Page 40 - 1963-12
P. 40
Pag. 4' Dramul socialismului tir. 2786
D eclaraţiile prim ului m inistru
al M a rii B ritanii
LONDRA 11 (Agerpres). — blema dezarmării şi examinează po
Intr-o declaraţie făcută marţi In sib ilităţile form ulării unor noi pro
Camera Comunelor, primul minis puneri clr.d Gymlielnl celor 18 sţ.i-
tru al M arii Britanii, Douglas Home, le pentru dezarmare îşi va relua
a subliniat că Ia 21 Ianuarie 1964 lucrările la Geneva.
Îşi va relua lucrările Ia Geneva Philip Noel Baker, deputat labu
Conferinţa celor 18 state pentru de rist, a cerut la rlndul său ca Anglia
zarmare. In legătură a i aceasta, re să manifeste Iniţiativă pentru a rea
Lucrările Adunării Generale a O M Vizita tav. Corneliu Mănescu prezentanţii opoziţiei laburiste au liza o apropiere Intre planul ame
cerut primului ministru ca la apro
piatele tratative pe care le va avea rican de dezarmare sl cel sovietic.
Arătlnd că Anglia sprijină planul e-
iţii Âiastaia cu preşedintele SU-A., Johnson, s«' merican, Sir Alee Douglas Home
Consiliul de Securitate depună toate efo iturile pentru rea
Adoptarea rezoluţiei „Principiile unei declaraţii lîzarea unul progres la G enevv De a declarai că unele propuneri ale
discută situaţia din V1ENA 11 — Corespondentul A- Austria s-au desfăşurat Intr-o atmos putatul laburist A ith u r Henderson planului sovietic merită o exam i
asupra cooperării economice internaţionale" coloniile portugheze gerpres St. Deju tra n sm ite : feră cordială a insistai ca Angli.» să formuleze nare serioasă. 5» ar putea fi incluse
M iercuri, ministrul afacerilor ex Corneliu Mănescu a mai vizitat în propuneri concrete de reducere a In proiectul final al acordului de
N EW YORK 1! (Agerpres). N E W YORK 11 — Trim isul spe terne al R. P. Romine, Corneliu Mă- cursul dimineţii „Kunsthistorisches Înarmărilor şi In special de reduce dezarmare
Adunarea Generală a adoptat m lercurl seara tn unanimitate rezolu cial Agerpres, C. Alexandroaie. nescu, care vizitează Austria la in Miizeum " — din capilala Austriei. re a numărului vehiculelor purtă Răspunzlnd la alte întrebări, în
ţia intitulată „P rincipiile unei declaraţii asupra cooperării economice In transmite : vitaţia m inistrului de externe aus M inistrul de externe al Austriei, toare de arme nucleare. legătură cu problema dezarmării,
ternationale", recomandată de câlrc Comitetul pentru problemele econo Întrunit la cererea unui grup de triac, dr. Bruno Kreisky, a făcut o dr. Bruno Kreisky a oferit un dejun Primul ministru Home a relevat primul ministru britanic si-a e x p ri
mice şl iin-snei-ne (nr 2). Ace»Mă declaraţie a lost iniţiată de R. P. Roraină tărl africane, Consiliul de Securita vizită preşedintelui Republicii Aus In cinstea oaspetelui romîn.
că guvernul englez Întreţine con mat speranţa că se vor realiza pro
di prezentată împreună cu alic 12 |ări. te a continuat la 10 decembrie exa tria, dr. Ado)f Scharf, cancelarului fe •A* tacte cu guvernul american In pro grese In acest domeniu.
minarea situaţiei din teritoriile j- deral. dr. Alfons Gorbach, vicecance V IE N A (de la corespondentul A-
flate sub dominaţia colonială a Por larului, dr. Bruno Pitterman. Corne gerpres).
