Page 38 - 1963-12

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 2786

L i căminul ciiliurnl- — A , C ? SE N II h r -

bogate, al racline/ fiind io — cinem atoqralul „ A ria S IM B R IA :
V alsul nem uritor — c.inematoqra-
Iul „M u n c ito ru l": P E TR O Ş A N I:
13 DECEMBRIE 1963
fn Ultima vreme, activitatea cub directorul căminului cui tu ral, este PROGRAMUL Ir 5,05 Concert de U a ra liiri — cinem aloqraful „ Rc-
îm buca11 ; Trei zile du/m nem urire ■
turol-educalivă la căminul cultural ttnJlr în această muncă. Desigur, li dimineaţă; 6,05 Muzică interpre­
din Velei se situează mult sub ni­ lipsesc inc5 experienţa necesară in tată de fanfară; 6,30 Emisiunea — cinem atoqralul „7 N o iem b rie" ;
ALBA IU LI A : Num ai statuile tac
velul posibilităţilor existente. Astfel, planificarea muncii la cămin, In de­ pentru sale; G 40 Jocuri populare;
aici au lipsii timp Îndelungai expu­ pistarea celor mai arzătoare proble­ G.45 Salut voios de pionier; 7.10 — cinem atoqralul „V ic to ria " ; V c-
ni(i m iine — cinem atoqralul „23
nerile pe diferi tc teme. manifestă­ me pe care să le trateze In cadrul Melodii populare; 7,30 Sfatul me­
rile specifice pentru tinerel, pentru manifestărilor cullTiral-educative, In dicului; 7,45 Ciutcce patriotice; A uqust" ; SEBEŞ: M a tu l discor­
diei — cinem atoqralul „ P roqtc-
femei, manifestările pe marginea oiganizarea unor acţiuni vii, eficlen- 8.00 Sumarul presei centrale; 8,08
unor lilme cu un bogat continui de le, ln antrenarea Intelectualilor sa­ Muzică populară; 10,25 Dansuri de sul" ; O m oştenite cu bucluc —
Idei. cele cu carlea agrozootehnică lului la această activitate Dar ex­ estradă; 11.05 Muzică din operele; cinem atoqralul „Sebeşul" ; O RĂŞ-
T IE : C o lcqii — cinem aloqraful „Pa­
Si beletristică, programele artistice perienţa nu vine de la sine. Dinsul 11.52 Radiorcportaj; 12,28 Muzică tria " : Draqosle şi pâlăvrăqcli —
uşoară romincască; 14,00 Din mu­
ale form aţiilor proprii ctc. Pe par­ a luat parte la seminnriile organi­ cinem aloqraful „Plăcură" ; H A ­
cursul celei de a doua jumătăţi a zate cu activiştii culturali. In ca- zica popoarelor; 15,30 Muzică de ŢE G : Cursa de J00 l<m — cine-
estradă; 1G.15 Vorbeşte Moscova,-
lunii noiembrie, la căminul cultu­ dtul cărora s-au dezbătui tocmai m ntoqratul „P o p u la r"; BRAD :
10,45 Cîn'.cce şi jocuri populare;
ral au (ost organizate doar două in ­ astfel de probleme. $i-a însuşit cu- A dorabile şi mincinoase — cine-
•17,30 In slujba patriei; 18,00 M u ­
formări politice si două dimineţi de noşllntP ln legătură cu această mun- m atnqralul „Sleauq roşie" ; LO-
basme pentru copii, ceea re desigur, '■ă. Considerăm Insă că nu s a stră­ zică uşoară; 18,30 Program muzi­ N E A : Cum prlru-ti un balon — cl-
cal pentru evidenţiaţi în întrece­
înseamnă foarte puţin. Cărui fapt dui! suficient, nu s-a preocupat In ncm a/ograful „ M in e ru l“ ; TElUS :
re datoreste o asemenea stare de măsura In care trebuia pentru o rea socialistă; 19,00 Jurnalul sa­ lu m ină de Iulie — cinem atoqralul
lucruri ? pune !n practică cele tnvătnle la telor; 19,30 Universitatea tehnică „V ic to ria "; Z LAT N A : M o n q o lil —
In primul rind — si consemnăm seminarii. Or, experienţa despre care rodin; 1945 Muzică uşoară inter­ cinem atoqralul „M u n c ito ru l" ; II.IA :
aceasta ca o deficientă deosebii de aminteam se cîştigu prin muncă asi­ pretată de Mina; 20.10 Cînlcce din Povestea anilor Inl/ucurafl — cl-
însemnată — conducerea căminului duă. desfăşurată cu energie zi de folclorul nou cerule de ascultă­ ncm aloqralul „ Lum ina" ; APO L­
tori; 20.30 Noapte bună, copii: „C o­ DUL DE SUS: V o i ii mamă —
cultural nu desfăşoară o mumă sis­ 7.i Aceasta, pe rle-o narle. Pe de
moara"; 21.30 Muzică de.dans;
tematică, după un plan bine chib­ altă parte, nirţ n-a (ost sprijinit de cincm aioqralul „23 Auqust" ; C A ­
