Page 36 - 1963-12
P. 36
Nr. 2785
Pag. 4 Drumul socialismului
W!
Vizita tovarăşului Corueliu Mănescu
în Aus
V IE N A 10. — Corespondentul liu Mănescu a fost 6alutat de minis
Agerpres, St Deju. transmite: trul afacerilor externe al Austriei,
M a rii seara a sosit la Viena m i dr. Bruno Kreisky şi solia seoretarul
nistrul Afacerilor Externe al R.P. de stat Ludwlg Sleiner, ambasado
Romine. Corneliu Mănescu, cu soţia, rul Austriei la Bucureşti, Paul Wetz-
oare face o vizită in Austria la in ler. funcţionari suppriori din M in is
vitaţia ministrului alacerilor externe terul afacerilor externe Au fost do
al Austriei, dr Bruno Kreiskv. fată membri al Ambasadei R P.R 'a
La sosirea in Gara de Vest din Viena
Cu acelaşi tren a sosit la Viena
O . N. U. Ceremonia înm înării Prem iului Nobel Viena, împodobită cu flori şi dra inq. M irrea Ocheană. ambasadorul
pelele de stat ale R P. Romine şi
Republicii Federale Austria. Corne R.P. Romine în Austria.
Proiectil de declaraţie în problema educării tineretului pentru pace pe anul 1962,
dr. Linus Pauling
continua să se menţină in atentia Comitetului nr. 3 Sosirea delegaţiei de partid
NEW YORK 10. — Trimisul spe nu a pus la Îndoială faptul că ga au recunoscut importanta ideii de OSLO 10 (Agerpres). membri ai Cabinetului norveqtan, al şi guvernamentale sovietice la Praga
ciei Agerpres, C. Alexandroaie, ranţia păcii de mline depinde In mare educare a tineretului In spiritul pă Ln sala de festivităţi a Universită corpului diplomatic, oameni de ştiin
transmite : măsură de educaţia care 1 se dă as- cii, Încearcă să amine aplicarea el ţii din Oslo a avut loc, la 10 decem ţă şi artă. La 10 decembrie a sosit la Praga Tot în legătură cu această aniversa
Proiectul de declaraţie privind mă tăzj tlneretuJul. In practică. brie, ceremonia înmînării Premiului Primind medalia şl diploma de lau delegaţia de partid şi guvernamentală re, marţi a sosii la Moscova o dele
suri pentru promovarea In rladurile Tineretul, spunea In Intervenţia sa Pentru a se pune de acord pozi Nobel pentru pace pe anul 1962 cu reat al Premiului Nobel pentru pace sovietică, in frunte cu Loonid Brejnev,
tineretului a idealurilor păcii, res rostită luni seara reprezentantul ţiile părţilor, la O.N.U. au loc con noscutului om de ştiinţă american şi pe anul 1962. dr. Linus Pauling a de membru al Prezidiului C C al P C.U.S., gaţie de partid şi guvernamentală
pectului reciproc şi Înţelegerii Intre R.A.U., trebuie educat In spiritul sultări şi consfătuiri Intre coautorii luptător penbru pace dr. Linus Pau- clarat : ..Acest premiu nu Îmi aparţi cehoslovacă condusă de Jiri Hen-
popoare, prezentat iniţial de R P. Ro- luptei împotriva nedreptăţii, pentru proiectului de declaraţie şi diverse ling şi a Premiului Nobel pentru pa preşedintele Prezidiului Sovietului drych. membru al Prezidiului Comite
mînă, împreună cu alte şose dele pace şl Înţelegere între popoare. Sa delegaţii Totodată se intenţionează ce pe anul 1963 Comitetului Interna ne numai mie. ci tuturor celor oare Suprem al U R S.S., pentru a lua parte
gaţii. continuă să se menţină In a- lut iniţiativa Romlniei şi-i felicit pe să se Înceapă dezbaterile propriu- şi-au adus şi îşi aduc contribuţia la la festivitatea organizată cu prilejul tului Central al Partidului Comunist
tenţia Comitetului nr. 3 al Adunării coautorii proiectului de declaraţie, zise asupra conţinutului acestui do tional al Crucii roşii şi Ligii socie lupta pentru pace. pentru dezarma celei dc-a 20-a aniversări a semnă din Cehoslovacia, secretar al C.C. al
Generale pentru problemele sociale, cxprimludu mi totodată dorinţa de a cument. tăţilor de Cruce roşie. La festivităţi rii Tratatului sovieto-cehoslovac de P. C. din Cehoslovacia.
