Page 39 - 1963-12

Pag. 3
Nr. 2786 Drumul socialismului

Grijă deosebită pregătirii Cînd deficientele se privesc

producţiei viitoare Sudorul N itu it e

Coste* lucrează I* I ii 11 luni, cile au irecut din acest tar cea din trimestrul II de toc . Aşa
an, colectivul întreprinderii fores­ ‘.tind lucrurile, apare limpede fap­
Atelierele ELM.R. Si*
Colectivul de muncă al E. M. Ghc- nesalisfăcăloare a lucrării pe unele utilaje, unele abateri de la discipli­ m r r u . Lucrările exe* tiere din Hunedoara şi-a îndeplinit tul că organizaţia de parlid do aici
Iar â dat in 10 luni din anul acesta porţiuni şi oblinerea unei viteze mici nă, lucrările conferinţei ou scos la cutate de el sint a- sarcinile producţiei globale şi mar­ nu a cunoscut activitatea economi­
patriei cu 22 000 tone minereu de fier de înaintare. iveală toate deficientele care, înlă­ predate ca llln d de fă doar In proporţie de 78,8 la sulă că a întreprinderii. Si, fireşte, nu a
mai mult decît anul trecut, a redus Lipsa de preocupare din partea con­ turate, pot constitui importante rezer­ rea mal b u n i cali­ şi respectiv 73,6 la sută. Din lo ia ­ putut lua măsuri pentru înlăturarea
numărul absentelor nemolivalc In mai ducerilor sectoarelor şi exploatării ve de creştere a realizărilor la lu­ tate. lul celor 15 sortimente, planul a deficientelor.
mult de o treime, si-a depăşit simţitor pentru aprovizionarea fronturilor de crările de investiţii. fost realizat numai la 5. La sorti­ La parchetele Piriul Cocinii şi
planul de pregătiri din londul de pro­ lucru cu materialele neccsore a cons­ In cuvinlul său, tov. loachim Moga, mente importante cum s î n t : buşteni Va! im Varului munca a fost slab
tituit încă un motiv al răm inerii in u r­ membru al Biroului Com itetului re­ pentru gater din fag întreprinderea orgam/ală. Setul de parchet nu u
ducţie. la unele sectoare a înregistrat
mă. In legătură cu aceasta, şeful de gional de partid a a ră ta t: U fe • a rămas în restantă cu 6.155 m.c., la repnrlizal pentru cojitul lemnelor
economii însemnate la preţul de cost. CuiJH
brigadă IvanR em usdc la galeria di­ buşteni pentru gater din stejar cu suficienţi muncitori ,de$i avea nu­
Ţoale acestea sint dovezi grăitoare — Principalele cauze care au dus r*{ '■■ii •
recţionala orizontul IV Est spu ne a: 1.320 m.c., la lemn pentru celuloză mărul necesar. Do aceea la s o rti­
ole creşterii rolului mobilizalor al co­ la rămîneri în urmă sint deficientele
— Faptul că n-am lost aprovizio­ cu 1.600 m c. etc. mentul lemn ponlru stîlpi de lelero-
muniştilor si u competentei cu care interne si pentru a recupera ce s-a
nai! în timp util cu materialele de _____ Principalele cauze care au con­ nuin.icalii I.F. Hunedoara arc o res­
birourile organizaţiilor de bază şi pierdut trebuie pornit cu lichidarea
care aveam nevoie ne-a frînat mult K fljn L iu tribuit la desfăşurarea unei a c tiv i­ tanţă de 864 mc. Parchetul Valea
comitetul de partid au controlat şi acestora. De aceea, în faţa organului