22.43 Piese do estradă.
zuit. Lipsind perspectiva muncii, ceilalţi 1 nleleelnali. de tovarăşii cu LAM : Primăvara — cincm aioqra­
planurile săplămlnale de activitate, o a'divilalp mai verbe pe tărlimil PROGRAMUL II: 10,10 Muzică lu l l.C.S.IL
spre exemplu, sini alcătuite în pri­ nuinrii cultural-erluralive, de con­ papulară interpretată de Măria Co-
pă. si cu ceea ce este mai la 'n- ducerea şrolli de H ani din lo cali­ Tot mal mulţi ocinoni al muncii cumpără din librării cărţi pentru bibliotecile lor personale. De pildă, lirlca şi Ion Oprea; 12.05 Muzică O iiite tin
dcmlnă, mai uşor de realiral Din tate (director Iov. Victor 5 lof). E Librăria cu autoservire din oraşul Orăslie a vindul in primele 5 zile ale lunii decembrie cărţi (n valoare distractivă inteipretată dc fanfară;
această cauză, la întocmirea lor ivi drept, cadrele didactice ajută In de peste 6.000 lei. 12.5G Melodii populare; 13,40 M u ­
se tine seamă de cerinţele vip'.ii ultimul timp Ia reaclivl/.aren forma­ IN FOTOGRAFIE; Aspect din Librăria cu autoservire din Orăştic, zică uşoa.ră interpretată de M ă­ mefeos'oioqre
Nitcscm
ria
Sorcea şt Nicolae
satului, de problemele ce se ridică ţiilor artistice ce există la căminul M.35 Muzică populară din M o l­ PENTRU 24 DE ORE
In fata colecli vişlilor, de sarcinile cultural (brlqadă de aqilatle. echipă dova; 15.00 Actualitatea tn Ţările
pe care aceştia le au de rezolvat. de dansuri şi echipă teatrală) si care socialiste; 16,12 A rii din opere; Vreme schimbătoare cn cerni
In cnrînd vor apare pe scenă, dar P regat ir l pentru cultura temporar noros. In nordul regiunii
Acţiunile trecute tn plan sint lip ­ 16.30 Muzică romînească de ca­
aportul lor ln cecn ce priveşte cele­ An de an, recolte tot mai
site rle varietate, nu atrag masa «le legumelor meră; 17,00 Din albumul melodiilor vor cădea precipitaţii sub formă
lalte forme de activitate poale $i
oameni al muncii spre cămin, tratea­ de estradă; 19.30 Teatru Ia m i­ de plai, lapovilă $i ninsoare. Vin-
trebuie să fie mai substanţial.
ză problemele sub forme şablon şi In acest an colectiviştii din crofon „Strada nouă"; 20 55 M u ­ tul va sufla moderat din sectorul
de cele mal nurlie ori, rămlir or­ Comitetul executiv al sfatului Deva vor cultiva legume şi zar­ mari de porumb zică din operele; 21.50 Interpreţi sud est. Temperatura tn uşoară
ganizate doar pe hirlîe popular comunal va trebui, de ase­ zavaturi pe 47 ha, din care 25 de muzică uşoară; 23 35 Muzică de
menea să Îndrume sl să controleze creştere. Ziua va Ii cuprinsă între
Tn mori firesc or fi ca planurile ha vor fi irigate. In scopul obţi­ Tntr-o gospodărie colectivă m ultila­ dans.
cu mai multă atenlîe munca des­ chiar si peste 5500 kg porumb ştiu- 2 şi 8 grade iar noaptea intre m i­
săplămlnale de activitate să fie ex­ nerii unor producţii sporite, încă teral dezvoltată, cu venituri băneşli
făşurată de conducerea căminului leţi.
