Page 34 - 1963-12

Nr. 2783
Pag. 2 Drumul socialismului

O ş e tS ia n ^ a a e o B B a â s ie â
d e Uyfrfed Hs.ihih.rn. d e uvm £âc
(Radio- In zilele dc 1 şi 4 decembrie a c. ză 10 cm \ precum şi Instructorul
IR5^I!!D> ANCIHiO A\ 12 DECEMBRIE 1063 6 a linul la Petroşani o şedinţă de secţiei de aeromodelism de la nso-

să aibă la bază o planificare ju di­ ca «împreună, să analizeze condiţiile PROCRAMUL V. 5.05 Jocuri in- lucru a comisiei regionale de avia­ ( ia |ij sportivă „Sidcrurgislul" l ln-
m'doara tov. loan M ihăilă au Îm­
tic. Cu acest prilej s-a analizai ac­
Ztleie de iarnă au sosit. Cdmi/iu! cu/fufa/ este vizitat in acest tim p cioasă. O dovadă In acest sens o ex-slentc si specifice salului si. In terprelale de fanfară; 5/J5 M elodii tivitatea de ncro şi navoniodclism părtăşit celor prezenţi din experien­
de lot mai nndfi colectivişti. A ici sc expun conlcrinlc, ac oirjanizea/u constituie si laplul că aii! direc­ funcţie de acestea, să alcătuiască un populare; G.30 Emisiunea pculru dcslăşuială in anul 1901. Harlicip-m- ţa lor in construirea şi minuirea
tn filn iti cu briqâzitc ş liin filiie , cC prezintă proqrame aitisticc, au loc toarea de cămin cit şi bibliotecara plou comun, cu activităţi interesan­ sale; 6.'15 Salut voios de pionier; tii au avut ocazia să viziteze ateli­ aero şi na vonuxlelnlor De asemene i,
seri de In ltcb â ri şi răspunsul i şi multe atic acţiuni cnrc contribuie la şi-au făcut plănuii dc muncă pen- te. mobilizatoare, instructive. Urma­ 7.30 Stalul medicului; 8.00 Suma­ erele serjici de aero şi navoniode- s-au purtat discuţii vii pe marginea
ridicarea n ive lu lu i dc cultură gene ra/d a co lectiviştilor, la dezvoltarea Iru perioada dc iarnă separai, fără rea unui astfel de stil de muncă este rul presei centrale,* 8,10 Orches­ lism ale asociaţiei sportive „Prepa­ com petiţiilor cuprinse in calendarul
conştiinţei socialiste a acestora. să sc consulte, să ia legătura cu concretizată In slaba aotivilnte a tre de estradă; 0,00 Vreau să ştiu,- ratorul" din Petrila. sportiv pe anul 1964
Redăm mai jos cilcva aspecte dc iu anele cămine culturale de pe conducerile organizaţiilor obşteşti căminului Cultural şi bibliotecii. 11.05 Solişti şi ansambluri corale Tov. Leoiilin Ciortan, ctşligălornl LAD1SLAU BALO
raza oraşelor tcqlonalc Deva $i Mu nedoatu, vizitate cu p rile ju l unu/ raid titlului du campion al R P R. pc anul instructor al Consiliului
de la sate,- 11.30 Muzică uşoară; 1963 la navomodele categoria vite­ regional U.C.E S.
orqamzat zilele trecute. 13.10 Muzică populară; 14,00 Con­
Lipseşte mîna unui bun
cert de prin;.; U.10 Pagini cele­
Unde există interes ş! sprijin gospodar bre din opere; 15,00 Muzică uşoa­
ră romincasCti; 15,10 M elodii popu­
Deşi era ora tate, înspre problemele majore pe form aţiile căminului cl de., grădi­ lare; 1G.15 Vorbeşte Moscova»
lîrzie, la căminul care le ridică viala satului Să re­ In cele doufl a- niţa de copii si scoală de 8 ani din 16,45 Program interpretat de o r­
fişiere de la că­
cultural din Batiz LQ dăm tn acest sens. spre exemplill- minul cultural „f lo­ localitate, şcoala „Peloli Sandor" sl chestre de mandoline; 18,00 Seară
lumina nu se O ; caro, doar citeva din temele tratate Teatrul de stat de estradă din Deva. pentru tineret, 19.10 Universitatea
stinsese. La biblio- J U la căminul cultural, lot in luna no­ rin" din Cristur tehnică radio,- 20.Î10 Noaplc bună.
