Page 4 - 1963-12
P. 4
Pag. 4 Dramul socialismului Nr. 2777
an DU u l n t xraoş
delegaţiei de stat a R.P. Romîne
în li. S. P. Iugoslavia
Dejun oferit de preşedintele B. Tito
BELGRAD 30 trim işii speciali A- tovarăşii Edvard Kardeli, Aleksandar
gerpres transmit : Rankovici, Petru Stambolici. lovan a o. n . u. Succese ale partizanilor ssid-vietnamezi
Preşedintele Republici» Socialiste Veselinov, V eliko Vlahovici, Ivan Şedinţa Adunării Generale
Federative Iugoslavia, secretar ge Goşniak, Boris Kraiger, Milos M i H A N O I 30 (Agerpres). — In aceste două luni. partizanii au
neral al Uniunii Comuniştilor din m a, Kocea Popovici şi alte persoa NEW YORK 30 (Agerpres). — poarele şi ţările care nu şi-au obţi Marii Britanii cererea de a pune ca- După (Um transmite Agenţia V ie t doborît sau avariat 100 avioane, au
Iugoslavia, losip Broz Tito. a ofenl ne oficiale. In cadrul şedinţei plenare a A d u nut încă Independenţa în vederea păi discriminării rasiale pe Insulele nameză de Inform aţii, în timpul lupte distrus 32 de care blindate şi au cap
sfmbălă lo am io/ l«i Palatul Alb. un In cursul dejunului, care a decurs nării Generale a O N U . din 29 no autodeterminării. De aceea, a ară Pulji. să accelereze dezvoltarea eco lor care au avut loc în luna septem turat 1.200 de tunuri de diferite cali
dejun in cinstea preşedintelui Consi inlr-o atmosferă caldă, prietenească, iembrie a fost discutat raportul Co tat delegatul ceylonez, este de da nomică şi politică a acestor teritorii, brie şi octombrie in opt regiuni din bre. Peste 700 de soldaţi din trupe
liului ele Stal al Republicii Populare tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, mitetului Special pentru aplicarea toria O.N.U. să se ocupe de această pentru ca poporul de pe această bazinul riu lul Mekong, partizanii au
Romîne. prim secretar al Comitetu şi losip Broz Tito au rostit cuvinte Declaraţiei cu privire la acordarea pioblemă. El a arătat, în continuare, insula să-şi poală obţine cit mai ucis, rănit şl luat prinzonicri 5.300 le guvernamentale au trecut de par
lui Central al Partidului Muncitoresc de apreciere a rezultatelor fructuoa Independenţei ţărilor şi popoarelor că dificultăţile ivite în activitatea grabnic independenta. de soldaţi guvernamentali. tea partizanilor.
Romin, Cbcorghc Gheorghiu-Dej. se ale vizitei, de salut la adresa celor coloniale. Comitetului Special al O.N.U. pen A rfliln d că Declaraţia cu privire
Au participat tovarăşii Ion Glieor- două popoare, si de urări de succes Delegatul Ceylonului, E. Coomars- tru aplirarea Declaraţiei se datoresc la acordarea independentei ţărilor şl
ghe Maurer, Emil Bodnăraş, A le xan tn construcţia socialista, exprimînd u-ami. a declarat în cuvîntarea sa că refuzului Portugaliei, R S.A. si, une popoarelor coloniale, adoptată de
dru Bîrlădeanu, Comciiu Mâneseu, convingerea că prietenia şi colabora puterile coloniale nu pregătesc po- ori, al Angliei de a colabora cu OK'.U. a constituit un ajutor moral
Aurel Mălnăşan, precum si consilierii rea dintre ele se vor întări şi dez membrii Iul. pentru aceste ţări, delegatul sovietic Mîime se va Biaffpaam cmiusSa
