gospo urmează a fi plantaţi in primăvară,
moilâ Semciuc maistru In cuptoare, prematură a şinei de rulare şi a ro
şi Oclavian Palcâu maistru mccano- ţilor de ta macarale. Aşa se face a ambasadorului R.P. Bulgaria c a n a o • • t • ► «E • • • 1 rm m a i i • dăriri si înfrumuseţări a comunei. a fost slrinsă.
s a o a a m a a
enerrietic. lată, pe scurt ce nc-an că. în fiecare lună. este concentrată
relatai. multă forţă de munca pentru conso In ziua dc 10 decembrie, tovarăşul sadorul extraordinar şi plenipotenţiar
lidări provizorii şi executarea unor Gheorghe Gheorghiu-Dei, preşedintele dl R P. Bulgaria la Bucureşti, In vi
Mi;suri şl rezultate repara hi in plus. Se cere deci, din Consiliului dc Stat al R P. Romlne, zita protocolară de prezentare Preocupă 1*8 actiuaB*» O noua secţie
partea conducerii combinatului sâ
prim-şccrolar al C. C. al P.M.R , a Cu acest prilej a avui loc o convor
Principalele neajunsuri ivite anul impulsioneze executarea proiectului La fabrica dc tricotaje „Sebeşul"
primit pe Ghoorghi Bogdanov. amba bire prietenească,
acesta au constat in lipsa de lin si efectuarea lucrării. Aceasta, cu alit ebb agricultură. dm Sebeş a început a» eilva timp
gouri pentru laminare, sosirea m ul mm mult, cu cil urmează a fi m on in urmă pregătirile în vederea dării
tor trenuri cu lingouri reci de >a tată încă o macara tehnologică de în funcţiune a unei noi sedii.
olelâric, nee.vecuIarea la timp şi de capacitate mul! mai mare dccit cele T E L E G R A M A Curs ele instruire gional Hunedoara, şi-a sporit con Seci ia va intra în producţie din
calitate corespunzătoare a unor lu existente. siderabil efectivele dc animale.
crări de inirelin cri Lsic necesară de 7ovaruşului Kaclar Janos a brigadierilor folosind cu chibzuinţă credi plin Încă din primele zile ale anu
şi reparaţii. Pcn- asemenea, urgen Frim-spcretar al Comitetului Central al Partidului tele acordate clc stat. loncluiilc lui viitor.
tru lichidarea aces Discufţe cu cadre tehnico* tarea prim irii unor zootehnici proprii şi reţmîncl clin prăsila gos
tora, cu sprijinul inginereşti de la laminorul piese de schimb Muncitoresc Socialist Un^ar podăriei întregul tineret apt pen
conducerii com bi cum sînt barele de Din iniţiativa Consiliului agri tru reproducţie, colectiviştii de Fier vechi
natului. au fost de 1000 mm al C. S. H. trnclnine şi împm- Preşedintele şuvet nutui reooluţionar muncitoresc ţărănesc
col raional Sebeş, timp dc 4 aici deţin acum în proprietate
luate în ullima pe- ____________________ ___________________ gere (Ic la caia obştească 220 capete bovine clin pentru
B U D A P E S T A zile, începîncl clin 10 decembrie,
rioadâ o scamă de * ' de luminare li- funcţionează la G.A.C. din Cilnic
măsuri Mai in lli au fost puse la nialclc de la mese şi suportu (oar- împărtăşind durerea provocată poporului ungar de catastrofa care caic 69 vaci de lapte. 507 capele In afara programului dc producţie,
punct loate cuploarele S-a asigur-îl fecii de 1.000 tone. un curs dc instruire practică a ovine şi un număr însemnat de
a avut loc la *1 decembrie la complexul carbonifer Talabanya, vă ex brigadierilor zootehnici clin gos porcine. muncitorii reviziei de vagoane din
o aprovizionare judicioasa cu cără In sala do maşini nn-i rezolvată
midă refractară şi piese de schimb problema evitării Infillrâru apei in primăm sincerele nnaslre 'c n lin v m le de compasiune si vă rog sa Irans- podăriile colective dc pe cuprin A l LX. TUZA Coşlariu s-au preocupat unul acesta
pentru reparai»!. Acum. s-a creat subsol. Din această cauză ventila- miteli (amdiiior îndurerate- condo*?aulele noastre profunde. sul raionului. Programul cursu Si de colectarea fierului vechi. M o
chiar obiceiul de a se forma un stoc loarclc introduc aer umezi! în insta- lui cuprinde demonstraţii ele or corespondent bilizaţi dc comitelui sindicalului şi
de cărămidă cu care se pot v.idi cel lalii si le grăbeşte deteriorarea Nu GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ganizare a muncii la fermele ele dc către organizaţia U T .M , salariaţii
putui -I cuptoare. Un lucru bun rări. eslo rezolvata nici problema schim prim-secrelar al Comitetului Central animale, a aclivifăfii brigadieri de aici au reuşit să colecteze şi să
astfel, graficul de repara Iii se poale b.iloarcior de con dillonare a acrului. al Partidului Muncitoresc Roiniji, lor zootehnici, precum şi lucrări Produsele se predea 1.C M .-u lu i 51.400 kg fier
respecta întocmai, ceea ce-i foarte In rezolvarea acestor dcficirulo preşedintele Consiliului de Stat vechi şi 40.000 kg fontă.