Ce fac lorm aliile căminului cultural
ler,V tineri şi virsl t iembrie. Dintre cele 5 conlerinţe. Iroi nn sc gnscşlc nici din Cristur? Deocamdată, repetiţii.. copii: „V ullure , in-li zborul"; 20.40
program
in
iui
nici, ieclurau carii, au fost pe următoarele teme: „Creş­ care să lie con­ E bine, desigur, că se pregălpsc dar Lecţia de limba franceză Ciclul I» ) W
reviste sau ziare terea si 'îngrijirea raţională a va ­ 20,55 Jocuri populare. 21,00 Scri­
semnată activita­ ar li si mai bine ca rodul acestor
cilor cu lapte", „Creşterea si in- sori din Iară,- 21.10 Muzică de
iar unii dintre ei. pregătiri îndelungate să vadă, pe­
0 răsurea porcilor — o sursă nnpor- tea culturală ce se dans.
în linişte. 1 şi dis­ riodic. şi lum inile rampei.
lunfă dc venituri pentru gospodă­ desfăşoară aici In PROGRAMUL I I : 10,10 Piese de
putau apijnse partide de'sali. Neglijenta conducerii căminului
ria coierlivă". întărirea economico- schimb, pe dulapul din Inroul d i­ estradă; 10,55 Jocuri populare in-
De cum iutii iu acejl cănim se orgap.izatoiică a C.A C.' ; jurnalul rectorului de cămin, tov. A jlay Zol- cullnral se vede şi in alle du raţii.
simte de topi o otnuv.leră plăcută; vo ib il a avut ca Iernă: „Asigurarea tnn. sc găsea un vraf de imprimate Sălii#» căminului n au fost zugrăvite tcrprohde la d ilc rilc inşii iimentc;
11.40 „Frumoasă eşti patria mea"
aici e cald. curai, lotul Ic îm!)ie sp.c adăposturilor la animale" ; serile de cu programe săplămînale. Explica­ de mult timp. astfel că au un as — emisiune de cîntcce,- 14.05 So­
o activitate mull: laterală. întrebări si răspunsuri ; „Cum putem ţia nefolosirii acestor programe pen­ n°cl nu tocmai plăcut. Apoi. o scrie lişti şi orcbeslre de muzică popu­
— Nu exista so<ir«1. ne spunea di obline producţii 'mari la hectar" şi de materiale slau puse fiecare pe
reclorul căminului cul'.uial. in iu te ..Devpi\> dezvoltarea si apărarea avu ­ tru care s au chelluit sume însem­ unde a nimerit In plus. ne.s’ e lot lară; 14.15 Muzică uşoară ronii-
col
n»kasră; 16,12 Cinlecc pentru
nate este neglijenta conducerii că­
să nu ai’cm diferite activ iUili O i- tului obştesc". Seara de calcul a minului cullnral, lipsa de preocu­ p o l^mperatură de. . frigider d-\>l, mici; I6.?() Pc teme medicale.* k V A i s s i r r / . ’M IW B P
menii ştiu acest lucru şi vin cu in ­
lo.st a.vaU pe „V e n itu rile din sen­ pare pentru organizarea unor mani­ dună cile am putut vadra. temne «e 16.10 Dm muzica popoarelor; 17,(10
teres. iorul zootehnie şi cum putem mări festări culIural-educaUve interesante, găsesc in magazia căm inrbii. Tonte M u/ivă uşoară; 19.00 Muzică popu­
Răr.foind caietul cu evidenţa ac* arc'Nte vc n ilu ii" acestea ne dan dreptul să tragem
tivitaţii căminului cultural iii d u atractive Evident, cind la cămin nu lară rornînea-’râ si a m inorităţilor F r*^iB fg r s ^ d ////y y y w
( um reuşeşte căminul cultural dm fa organizează nimic, nu mai e o concluzie Aceea că la cănunul nalionolc; 19,10 Muzică uşoară In­
fceema că aici au loc activităţi bo­ Hal iz să organizeze o activi talc bo­ nevoie dc program şăptă’minal pen­ cultural dm Cristur lipseşte miua de; 22,10 Recital de poezie japo­ m jt
terpretată do orchestre dc coar­