delegaţiei. volta toi mai mult spre binele cau In legătura cu examinarea rapor S. A. Azimov a subliniat in cuvânta
CoîîSia&tărSle e9e arăsitraj} ia cajBlăSeftul
Din partea iugoslavă au luat parte zei comune, a socialismului şi păcii. tului reprezentantul Republicii Chi rea sa că O.N.U. trebuie să învingă
le a propus să se urmărească modul rezistenta puterilor coloniale şi să
preşecSisaleSifli cum se înfăptuieşte declaraţia cu ticscze căi concrete pentru lichida
Recepţia oferită de tovarăşul privire la acordarea independenţei rea nefnlîrzială a regim urilor colo a S f z e r a - m a r o e a n
In le g ă tu ri cu teritoriile mici, pentru niale. lească responsabilitatea pentru Înce
ca O N U . să le poată acorda ajutor La discuţii au mal participat re ADDIS ABEBA 30 (Agerpres). — perea ostilităţilor şl să Iacă propu
La 2 decembrie, la Abidjan se va
@heorghe Ohecrghiy-Dej W A S H IN G TO N 30 (Agerpres). — în obţinerea independentei. prezentanţii Argentinei şi Guate- Întruni comisia de arbitraj In con neri concrete pentru reglementarea
La 29 noiembrie, preşedintele Reprezentanta Liberiei a adresai maie». flictul algero-marocan creată la 18 definitivă a conflictului de frontieră
BELGRAD 30 (Agerpres). — Romîne Asistenta aplaudă înde Johnson a început o serie de con noiembrie în cadrul conferinţei m i algcro-marocan. Primul raport al co
Preşedintele Consiliului de Sta! lung. sultări cu consilierii săi li» dome D e z b a te rile din C o m ite tu l niştrilor afacerilor externe ai ţărilor misiei urmează să fie prezentat v ii
al R.P. Romîne, tovarăşul Gheorghe La recepţie au luat parte tovară niul politicii externe, m ilitare şi in membre ale Organizaţiei unităţii a fri toarei conferinţe a m iniştrilor aface
Gheorghiu-Dej, a oferit sîmbără şii Edvard Kardeli, Aleksandr Ran- alte domenii. Preşedintele s-a Inlil- de tu te lă cane. rilor externe ai ţărilor membre ale
seara, în saloane e Motelului Me- kovici, Polar Stambolici, Blajo lo- nit cu grupul şefilor de stal major Comisia este formală din reprezen O.U.A., care va avea loc în luna
tropol din Belgrad, o recepţie cu vanovici, Lazar Kolişevski, Svetozar at armatei americane cărora, după NEW YORK 30 (Agerpres). — Mali, Tangamcăi. Senegalului, N i tanţi al Etiopiei, Coastei de Fildeş. februarie
prilejul vizitei în R S F. Iugoslavia Vukmanoviei-Tempo, lovan Veseli cum relevă agenţia U.P.L, „le-a sub l.a 29 noiembrie, In Comitetul de geriei, DahOTneyului, Liberiei şi Ca Republicii Mali, Nigeriei, Senegal In cadrul în tiln irii de la A bidjan
a delegaţiei de stat a Republicii nov, Ivan Goşniak, Miloş Minici, liniat necesitatea economiilor In do tutelă, un mare număr de tăn afri- merunului au crilicat unele ţări mem Sudan si TaJiganicăi. Ea este chema membrii comisiei vor studia metodele
Populare Romîne. Kocea Popovici, membri ai Slaipşti- meniul apărării". ccne şi-au motivat votul In legătură bre ale blocului N.A.T.O. câ s-au tă. po trivit acordului de la Bamako de 1 ucru şi stabili sediul statului
La sosire, preşedintele Republicii nei şi ai Vecei executive Federative, Johnson l-a prim it de asemenea cu rezoluţia oare cheamă Consiliul ablinut în Comitetul de tutelă de la cu privire la încetare»! focului la major al comisiei.