Si este necesar să arăt că pe lingă tăţi economice atit de slabe, au fost Varului în trimestrul III ac. a rea­
Îndrumat acliviialca conducerii leh- nou ales stă sarcina de'a urmări mai
faptul că la început de lună n-am a- arătate In articolul „D incolo de pa­ lizat din 660 mc. niasă le'mnoa-ă
nico-aaministralive in scopul obţi­ îndeaproape felul in care conduce­
vut niciodată materialele pregătite, ravanul cauzelor obiective", apărut planificată doar 200 m.c La ace-.t
nerii unor rezultate mai bune. Despre rea tehnico-adminisUalivă se preo­
dar, de multe ori. am fost nevoit să in ziarul noslru la dala de I oc­ porchet utilajele de scos-npropiai au
acestea, participanţii la conferinţa cupă dc organizarea muncii, întări-
organizaţiei de partid ce a avut loo ■las eu lucrul pentru a mă interesa •■■■iz. tombrie a.c O parte din ele au fost fost folosile . sub capacitatea loo
de ele şi a le procura, ceea ce reo asistentei tehnice şî asigurarea Înlăturate. Totuşi conducerea între­ Asemănător au stat lucrurile tn
de curind, au vorbii mai puţin. Din
de altfel, este în atribuţia maistrului. condiţiilor optime dc lucru pentru prinderii nu fi luat măsuri suficien­ parchetele Valea Caprii. Va'.ca ZI oş­
discuţiile lor se desprind in schimb, brigăzi. Este necesar să fie pus lo te pentru înlăturarea tuturor de­
Mai mult, n-avem create nici condiţii tii. Valea Richîtelii ele. Parcholul
ca un (ir roşu, principalele cauze ca­
pentru depozitare. Ţinem toate ma­ punct transportul. Conducerile sec­ ficienţelor. Pe unele le-a p riv ii su­
re au conclus Iu ncrcalizarea planului Valea Caprii îşi îndeplinea sarcinile
terialele pe galerie unde sc degra­ toarelor şi maiştrii să îndrume îndea­ perficial. Organizaţia de parlid nu
lunare de pton doar In proporţie le
de producţie şi mai ales la răinincrea dează din cauza umezelii şi îngreu­ proape activitatea brigăzilor, să se C IT IT O R II mSE S IZ E A Z Ă 15-20 la sutăl Conducerea Între­
a mobilizat lucrătorii forestieri pen­
in urmă a lucrărilor miniere de in­ nează transportul. Asigur conferinţa îngrijească îndeaproape de aprovizio­ tru îndeplinirea sarcinilor de plan. prinderii nu a luai timp de II luni
vestiţii, manileslind grijă deosebită că in condiţiile unei mai bune apro­ narea lor cu cele necesare Noul In luna octombrie, de pildă, la pro­ nici o măsură la acest parchol. Abiu
pentru pregătirea producţiei viitoare. vizionări şi asistenţe tehnice, vom comitet va trebui să aibă în atenţie In căutarea rul sfatului din Poiana a bruscat-o ducţia globală I.F. Hunedoara a ră acum, la sfîrşit de an, s-n g lirtit
La lucrările miniere de inveslilii putea executa lucrarea cu cel puţin mas în urmă cu 8,5 la sulă, iar la
organizarea de înaintări rapide la pe mama mea. care este fe­ să-l înlocuiască pe Vasile Palfaloş
planul a fost realizat doar în propor­ care să mobilizeze pe cei mai pri­ fotografului producţia marfă cu 25 la sulă. Este din funcţia de şef de parchet.