Rezoluţia consemnează in primul a- conomice Internationale. Iniţiativa tugaliei. liu Mănescu a avut. de asemenea, o Tov. C. Mănescu, ministrul aface
liniat al preambulului că Adunarea luată de R. P. Romlnă în această pro Reprezentantul Marocului, Alunud întrevedere cu ministrul de externe rilor externe al R. P. Romfnc, a ros
Generală acordă o imporlanlă dcosc- blemă care s-a bucurat de aprobarea Benhima, ministrul de externe al al Austriei, dr Bruno Kreisky. tit miercuri in sala Palatului Pâllii din Dean Rusk despre politica
Liberiei. Rudolph Grimes, ministrul
bilă necesităţii unei declaraţii asupra si sprijinul a numeroase delegaţii In aceeaşi zi ministrul dc externe Vicna o conferinţă cu Ierna „Politica
cooperării economice inlerualionale pai licipante la lucrările Comitetului dc externe al Sierci Leone, Karefa externă a S.U.A.
Smart. ministrul afacerilor externe al R. P. Romine a făcut o vizită p ri e xte rn i a R P. Romîne". Conferinţa
ca m ijloc de folosire a relaţiilor eco nr. 2, iniţiativă materializată in rezo al Republicii Malgase. Albert Sylla, marului oraşului Vicna. Franlz Jonas. a avut loc sub auspiciile Societăţii
W A S H IN G TO N
11
(Agerpres).—
nomice sănătoase si avantajoase în- luţia sus amintită, a devenit document 6i reprezentantul U.R.S.S., N. T. Fe In liln irile ministrului de externe de p o litic i externă şi relaţii inter La 10 decembrie, secretarul de şeful guvernului sovietic. Ne am xn-
ire toate slaicio. reiatii care să sti oficial al A du nării Generale o O.N.U. dorenko. au condamnat încercările romin cu personalităţile politice din naţionale. stat ol S U.A.. Dean Rusk. a tinut teles asupra Tratatului de inferri-
muleze eforturile în vederea progre La O.N.U. se subliniază că aceasta ministrului afacerilor externe al In faţa Asociaţiei fermierilor din cere a experienţelor nucleare tn
sului economic $1 social al tuturor este prima dată cînd Adunarea Ge Portugaliei, Alberto Nogueira — atmosferă, spaţiul cosmic şi sub apă.
popoarelor lumii. nerală declară Intr-un document al oare a căutat In şedinţa din 9 de Saint Paul. statul Minnesota. un Ne bucură că acest Tratat a fost
cembrie a Consiliului — să dena Tratativele tSsiitae „©ei şase discurs In care s-a referit î i direc
Rezoluţia prevede de asemenea ac său că acordă o importantă deosebită pină acum semnat de 107 guverne.
tureze poziţia ţărilor africane ta tivele politicii externe a Statelor
celerarea lucrărilor tn vederea elabo necesităţii unei declaraţii asupra coo Uniunea Sovietică şi noi am s p ri
tratativele cu delegaţia portugheză
rării declaraţiei asupra cooperării e- perării economice Internationale. tîm ssiHi £n aaipsas l-nile. jinit Declaraţia N aţiunilor Unite Îm
tn problema Angolej şi a altor le
ritorii aflate sub dominalie colonială „Astăzi, a spus Dean Rusk. nu pu potriva plasării pe orbită a arme
portugheză si să demonstreze râ BRUXELLES II (Agerpres). — franceză de a se stabili, oină la sfâr tem găsi securitatea Izolată rle res lor de exterminare tn masă. „Aceş
Dezbaterea p rop u n erii R.P. Romine în Comitetul nr. 3 Consiliul d e . Securitate nu ar a- tul planetei noastre In această e-
In primele zile ale lucrărilor, con şitul acestui an, prc|uri unitare la tia, a declarai Dean Rusk. reprezin
vea competenta să examineze aceas ferinţa miniştrilor agriculturii din cele produsele agricole în cadrul Pielei pocă o rachetelor intercontinentale tă mici paşi utili în direcţia păcii*.