Socialiste Federative Iugoslavia, lo ai C.C. al Uniunii Comuniştilor din pe Mc George Bundy, consilier spe de Securitate să examineze ne ln llr votarea rezoluţiei privind coloniile lronticra algcro-marocanâ. să slabi-
sip Broz Tito, împreună cu solia sa Iugoslavia, conducători ai institu cial pentru problemele securităţii na ziat problema teritoriilor de sub do portugheze
lovanka, au fost întîmpinaţi de to ţiilor centrale şi organizaţiilor ob ţionale. El a conferit totodată cu In continuare. Comitetul de tutelă
varăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion şteşti, generali şi ofiţeri superiori, ministrul apărării. McNamara, &i cu minalie portugheză şi să adopte mă e\ trecui la examinarea problemei
Gheorghe Maurer, Emil Bodnăras, oameni de ştiinţă, cultură şi artă, directorul C I A., Mc Cone. precum şi şurile necesare pentru a asigura În Omanului, asculllndu-1. In calitale Măsuri anunţate de guvernul grec
Alexandru Bîrlădeanu, Corneliu ziai işti. cu secretarul de stat Dean Rusk. deplinirea propriilor sale hotărlri prî fie petiţionar, pe reprezentantul de-
Mănescu, Aurel Mălnăşan La intra Au participat, de asemenea, şefi In cursul aceleiaşi zile. preşedin vind aceste teritorii. Reprezentanţii legal iei Omanului. Talib Bin A ii A T E N A 30. — Corespondentul Măsurile guvernului grec prevăd
rea în sală a conducătorilor iugo ai misiunilor diplomatice şi ataşaţi tele a avut convorbiri cu O'Brien, Ghânet. Ugandei, Guineei, Republicii Al-l lani. Agerpres transmile : că datoriile contractate de ţărani
slavi si a delegaţiei romîne se in militari acreditaţi la Belgrad. consilier special pentru problemele Presa din Grecia relatează despre Dină la slîrşitu! anului trecut sini
legislative, şi cu Roy W llkins. se unele măsuri ale guvernului, anun-
tonează Imnul de stat al R S F. Iu Recepţia s-a desfăşurat într-o at Comitetul nr. O continuă discutarea scutite de doblnzi suplimentare pen
goslavia şt Imnul de stat al R. P. mosferă călduroasă. cretar executiv al Asociaţiei na ţio Ui ţale de premierul Papandreu, menite tru depăşirea termenului, iar dato
nale pentru propăşirea populaţiei de 6â uşureze, Inlr-o oarecare măsură, riile existente sînt considerate ca Im-
culoare din S.U.A. proiectului de rezoluţie iniţiat de delegaţia situaţia grea a ţăranilor datornici. prumuturi pe termene lungi şi vor
Principala măsură se referă la re fi eşalonate pe timp de opt ani pen
☆ R. P. Romîne glementarea datoriilor ţăranilor către tru a li restituite in rate anuale In-
Succesul Ansamblului „ “ După primirea sa de către preşe Banca agricolă, ln tru c il banca sus cepintl din anul viitor, cu dobin/.i
caro
pendase finanţarea ţăranilor
dintele Johnson, Roy W llkin s a de torilor, au drept scop de a slăbi nu-şi mai puteau achita datoriile obişnuite
NEW YORK 30. — Trimisul spe
la Phenian clarat că preşedintele şl-a reafirmat cial Agerpres, C. Alexandroaie, proiectul de rezoluţie aceştia erau siliţi 6ă recurgă la că llieria", după ce subliniază c<V deşi
Comenlind acest fapt, ziarul „Fief-
să
intenţia de a cere Congresului
adopte legile referitoare lo drepturile transmite : Adoptînd proiectul de rezoluţie mâtari. Primul ministru a subliniat areste măsuri nu rezolvă. fireşte,
nu s-au luai
că sub regimul E R E
PHENIAN 30 (Aqerpres), — ne. Ban Tai Riul, m inistru adjunct civile, propuse de fostul preşedinte Vineri după-amiază Comitetul nr. iniţiat de R.P Romînă, a sublimat măsuri In favoarea ţăranilor dator toate problemele satului <jrer, mu»-
In seara zilei de 30 noiem brie, a r al com erţului exterior, Su Hui. pre ICennedv. El a arătat că Congresul 2 (pentru problemele economice şi delegatul R.S.F. Iugoslavia, vom avea nici, In schimb s-au mărit dobln- ţicneavă că ele constituie totuşi un
şedintele C om itetului coreean pentru nu poate să nu ţină seamă de ase siguranţa că apropiata conferinţă a zile. pas spre ieşirea din mizerie.