trase din planul comun de munră de pe acum se fac intense pregă­ anuale do sule rle mii de lei, cum nus 4 şi minus 10 grade. Ceată lo­
cultural, de activiştii culturali reu ni li Experienţa anilor trecutî a dovedit T ă 'tiftff/f
cnllnral-ediicalivă întocmit pentru pe­ tiri. Ee întreaga suprafaţă de esle cea dîn Apoldnl de Sus, in mod cală.
tu Jurul acestuia, si să sprijine cu Insă că în condiţiile de sol şi climă
rioada de iarnă. Dar. deşi am păşii grădină au fost executate ară­ firesc cauţi să afli izvoarele acestor 13 DECEMBRIE 1963
mai multă răspundere eforturile de­ ale gospodăriei din Apoldul de Sus, PENTRU URMĂTOARELE 3 ZMB
deja In lunile do iarnă, nu se In- turi adinei, s-au terminat lucră­ venituri. Preşedintele gospodăriei, to­ DEVA: M inna von B urnhelm — ci-
puse spre rrearen unei ambiante plă­ un apreciabil spor de recoltă l! Vremea se hncâlzeşle treptat şi
Itmplă aşa pentru că acest plan rile de curăţare a celor 1200 m p. varăşul loan ICirr, ne-a atras aten-
cute ln cămin. Ne referim aici in aduc şi arăturile efectuate din toam­ ncm oloţiraiul „ P altin" ; Murele drum devine favorabilă ploilor temporare.
abia a fost... schiţat. răsadniţe existente, iar în atelie­ lia asupra rezultatelor bune obţinu­
şpednl la aranjarea interiorului, rele gospodăriei au fost confec­ nă. la o adîncimc dc 28— 30 cm. Iată
O altă deficientă a muncii depuse te la cuilura porumbului In'r-arlevâr,
montarea cortinei, a unor perdele la ţionate rame pentru 600 m.p. de dc ce, pentru recolta anului viitor,
de conducerea căminului cultural In acest an, gospodăria a obţinui în
geamuri ele. răsadniţe. De asemenea, pentru astfel de arături s-au executat pe în­
constă în aceea câ intelectualii sa­ medic clic 5200 kg porumb .ştiuleli
Legal de planificarea si organiza- cultura protejată care va ocuna treaga suprafaţă de 160 hectare care
tului au fost prea puţin solicitaţi Io la ha de pe o suprafaţă de 160 hec­ tn primăvară urmează a fi Insămîn-
organizarea unor manifestări de le- rea nuinrii. de întocmirea planului 400 m.p au fost procurate foliile tare. Acest lucru a permis gospodă­
de polietilenă necesare. lată cu porumb
Iul celor amintite Ne referim ale! de muncă pentru perioada de iarnă riei ca în prezent să crească 156
La lucrările executate s-au evi­ p irc i (in afara altor 96 care au fost O problemă importantă de care este
alll la cadrele didactice, cit si la si a celor săplămlnale, ar fi bine denţiat, mai ales. colectiviştii vânduţi stalului pe bx’ ă rle conlract). condiţională şi sporirea producţiei şi
medicii din comună şi inginerul a- dară Comitetul pentru cultură si ar­ B a lin t Szckely, Ghcorghe Almă- Dacă mai amintim si de numărul mare căreia aici, la Apoldul de Sus, î s-a
tă al raionului Hia ar trimite un acordat o atenlie deosebită a constat
gronom al gospodăriei colective. Cel şan. Ion Muntcanu şi alţii. dc păsări crescute pe baza porumbu­
puţin aceştia dîn urmă nu an fost inspector ia Velei pentru a ajuta iug. I POPA lui boabe şi dc cele peste 606 tauri­ In alegerea soiurilor rle porumb de
concret conducerea căminului oul- corespondent ne consumatoare a sule do tone de mare productivitate. îndrumat de o r­
deloc solicltali şi, ca urmare, nici ganizaţia de partid, consiliul de con­
tnral. pentru a-î Îndruma mal bine porumb, se va înţelege $i maî bine
n-an luat parte la vreo activitate ducere, linînd seama de rezultatele
desfăşurată In acest an la cămin. munca pe v iilo r si a-i imprima mal idevărata valoare a acestei culturi. obţinute fn anii Ireculi şi ascullînd
multă iniţiativă in organizarea unor Desigur că veniturile băneşli ale
De asemenea. In munca de plani­ Rezulta? al bunel deserviri gospodăriei provin sl din alic surse. părerile cadrelor tehnice, ale briga­ PRODUSE /MDUSTR/ALE
acţiuni diferenţiate, atractive, care dierilor şi colectiviştilor fruntaşi, a ca^e ftus itt vwkzzce
ficare sl organizare a unor acţiuni In balanţa acestora. în afara sumelor
Colectivul unităţii nr. 26 O.C.L.