umanitare şi culturale. mă alătura lor. Prezentlnd din nou poziţia dele au participat regele Olav al V-lea, rea generală". prietenie, asistenţă mutuală şi colabo
Spre deosebire de poziţia avută
Se poate aprecia că propunerea gaţiei romine fată de dezbaterile rare postbelică. I Agerpres)
romine a trezit un ecou favorabil In In anii trecuţi fată de propunerea care au loc in comitet, luni seara
rlndurile a numeroase delegaţii din R P. Rorulnă, unele delegaţii au adop a luat cuvintul Maria Groza. oare a
tat acum o atitudine mai elastică.
comitet. Marea majoritate a vorb i mulţumit, In numele delegaţiei ro
Delegaţia mea, a arătat luni scara
torilor au subliniat importanta pro mine, tuturor delegaţiilor care au Sesiunea ordinară a Adunării Şedinţa ordinară a Comisiei permanente
blemei şi contribuţia pe oare au a- reprezentantul Angliei, este In prin sprijinit proiectul de deolaratie. Ea
cipiu de acord cu elaborarea unei
dus o şi trebuie s o aducă In conti a arătat că din discuţiile coautorilor Populare a R.P. Bulgaria C.A.E.R. pentru energia electrică
nuare diversele organizaţii interna declaraţii de principiu in acest do cu multe delegaţii şi din dezbaterile
ţionale In oadrul nobilei acţiuni de meniu şi In spiritul prezentului do care au loc In Comitet, s a constatat Consiliului de M iniştri şi membrî al M O SCO VA 10 (Agerpres). —-
cument. Ideea promovării In rîndii- SOFIA 10 (Agerpres). cerea ln viată a hotărfrilor celei
educare a tineretului Pentru a subli că ar mai exista o serie de propu La Moscova a avut loc şedinţa
rile tineretului a idealurilor păcii, In după-amiaza zilei de 10 decem guvernului. Principalul punct de pe de a X V lIf-a sesiuni a Consiliului
nia şi mai mult adeziunea lor la prin neri. Delegaţia romînă aşteaptă cu ordinară a Comisiei permanente
cipiile expuse in proiectul de decla respectului reciproc şl Înţelegerii In Interes ca acestea să fie formula'e brie s-a deschis cea dc-a 5-a sesiune ordinea de zi îl conslituie examina C.A.E.R. pentru energie electrică, la şl a celei dc-a IX-a şedinţe a Co
raţie, preoum şi importanta pe care tre popoare, a arătat delegatul Fran In mod oficial şi speră ca ele să ordinară a Adunării Populare a R. P. rea şi adoptarea legilor cu privire la mitetului executiv al Consiliului. în
ţei, poate fi apreciată pozitiv pentru care au participat delegaţii din R.P
o acordă transpunerii In practică a fie făcute pe linia completării te x Bulgaria, anunţă agenţia B T A . Au pionul economiei naţionale şi buge deosebi ln ce priveşte coordonarea
acestor principii, alte delegaţii au că noi stntem răspunzători de felul tului prezentat. participat Todor Jivkov, prim-secre- Bulgaria, R. S. Cehoslovacă R. D. planurilor de dezvoltare a energe
adăugat numele ţărilor lor Ia lista □ura este educată tlnăra generaţie. lar ai C C. ai P C B , preşedintele tul de stat pe anul 1964. Germană, R P Polonă. R P. Romînă, ticii pe perioada 1966-1970.