tiş tii A nsam blului „Per/m/a" al Slo financiare al O.N.U.) a continuat
legături culturale cu slrăinâtutea. menea acţiuni oa bomba explodată O.N.U. pentru comerţ şi dezvoltare
iu lu i popular ul C apitalei R. P Ro- discutarea proiectului de rezoluţie
Au lost de asemenea prezenţi In Alabama sau asasinarea preşe iniţiat de delegaţia R P Romîne, se va ocupa îndeaproape de grăbi-
mine. a /la ti in turneu In IIP.D. Co
membri ai corpului diplom atic Qcre- dintelui Kennedv. EJ a subliniat că care cere accelerarea lucrărilor în lea lucrărilor pentru elaborarea de
reea na, au dat prim ul spcclocol la
d ita li la Phenian si oaspeţi străini o atitudine negativă a Congresului vederea elaborării unei declaraţii claraţiei. Felicităm delegaţia romî Noi arestări în Ecuador
Teatrul Mare din Phenion.
al/a[i In capilala R.PD. Coreene în problema drepturilor civile ar pu cu privire la principiile de coope nă pentru această iniţiativă inspi
lo sirectacol nu participat Pah Un
Program ul prezentat de ansamblul tea servi drept pretext pentru In rare economic»! între state. rată tocmai de necesitatea dezvol QUITO 30 (Agerpres) — versitătii contrate din Quito Ma-
GCil, m in istrul cu ltu rii. Kim Iun Nam. „P e rin ila “ s u bucurat de mult tensificarea activităţii extremiştilor Junta din Ecuador continuă ve- ruiel Angustin Agirre
Pin»! în prezent comitetul a abor tării continue a relaţiilor comerciale
m inistru adjunct al afacerilor exter succes. rasişti- dat acest punct în cadrul a trei şe bazate pe egalitate Totodată, a piesiumle împotriva forţelor patrio In semn de protest, studenţii in
dinţe. Este semnificativ faptul că cu spus el. sîntem surprinşi de amen tice. A uto rităţile au arestat mai inutil stitutelor de invătăm inl superior din
activişti sindicali şl pe. torîm
ob
Ecuador au organizat o grevă de 24
damentele australiene cu c»!re nu
fiecare şedinţă num ărul coautoriloi
iii Dallas proiectului de rezoluţie iniţiat ele sînt de acord. ştesc printre care scriitorul Benja de orc, cornul restabilirea libertăţilor
democratice.
min Carrion şi loslul decan al Uni-
Dezbaterile continuă.
R P Romînă a crescut In prezent,
la acest proiect s-au alăturat în ca-
litafe de coautori încă 9 state
Numirea unei comisii speciale „Texss-til — campionui legaţi care au luat cuvîntul pînă fn Sshgafâa d in Ir a k
Marea majoritate a celor 14 de
pentru cercetări ucideri.Q!“ prezent au sprijinit proiectul în re BAGDAD 30 (Agerpres). ~ Presse, referindu-se la surse oficiale,
dactarea prezentată comitetului, do
Postul de radio Dagdad a transmis comlfeletc speciale de anchetă au
W ASH IN G TO N 30 (Agerpres) ~ partea partidului democrat, Gerald NEW YORK 30 (Agerpres) — vedind ecoul favorabil de care se un comunicat al guvernatorului m i primit îm puterniciri depline pentru a c a t a s t r o f ă a v i a t i c a
Preşedintele S.U.A., Lyndon John Ford membru al Camerei reprezen bucură Delegaţiile Statelor Unite litar general al Irakului, Raşid El 07FAWA 30 (Aqerpres). —
son, a numit o comisie specială for tanţilor din partea partidului repu Statul Texas si oraşul Dollas sini şi Angliei care au luat cuvîntul în Mo.sleli. prin care se acordă mem înainta tribunalelor pc toţi acel (are După cum icluteav.a agen
cunoscute ca centre ale crimei lată s-au făcut vinovaţi dc încălcarea le
mată din şapte persoane pentru cer blican. Allen Dultes, fost director a) şedinţa ele vineri după-amiaz»!, re brilor Gărzii naţionale baasisle, di ţiile de in form aţii, un avion
cotarea lm prepirăriior in care au fosi CU.A. şi John Mc Gloy. fost consi- ce scrie John Bainbridge In curte»! cunoscând importanta ideii conţi gilor. cu reacţie de pasageri „DS-8'\
asasinaţi John Kenncdy şi prezum tiei al preşedintelui pentru proble 5,i „Supra-amencaini" (The Super- zolvată de către actualul regim, un Agenlld M EN ai»un|5 că Ia 29 no oparţinind com paniei de avia
tivul său asasin. OswaUl. mele dezarmării. Aiueiicaiis) : nute in proiectul de rezoluţie, s-au nou termen de predare a armelor. iembrie şi-au reluat apariţia 7 zla- ţie „ Trons-Canadu A irlin e s ",
Preşedinte c 1 comisiei este Eur) In declaraţia Casei Albe se spune J-hn toate categoriile de crime v io pronun|at însă în favoarea unora Potrivit comunicatului, orice persoa r t Irakiene. După cum se ştie, in S a prăbuşit curind după deco-
lur c 7 o ii cei I I I pusuqeri şi
Warren, preşedintele Tribunalului că comisia a primit instrucţiuni „să lente. T e xa su l se elnse»!ză )n ra dintre amendamentele formulate de nă care pînă la 5 decembrie nu va urraa evenimentelor din 18 noiembrie, şapte membri ai echipajului qu
suprem ai S.U.A. Din comisie mai explice adevărul, tn măsura In care port cu populaţia sa printre primele delegaţia Aust i al ic î în şedinţa tre preda armefe autorităţilor, eslc pa d n d actuala conducere a preluat pu m urii.