important. Prin şcolarizarea umn nu conducerea combinatului va trebui al Republicii Populare Romine practice de furajare a animale păstrează cu grijă
măr mai marc de ficiori, accelerarea să acorde un sprijin mai cficicni lor, evidenţa In sectorul zooteh
operaţiunilor de aprovizionare cu secţiei. nic şi altele. Una clin problemele căreia AL. PADURARU
cărămidă la locul de muncă, de do/- După terminarea acestui curs, membrii gospodăriei agricole co corespondent
balere şi curâlare a cuptoarelor, s-a . . . d a r ş l r e z e r v a i n t e r n e Cu planul depăşit tot la Cilnîc, vor fi pregătiţi în lective din Deva i-au acordat
redus timpul de reparaţie a acestora două scrii a cîtc 3 zile, îngtijt- multă atenţie o constituie asigu-
do !a 9 la 6 zile. la cele cu recu La linia dc laminare se mai intim- Uzina „V ic to ria " Călău are reia Ui contractuale cu mulle inlrepriu- torii-mulgălori clin cadrul gospo gurarca unor condiţii bune de pă Magazin
perator si rlc la 7 la -I zile. la cele piuă greiilăli deoarece sub banda deri din Iară; numai beneficiarii d e lonlă se ridică la 35. Grija faţă dc dăriilor agricole colective clin
fără recuperator. Iransporluhu de şutaje se depune realizarea planului de desfacere o produselor siderurgice lată de bene raion. strarea produselor agricole pe
lundcr amestecai cu vaselină ; În timpul iernii. In acest scop, au de legume şi fructe
S-a imbnnătătit apoi coli lalea re ficiari a fosl deosebită anul acesta !•» Călan.
paraţiilor şi reviziilor la macaralele cărcarea lui se face manual şi ne Din credite fost luate măsuri clin timp pen
cesită timp îndelungat şi (orlă de Ca urmare a faptului că plana I de producţie s a depăşit, s-au pu
Tigle.r. La linia fie laminare s-a tru asigurarea şi pregătirea spa Pentru continua îmbunătăţire a
modificat calibrajul cilindrilor pentru muncii. Freînlimpinarca acestui ne tut livra mal multe produse dccît cr,lu prevăzute în contracte. deservirii populaţiei cu legume şi
ajuns se poate realiza prin monta şi fonduri proprii. ţiilor necesare, făcînclu-sc repara
a se putea aplica presiuni rationa'c fructe, la Hunedoara s-a deschis un
rea unei pompe rlc nămol, sau să I. CRAŞCA ţia, dcsinfceiarca şi curăţarea
şi reduce pauzele intre treceri. In Deşi tînără gospodăria agricolă magazin aparţiuînd O.l.F. Noul ma
parea unui tunel — spunea maistrul corespondent
felul acesta s-an evitat complet ru- Trifu. colectivă clin Sine rai, oraşul re magaziilor clc cereale şi a pătu- gazin este aprovizionat cu un bo
perile dese de cilindri ce aveau Asemănător se petrec lucrurile şi Iclor pentru porumb. gat sortiment de legume şi fructe.
loc la calibrul 3 si care cauzau mari In canalul do sub caja de laminare. In mod deosebit ele crearea Vînzătoarelc Elena Cnnvpănaşu, Flo-
pierderi în producţie sa.nvrl. Nucă Iile mari de metal de cile rica Nistor şi ioana Udişle servesc
Drept fczul lai al aplicării unor I 000 I 500 kg ce se rup şi cad unor condiţii bune pentru păstra cumpărătorii in mod ireproşabil.