meie de serviciu la sfat. N-nr fi
ţie de 68.40 la sută. Au rămas mult cepuţi mineri să se preocupe de a p li­ drept că la unele sortimente s-a re­ Conducerea întreprinderii nu a
In urmă o seamă de obiective im­ Conferinţa organizaţiei Pe la sfirşitul rău dacă s-ar controla mai îndea­ cuperai o parte din restanle, dar
carea şi extinderea metodelor de controlai suficient activitatea din
portante printre care cele de la o ri­ de partid de la E.M. muncă de mare productivilate. In cău­ lunii martie a.c. proape comporlarea secretarului Sta­ la a 1 leie răminerea In urmă a cres­ parchete. Aşa se face că munca In
zonturile IV şi VIII, depozitul de ex­ tarea celor mai bune soluţii de im ­ s-a prezentat la lului popular din comuna Poiana, ca cut. Dacă diupă 9 luni la buşteni parcholul Valea Zlaşliî. unul dintre
ploziv Vadul Dobrii şi sistematizarea Ghelar dom iciliul meu un ©1 să aibă pc viitor alta comportare. pentru gater din fag, Întreprinderea cele mai mari. oare a avut în acest
pulsionare a lucrărilor, să se folo­
relelei de aer comprimat. Pe lingă sească mai intens activul fără de cetăţean care spu­ M A R ÎA TANASE avea o restantă de 4 600 mc., Iu an o activitate economică slabă, a
unele cauze obiective cum ar fi so­ partid; din rindul acestuia poate for­ nea că este salari­ comuna Poiana prezent, după 11 luni are de recu­ fost lăsată piuă la începutul lunii
o lună mai devreme decît este pre­
sii ea cu inlirzit're a unor proiecte, ma colective, care să studieze anu­ at la cooperati­ i a perat 6 155 m c.l noiembrie să fie organizată de mi
văzut... •r-
schimbarea soluţiei de susţinere la mite probleme. Iar, pentru ca lucră­ va meşteşugăreas­ * «K La I.F. Hunedoara transportul ma­ singur lucrător. Organizaţia do p a rld
Comunistul Toma losif Paşa a arătat că „Solidaritatea- Necazurile unui
galeria direcţională, orizontul IV Est rile să se execute la termen şi de * A sei lemnoase se desfăşoară şi acum nu a Iras la răspundere conducerea
că strangulările din aprovizionare au din Deva. Spu­
si lipsa unor mijloace de transport, bună calitate, va trebui să lupte pe drumeţ foarle defectuos Conducerea între­ întreprinderii penfru slaba îndrumare
contribuit mult la răminerco în urmă nea că execută prinderii nu a luai măsuri pentru
arătate in durea de seamă, la aceas­ dată sectoarelor productive. In par­
şi la galeria direcţională 2 Est. toate căile pentru întărirea simţului tablouri după fotografii normale. So­
tă stare de lucruri au contribuit şi de răspundere al cadrelor lehnico-in- îmbunătăţirea lui. Conducătorii aulo chetele cum sînt : Valea Zlaştii. Nen-
— Situaţia putea fi evitată — spu­ lia, în lipsa mea, dînd crezare celor Intr-una din zile Zollan Polony, Gheorghe Contor,
lipsurile interne pe care, comuniştii ginereşti şi întărirea rolului maistru­ dru, Riineu Marc, Topli(a — Hăi-
nea el — dacă nr fi existat mai mul­ ►;puse de presupusul (olograf a ac­ am plecat la Brad îonn Grozavii, Victor Cnlofan şi
le-au analizat in spirit critic, cu mult lui in producţie. A dău au lucrat doar 1-3 membri de
tă preocupare pentru îmbunătăţirea ceptat ph ta anticipată dc 100 lei din După ce nit - a in alţii au folosit maşinile mult sub parlid, iar în altoie nici unul. In
simt de răspundere. Una dintre de­
transportului spre acest loc de muncă Este necesară mai multă grijă pen­ isprăvit sarcina A capacitatea lor. Dacă conducătorii sectoarele direct productive an fo<t
ficientele arătate de ei a fost slaba tru folosirea judicioasă a utilajc*or sl costul comenzii predînd şi o foto­
Lucrările conferinţei au scos însă dc producţie am : s n milo Trăiau Gherman şi Nicolae încadraţi numai 13 membri de pariul.
asistenta tehnică, care a condus de gospodărirea cu grijă a materialelor. grafie. Celălcanul a eliberat un bon
în evidentă şi faptul că exploatarea inlrat intr-un res­ • _ i\ Mărgineanu efectuau pe zi cile trui Biroul organizaţiei de bază P.M.R.