Delegaţia mea aprobă In principiu Dez-baterile continuă.
coautorilor proiectului de declaraţie. Raportul cu privire la principalele RP. Ungară şi U R S S. Comisia a aprobat planul său d.»
Astfel, in ultimele 24 de ore s a a- Ideile expuse In proiectul de decla prevederi ale proiectului de plan pe La lucrările şedinţei au pa rtici
nuntat oficial că Iugoslavia, R.A.U. raţie. Slntem convinşi de utilitatea pat, ln oalilate de observatori, re activitate pe anul 1964 şi a exami
educării tineretului Intr-un spirit nou, nat o serie de alte probleme.
şi Volta superioară au devenit co a declarat reprezentantul Suediei, şl L o e r ă r ile c o iiie r iiiţe i miHiSşirSBop anul 1964 a fost prezentat de Apos prezentanti ai R P D Coreene
autori ai acestui document. In pre tol Paşev, preşedintele Comitetului Comisia a adoptat o serie de mă Şedinţa s-a desfăşurat fnlr-o a t
zent, proiectul de declaraţie are 16 apreciem iniţiativa Rominlel. mosferă de prietenie şi înţelegere
In aceeaşi şedinlă au luat cuvln- gsiaaascii clisa ţ ă r ile a fr ic a n e de Stat al Planificării. suri menite să contribuie Ia Iradu-
coautori. reciprocă
lul si delegaţii Belgiei şi Uruguayu-
M ulţi delegaţi care au luat cuvln- lui. oare. In contradicţie cu opinia
tuj pjnfl iu prezent au relevat nece majorităţii delegaţilor, au pus la În CAIRO 10 (Agerpres). — Visul de veacuri al popoarelor afri
sitatea de a se adopta principii şi La Cairo 6-a deschis conferinţa cane a devenit o realitate întru Comunicată comun în urma convorbirilor dintre
doială utilitatea adoptării unei ast
măsuri concrete care să asigure t i miniştrilor muncii din ţările africana, chipată ln Carta unităţii africane,
fel de declaraţii.
neretului o eduenlie sănătoasă, In Dezbaterile au arătat că proiectul membre ale Organizaţiei unităţii adoptată la conferinţa şefilor de state
Abelsa. miniştrii de externe ai Narii Britanii şi R.F. Germane
spiritul Înţelegerii Intre popoare, al africane. >i guverne de la Addis
de declaraţie Inllmpinâ rezistenta
respectului reciproc şi păcii. Nimeni unui grup de delegaţii, care, deşi Cuvintul de deschidere al lucră „Continentul nostru, a spus In în
rilor a fost rostit de preşedintele Ga- cheiere preşedintele, merge ln pre BONN 10 (Agerpres). şl necesitatea ca acesta să lină pasul tanţa pe oare ar aveauo succesul a-
maJ Abdel Nasser, oare a subliniat zent cu fermitate înainte spre un La Bonn a fost dat publicităţii un cu progresul tehnic". In comunicat se ccstor tratative
Cuvîntarea căpitanului Galvao că m uncitorii africani nu s-au supus viitor mai bun, adăugind un nou ca comunicat comun in urma convorbi subliniază că planurile în vederea Această tntîlnire. subliniază comu
niciodată încercărilor puterilor colo pitol la istoria omenirii, ln lupla sa rilor dintre miniştrii afacerilor exter creării unei forţe nucleare mullilatc- nicatul, a avut o importantă deosebită
în Comitetul de tutelă niale de a-1 menţine Intr-o stare de pentru pace şi vialâ*. participă ne ai Marii Britanii şi R. F Germa lale, cărora guvernul vest-german Ic datorită apropiatei conferinţe minis
organizat
sclavie veşnică şi şi-au
La
lucrările conferinţei
rlndurile lor In vederea eliberării delegaţii din 21 ţâri africane Prin ne, Richard Hullcr şi Ge-rhard Schro- acordă un sprijin deplin, tn timp ce teriale u Consiliului N.A.TO. şi a
NEW YORK 10 (Agerpres). lui la autonomie sau autodetermina naţionale. In continuare, preşedintele» tre problemele ce vor fi dezbătute der. Potrivit agenţiei D.P.A., în co Londra manifestă rezerve, vor con vizitei la Londra o cancelarului vest-
Căpitanul Enrigue Galvao, care, tn re sini posibile, dar numai in con a condamnat politica de segregaţie figurează condiţiile de muncă din- municai se subliniază că cei doi m i tinua să fiu dezbătute iu viilor. german Erliard, prevăzută să aibă loc
polida ameninţărilor dc o fi arestat şi diţiile înlăturării iui Salazar". Galvao rasială practicată Intr-o serie de tărl tr o serie de ţări africane, Îndeosebi niştri uu căzut dc acord că în cadrul Cei doi miniştri au exami- la mijlocul lunii ianuarie.