N EW YORK 11 (Agerpres). — iu i se opun ideii elaborării unei d î- tă problemă. sase ţâri vest europene membre ale $i termonucleare, nu putem li In
In cursul sedinlei de m arii d im i claralil In acest sens, a relevat vor La Încheierea sedinlei a fost pre Pielei comune, conw>cată în scopul comune. Dar, a spus el In continuare, nu
neaţa a Comitetului nr. 3 care dez bitoarea Credem Insă că această zenlat Consiliului de Securitate un stabilirii unor preturi comune L«i M ie ra iri. In timp ce la Bruxelles siguranţă declt dacă tot ceea ce ne poate exista o destindere deplină sl
bate proiectul de declarare privind problemă nu trebuie rezolvată In continuau discuţiile intre cei şase înconjoară este In siguranţă. Prin durabilă fără reglementarea p rin ci
proiect de rezoluţie din partea Gh.t- produsele aqricole a bălul pasul pe
măsuri menile să promoveze în rin- grabă, ci trebuie să fie consultate neL Marocului şi Fillplnelor. Carac loc. Deşi în cercurile oficiale se numai cu participarea m iniştrilor a aceasta noi Înţelegem nu numai pă- palelor probleme politice Printr.*
dul tineretului idealurile de pace. guvernele, organizaţiile internaţio terul moderat al acestui proiect de evită să se pronunţe cuvintul „c r i qrlonlturii ai Belgiei şi Olandei, la nilntul, apele şi acrul globului pă- aceste probleme, secretarul de stat
respect reciproc şi înţelegere intre nale ele După părerea delegaţiei Paris si Bonn s-an desfăşurat con
rezoluţie este pus In legătură cu ză", observatorii şi corespondenţii de mlntesc. dar si reqiunile învecinate
popoare, prezentat iniţial de R. P. S.U.A. timpul este prea scurt pen dorinţa reprezentanţilor africani de presă occidentali sini unanimi în a comitent sedinle ale Consiliilor de ale spaţiului cosmic. al S.U.A. a citat problema germană,
Romi-nă, Împreună cu alic sase de tru a se putea ajunge la o opinie anreria că „Piaţa comună face fală miniştri din cele două |âri consacra a V ietnam ului de sud $i a Lnosului
a evita veto-ul puterilor occidentale
legaţii. a luat cuvintul reprezentan unanimă In această problemă. Ea a în prezent uneia dintre cele mai gra te impasului 1n care au ajuns trata Referindu-se la relaţiile ou ţările şl altele. In discursul său Dean
ta Nigeriei, care a subliniat nece relevat faptul că delegaţia Statelor — membri permanenţi ai Consiliului. ve crize dc la vetoul Franlci fată tivele din capitala Belgiei. Un purtă socialiste sl In special cu Uniunea Rusk a Încercat să treacă asupra
sitatea de a se pune capăt situaţiei Unite apreciază iniţiativa Romîniei Proiectul de rezoluţie conline. în de admiterea M arii Britanii in acest tor de cuvînt al guvernului francez Sovietică, Dean Rusk a menţionat
existente în unele ţări, In caie u- de a se supune discuţiei comitetului tre altele, apelul adresat tuturor sta organism" (agenţia UPI). a declarat, după terminarea şedin drept „un element de bază" al poli ţărilor socialiste răspunderea pen
năra generaţie este Îndoctrinată cu o problemă atlt de importantă. în şedinţa din seara de 10 decem ţei de consiliu, că pentru Franţa ticii americane străduinţa de a a- tru faptul că aceste piobleme nu au
Ideile urii. discrim inării si asa-zisei A urmat la cuvlnt reprezentanta telor de a nu acorda ajutor In arme brie, ministrul agriculturii a] Franţei, „reglementarea problemelor agrico fost soluţionate fără a aminti Insă
şi alt ajutor Portugaliei.