altfel, la organizarea dclcctuoasu a La fiecare loc (ic muncă, utilaju l să cu semnătură indescifrabilă dar cu curse, cei amintiţi mai sus la 2
a înregistrat consumuri de materiale taurant. Se nu­ nu s-a preocupai ds întărirea rfn-
lucrului iu unele puncie. executarea ce depăşesc ai mult planul de apro­ fie folosit la capacitate deplină. în ­ Stampila cooperativei meşteşugăreşti meşte „Zarand". J zile abia făceau una. foan Grozavii. durîlor partidului De la începutul
unor lucrări de slabă calitate şi no- < iv ■Victor Coţofan şi allij au efectuai
vizionare la o serie dc articole im por­ deosebi, este vorba de maşinile do „Solidaritatea1* din Deva. Urma ca în Aici am găsit o L i • i anului şî pînă In prezent în orga­
rcspectarea cooi donatelor la unele încărcat, perforatoare şi mijloace do deseori transporturi particulare In nizaţia de parlid nu a fost primit
tante cum sini : ciment, traverse, scări luna iulie să aducă lucrarea. Văzlnd căldură de... crflpou
galerii. transport. Să existe o preocupare afară de aceasta multe maşini so­ nici un membru, şi nici un candidat
de mină, şine. burlane de aeraj etc. că nu sc mai prezintă am făcut in iu­ pietrele. Am găsit jac mai ungă
— La galeria direcţională orizontul sporită pentru creşterea gradului do seau cu tntîrziere la rămpile de În­ (H parlid.
Aceasta, datorită superficialităţii cu lie o scrisoare către cooperativa sus sobă Dar ce să Încălzească?! Tocul
VI Est asistenta tehnică a (ost cit ralilicaie al m uncitorilor şi crearea cărcare. Apoi, unii conducători auto Stilul de muncă al conducerii în­
care a fost întocmit plunu) de apro­
se poale de slabă — spunea comu­ unor condiţii cit mai bune de via|ă amintită dar nu am primit nici un fel era făcui de o jumătate de ora (şi au refuzat să încarce material Icni treprinderii esle defectuos. Condu­
vizionare pc anul în curs şi mai ales,
nistul Constantin Chirilă. Tovarăşa pentru ei. de răspuns. In luna septembrie ac. era in jurul orei 14). O ospătăriţă, nos din punctele mai îndepărtate, cerea întreprinderii nu controlează
risipei dc materiale la uncie locuri de
ingineră Manncscu, care răspunde de am trimis o altă scrisoare la condu­ îmbrăcată gros şi ea. m-n văzut z g ri­ unde drumul e<le mai greu «icre cu competenţă activitatea servicii­
muncă, slabei caliîăli a unor lucrări Pentru ca lipsurile scoase în evl-
investiţii, a trecut pe la noi abia o cerea cooperativei din Deva cu ru­ sibil. Vinovat pentru aceasta se lor. Conducerea rezolvă dc mulfe
ce au necesitat refaceri. demă să poală fi înlăturate este ne­ bulit şi îndatorată a ţinut să se
singură dată într-o lună. si atunci, face şl şeful coloanei. Gheorghe ori şi atribuţiile şefilor de servicii,
A tit darea de seamă cit şi pariici- cesar ca birourile organizaţiilor de gămintea de a-mi spune dacă există scuze :
doar in fugă, fără să dea vreo in­ Prisăcanu, care nu a luat măsuri se pierde In multe probleme mărun­
panlii la discuţii, au arătat că n-a bază şi comitelui de parlid să-şi pre­ un asemenea salariat sau nu. Dar — Nn prea avem lemne. $1 pe astea
dicaţie. Conducerea sectorului a lă­ împotriva conducătorilor auto cu te, in loc săi analizeze temeinic, cu
existat preocupare pentru stabilirea vadă in planurile de muncă obiec­ nici la această scrisoare nu am p ri­
sat şi ea pe planul al doilea această le-am procurat cam tîrzlu... astfel de manifestări, nu a organizat ia măsuri concrete pentru îmbună­
de norme cu molivarc tehnică la tive concrete, menite să conducă
lucrare. Aşa se face că, pc unele por­ mit răspuns. Oare cînd voi primi Nu i-ain răspuns fiindcă era tot de­ judicios transportul, nu le-a pretins tăţirea a c livilă lii economice a în­
lucrărije de înainlarc si betonare. 1-j aplicarea celor mai eficienle mă­
ţiuni, galeria s-a construit cu încli­ răspunsul de la cooperativa „Solida­ geaba M-nm gîndit să mănînc ceva. m uncitorilor să intrelină bine ma­ treprinderii. Zilele acestea, de pil­
ba mai mult. adesea, foile de acord suri şi a căror traducere în viată să
nare pînă la 14 grade, ealilateo Ui- ritatea11 din Deva? Ani consultat lista de bucate: cîtevn şinile. Din această cauză planul de
se luminau brigăzilor. )a slir.şil de fie urmărită cu minuţiozitate. Orga- dă, inginerul Romulus Goliu, direc­
r* V »H aATcst sljbăr necevilihd' refa-' feluri, foarte puţine la număr. M-ain transport a rămas lunar tn restan­
lună, nedînd oamenilor posibilitatea n.znliile de bază să intervină la timp STELIAN CARAGEA torul Întreprinderii, a plecat la ti g
ceri şi deci. cheltuieli şi muncă In rezumat la o tocăniţă de porc. Cînd tă cu peste 2.000 mc. masă lem­
să-şi cunoască normele. N-a existat ori de cîte ori se ivesc deficienţe, str. Glrbe.şli nr. 5 pentru a cumpăra atelaje. Or. acest
plus. Darea de seamă nu a oglindit
preocupare nici pentru organizarea să analizeze în adunările generale Petroşani să măninc începu să se sleiască. Am noasă.