predat autorităţilor portugheze, a so şl-a exprimat nemulţumirea pentru din Africa, califiolnd-o drept „uu din Republica Sud Africană. viitoarelor măsuri de destindere tre nat stadiul pregătirilor în ve-
sit la New York, a Înot cuvintul in faptul că puterile occidentale ii sus vesligiu al exploatării imperialiste* In cadrul primei şedinţe, partici buie realizate progrese în înlăturarea Rcferindu-se în legătură cu comu
Comitelui de tutelă al Adunării Ge ţin pe Solazar. Vorbitorul s-a referit, de asemenea, panţii la conferinţă au holărit crea cauzelor Încordării şi trebuie conti derea tratativelor din cadru G.AT.T, nicatul comun la stadiul actual al o-
la Importanta realizării unităţii afri rea a trei comitete: pentru studierea forlnrilor întreprinse în direcţia des
nerale a O N U. in calitate de pell- nuate eforturile ln vederea unei îm In probleme tarifare, precum
Referindu-se la situaţia din Portu cane, subliniind că in trecut puterile problemei Africii de sud. pentru e-
tionar din partea coloniilor portughe bunătăţiri a relaţiilor Est-Vest Potri şi pentru dezvoltarea comerţului tinderii încordării internaţionale pur-
galia, vorbitorul a spus : „Intr-un a* coloniale au făcut totul pentru a xaminarea relaţiilor cu Organizaţia tălorii de cuvint ai cel ar două ml-
ze. Galvao cunoaşte situaţia din co vit comunicatului, miniştrii ofacori- mondial prin suprimarea obstacolelor
numit fel nu există diferenţă Intre distruge unitatea continentului afri internaţională a muncii, iar ai trei
loniile portugheze, înlrucit el a lu poporul negru din Angola şi poporul can şi a menţine popoarele A fricii lea pentru examinarea rezoluţiilor lor externe ai celor două tari au exa de orice fel. Ei au subliniat impor- nistere au exprimat rezerve (a|â de
crat 15 ani ca inspector general al alb din Portugalia, ambele sint po ln întuneric. „Dorinţa de a trăi, Insă, care urmează să fie adoptate de con minat perspectivele unei înţelegeri rezultatele oblmute pină acum
le rilo rulo r de sub conducerea por poare coloniale. Astăzi, poporul por a fost mai puternică decît toate în ferinţă spre a fi prezentate organis cu Uniunea Sovietică asupra unor mă-
tugheză. cercările de dominare şi exploatare*. melor internaţionale. xuri parţiale în cadrul destinderii.
tughez trăieşte Intr-o închisoare".