fao parte: Richard Russel, senaloi acest lucru este posibil, şi să rapor zece state (Ale Statelor Unite)..,. La cută, care, după aprecierile coau- sibilă dc pedeapsa cu moartea. terea rn Irak, guvernatorul m ilitar a
teze preşedintelui S.U.A., poporului Totodată, autorităţile Irakiene au A v io n u l a decolai de pc ae
democrat, Jolwi St.crman Cooper, se fiecare trei minute şi patru zecimi In rodrom ul din oraşul M o n lre a l,
american si întregii lunii rezultatele deschis o seric de anchete asuprd emis un decret prin care a fost sus
nator republican, Mate Boggs, mem Texas se comite o crimă m ajoră; prăbuşindtt-se aproxim ativ la
cercetărilor şi concluziile membri- activităţii membrilor Gărzii naţionale. pendată apariţia ziarelor şi reviste
bru al Camerei Reprezentanţilor dm lor ei". In fiecare din ultim ii patru ani (Îna După cura anunţă agenţia France 25 mile ilc locul decolării
inte de 1961) au fost comise In Te Numâr record lor. A genţiile occidcntole de pre
xas mai multe crime declt în o ri să apreciază câ aceasta este
Părerea fabricantului de arme Beretta care alt stat. indiferent de popu de falimente cea mai mare catastrofă avia
laţia sa. In 1959, au fost ucise In în Japonia tică din istoria Canadei.
PARIS 30 (Agerpres). — mc părerea asupra concluziilor an Texas 1084 de persoane; aceasta re TRECĂTORI PRIN Al PI
Ziarul ,,Paris Presse L'lntransigeant" chetei poliţieneşti. Berettn a decla TOKIO 30 (Agerpres). — M m r, -f-. BLOCATE DE ZAPADÂ
s-a adresai cunoscutului fabricant de rat : „Aceasta este o armă pe oare prezintă de două ori mai mult de BERNA 30 (Aqerpres). —
arme Bortită. In uzinele căruia a noi am vlndut-o ca surplus la pre clt în stalul New York, care are cu In cursul lunii noiembrie. In Ja 1 3&ddşdâL&ÂlMk 15 dm cele mut im portan
fost fabricată arm j cu care se afir 7 milioane locuitori mai mult declt ponia au fost declarate in stare de te trecători din A lp i, in lrc
ţui i foarte scăzute. Ştim că a fost
mă că s-a tras asupra preşedinte echipată ou lunete pentru a fi folo Texas-ul... faliment 2U9 întreprinderi. care St. G otihard şi St. Der-
lui Kennedv, cerindu-i să-şi expri- sit»! la tirul de precizie şi la vină- Pentru a face o comparaţie cu Suma datoriei lor reprezintă peste M O SC O VA. — La 30 i»otembr»e, nard, q u lost com plet închise
toare. A ni urmărit cu atenţie aceas caracter internaţional, In fiecare an 10 milioane de yeni. După cum rela preşedintele Finlandei, Urho Kekko- şî planificarea reprezintă unicul m ij din cauza zăpezilor abunden-
loc de lichidare a înapoierii econo
te. In m u n ţii Jura, in Irccălo-
Jack Ruby îşi scrie tă chestiune. Este imposibil de tras au loc numai la Dallas mai multe tează agenţia Kyodo Ţusin, aceasta nen, a sosit la Moscova »ntr-o vizită mice a tării. rile dintre Elveţia şi Pranlo.