superiorităţi rasiale Trebuie să eli Libanului, care a arătat că delega le ale Pieţei comune continuă să junge cu aceste ţâri la o înţelegere că tocmai din partea acestor ţâri au
minăm toate piedicile care stau in ţia sa este convinsă că adoptarea Edqard Pisani. a adresat, după cum aibă ca dală finală 1 ianuarie 1964". asunra „dom eniilor dc interes comun fost făcute numeroase propuneri In
transmite agenţia France Presse, „un
calea colaborării Intre popoare, b unei declaraţii ar crea posibilităţi avertisment solemn", cerînd parte Purtătorul de o iv în t a amintit că ţă şl In special asupra măsurilor In vederea soluţionării problemelor o-
rile membre ale Pieţei comune şi-au
Înţelegerii şi pâoii lumii. eficiente în vederea realizării te lu Un decret al preşedintelui nerilor săi 6ă respecte calendarul asumat angajamente în această p ri vederea reducerii primejdiei unui mintite.
Reprezentantul Bulgariei si-a ex lui cu care loti stntem de acord. Braziliei problemelor ce urmează să fie re vinţă, iar In cursul vizitei făcute la mare război". In acest sens. secre
primat convingerea că aplicarea 'n De aceea, a spus ea, ne exprimăm zolvate pînă la 31 decembrie şl. In Paris de cancelarul Erhard. guver tarul de stat american a sublinia! In legătură cu problema dezar
practică a principiilor propuse pen dorinţa de a ne alătura acestui p ro primul rind, stabilirea politicii aqri nele francez şl vest-qerman au că că „recent noi am realizat c lle v j mării. secretarul de stat al S.U <\.
RIO DE JANE1RO 11 (Agerpres). cole comune. „Ţ in să declar 6olemn, a declarat că ea nu va putea fi so
tru educarea tinerei generalii ar a- iect In calitate de coautor. (Astfel, n it de acord să respecte data de 31 acorduri limitate cu Uniunea Sovie
După cum relatează corespondentul a spus Pisani. că data de 3) decem luţionată fără „un progres cu p ri
duce o contribuţie la menlineroa cu Libanul, proiectul dc declaraţie decembrie 1963 pentru reglementarea
din Rio de Janeiro al agenţiei Reuter, brie fixată tn luna mal ca dată li problemelor agricole. „N im ic nu per- tică Primul a fost (n legătură cu
păcii In lume. iniţiat de R P. Romlnă numără pină preşedintele Braziliei. Goulart. a sem mită pentru reqlementarea proble vire la controlul asupra armamen
mMe să se creadă, a spus el. că
Delegatul Camerunului a subliniat In prezent 17 coautori — nr). melor aqricole în suspensie nu poate vreunul din cei sase parteneri nr (inia directă de comunicaţii prin tului si Înlăturarea primejdiei un.ii
importanta proiectului de declara Reprezentantul Arabiei Saudite a nal un decret prin care se acordă gu ti tratată cu indiferentă. CE.E. va teletip Intre preşedintele S.U.A. şi război prin surprindere".
vernului dreptul să anuleze conce puica reveni asupra angajamentelor
ţie la care tara sa a subscris in subliniat că majoritatea vorb itorilor înllmpina cele mai grave riscuri dacă pe care si le-a luat".
siile pentru exploatări miniere ofe angajamentul formal luat acum şap
calitate de coautor. s-au pronunţai In favoarea proiec rite companiilor naţionale şi străine te (uni nu va fl respectat". Imedbt, La Bonn. după şedinţa Consiliului
A hiat apoi ouvînlul delegata tului de declaraţie. dacă acestea nu le vor lolosi conlorm după aceea, ministrul francez a pă de miniştri, care a avut loc In ace
Statelor Unite, care a apreciat po La sflrşitul şedinţei, delegatul Se destinaţiei' stabilite răsit Bruxelles ul, pleoînd la Paris. eaşi zi. a lost dat publicităţii un co Alegerea noului lider a! E.R.E.