destul de critic preocuparea condu­ lucru putea fi făcut de un lucrător
de înaintări rapide. Toate acestea, cele moi arzătoare probleme de vrut să beau apă minerală. Paharele Conducerea I.F. Hunedoara nu a
cerii exploatării pentru asigurarea al serviciului de aprovizionare. Si
după cum spunea Iov. loan Bidiqa, producţie. Organizaţiile dc sindicat urmărit In permanentă felul cum se
asistentei tehnice sl condiţiilor opti­ Un secretar nervos de pe masă — murdare. Am avut exemple asemănătoare mai pot fi
vicepreşedintele comitetului sindica­ şi U.T.M. să mobilizeze in măsură
me de muncă pentru brigăzile de la nevoie de un şerveţel; n-ani găsit. realizează planul pe sortimente. S-au dale.
lului, pe lingă că n-au mobilizat pe mai mare masa de muncitori lo se­
investiţii. Mem brii comite­ Am vrut o srobilonre; degeaba. Sol- intensificai eforturile pentru înde
oameni la oblinerea unor realizări lecţionarea mai bună a sterilului din Pînă la sfirşitul anului I.F. Hune­
In cuvinltil său, Constantin Chiri- minereu şi întărirea disciplinei mun­ tului executiv al nlla aven doar sare, nu prea curală. plinirea sarcinilor la sortimentele doara poale exploata o importanta
toiu, secretarul organizaţiei de bază mai bune n-au permis nici organi­
cii, să creeze opinie im polriva ace­ Sfatului popular Ce era să fac? M-am resemnat şi uşor realizabile. Aşa se explică fap­
de Ia orizontul IV a arătat că aceeaşi zarea judicioasă a întrecerii socia­ canlilate de lemn, In luna noiem­
lora care absentează nemotivat şi comunal Poiana, m-am servit cu ce am avut prin bu­ tul că In linip ce la 5 sortimente
cauză a condus la nerespcclai ea coor­ liste. c -~ r brie de allfel, activitatea economică
nu respecta instrucţiunile tehnologi­ raionul Sebeş, au sarcinile planului anual au fost de­
donatelor şi la galeria direcţională de Adăugind la cele de moi sus nefo- zunare Abia atunci am început să s-a îmbunătăţit. Prunele zile dm
ce Va trebui făcut totul pentru ca o atitudine tovă­
pe orizontul respccliv, la calitatea losirea raţională a unor maşini şi mă gîndesc la preocupările responsa­ păşite, la restul restantele sint d»s- tuna decembrie ne dau certitudinea
principalele lucrări de deschidere şi răşească fată dc bilului uni lăţii, la „strădaniile" lui de lul de mari. Organizaţia de partid
pregătiri, de care depinde soarta oamenii muncii 4 că ea va fi şi mai bună. Se im ­
producţiei viitoare, să fie accelerate. a asigura o deservire exemplară con­ nu o analizat In adunările generale pune. prin urmare, conducerii În­
din localitate. Ei sumatorilor. G îndurile acestea mi cum se Îndeplinesc sarcinile de plan
Pe scurt de la corespondenţi La E. M. C.helar există o organiza­ rezolvă ou atenţie treprinderii să sprijine mai mult
ţie dc parlid puternică, a cărei forţă le-am Îndreptat şi spre conducerea pe sortimente. De fapt adunările sectoarele produclfve. Organizaţia
cererile oamenilor muncii fapt pentru
s-a făcut lot mai mult simţită. Nu cooperativei de consum din oraşul generale nici nu s-au Unul cu re­
° Maqnzinul alimentar nr 6 din răţenie deosebită. Dar cea mai fru ­ care cetăţenii se declară mulţumiţi. de parlid trebuie să-şi exercite mal
Petroşani se bucură dc o bună apre­ moasă impresie o lasă felul atent in încape îndoială că, sub conducerea Secretarul sfatului însă face excepţie. Brad şl îndeosebi spre Iov. preşedin­ gularitate. îndeplinirea sarcinilor de mult dreptul de control asupra con­