măsuri tehnici? şi mai bunei orga în timpul laminării şint încărcai? rea produselor agricole s-au preo
nizări a muncii, planul a început manual în cărneioare. Instalarea unei cupat magazionerii Bot Emcric IO A N PATRAŞCU
să fie îndeplinit şi depăşit cu regu macarale la subsol ar uşura mult şi 11 ie Almiişan. corespondent
laritate. Luna trecută, spre excm munca oamenilor.
piu. au (ost laminate peste phm Tundonil ce cade de po lingouri
10.000 tone otel, iar luna aceasta, oe linia de rulare a transfercarului,
mimai in 5 zile, circa 2000 do tone. intre ea şi linia de laminare. se Festinului filmului Iu sute
Penlrti ca in anul 19C-1 să se ob c"ra(a cu lopta. Operaţia pe. lingă
că expune pe om la occident. în
ţină rezultate şi mai bune condu
curcă procesul dc produclie. Studie
cerea secţiei si - a propus să se pre In perioada care a trecut dc discutai despre învăţămintele
ocupe mai îndeaproape de îmbogă rea posibilităţii de adaptare a unor cc le pot linge din aceste filme.
cupe la cele 3 transfercare ar face la deschiderea „Festivalului fil
ţirea cunoştinţelor profesionale ale
ca şi de aici să se economisească i m mului pentru sate", la cinemato La Şard, peste 150 de colecti
m uncitorilor şi maiştrilor. In acosi B K W S I
foită de muncă, să se creeze con- grafele săteşti din regiune :-au vişti au vizionat în colectiv coo-
scop — spunea tov. ing, Văzdân- diln mai bune desfăşurării procesu |1 § £ prezentat cu succes numeroase producţia romîno-franccză ,,Co-
tean se va face şcolarizarea tuturor lui tehnologic. Iar pentru scurtarea lilme artistice şi documentare. din".
în continuare a duratei de schimbare
laniinatonlor, lăcătuşilor şi mane- In cele 124 dc unităţi cinemaio- Şi în raioanele Orăşlie şi
a ci.indrilor şi reparaţiilor sînt ne
vrantilor pe operaţiuni. Pentru per gralice participante la festival, Sebeş au lost organizate, cu
cesare în primul rîrnl o bună or au fost organizate. într-o singu
sonalul calificat se vor deschide in prilejul primei lazc a ,,Festi
ganizare a muncii şi specializarea ră săptămînă, aproape 500 de
riirlnd cursuri de completare o cu - oamenilor pe lucrări şi operaţiuni valului filmului penlru sate",
noşlinlelor in toate meseriile, iar prin diverse cursuri şi instructaje. spectacole, care au fost vizio vizionări în colectiv. In Geoa-
nate dc peste 40.000 spectatori.
pentru maiştri — lectoratele. La cuptoare se poate crea O activitate bogată s-a desfă giu-sat dc exemplu, peste
0 rezerv^ însemnată de cărămidă 250 dc locuitori au partici
La cuploare se va experimenta fo şurat la cinematografele săteşti
1 ef raci ară ce să servească drept stoc pat la spectacolul cu filmul so
losirea unui amestec optim pentru
tampon prnlru reparaţii prin recu- din raionul Alba. Pentru elevii vietic „Mărul discordiei".
proteclia vetrei şi eliminarea zgâ perarea cărămizilor ce rezultă din şi tinerelul din comuna Stremţ Filmele documentare trimise
rci In stare lichidă. S,n va studia demolări. Rrmtr o colaborare slrinsă s-a prezentat li Imul romînesc cinematografelor săteşti în acea
Intre maiştrii de la cuptoare şi cei
apoi posibilitalea obţinerii nuci vi- „Partea ta de vină" şi filmul sovie stă perioadă completează cu
tic „Experienţă primejdioasă'.
leze optime de laminare pe ciclu. succes programa dc învăţămînt
Ing. Gfl. COM SUJA H u n i - r ~ » După spectacole, participanţii,
Iar In vederea reducerii dur»u>i de a cursurilor agrozootehnice care
împreună cu profesorii Eugenia s-au deschis dc curind la sate.