ln acelaşi timp. miniştrii de exter Documantele adoptate de Seminarul „Relaţiile
,,Aşa-numitele provincii de peste Galvao a prezentat Comitetului de
ne al M arii Britanii şi R. F. Germane
mări ale portugaliei sini colonii in tutelă un plan propriu prin caro pre au reafirmat „marea importantă a internaţionale şi pacea în lumea întreagă
cel mai râu sens ol acestui cuvint, conizează să sc acorde drcplul po Ânchefa evenimentelor din Dailas menţinerii actualului potenţial de a-
poarelor din coloniile portugheze din
« declarat Golvno. Tratative privind pârarc al ţărilor din alianţa atlantică DELHI 10 (Agerpres). — le i rezolvării problemei germane, pe
Africa de a se pronunţa asupra for Raportul F.B.l.-ului a fost transmis Comisiei prezidenţiale
acordarea acestor teritorii a dreptu mei de guvernare pe oare o preferă. La Delhi s-au încheiat lucrările baza recunoaşterii existentei celor
W A S H IN G TO N 10 (Agerpres). transmise Comisiei prezidenţiale. SU CCESE ALE PARTIZANILOR Seminarului „Relaţiile internationa- două state suverane, precum şi ne
M inisterul Justiţiei al S.U.A., a a- 6 DIN GU IN EEA PORTUGHEZA le şi pacea In lumea întreagă". cesitatea lichidării bazelor militare
Le Monde“ despre divergenţele nunlal că, la cererea preşedintelui W ASH IN G TO N 10 (Agerpres). — CONACRY 10 .Agerpres). — In documentele adoptate h acest pe teritorii străine.
Johnson, a transmis Comisiei prezi Eail Warren, preşedintele Comisiei Conducerea Partidului african al seminar se exprimă convingerea că Participanţii la seminar salută so
actuale ale sesiunii U.E.O. denţiale, condusă de preşedintele federale creată pentru anchetarea independenţei din Guineea portughe dezarmarea generală şi totală este lidaritatea şi colaborarea cresclndă
Curţii supreme, EarI Warrcn, rapor tuturor datelor privitoare la asasi ză şi insulele Capului Verde a dat singura cale pentru crearea unei dintre ţările afro-asialice indepen
narea fostului preşedinte al S .U A , lumi fără războaie. Salutlnd Trato-
PARIS 10 (Agerpres). va fi rezolvată In mod pozitiv „ru n tul F.B.L-ulul cu privire la asasina Kennedy, a numit marii pe J. Lee publicităţii un comunicat despre dente şi cer să se acorde sprl|in
Ziarul „Le Monde'1 a publicat un da Kennedy" (propunerea americonă rea preşedintelui Kennedy Rankin, fost înalt funcţionar al m i succesele obţinute de detaşamentele tul de Ia Moscova, ca un pas im popoarelor din Africa. Asia şi A-
articol în legătură cu divergentele privind reducerea reciprocă a tarife Ministerul justiţiei a declarat, de nisterului justiţiei. In funcţia de dc partizoni împotriva trupelor colo portant pe calea spre dezarmare şi merica Latină care luptă pentru In
pace. participanţii la seminar cer
conturate cu prilejul recentei sesi lor vamale intre lările membre ale asemenea, că. Ia cererea ComNiel consilier qeneral al comisiei niale. După cum reiese din comunicat, completarea lui printr-un acord cu dependentă.
uni a Adunării Uniunii Europei occi Pielei comune şi S.U.A.) prezidenţiale, raportul F.B.l.-ului nu După cum transmite agenţia UPI, numai tn regiunea Oyo. în luna no In documente este condamnată
dentale (UE.O.). Speranţa că aduna In domeniul nuclear, precizează va li dat publicităţii înainte ca aceas un purtător de cuvint al comisiei a iembrie partizanii au ucis peste 100 privire la interzicerea experienţelor discriminarea sub toate formele el
nucleare
Totodată. In
subterane.