variate, bogate in continui. n-a să mobilizeze tn această perioadă cil Alimentara clin oraşul Petrila, primite pentru porumb, nlîrnă greu luat măsura de a se folosi, pe în-
mai mulţi colectivişti la căminul cul­ si cele realizate de la grin. sfeclă lieaqa suprafaţă numai seminţe din h m tfc g a f
fost anlrcnat întregul consiliu de printr-o bună deservire a cum­
conducere a) căminului cultural, care tural. La Velei există depline con­ părătorilor. reuşeşte siVşi depă­ dc zahăr, floarea-soarelui şi alte-pro- soiul i dublu hibrid. „Insămintatul s-a J U C Ă R II 3 / P O D O A B E P E N T R U
.duse vindule statului pc ba2ă de
diţii pentru desfăşurarea unei acli- făcut cu maşina, aplicîndu-se in con­
de altfel nici nu a fost încă reor­ şească în fiecare lună planul de conlract. P O M U L D E IA R N Ă .
vilăii cultural-educalive bogate, tre­ vinzări. Numai în ultimele două tinuare cîte 3 sî chiar 4 praşile me­
ganizat, asa după cum prevede rc- Dar, să luăm numai cultura porum­ ^ v c u P u /i- y H
nnlamenUiI de funcţionare al că­ buie donr o muncă mai susţinută, luni (oclombrie-noicmbt ie), a- bului. La Apoldul ele Sus, de ani canice şi manuale.
minului cultural. mai multă dragoste si preocupare. ceastă unitate a vîndut peste de zile, suprafaţa cultivată cu po- In ce măsură au influenţat pro­ A Z I O BIEC TELE PREFERATE CVI-
plan mărfuri în valoare de ducţia lucrările amintite se poale ve­
Tovarăşul profesor Ilie Croitoru. V. CH1$ nimb a fost constantă (160 hectare) n rw AGLOM ERAŢIILE
aproape 100 000 lcî.
Producţiile au sporit Insă de la un dea şi din rezultatele obţinute. In
Vînzătoarele Vochiţa Screş, an la altul. Cum se explică acest lu­ acest an, de pe aceeaşi suprafaţă,
Ş T IR I D IN RAIONUL SE B E Ş Ana Şerban, Elisabcta Cazane şi s au oblinut cu peste 74.000 kg po­
Irina Mcszaroş sînt apreciate cru? Colectivist ii ştiu din proprie ex­
pentru modul exemplar în care perienţă că pămîntul trebuie bine rumb ştiuleli mai mult fală de anul
Conferinfă nul Sebeş, i-au acordat o deose­ deservesc cumpărătorii şi com­ lucrat, trebuie făcut mai roditor. In trecut. De altfel, cifrele din tabelul
bita atenlie. In acest scop, pc portarea faţă dc aceştia. legătură cu aceasta esle semnificativ de mai jos demonstrează în mod con­
In sala casei raionale de cul­ întreaga suprafaţă de 15 ha po­ PETRU G A IN A şi următorul fapt. vingător cum au crescut recoltele
tură clin Sebeş a fost ţinută clc mii au fost înveliţi cu tulpini de corespondent de porumb boabe în ultim ii 4 ani.
curînd o conferinţă cu tema floarea-soarelui. De asemenea, în In toamna anului trecut, într-o şe­
„Ocrotirea familiei în R.P.R.". golurile din livadă au fost plan­ dinţă a organizaţiei dc partid s-a pus K ft G c w fo u , u u tf & / n t e w t t f f 9
După expunerea acestei conferin­ taţi pentru completare un nu­ problema ridicării fertilită ţii solului Anul Suprafaţa în Recolta medic la
hectar în kg.