oprire pentru reparaţia mijlocie, cc (Continuare in p(ig
Zi de lu ciu Iu Cabinetul tehnic dc la C om binatul siderurgie Uu nedouru. Baldajar şi Ovidiu Tarnu, au Astfel, multe tihne artistice au
va avea loc In trimestrul II. se în
lost precedate dc jurnale docu
tocmesc deja grafice de pregătire a mentare ca: „Să de/.vollăm creş
Maiştrii) principal loan Tonelor in
pieselor si subansamblelor care Toader n-a mai Irccul-o in re terea păsărilor", „Alimentarea
tra în salj şi 6e aşează in banca din
Mai sînf încă g re u fi(i... fund. Privi spre tabla la care linărm gistrul dc i no vei ţ i i. deşi aduce econo cu apă a unităţilor agricole",
le odor Lotuna demonstra practic In zelor. Elevii lâmaşi in sală l-au î.i despre meseria pe care an îndrăgit n cauciuc, penlru pie>e principale cj mii de zeci de mii de lei „Amploarea construcţiilor zoo
Din d i s c u 1111 e avute reiese insă garoa acu minatorilor in serie şt pa conjurai Maistrul foiosi prilejul pen şi pe care o sbîpiiicsc dc pe acum, prese de ventile, supape du supru înainte de a se despărţi secreta tehnice" şi altele.
Că se mai întrevăd o seamă de greu raiel şi, vtuîm lu-i siguranţa cu care .ru a le vorbi. deşi mnl|i dintre ei abia do curind presiune, inalritc de burdufuri, sini rul oigan.izaiiei dc partid, caro u r
tăţi. pentru preinilmpmaie.i cărora lucra, nu-şi putu ascunde zimbeiu. — Aii văzut siguranţa cu rare a au păşii pragul majoratului. SatN numai clteva din inovaţiile maistru mărise tot timpul expresia dc mul
vor trebui Inalo măsuri din l i m ccm inlluri in colţul buzelor -uspuns Colund ? Aşa vreau să vor .‘actia pc caro li - o dă munca nule lui loan Toader. Recent el a nra. ţumire de pe fala maistrului. în
Bunăoară, procentul de lingouri cal- In cazul dc fală, ce-mi p}[j spu fcili toii. Timiditatea ninşi arc ros plinită cu cmstc, voia s-o simtă propus descinderea automată a oblu trebă :
ne despre tensiune? Continuă şiru, tul. Doar vă examinează oameni cu mpreună cu oi, cu elevii lui. anini din spate al autocamioanelor, — Spune-mi Ioane, te pasionează Strada Victoria din Simerta
întrebărilor profesorul examinatei care. sinteli obi.-muli, iov'arăşi in Oamenii de la E.M. Teliuc vorbes> care va aduce economii anuale do 'ilerotufa, muzica, filmele? C'do plină do gropi, lucru ce
.ng Idorin Cjla. dOO.OOO lei şi totodată va asigura Maistrul (Inimă negativ capul. Pe- j i faco cu circulaţia maşinilor ce
Consfătuire de analiza giner; râie an lost mereu in m:j cu admiraţie şi respect despre loan
La legarea in paralel, amperaj.d locul voMru m ateliere. Nu de l'oader maistrul principal de la at-: transportai eu in plus. la fiecare cursă tre Popa nu -c aşteptase la un ase * ridică mărfuri do la magazia
a rezultatelor prunei etape i.'reşle iar tensiunea r amine aceeaşi J u n e i cantdu() ;le 0,5 tone minereu. menea răspuns. Pentru moment irei C F R să sc facă greoi. Cu
î Aş putea adăuga... alta, dar limulitalea duce uneori la liercîe auto, autorul a zeci si zeci Si lotuşi, da-că-l ceri >u vorbească toate acestea nu se inlreprin-
a celui cie-al şaptelea nesiguranţa in ceea ce afirmi, şi do do inovaţii, prolesnrul celor 70 de nu ştiu ce să zică. .