rea U.E.O or putea să devină un fac ziarul, impasul a fost de asemenea tă comisie să fi luat cunoştinţă dc el declarat că nu va fi făcută nici o de soldaţi portughezi, caplurînd toto
nouă comunicare cu privire la ra documente se cere încetarea com şi, tn special, acţiunile autorităţilor
tor al colaborării vest-europene In total, cu o circumstanţă agravantă. Comisia are, de asemenea, dreplul portul înaintat de F.B.I. plnă ce co dată o cantitate importantă de arma pletă a producţiei de arme nucleare, Republicii Snd-Af ricane şi nlc co
tre' „cei Şase* şi Anglia s a spulbe Dezbaterile Adunării U.E.O au confir de a hotărî în legătură cu publicarea misia nu va examina acest document. ment. crearea de 2one denuclearizate, în lonialiştilor portughezi, Totodată se
rat, scrie ,,Le Monde". Adunarea n-a mat nu numai dezacordurile cunos lui. fac recomandări pentru convocarea
cheierea unui pact de neagresiune
reuşit să stabilească un punct dc ve cute. cî ele s-au terminat intr-o ex Transmiterea directă a raportului tn India a unei Inttlniri mondiale
dere comun asupra niciuncia din pro tremă confuzie. Ziarul atrage atentia către Comisie va permite acesteia să tntre ţările N.A T O. si statele par a reprezentanţilor tuturor organiza-»
blemele cheie de ordin militar şi po asupra respingerii de către parlamen înceapă deîndată lucrările sale. . i* r i w x v t ticipante la Tratatul de la Varşovia.
litic înscrise pe ardines de zi. Repre tarii din cele şapte ţări a forţei nu Este evident, relatează corespon » c In documente se arată necesita- liilor care luptă pentru pace
z e n ta ţii parlamentari din cele şapte cleare multilaterale a N A.T O. cu dentul agenţiei France Presse. că prin V \ j A s i t s i v r ” *
ţări (Franţa, Italia, Belgia. Olanda, ajutorul unui amendament — dar cererea sa ..preşedintele Johnson a
Luxemburg, R F.G., şi Anglia), care nu prinîr-o poziţie deschisă. intenţionat sa accelereze începerea V lL N A . — Lq Invito fin In stitu tu stabilirea de relaţii bune cu alte frici, l» E P R E E U T B ^ D E ftB
au participat la sesiune, n-au izbutit In concluzie. „Le Monde" apreciază lucrărilor Comisiei numită de el 5j lu i de lilo lo q ic romanică a U n ive r şi ca va urma o po litica de ncan-
să stabilească un punct dc vede-re că dezbaterile Adunării U E O. au însărcinată să culeagă şi să verilice sită ţii din Viena, pro/, tin iv. fior/s (juja'C, MANUSCRISUL cerb, b i2on, oase de urs, dc teu
comun. confirmat că ,.mişcarea de unificare toate elementele privind asasinarea Cazacii, membru corespondent al ATENA. — In urma retraqcrîi din „LIMBAJUL PĂSĂRILOR" şi de hienă — precum şi oase ale
„Le Monde" se plînge că ministru) europeană este pentru moment in în la 22 noiembrie a preşedintelui Acociemici IU 1. Romine, prorectorul vla(a politică a îoslulul premier qrec nltor animale sălbatice m ari care
de externe vest-grrman, Schroiler, fo tregime blocată" şi că in afară de Kennedy". U n ive rsită ţii din Bucureşti, o lin u l Karotnanlis, conducerea partidului LONDRA 10 (A ycrpresj — nu dispărut de mult. O biectele şt
losind „metoda avertismentelor voa conducălorii de la Bonn, nimeni în FB I.-ui a anunţat că deşi a trans In h ta sfudcnfilor şi profesorilor dc E.R.E, a fost preluată de P. Kane- După cum relatează aqentia armele din piatra şi os desco/tc-
loputos. fost vicepreşedinte al guver
late" a afirmat că nu vede posibili Europa nu este într-adevăr favorabil Iu In stitu tu l dc lilo lo q ic romanică Froncc Presse, celebrul manuscris id c sint frumos lucrate. Sc presu
mis :raporlui său Comisiei prevăden- din Viena două contcrinte despre nului. Referinrlu se la implicaţiile n-
tatea unei relansări politice a Euro creării forţei nucleare multilaterale t'«lc, el va continua ancheta şi even Probleme ale d ialccloloqiei rom i- cestel schimbări, agenţia France Pres persan „ Lim bajul pă sărilor* (M an pune că tn peşteră ou trăit oa
pei occidentale, dectt numai după ce a N .A.TO . se apreciază că ca „confirmă şt ac tia el Tair), datind din secolul al meni de tip Ncundcrthal.