ţe, cci peste 250 dc participanţi măr de 170 bucăţi pomi. iar pen­ Au amenajat un drum Dintre multiplele propuneri făcute cu hectare boabe
aflaţi în sală au vizionat filmul tru fertilizarea solului livezii s-a acest prilej a fost aprobată si aceea
sovietic „La 30 de ani". transportat cantitatea de 20 tone cu privire la transportarea ln cimp a 1960 ICO 2 550
gunoi de grajd. Cine a parcurs cu puţin timp
Brigăzi ştiinţifice la sate în urmă drumul care leagă gara întregii canlităli de gunoi. Avantajele 1961 160 2.8 42
Spectacol de muzica Băcia de salul Petrcni şi-a putut acestei holnrIri au fost socotite cu
De curînd cinci brigăzi ştiin­ da seama cît era dc impractica­ creionul în mină In acest an. de 1962 160 2.704
ţifice s-au deplasat în satele Ră- populară bil. Mai ales cinci veneau ploile, pildă, un teren mai slab productiv
hău, Cut, Draşov, Boz şi Doştat Ansamblul ,,Doina Gorjuîui", acest drum pe o distanţă ele 2 1963 160 3.434
din raionul Sebeş. Cu acest pri­ avînd ca solişti vocali pc cu­ km, era greu dc străbătut. Ce­ In suprafaţă de 9G hectare a fost
lej membrii brigăzii au dat răs­ noscuţii interpreţi de muzică bine îngrăşat cu gunoi de grajd, apli- Acest lucru a permis colcotiviştilor
punsuri la întrebările puse de populată Lucrcţia Ciobanu şi tăţenii clin satul Petreni au luat dndu-se totodată şi o cantitate de ca de la un an la altul să viudă
colectivişti, ele fiind audiate de Emil Gavriş, au prezentat de hotărîrca să amenajeze drumul 12 :t00 kg suporfosfat. Aceasta a (ost stalului pe bază de contract canti­
peste 1.150 participanţi. respectiv prin muncă patriotică. tăţi sporite dc porumb. Numai în
curînd un spectacol de muzică unu din căile care au condus la ob­
Lucrări în li Dada populară în comunele Săsciori Acum. pe aici se poate călători ţinerea unui spor de circa C0O kg acest an s-a livrat, în afara contrac­
in condiţii bune datorită iniţia­ tului, o cantitate de 43.500 kg po­
şi Pctrcşti din raionul Sebeş. porumb ştiuleli la hectar fală do
Protejarea pomilor din livadă tivei cetăţenilor din salul amin­ rumb, iar pentru Ingrăşorea anima­
împotriva rozătoarelor, pe tim­ Acest spectacol a fost deosebit tit. media anului trecut. De pe unele par­ lelor contractate s-a putut repartiza
pul iernii, este o problemă că­ dc apreciat de către peste 600 I. SPINEANU cele din suprafaţa amintită, brigada
reia colectiviştii din Cîlnic, raio- de cetăţeni. corespondent a lV-a a realizat in medie la hectar peste 100 tone porumb. Paralel cu
creşterea producţiei la hectar s-a ur­
mărit şi îmbunătăţirea calităţii aces­
Condiţii optime pentru iernarea animalelor teia. Astfel, colectiviştii din Apoldnl
mai
de Sus, alegîiul timpul cel
potrivit de recoltare au reuşit să sca­
Deşi tînlră, gospodăria agricola au puiuţ să realizeze o economie cum şi restul colectiviştilor care In vederea unei hrăniri raţionate dă gradul de umiditate a porumbului
colectivă din Bucerdea, raionul Alba de aproape 100000 lei. prin munca lor patriotică au con­ şi a bunei gospodăriri a furajelor
«i*a dezvoltat considerabil sectorul S-ar mai putea vorbi de aseme­ tribuit la săpatul şi turnatul fun­ s-au luat măsuri ca ele să fie dale de la 30 Ia sulă în 1902, la 18 Ia
zootehnic. Alături de alte anima­ nea şi despre procurarea a 50 m c. daţiei, la transportul materialului spre păstrare îngrijitorilor, în func­ sută in acest an.