O ultimă Inlrcbaro, tovarăşe Cr> cc să sc creadă asta cind voi in lim dnen si vîrstnici, elevi ai cursuri despre inovaliile lui, maistrul Toa — Muzica, filmul, literatura, răs rlc nimic penlru repararea ei.
concurs ar ti suc luna : d;n ce se compune un am- tor de calificare, omul penlru care der răspunde ; punse in cele clin urmă maistrul,
permclru ? pid cursurilor aii dovedit conlr-i — Nu-s ale mele. Sini aie noas
Marţi a avut loc în Capitală o — Din carcasa acestuia doini fiu. Si, nrîndu-le succes maislru por meseria, munca In atelier a devenit tre, aie celor care muncim nici Ale mira in preocupările mele cotidie
consfătuire organizată de Comite borne de legare, cadranul, acul in ni spre ieşire. In atelier loan Ton pasiune. Căci numai cind li-e dra lui Ioachun Mibăilescu. Roman Abm- ne. Pasiunea e alta : matematica,
lui de Stat pentru Cultură şi Artă di c alor şi polii ampermclrului. der nu zăbovi mull. Trecu pe ta sec (ja meseria aleasă cind le pas:onea deanu, Mnrlon Gyorgv, Dragomir mecanica, electrotehnica. Cînd iui
şi Consiliul Central al Sindicate — Mulţumesc. Facem o pauza lin molonre MAZ. pe la cuptorul re /a, cind vrei sâ uşurezi munca orta i u bot rai... sînt aici, in mijlocul elevilor, a o r
lor, cu prilejul căreia s-au ana hăicli. Si inginerul porni spre ieşi fractar de Io fierărie, se opri cileva cilor tăi, numai atunci stai ore în Dfuinăx!, lovară'.ul Petre Puşcaş tacilor, sînt cu ele. Laureatul fiul
lizat rezultatele obţinute dc for re. M aisirul Tcader se ridicii şi-l numite la secţia sudură apoi urce trogi aplecat deasupra schiţelor no >ecrelarul oi gant/.aliei de bază din meu, are abia 4 ani. Abia aştept să
maţiile artistice dc amatori în inlimpînă : iar scările ce duc in sala fie .şedin tind. cnlculind. numai atunci drunvji atelier il insoli pe Toader prin toa crească, să înlocuiască jocurile co
prima etapă a celui de-ai şapte — Cum merg elevii tovarăşe in la in care. in acoaslâ zi. ' elevii le duce chiar şi în orele libere spre te secţii i Io. Zăboviră mai mult la pilăreşti pe care nu le cerc in fie .iVrrwry
lea concurs pe ţară. cursurilor de calilicare şi-au ince-pul -delier. M
giner. (ierăric, acolo unde prin introduce care seară, cu cifre si formule, cu
La dezbateri au luat parte se ■— Bine. Unii chiar (oarle bine. examenele. Nu ştia a clla oară urca Cuploiut refractar de călii şi con- rea cuptorului refractar arcurile se
cretari ai comitetelor regionale Poftim notolin. loan Toader luă scările. Nici iui s-a întrebat. $ lu leclional arcuri penlru maşini conJeclioncjyâ in numai 2 ore in loc probleme a căror dezlegare sa ne
de cultură şi artă, conducători ai hirlia şi c ili: Teodor llea — 10; V i doar că trebuie să fie acolo, in m!j TATUA, care împreună cu baia de de 2 zile. in noua secţie dc sudură preocupe deopotrivă, să ne împrie
Casei centrale şi ai caselor regio sile Ciinpeamt -- 10; Conslamin locul elevilor Ini de care s-a ocu năliro a otelurilor de arc aduce ridicată recent la propunerea mais tenească mai mull. Asta e dorinţa
nale ale creaţiei populare, repre lencu — 9; Teodor Cctuna — 10 pat cu interes, impiemiâ vu c a ri a economii de peslc GO.OOO lei, dife trului Toader, si in parcul auto, acolo mea, dar ştiu eu care va fi pasiu n
zentanţi ai C. C. al U.T.M., ai co Alexandru Mure.şan... Si din nou muncit cărora le-a împărtăşit ine rite prese de scos rulmenţi şi piese unde muncitorii confecţionau (hn şine nea lui ?
mitetelor regionale ale sindicate maistrul ninci pulul ascunde zlm seria cu alila Irogoste şi pasuioe. are îmbunătăţesc calitatea repara vechi longirane pentru autocamioa S
lor, ai U.C.E.C.O.M., artişti profe belul ce i se furişă tn rol Iu 1 bu Voia să 1 va<l«V s<î i audă vorbind (iilor, rli feri le matrilo pentru turnat nele M A Z şi TATUA, novalic pc LUCIA LIC1U
sionişti. (Agetpres) „Kc-u^iiu" euisa cu... obstacole 1