tualele noi fapte descoperite vor fl ne.şti" şi „Lim ba romînă lite ra lă
LA RAZ. — Federaţia sindicatelor centuează înfringerca suferită de X V -Io j, a lost cumpărat la 0 de
minerilor din Bolivia a dat un u lti E.RE. în aleqerile de la 3 noiem cembrie de „M e tro p o lita n Mu- UN MARE CENTRU
matum rfe 24 de orc guvernului bo brie". Felul iu rare se va prezenta scum* din New York. pentru suma ASTRONOMIC
livian, ccrindu-i soluţionarea situa partidul E R.E. la deschiderea lucră de 18000 lite sterline
ţiei ire ale in urma arestării celor rilor Parlamentului (16 decembrie), M anuscrisul, ilu s lia t cu opt m i A L M A -A T A 10 (Agerpres) —
doi conducători sindicali, Irînco Pi- constituie o preocupare majoră a niaturi, pnatlă semnătura sultanu ln m u ii/ii Tian-San, ln o în ă lţi
mrntel şi Frederi< o Esrobar. Acest observatori’or care urmăresc viaţa me de l iOO m etri, sc construieşte
ultimatum a lost lansat dc postn' politică a Greciei. „In îrin tâ la 3 no lu i AH dc Mashad, care este st
dc radio „Vocea minerului", al că iembrie, E R E. Irere prinlr o criză autorul altor manuscrise de va un mare centru astronomic. A lă
rui aparat dc emisie se aîlă insta rare sc amplifică, notează Franco loare. tu ri de observator a lost construit
lat in mina ,,Siqlo-20" din Calavi. Presse. un pa vilio n spectal unde va li In
LEOPOLDVIILE. — Agenţia Fran stalat un telescop planetar cu a
B.'VNGKOK. — La Bangkok s-a a- MICROFON DE MĂRIMEA
nunlat in mod oficial că Consiliul ce Presse anunţă că autorităţile con UNUI STILOU n/ilindă (ivind un diam etru de
goleze an pus ln libertate patru l i
dc M iniştri al Tailandei şi a prezen deri sindicali, pentru a le permite 70 cm
tat demisia, pentru a permite noului M OSCOVA 10 (Aqcrptes). — Telescopul este înzestrat cu o
prim ministru, Thanom Killikaciorn, să participe la lucrările Comisiaa Specialiştii sovietici au creat instalat ie pentru fntor/rnlicrca tund
ştie.
constituţionale. După cum se
succesorul lui Sărit Thaearat decc comisia urmează să adopte proieolul pentru a rtişti un m icrofon minia şi planetelor, un lotom ctru elec
S i- W / dat la 8 decembrie, să formeze noul noii constituţii congoleze care va li tural dc siărimea unui stilou obis- tronic, un spectoqral şi alte apara
cabinet ol Tailaudei. După cum se
supus apoi urmi referendum. nuit. M icro la n u l poale h pus tn te care vor perm ite studieieo n-
Stic. în cabinetul lui Sării Thanarat.
RID DE JANFiRO. — ZiVrul „ U lti buzunarul de sus al hainei snu
generalul Thanom K illika cio rn a de mu in in jilă a supra/ctci plonete-
ma H ora" a anunţat că serviciile bra sub cra\'ată. Ll este alim entai de
ţinui funcţia de ministru al apărării. lo i altoie la m ari distante de p d-
ziliene de siquranţă au descoperit
AN KAR A. — Partidul republican un complot antiguvernamental. Prin un mic em iţător de mărimea unui n: in!