le, colectiviştii de aici deţin acum material lemnos, atît prin tăieri de lemnos şi al pămîntului pentru ţie de numărul animalelor existen­ Obţinerea unor producţii mari de
320 bovine. Adăpostirea lor în arbori de pe perimetrul gospodă­ umplutură. Aşadar, în prezent în­ te în fiecare lot. Alcătuirea raţi­ porumb la hectar se datoreşte muncii
bune condiţîuni a stat permanent riei, cit şi prm demolări, despre tregului efectiv de animale al gos­ ilor zilnice se face conform norme­ depuse de către colectivişti şi mecani­
în centrul preocupării consiliului balastul şi nisipul scos din albia podăriei noastre i s-a asigurat spa­ lor stabilite şi numai de către in­ zatori, care au căutat să introducă în
de conducere şi a tuturor colec­ unor rîuri apropiate. Ţoale aceste ţii de adâpostire corespunzătoare ginerul agronom al gospodăriei
tiviştilor. materiale au avut darul să ducă la pentru iernate. Pentru o alimentare corespunzătoa­ procesul dc producţie cele mal noi întreprinderea montaje Bucureşti
Ca urmare, acum, gospodăria economisirea altor sume importan­ Unele rezultate bune s-au obţi­ re cu apă a fermei am început de metode agrotehnice si care s-au stră­
are asigurat spaţiul de adăposhre te de bani. nut şi în ceea ce priveşte asigura- cuiînd lucrările în vederea forăiii duit să aplice cu bune rezultate ln şantierul Işalniţa— Craiova
pentru întregul efectiv de animale. Cît priveşte lucrările de cons- lea bazei furajere. Astfel, pentru celei de a treia fintîni. Sînlem si­ producţie cele însuşite ld învăţămln-
Două din cele 4 grajduri existente iiuclic, trebuie spus că în cea mai luănirea animalelor tn bune con- guri câ prin astfel de măsuri efec­ :ul agricol.
aici, au fost construite în acest an mare parte ele au fost executate diţiuni pe întreaga perioadă de tivul de bovine al gospodăiici noas­ I, M A N E A A N G A J E A Z Â B E U R G E N Ţ Ă
deşi în plan era prevăzut să se de către o echipă de dulgheri şi slabiifaţie, au fost pregătite şi de­ tre va fi bine întreţinut pe întrea­
construiască numai unul singur. Zi­ zidari alcătuită din colectivişti care pozitate în apropierea fermei 152 ga perioadă de iernare, ceea ce muncitori calificaţi şi personal tehnic după
lele trecute, noile adăposturi au au lucrat numai pe bază de zile- tone fîn, 51 tone trifoi, 293 tone va influenţa în mod pozitiv şi a- cum urmează: 1
fost date în folosinţă. muncă. Din rîndul acestora se evi­ grosiere, precum şi 2.000 tone de supra creşterii producţiei anima­ La înfrumuseţarea
Demn de amintit esle faptul că denţiază în mod deosebit Vasile furaje însilozalc, alcătuite din po­ liere. NICOLAE FENEŞERU — Ingineri mecanici; {
datorită folosirii pe scară largă a Bîrz, şeful echipei, Nicolae Beni- rumb, capitule de floarea soarelui, preşedinte al C A C. oraşului — m aişfri monfîori— fevari; \
materialelor din resurse locale, pre­ cian, Amos Popa, loan Băla pre- dovleci, coceni etc. din Bucerdea, raionul Alba j
ţul de cost al construcţiilor pe cap Antrenaţi dc deputaţi, cetăţenii — m aişfri m entori— mecanici;
de animal a ajuns să fie de numai din Simena au prestat în acest — tehnicieni consfrucjii monfajs şi aîaşamenfe; j
480 Iei, faţă de 1.000 lei cît era an peste 190.000 ore muncă pa­
prevăzut în devizul iniţial. Care au — tehnicieni norm afori; j
fost aceste materiale şi cum s-au triotică la înfrumuseţarea oraşu­ — montori mecanici — dieseSiştl—compresorişîs; j
lui, rcalizînd economii in valoa­
procurat ele ? In primul rînd este re dc 489.659 lei. Ei au executat
v-orba de cărămidă ca material de lucrări de întreţinere a străzilor — lăcăiuşi fevari; ţ
bază în construcţia celor două — sudori aufogeni de înaltă ca ilicare. {
graîduri. In total s-au folosit 100 000 pe care s-au aşternut peste 5000
m c. balast, amenajarea de tro­
cărămizi din care 60000 bucăţi au Se asigură salarizare corespunzătoare— munca j
fost făcute prin munca patriotică tuare, zone verzi etc. Un aport în acord şl condiţîuni bune de cazare. \
deosebit la realizarea acestor suc­
a colectiviştilor, iar restul de 40000
cese şi-au adus-o cetăţenii Va- Solicitanţii se vor adresa la sediul şantierului ;
bucăţi s-au procurat ptîn demola­ leria Su vai pa, Iosif June. loan
rea unor construcţii vechi ale gos­ R’ciPga, loan Moga şi alţii. 1 don incinta Combinatului chimic Işalniţa— Craiova,
podăriei. Aşadar, numai la acest
Cele două grajduri ale G.A.G din Bucerdea, construite anul acesta. Ele au o capacitate de 200 capcto IOSIP V1SXY | serviciul plan şl organizarea muncii. j
material, colectiviştii din Bucerdea vile mari. corespondent