ciere din partea cumpărălorilor. Cu­ care medicii se ocupă dc tratarea comitetului de partid nou ales. ea va E) se poartă urît cu salariaţii şi cu te Vasile Tiiwînu. Probabil dinsul nu plan pe trimestre o fost analizata ducerii administrative, să mobilizeze
rat, bine aprovizionat cu mărfurile pacienţilor. Medici ca loan Hoinoro- înlătura cu succes lipsurile care mal
alli cclâjCTTi, îi bruschează. In ziua cunoaşte aceste aspecte. Păcat! superficial. Activitatea economică a toii lucrătorii pentru depăşirea sar*,
cele mai solicitate, acest magazin cu­ dcanii si C. Rotam constituie exem­ persistă şi va pregăti temeinic pro­
de 23 noiembrie a.c. de pildă, in COSTIN ALBEANU trimestrului l a fost analizată cu 2
noaşte o mare afluenţă de cumpără­ plu în acest sens (IO AN N’ IKORA si ducţia viitoare. cinilor de plan. t
tori. Datorită acestui fapt planul dc T. LÂZÂRESCU) GH. COMŞUŢA lipsa tovarăşului preşedinte, secreta­ funcţionar luni mai tirziu decît era planificat. L. DE’METER i
desfacere pe primele 11 luni ale .inu­
lui a lost îndeplinit în proporţie de
112 la sulă. Aceleaşi bune rezumate ridice obstacole In calea principa­ berat. Cererile maselor populare cestuia Ngala, care au pre-ponizat
a obtimit si unitatea O.L.F. nr. 16 K E N Y A lului partid politic al tării — Uniu­ pentru eliberarea acestui vajnic acordarea unei largi autonom ii lo ­
din Petroşani (I. CHlftAS). Documentar nea Naţională Africană din Kenya luptător pentru independenţă de­ cale celor 6 provincii In care este
împărţită actualmente Keny-o, ceea
® La cantina C.I: R. din stat ta (KANU). al cărui conducător con­ venind lot mai puternice. ..Colo­
tinua să se afle in Închisoare, şi nial Office" s-a văzut nevoit să ce ar fi însemnat „katang/izarea*
Simeria servesc masa zilnic circa oi. Plnă la urmă, la conferinţa de
să sprijine pe de alta parte pe acei tină seama de ele. Kenyalla a (o.st
400 salariaţi. M eniurile consistente Industria este foarte puţin dez­ Kenyei. colonialiştii au (ost ne­ lideri ai partidelor mai iniei, cum pus Iu libertate şi la conferinţa la Londra a fost adoptată o solu­
şi variate, deservirea promptă sint voltată, fiind reprezentată mai abis voiţi să aplice şi o altă. lacbcă. ar fi Uniunea Democratică A frica­ constituţională de la Londra din ţie de compromis prin aprobarea
fapte care atrag de fiecare dală mul­ <lo industria extractivă. Există şi cea a tratativelor. Scopul el era nă din Kenya (KADU) şi Partidul 1962 el a- prezidat delegaţia parti­ • mei constituţii provizorii care
acorda Kenyei dreptul la autoad-
ţumirea celor ce servesc masa aici. un început de industrie prelucră­ de a prelungi cit mai mult domi- Popular African, siluote pe linia dului său care si-a spus in mod
toare oie cărei întreprinderi sini naţia colonială in Kenya. Această^ răspicat cuvinlul pentru acordarea minislrarea internă, lăsl-nd In aca-
Pentru ca şi în limpid iernii să se concediilor lată de colonialişti. In
specializate In prelucrarea prima­ tactica s-a bdzal pe de o parte pe ciuda acestor «torturi. insă. In ale­ independenţei imediale, formarea Uşi timp In suspensie problema
poată servi o masă consistentă s-au
ră a m ateriilor prime agricole principiul concesiilor formale, nu gerile din 1961 pentru Consiliul le­ caracterului viito ru lu i stat Kenya.