gate In lima noionibiie, <lc pildă, gată ? tru că nu ai ce scrie In el unui hun oor-nodar. lipsesc Iu m u c huirtlca, ciam atiwe/t i
formaţiile artistice ale căminului au In primii! rinrl pentru că acesta so măsură preocupările necesare pen­
pre7ental patru spectacole, colecti­ De fapt. ar fi greşit spus că la neză; 22.45 Muzică uşoară de
bucură de o îndrumare permanen­ cămin nu se organizează nimic. tru oroanizarea unor acţiuni bogate, M.irius Mibail; 21,05 Muz. ică d(* /7
vul de conferenţiari a lacul cinci tă dm partea comitetului dc partid, In luna noiembrie aici au lost e x ­ m nivelul cerinţelor aciuate $i încă dans.- 0,05 Concert din opere. 1# t/A iry u ţ& L
expuneri pe diferite teme, s au or de spripn din partea organizaţiei puse două conferinţe. A lît Ha si r S//S//SSSSSSSSSSSSSSSSS/S//SS ’/s s s s s s s s s s ///////////
ganival trei informări politice. un D.T.M . ,i intelectualilor din sat. dintre conferinţele amintite, doar una covn : lipseşte o îndrumare şi un Buletine de şllrl $| radiojurnale:
jurnal vorbit, două seri de întrebări Consiliul de conducere nl căminu­ a fost organizată de căminul cul­ control atent asupra activităţii des­ 5,011; 6,00; 7.00; ! 1.00; 11.00; 17,00.
si răspunsuri, o seară de calcul şi lui cultural disculă lunar a cli vi la- tural pe plan local In buia noiem­ făşurate la cămin din partea corni 20.110; 22 00; 2152 (programul 1)
multe alte activităţi. lea căminului cullnral si e>ie con­ brie. la cămin au fost p-ezcntale o i- telului executiv al sfatului popular 1 (1.00; 12.00; 14,00; 16.00; IC, 00;
Ceea ce merită să fie relmut este sultai dc c.ilre directorul r.tmiiia- 11ii programe artistice. Nu însă dc comunal. 23,00; 0,52 (programul II).
faptul că Întreaga activitate c.Ac lui. Iov. Voicilă Tudor, ori de cite
orientală spre întărirea economico* ori se ivesc probleme mai nuni de Vin pm a
organizatorică a C.A.C. din locali­ rezolvai. Lucruri care puteau fi
12 DECEMMR1E I9G3
Ambianţă plăcută dar... rezolvate
D E V A : H a ra k iii — cinem alo-
Mâşdal. Aici. că­ decll rar manifestări culturale. Aşa. y rn tiil „ notrirV ,* M urele drum —
Cetăţenii din Sfn-
minul cullnral îşi spre exemplu. Intre 2 si 7 decem­ tandrei. oraşul re­ 9Îgnran|ă că da Trebuia tnsă n n l cincm ator/rnliil „ d r.'u " ; ;
mult interes, o preocupare de buni
aşteaptă onspelii - u brie a.c. inclusiv, la căminul cul­ gional Deva. dis­ gospodari. Este adevărat că timp V alsul n c m iiiiln r — ry/icniu/or/rcj-
prim ilor: cil un tural a fost organizată doar o in- pun de un cămin lu l „M u n c ito m r ,* PtlTROŞANI :
interior plăcut, în fonnare politică, fn această perioa­ îndelungat căminul cultural nu a H n 'tilxiri — c iiie n v jlo tira liil ,./?c-
core gratia per­ dă. nici In ceea re priveşte ac'i- cultural Inimos, cu avut director. Dar pentru comitetul pu blica" ; A dispărut n novă —
mnlîe încăperi Pâ­
delelor dc la gea­ vilalea cu cartea nu sc slă mai ră îndoială, s-a de­ / \ O l executiv al sfatului popular, aceasta urm at un tu iu l „7 N oicm bt ic" :
muri este in dc- bine. De mult l>mp, atil la cămin nu poale li o jiislilirnre. Din luna A iP A IV II A : l.a \irs la d/ngodc)
pus iideies pen­ — cincm nlorfralul ,.V icto ria " ; V e­