trei focuri de armă lntr-un Interval este o cifră record de la terminarea circu laţia in lim p in ă de aseme
memoriile... attt de scurt asupra unei ţinte care asasinate declt în Anglia ţară care celui de-a) doilea război mondial. Ea neoficială la invitaţia lut N. S. Hruş- BONN. — Agenţia U.P.I. anunţă că nea d il icul lăţi.
are ou aproximativ 45 de milioane dovedeşte r:ă sporirea numărului fa clov', preşedintele Consiliului de mi autorităţile Judiciare vest-germane au
NEW YORK 30 (Ageipies). — se nuşcă lo o anumită depărtare de locuitor» mai mult. Din orice limentelor este o consecinţă * faptu niştri al U R S.S. început anchetarea lui A rlh u r Hen- BILANŢUL ACCIDENTELOR
Agenţia France Presse unun\ă că. Chiar un trăgător de elită nu ar pu necke din Mannhcioi, acuzat de uci iN FRANŢA
puncte de vedere am analiza lucru lui că întreprinderile mici şi m ijlo PRAGA. — Preşedintele Republicii
la o saptâminâ după asasinarea lui tea obţine un asemenea rezultat, derea a numeroşi muncitori străini PARIS 30 (Agerpres). —
John Kenncdy, J-jck Ruby, ucigaşul rile. „Texas-ul este campionul uci cii nu pot fî»cc fală concurentei ma Socialiste Cehoslovace. A m oniu No- După cum relatează ziarul
dacă nu are o armă ou repetiţie", derilor", rilor Întreprinderi. votny, u convocat pentru 4 decem aduşi In Germania fn timpul colul
presupusului asasin al preşedintelui, de-al doilea război mondial. .jC o m ba r, in trim estrul ne t 1903
a Început să-şl scrie m em oriile. Po- brie a.c. sesiunea Adunării Naţiona GEORGETOWN. — In Guyana B ri s-au produs in Franţa 54.009
le a R S Cehoslovace. Agenţia accidente de autom obil soldate
triv it de cla raţiilor şerifu lu i Decker, tanică continuă acţiunile dc protest
Ruby a cerut h irtie şi creioane Tot- C.T K. relatează că Adunarea N aţio cu m oatlca a 3 139 de persoa
odaia, el csle lo a ile ocupat cu c iti nală va discuta protocolul privind împotriva refuzului cercurilor colo ne şi rănirea a 75 5 12. P o tri
rea abundentei corespondenţe /ie prelungirea Tratatului de prietenie, nialiste de a stabili ddla acordării vit ap recierilor n a iu lu i, numă
independenţei acestei colonii şi a in- rul accidentelor şi viciim e lo i
core o primeşte in închisoare u lii colaborare si asistenţă mutuală (Im
din Statele Unite c il şi din uite pin ite R. S. Cehoslovacă şi Uniuni-. ce»-((jrii de a-i impune un sistem e- a crescut cu 5.7 la sulă In
ale lum ii. locioral care ar facilita venirea la comparai ie cu aceeaşi perioa
Sovietică, precum şi unele proiecte dă a anului trecui.