făcut intense pregătiri. Astfel s-au unu; stat centralizat, reforme so-
fl ■ Există in plus, o labrică de săpun pe de alta pe principiul a lil de cu­ gislativ. K A N U a obţinui cele m.ii cial-econoniice In favoarea maselor Pe baza acestei constituţii an avui
procurat 44 000 kg cartofi 3 000 kg i * 5 5 ? sl una de anvelope pentru bicicle­ noscut „dezbină şi stăplneşte“ . Ast­ multe din locurile rezervate afri­ populare, lichidarea bazelor m ili­ loc alegerile generata din mai a.e.
ceapă, 2.000 kg varză murată etc In te. La Mombasa sînt In curs de la care marea m ajoritate a alegă­
fel, prin constituţiile succesive din canilor. Reprezentanţii partidului au tare străine, promovarea unei po li­
gospodăria anexă sînt îngrăşaţi 36 construcţie o rafinărie de peliol şi 1954 ?i 1958 au fost acordate afri­ refuzat Insă să-şi ocupe locurile şi tici externe de colaborare cu toa­ torilor au votat pentru KAjNU. In
porci. Pentru acest lucru merită evi­ U — o uzină de aluminiu. canilor un nuinar de locuri în să participe la conducerea trebu­ te ţările. urnia victoriei partidului KANU ,
Deşi bogăţiile naturale ar putea Jomo Kenyatla a fost desemnat să
denţiat tov. Alexandru Popovici, ad­ k j * asigura o viată îmbelşugată lo c u i­ Consiliul legislativ. Concomitent, rilor ţării piuă cind liderul parti­ Fe o poziţie conlrară s-n situat
ministratorul cantinei. (EMIL CREŢIJ). torilor Kenyel, aceştia trăiesc jn autorităţile coloniale au căutat să dului Jomo Kenyalla nu va fi eli- partidul KADU şi conducătorul u- formeze primul guvern el ţării con­
dus de un african.
® De cum intri pe uşa spitalului ~1y mizerie, chinuiţi de foame, roşi de A urmat apoi la sfirşitul lunii
raional OrăŞtie te întimpină o cu­ I , boli (binluie mai ales boala som­ septembrie ac. o nouă conferin
nului. malaria, tuberculoza), lips*ţi ţă ţinuta la I-ondra pentru m od ifi­
de orice asistenţă medicală. Cuce­
Kenya se află astăzi lo o răspîn- rirea Independenţei va crea prem i­ carea constituţiei ţăriî. După lungi
dezbateri, conferinţa a luat sfîr­
lie istorică, ea intră ln lr-o nouă sele pentru a se putea păşi la li­
Baie pentru muncitori fază de dezvoltare n viciu sale chidarea acestor stări de lu o rjri. f c l i S & M i f i şit prin victoria concepţiei K A N U
politice. După un secol dc domi­ * cu privire la un stat constituit pa
Intr-o adunare a grupei sin­ naţie colonialistă, astăzi 12 decem­ p rin c ip ii. centraliste.
La conferinţă s-a hotârlt ca po­
cei
Istoria Kenyei cunoaşte In
dicale de la atelierul mecanic al brie. la Nairobi, salvele de Iun vor aproape 100 de ani de robi^ colo­ P i L j P T f porul Kenyei să obţină Indepen­
întreprinderii regionale de elec­ anunţa proclamarea Kenyei oa s til nială nu mal puţin de 30 de răs­ denţa deplină la 12 decembrie.
tricitate din Deva, muncitorii au liber şi independent. Suflul inde­ coale anticolonialiste. De flecate ☆
pendentei sc simte in întreaga Iară.