phnă armonic cu cil şi la bibliotecă, n - a11 avut lor, mai activitatea cultural educativă din
tru ridicarea a- ni// mi inc — ciiicm a tn n u ih il „23
cea â proaspetei recpuzii, prezentări de cărli. simpo­ comună nu a fost analizată de co­ Anrjusf" ; SF.HrSŞ : U ltim u l tren
zugrăveli, cu o curăţenie exempla­ zioane şi rri'vlabnane literare ori ceslei construcţii mitetul executiv, deşi în luna au din Gun U til — cinQnv.iloqtaiiit
ră si un foc ce duduie in soba. răs­ alle acţiuni asemănătoare 'menite să impunătoare. Sul) acest aspect pro­ „Progres///" ; O moştenite cu fxi-
pândind pesle tot o căldură atră trezească intereMil, să imboriălea^ră blema merită a fi sublinială Dar. la gust a fost prevăzut acest lucru. Si ctur — rjn c maiori ra lu l „Sebeşul" i
găinare la activdăli cultural educati­ cunoştinţele profesionale si de cul­ căminul cultural din Sinlandrei unele aceasta e o dovadă o lipsei de in ­ Q !!/\$ T lP .: ^Picior in liloy.ohe —
tură generală ale oamenilor mnnrii lucruri puteau fi rezolvate din viem?,
ve Din păcate Insă. asemenea uc- teres la(ă de activitatea eullnral- rln e vu iln rira tu t ,.tyn h in ‘‘ ; Drngos-
t<um nu se organizează In llăşrlal. Cu d:n llăşrlal. Moi midi. in bibliotecă, astfel ca In prezent activitatea cul­ educalivă. Deocamdată despre o ac­ le si p ă lo vră iicli — rinem utnr/ra-
loală ambianta plăculă năşită aici, in prin tavan, pătrunde apa tural educativă să iui fie slinjenil-V tivitate cultural educativă la Sin- Iul „rirtc ă ru " ; IIA Ţ P G : Cursa rle
seara clnd am trecui in raidul nns diK titirărilp aduse de conducerea De pildă, se şlin din iarna trecută 100 l<ni — c iiic m a lo tira liil „Ropu-
tru, căminul era gol. M nu e sm- căminului cullnral M iro rto r Iov. V io ­ că sobele din sala festivă, din biblio­ . Uindriai-mci inii se poale vorbi. Aceas­ Vj i “ ; fW A D : A dorabile şi m inei-
gura zi clnd se Intlmplă la lei. clnd, rica bălan), de activiştii culturali de tecă funcţionează prost, că nu în ­ ta (lim cauză .că nu s-an luat din noasc — cineaudoriralul „St. ro­
d u cauza lipsei de preocupare a aici pentru inactiv Pălea relatată sint călzesc şi că scol fum Oaie de ce vreme toate măsurile pentru asigu­ şie."', I.ONF.A : C um pără-fi un
conducerii căminului. aici, unde fără nici un temei. Adevărul ps' p a fost necesar să se aşleple §i iar­ rarea unor condiţii materiale norc- baton cinvm ntoriratul ,V \ine-
ryir.tă condîlii dintre cele mai bune următorul f.a Ită^rlat, pe tăcm ul na aceasta in acelaşi fel? Nu se m l“ ; TLItJS .* Lumină dc iude. ■—
do desfăşurare a acţiunilor c u ltu ­ nviumi r id |n ral prh«r,-give iui se dure sair». E (Ircpl că In piezc.nl există tyncnui'nqrnhd „ V ic to ria ' ■ 7.LAT-
puteau rtv.nl va ar e>le probleme d i preocupări in acest sens, dar ele
ral vrlncative, nu se organizează o nmncă comună, organizată, care NA .* P lonq nlli — cin cm atoq ialul a g ia de c ju rfl. „ ItliE î’ Ş d î’ îlQ r
primăvară $i piuă in loanniă ? Cu trebu.e Intensificate. „M u n c ito ru l" ; IU A : Do sărut tu­
rul — i inem ntoqm lul „Lum ina" ;
Producţii mari şi constant e € IL IU / / I) 13 A P O LD t't. DE SUS: U n pumn de
note — cin cm nloqralui „23 Au-
qusl" ; C A l.A N : Piim nvara — ci-