din Turcia, a holărit, după trei zile tre cei rare au nus la ral o arest com portfiqaret. care finale fi, dc ase
de consultări, sa nu parlicipe la coa plot sc află ofiţeri superiori brazi menea, im rtot in buzunar. M icro EXPLOZIE LA UN CENTRU
liţia guvernamentală. Intr-un comu lieni, conduşi de qencralul Ignacio fonul este in legătura cu un di ATOMIC DIN FRANŢA
nicat dat publicităţii se arată că, Rolim co'onelul Ardovîno Barboşa, fuz or Instalat in salo care am-
„avînd o experienjâ tristă in cc fostul şef al politiei din Rin de Jn- id ilică vocea actorului PARIS 70 ( Aqcrprcs) —
priveşte crearea unor astlcl dc coa neîro, şi dr Jiîlfo Me.squita, direc Affcntia Prunce Pies.se rclafca/.ă
liţii, partidul nu-şi poate asuma răs torul ziarului „O Fstado dc Sao DESCOPERIRI ARI IEOI.OCICF că ln cursul vilei dc luni tnlr-nn
punderea pentru formarea noului ca Paulo". centru atomic din rcqnmco Toii'S
binet turc". BONN. — Marţi a avut loc Ia Bonn ÎN SERBIA
(Franln), s-o produs o explozie,
ZAN ZIBAR — Pc harta politică a o întrevedere Intre cancelarul vest-
BELGRAD 70 (Agerpres). — provocînd moartea o două persoa
A lric ii a a/iărut un nou stat inde german Erhard şi ministrul britanic
Ui - - ,, ,V‘ pendent — Znnziharu/. Prim ul minis- al afacerilor externe Buller. După Linqă localitatea Arand/e/ovaf ne P o trivit oqenlici. explozia s-o
Im ul Z on/ibarului, Sliaik Moham- oum transmite agenţia vest-qennanâ din Serbia există o peşteră care se /irodus In tim p ce trei m uncitori
med Shamtc bhm id, a declarat că de ştiri DPA, In cursul întrevederii presupune că a lost una d in /n » transportau m aterial explozibil
•r primele aşezări ale om ului prim i
politica internă a r/uvcrnu lu i său va onnrelarul Frhard a arătat că guver d in tr-o clădire In alta Comisaria
urm ăn dezvoltarea economica a tă nul R F.G. va continua eforturile pen tiv din Serbia. Săpăturile au dus tul pentru e n a q ia atomică, de core
1: B rii. in special extinderea Q r/ricullurii. tru a apropia şi mai mult Marea la descoperirea în stru tu iile de aparţine centrul respectiv, a 1ăcut
,.lt\ prezent, a declarat Sliaik Mo- Britavie de ţările Europei nocidenta- pietriş şi nisip a unei adevărate
hnrnmed Slwmte Hamid, elaborăm un le Gu acelaşi prilej a fost exami com ori de fosile din epoca g/a- cunoscut că fn urma exploziei nu
plan trienal de dezvoltare economică nată. de asemenea, problema rela clară A ic i au fost qăsde oase ale există nici un pericol dc radio
a (a rii* Referindu-se la politica ex ţiilor co'merciale Est-Vest, tn lumina activitate fn îm prejurim i.
FRANŢA: DEMONSTRAŢIE A OAMENILOR MUNCII DIN LILLE, ÎMPOTRIVA „FORŢEI ternă a Z aiviibanilui, prim ul m inistru divergentelor manifestate tn acest unor animale uriaşe — mamut.
DE ŞOC" FRANCEZE, PENTRU PACE ŞI DEZARMARE. a arătat cri tara sa este Interesată In domeniu In cadrul N A T O
40.065
12 75, 15 85, 20 78. Taxa pifililâ Io numerar conlorui aprobăm Direcţiei Generala P.TT R nr. 263 328 din 0 ooiembr i® 1U49. lip a ru l» întreprinderea Poligiahcă Hunedoara Deva.
Redarlid şi administraţia ziarului atr. 6 Maztlo or. 0, lelelon 15 38,