propus $i s-au angajat totodată
Pretndindcni sc au.l cuvintele dată. colonialiştii au trimis împo­ Proclamarea independentei Znn-
să construiască prin muncă pa­ „U huru" (libertate) şi ,,Umo(lja" (uni­ triva răsculaţilor detaşamente de zibarului şi a Kenyei constituie o
triotică o baie. tate). ■ pedepsire, care au făcut să curgă nouă victorie a luptei forţelor an­
Angajamentul luat a lost în­ slnge ofriean. Represiunile au cul­ ticolonialiste, un nou pas spre
deplinit. I-iaia s-a construit ia * minat cu cele organizate In oc­ dispariţia definitivă a ruşinosului
Kenya este situată pe litoralul tombrie 1952 clnd colonialiştii au
subsolul întreprinderii unde s-lui de răsărit nl Africii, tivind o su­ acuzat pe patrioţii africani, care sistem colonial. Popoarele din Zan-
instalat trei duşuri, calorifere prafaţă de 582.6*16 km.p şi o popu­ luptau pentru eliberare, de a fi zibar şi Kenya se alătură astfel
pentru încălzire şi s-a amenajat laţie dc peste 7.060 000 locuitori, constituit o organizaţie secretă, celorlalte popoare africane care-şi
un vestiar cu dulapuri pentru din r.ui'e (ieste 6 800.000 negri ban* numită „M au-M ou", al cărei scop. făuresc o viată proprie, liberă şi
independentă. In sarcina grea de
haine. Apa caldă sc ia dc la ca tu, 170.000 indieni, 66.000 europeni chipurile, ar fi lost exterminarea lichidare a tuturor urmărilor ani­
zanul încălzirii centrale. Tot ma­ şi 37.100 arabi. Populaţia neagră albilor. Drept urmare, colonialiştii lor îndelungat; de asuprire străină,
terialul folosit pentru amenaja­ o.stv commisă din mai multe tr i­ nu trimis în întreaga tară detaşa ele se bucură de sprijinul si soli­
rea băii a fost procurai din re­ buri dintre care col mai evoluai mente de pedepsire si a fost de­ daritatea popoarelor din ţările so­
surse interne. In această ac­ si mai numeros este tribul kikuyu. cretată starea excepţională, care cialisto, a tuturor forţelor progre­
Kenya este o tară agrară pulin
s-a prelungit apot peste şaptu ani
ţiune muncitorii s-au bucurat de dezvoltată economi ceşle. Pe pă In anii stării excepţionale au fosi siste dm lume.
tot sprijinul din partea conduce­ mlnlul roditor al U rii cresc arborii ucişi 14 000 de africani, iar pesîp Credincios datoriei sale inlerna-
rii întreprinderii. dc cafea si de ceai. sisalul, porum­ un milion, printre care conducători ţionalisle, poporul romin şi-a mani-
S au evidenţiat prin munca de­ bul. griul bumbacul,trestia de zahăr, de frunte, ca Jomo Kenyalla, au lestat In repetate rînduri sprijinul
pusă tov. Lazăr Păsatei, losif Ta- nrahidele. tutunul. Kenya e-de bo­ fost arestaţi $1 trimişi in lagăre ■ l i şi simpatia pentru popoarele care
au luptat şi luptă pentru ciobindi-
maş, Mina Vaidncr, Alexandru gată in lemn. (bambus, cedru), aur. de concentrare. Partidele politice ren şi consolidarea libertăţii şi in ­
Sebeştein, Alexandru Maghiardi rare. este cea mai mare furnizoare si sindicalele au fost dizolvate. dependenţei lor. El adresează un
şi alţii. din lume de cionit (silicat de a lu ­ Dar cum teroarea n-a putut decit cald salut celor două popoare afri­
GLIGOR AN D ON E miniu natural). Creşterea animale­ să amine obţinerea independenţei, cane care păşesc astăzi pe dru­
lor şl plscioulhira ocupă un loc nicidecum Insă să Înăbuşe lupta
maistru mul unei dezvoltări de sine stă­
de seamă In economia Kenyel. sa pentru libertate a poporului VEDERE D IN NAIROBI, C A P IT A L A KENYEL
I.R.E.H. Deva tătoare.