la cultura de floarea-soarelui Din constatările făcute cu p rile ju l raidului Întreprins, reiese că la nem aloqrnful „I.C S II " W ir
unele unilăti culturale sc desiăşoa ră o rodnică aclivilate. Aceasta l:i
An ele an, colectiviştii clin Pii- 2 960 lei in amil 1961, la 3.512 primul rind datorită iapluhii că organizaţiile dc partid au îndrumat ac Olaieîia
czz, raionul Orăşlic. obţin pro­ Ici in 1963. Producţii şi venituri liviştii culturali, s au ocupai de conţinutul muncii cultural-ediicallve, ‘W - W î l
ducţii sporite dc lloatea-soarclui. asemănătoare cu cele realizate în oricnlind o înspre Iralarea problemelor majore ridicate de viata satu­ ţ$ i \
La aceasta a contribuit în pri­ acest an s-au înregistrai şi în lui. De asemenea, la aceste unităţi comlleleie executive ale slăbirilor metedvofoaie
mul rînd nivelul agrotehnic ri­ anul J962. populare comunale s-nu îng rijit din linip de asigurarea condiţiilor ma­ ' i i •'*' > rfrji i i
dicat al lucrărilor executate. Ast­ Sporirea an dc an a venituri­ teriale necesare, au sprijinit desfăşurarea acţiunilor organizate. PENTRU 24 DE ORP r • t
fel, pe întreaga suprafaţă. tloa- lor obiinutc prin cultivarea flo- In acelaşi timp însă, a reieşit că exislă unităţi culturale a căror ac­ Vremea se menţine rcla liv rece
rea-soarclui s a insămînţat în ară­ t ii-şoareiui, a contribuit în mare tivitate nu se desfăşoară la nivelul cerinţelor. Unele nu sint pregâlllc mai cu seamă noaptea şi cu ceru)
tură adîncă de toamnă, lolosin- măsuţă la dezvoltarea proprietă­ încă pentru perioada de iarnă, In alle părţi conducerile aceslora, activiştii puţin noros. V iu lu i va sufla po tri­ ■BL JaBSte
du-sc sămînlă din soiul Wniirnk ţii obşteşti a gospodăriei colec­ culturali nu depun interesul necesar pentru organizarea unor maniiestârl vit cu intensificări locale din secto­
8931, soi zonat în regiune. tive. Astfel. în anul 1963 sint alo­ atractive, acţionează la intimplare, lâră un plan de muncă bine club rul sud-es!ic. Temperatura în uşoa­
Pentru a preveni înmulţirea bo­ ca M la fondul dc bază 38) lei zuil Aci se simte din parica com iIelelor pentru cultură şi arlă nevoia ră creştere. Ziua va li cuprinsă în ­
lilor şi a dăunătorilor (lupoaia, de la fiecare ha cultivat cu floa­ unei îndrumări mai alentc şi a unul sprijin concret. tre 0 şî 5 grade, iar noaptea va os­
sclerotinia ele.) cate influcniea- rea -soarelui, ceea cc reprezintă In perioada care urmează, căminelor culturale le revin sarcini spo­ cila intre minus 4 Io minus 10
ză negativ producţia, precum şi cu 30 la sulă mai mult faţă dc rite. De aceea, va trebui să acordăm lot sprijinul acestor unilăti pen- grade.
pentru a folosi raţional substan­ anul 1961. Un alt factor dc sca­ Iru a asigura o activitate intensă, bogată, în pas cu necesităţile cul­
ţele nutritive din sol. cultura dc mă care a contribuit la mărirea turale, mereu crescânde ale oamenilor muncii dc la sale. PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
floarea-soarelui a fost amplasată cointeresării colccl i vi şt i lor in I CIODOTA Vremea devine schimbătoare, cu ■
după cereale păioase şi porumb. sporirea producţiei Mc floarea- V CMIŞ ceru) variabil, cu temperatura In A .