Ruby a pi im it vin eri vizita a trei de legi. putere a partidelor de opoziţie, ox
persoane din olani in c h is o iii. ponente alo intereselor străine. Ast UN NOU TABLOU FURAT
PEKIN. — La Pekin s-a semnat fel. Partidul Popular Progresist o r LA LONDRA
* planul de colaborare ştiinţifică pe ganizat o demonstraţie ai cărei par LONDRA 30 (Ar/eipies). —
anul I0C3-ICC1 infre Academia dc Agenţia Rentei anunţă că la
NEW YORK 30 (Agerpres). — ticipanţi au r.crui acordarea imedia
ŞUinţe a R. P. Chineze şi Academia 28 noiembrie un ull laijlou cc-
Agenţia Franco Presse relatează că tă a independentei Cinyanri Britanice lel)iu — ,,Cap (.Ic c o p il" a Im
procesul Im Jark Ruby mi va începe de Ştiinţe a U.R.S.S. TORONTO. — Biroul de tiniqra|ie Rcnoir a Inşi hual din „Toulhs
M OSCOVA. — La 29 noiembrie
probabil înainte de luna februarie din Canada a ordonat deportarea Iui Gal Ie r ) ” din Aiuy imr (caii ici
şi-a încheiat lucrările la Moscova
Henrv Wc.rle. procurorul din Dallas, Arluro Espaillal. care era considerat l(unloncz). 'Tabloul ale cărui
simpozionul internaţional pentru pro
a declarat c«T ancheta nu va fi înche ca mina dreaptă a fostului diclalor dimensul ni silit dc aproxim a
ducţia materialelor textile nclcsulc tiv 13/13 cm. a lost sud tas
iată pînă la 0 decembrie, data prevă dominican Rafcel TrnjîBo După asa
la care au luat parte delegaţii din dm tr-o expoziţie, după ce In
zută pentru deschiderea procesului. sinarea Ini Trnjilto, Espaillat, care
Bulgaria. Cehoslovacia, R. D. Ger sele achiziţionai Ut nu preţ de
Potrivit relatărilor agenţiilor de deţinea (uncii i de ro-muidniit al po li
mană Polonia. Rominia, Ungaria si 3-hOO dc lire sietline.
presă, ancheta continuă Ia Dallas şi ţiei dominicane, ii fugit în Canada. După coi n relevă agenţia,
U.R.S.S.
în alte localităţi ale Statelor Unite PARIS — t.a 28 noiembrie, indus lu riul s ti produs in cimla mo-
pentru a detcimina dacă între- D JAKAR TA. — In piaţa centrală a tria hirtiei din Franţa a fost cuprinsă \ soi iun cxceirlionele tic pre
Oswatd, presupusul asasin al preşe oraşului Palembang — principatul o* de greve do 2 pin«i ia 24 ore, ia care cauţie toate dc poliţie, londo-
dintelui Kenncdy, si ucigaşul său »n.ş din Sumalra de sud. a avut toc aii participat peste t (1 OOfl de munci f novă pont iu apărarea opere
Rubj ou existat legături. o adunare in cinstea (osmonauţilo? tori .şi funcţionari. Greviştii au cerul lor de rolă.
sovetici. Valentina Nikolaovna-Tc- îmbunătăţirea salariilor şi a condiţi
c.Roconn.ii lN pericol
jeşkova, Andrian Nikolucv şt Valeri ilor de muţiră. Administraţia cîlorva Kt! ALA LtîMPUR 30 (Ager-
Bîkovski, care se află în vizită in uzine a satisfăcut cererea greviştilor P-’ CSI. —
Fereastra (indicată cu să Indonezia. Cosmonauţii sovietici au privind sporirea salariilor Ia unele N um ărul cro co d ililo r in Un-
geată), de unde s-a tras asu vide din M nlaya a scăzut aşa
(ost inlim plnuţi cu deosebită căldură. categorii de muncitori.
pra fostului preşedinte al d c rapid, I ii special pc coasta
TUNIS. — f.a Tunis şi-»! încheiat MARSILIA. — Dup»! cum relalcază
S.U.A., |ohn Kcnnedy (dreap lucrările cel de-ai Vl-lca Congres al agenţia France Presse. la Marsilia, occidentală, in cit cro co d ilii au
ta) şi presupusa armă cu care lost incluşi pe lista anunalclot
Uniunii industriei şi comerţului din fn urma unc» oocnirl înlre un auto
s-a săvîrşit atentatul. sub proiecţie, care nu pot li
Tunisia. In rezoluţiile adoptate Con buz şi un camion au fost rănite 31 vlnate fără permis.
gresul a sublimat că industrializarea de persoane.
Redaclia Şi administraţia ziarului su. * Martie nr. 0, lolefon 15 12 73, 15 85, 20 78. Teza plătită în aumerar coolorm aprobării D iieciiei Genera 16 P I I R nr 263.328 dm 8 oolembr ie 1040. — Tiparul i întreprinderea Poltgiallcă Huncdoara-Devo 40.065