Revenirea pe aceeaşi suprafaţă soarelui la ha constă, şt în lap- uşoară creştere.
a culturii sc face la un iniei val lu 1 că la încheierea contractelor,
de 5—6 ani. O atenţie deosebită gospodăria colectivă arc posibi­ SURPRIZELOR r.
s-a acordat asigurării unei densi­ litatea să ob(ină încă din pri­ Cum trebuie administraţi
tăţi optime dc plante, lăsîndu se mele luni ale anului însemnate Sfatul medicului P U C U T E ^
aproximativ 36 000 fire la Im. In sume de bani acordate ca avan­ cartofii în hrana animalelor veterinar
acest scop. floarea-soarelui a fost suri. 1 - 5 1
însămînţată cu maşina la distan­ Din cele arătate reiese că floa­ In cadrul «acţiunii care se duce
ţă dc 60—70 cm între rinduri. iar rea soarelui este o cultură renta­ Felului în caic sc administrea­ fierţi, care se administrau în
pe rînd plantele au fost rărite bilă, avind o eficienţă economică în ţara noastră pcnlru dezvolta­ ză accslc deşeuri in hrana porci acelaşi fel ca şt în cazul amintit QSBSUiMi
la 35—40 cm, asigurindu-se ast­ ridicată. Creşterea continuă a rea creşterii animalelor, o aten­ iot esie necesar să i se acorde mai sus. / V 'i- / (Je o (den cadouri celor drog/
fel spaţii optime dc nutriţie pen­ nivelului eficienţei economice a ţie deosebită se acordă electi­ o deosebită atenţie pentru a nu Cu ocazia examinării furajelor
tru fiecare plantă. culturii dc floarea-soarelui a velor de porcine — specie cu rcn- sc produce îmbolnăviri. In acest sa constatat că porumbul era O R M f / z c k s /rc c io £ d c ^ f ia t t zh
Pentru a combate buruienile avut un efect pozitiv asupra con­ labililale economică ridicată sens amintim doar două căzu i de bună calitate, insă o mare
şi a menţine solul afinat au fost solidării economico-ot ganizalori- Creşterea porcilor are o im­ de îmbolnăviri la fermele d parte din cartofi aveau coaja Id iţfw x J fia d -t» v tt
aplicate trei prăşi le. Folosirea cc a gospodăriei colective. Se portanţă deosebită şi pentru fap­ porcine ale unor G A C. unde in verde. Dm această cauză s-au îm­
gunoiului de grajd în cantitate poate aprecia, totodată că tul că această specie de animale alimentaţie s-au administrat car­ bolnăvit patru animale, ele pre-
de 15 tone la ha, şi a supei fosfn- la G A.C. dm Pricaz există se pretează foarte bine la valori­ tofi. zcnlînd aceleaşi semne de boală
tului (300 kg la ha), care au încă rezerve importante pon­ ficarea unor resturi sau deşeuri In luna ianuarie a.c., Ja o gos­ ca şt cele din raionul Sebeş. $i
fost încorporate în sol o dală cu tul sporirea eficienţei ccono- furajere cum sini diferitele sor- podărie dm raionul Sebeş, spi. in acest caz a reieşit că îmbolnă­
exemplu, sau semnalat imboln.i
virile erau o urmare a intoxica­
efectuarea arăturii adinei de m‘_'c a culturii floriisoare- timenle dc şroturi, muicii din vîri la porci. Animalele bolnav ţiei cu solanină.
toamnă, au făcut ca dc pc supra­ lui, acestea fiind concretiza grăunte cu valoare scăzută, car­ prezentau iremurături muscula In ambele cazuri boala a apă­
feţele îngrăşate să sc obţină în­ te in producţiile din cc in cc mai tofi mici rezultaţi de la selecţio­ re, scrîşnituri din dinţi, mers rut după cum aminteam mai sus
semnate sporuri de recoltă. bune realizate la hectar, in creş­ narea cartofilor pentru consumul înapoi sau in cerc. în urma administrării în hrar.a
Aceasta dovedeşte importanţa fo­ terea concomitentă a producti­ public, cojile dc cartofi, reslitri In urma unui examen amănun­ animalelor, a cartofi lor încolţiţi
losirii îngrăşămintelor în scopul vităţii muncii. culinare, deşeuri dc la abalor ţit la faţa locului s-a constat • sau a cartofilor cu coaja verde.
măririi producţiei la hectar. Inq. A. POTOPEA ele. că porcii primesc în raţie uruic i Aceste îmbolnăviri sînt cuno­ M l J l I U B W K g
Producţiile bune obţinute ca de porumb, orz şi ovăz, lărîţc dc scute şi destul de frecvente. Sc 9! St 1« Y V. *
urmare a folosirii pe o scară lot grîu şi cartofi fierţi. La exami­ ştie că în colţii cartoliloi şi în
mai largă a agrotehnicii înainta­ Veşti din cooperaţia meşteşugăreascănarea furajelor s-a observat c5 coaja verde a acestora se gă­ P U p
te, au creat condiţii pentru con­ acestea erau de bună calitate, ( i seşte o substanţă toxică numită
tinua creştere a productivităţii Colectivul cooperativei meşteşugă­ ocupai continuu de lulicaiea califi­ excepţia cartofilor care datorită solanină. In timpul fierberii, i r --------- 7 p/i
muncii. Spre exemplu, dacă în reşti „R clrza lu l" dm Haţeg. îndru­ cării cooperatorilor. In acest au au faptului că fuseseră depozitaţi această substanţă trece în apă şi
anul 1961 s-au obţinut 26 kg se­ mat In permanentă de organizaţia de fost organizate cursuri de ridicare a înlr-o pivniţă erau încolţiţi. A* dacă este administrată în hrana < z '(-
minţe. pentru o zi muncă chel­ partid, a obţinui lună de lună suc­ calificării şi de specializare pentru minisţrarca lor în hrană sa fă­ puicilor, duce la intoxicaţii care M r T - . . ’ t "foCV 'A
tuită la cultura dc floatca-soare cese Inimoase în muncă In luna meseriile conlectii, Incăllăminle co­ cut după cc cartofii au fo t pot produce moartea animale­
lui, productivitatea muncii creşte noiembrie muncitorii de aici mi mandă. coafură clc Ele au lost ur­ fierţi şi amestecaţi cu alte furaje lor. / «/ f \ '• /
în anul 1963 cu peste 50 la sută, reuşit să îndeplinească sarcinile pro- mate de pesle 50 de tineri co-;per-j- în aceeaşi apă în care sa făcut Pentru a preînlîmpina aceste y /'J j/ t i * * < z î f - 4 (V V c 'C
ton.
(lucliei globale şi marfă In propor­
realizîncht-se 45.6 kg sămînţă la ţie de 105,10 la sulă şi. respectiv, fiertul, fără ca in prealabil să fie îmbolnăviri se recomandă în pri­ j r * * * « v &x i v l
w
In
,
afară de aceasta
ziua muncă. Paralel cu sporirea 110,3(1 la sulă. Cu rezultate bune au cooperativei a trimis la conducerea curăţaţi dc colţi. Acest fapt a p< : mul rînd ca înainte de a fi puşi & ] * » * » ? ? i o t / LyL-i
cursurile
producţiei, a crescut şi produc­ inclioial şi prima decadă a lunii de­ dc perfecţionare un număr însemnat mis organelor veterinare să si a la fiert, cartofilor să li sc rupă
ţia marfă care a atins în 1963 cembrie de responsabili de unită(i. Prmlre bilcască diagnosticul de ,,in!ovi colţii, iar după fierbere, indife­ m x r c i r U x C * * * ' / V - * *
in medie 1.824 kg lloarea soare­ La realizarea aceslor succese au aceşlia sc află Cristea Meniamin şi cai ie cu soîanină". rent dacă cartofii au lost încol­ M. z~*__ Js _ '7^ i r*
lui la hectarul cultivat, ceea ce contribuit in mod deosebii s v - EHsabela C liirea, de la croitorii'. Eli Un aU caz a fost întîlnit in ţiţi sau cu coaja verde, apa în
rcnrezintă cu 23 la sulă mai mult tule boiangerie. liniplăiie. confecţii, sabela Gruia, cosmeliciună. Pa vel luna noiembrie a.c. la o crescă­ care au fiert să sc arunce. —T / I y .\ ^ \ i
blănărie şa.
faţă de anul 1961 Ca urmate, si Roiireaiiu. cismar. Ileana hirob, len- torie de porci a unei gospodării IO A N M A R G IN F A N U
încasările obţinute prin valorifi­ geroasă, Ana Pccioru. Iricolioră ş.*. colective din raionul Alba. Anima­ Medic veterinar,
carea producţiei de pe un hec­ Conducerea cooperativei meşteşu­ N. SMUCI IEA. lele primeau în raţie uruieli de şeful laboratorului regional
tar s-au mărit în medie dc Ja găreşti „Jiu l" din Petroşani s a pre­ ■N .corespondent porumb amestecate cu cartofi veterinar