municat tn care se arată că guver
zitiv activitatea UNESCO, desfăşu negalului a propus Încheierea dis In decret se arată că această mă Divergentele manifestate în oursu-1 nul vest-germnn subliniază că d.itj
rată pe baza propunerii Romlniei. cuţiei generale asupra proiectului sură urmăreşte să pună capăt „M a „maratonului agricol*’ de la Bruxel de 31 decembrie 1963 nu va putei A T E N A — Corespondentul Ager Grupul parlamentar al partidului
subliniind rezoluţia adoptată la c-m de declaraţie $i trecerea la exami nevrelor şi diferitelor acţiuni ale les se datoresc mai ales conflictului fi respectată in tratativele de la pres, Al. Gheorghiu. transm ite: E.R.E. urmează să se întrunească din
de interese care opune Franţa Ger- Grupul parlamentar al partidului nou zilele acestea pentru a-şj defini
de a 12-a sesiune a UNESCO, care narea concretă a preambulului şi ar trusturilor internaţionale îndreptate man/îcl occidentale in domeniul po Bruxelles rierit dacă „vo r fi găsite
soluţii, valabile pentru toate ţările E. R E . întrunit la Atena, a ales ca nou poziţia la|ă de politica guvernului
prevede necesitatea educării tinere ticolelor acestui document. Comi Îm potriva intereselor poporului bra liticii agricole si care se manifestă membre ale Pielei comune, asupra lider al Partidului Uniunea National condus de Papandreu si fală de even
tului In spiritul păcii si respectului tetul a aprobat In unanimitate a- zilian". în prezent în legătură ou cererea problemelor aflate tn suspensie". Radicală (ER E ) pe Panaiotis Kanne-
reciproc între popoare. Statele Unite ceastă propunere. tualitatea unor noi alegeri, în legătu
liopoulos. După cum se ştie, fostul ră cu apropiata deschidere a sesiunii
lider, Karamanlis. care a demisionat noului parlament constituit în urma
Rezoluţii adoptate în Comitetul şi a hotărit să se retragă din viata po alegerilor din 3 noiembrie.
litică plccind în Franţa, l-a desemnat Comenlind alegerea lui Kannello
Politic Special r Y «I insusi pe Kannellopoulos drept suc poulos în fruntea partidului ERE.,
cesor al său in lr-o scrisoare adresată
, S Q L lD A fu r deputaţilor înainte de a părăsi ca ziarul „Elhnos", scrie că ca precede o
NEW YORK II — Trimisul special ţiului de Securitate — un mesaj, ru serie de acţiuni pe care le in te nţio
Agerpres, C. Alcxandroaie transmlle : scopul elucidării poziliei R P. Chineze 1 w lT n T H E pitala Greciei. In cabinetele Karaman nează acest parlid pentru a se salva
lis noul lider al E R E. a delunit func
Comitelui Politic Special al Adună in pu<ă în discuţie.
Răspunsul guvernului R.P. Chine ţia de vicepreşedinte al guvernului. de la destrămare şi penlru a evita noi
rii generale a O .N .U . a adoptat IO T U R IM 4 M IN E R J
ze reafirmă că, in condiţiile în cere După cum reiese din relatările pre alegeri în Grecia — eventualitate de
in unanimitate dona rezoluţii în
Chiria continuă să lie înlăturată de care E.R.E. se teme.
problema politicii de apartheid, sei, In cursul şedinţei de marţi au ie
Io lucrările O.N.U,, ea nu işi asu
promovată de guvernul Republicii mă nici un fel dc obligaţie In ceea şit (a iveală divergente în cadrul
Sud-Africanc. Prima rezoluţie chea ce priveşte introducerea unor modi F. R.E., mai ales în ce priveşte siste O cuvîn&are a Iul Ikeda
mă toate ţările membre ale O.N.U. ficări referitoare la numărul locu mul de conducere al partidului. Ast
să .transpună in viată h o lă rjrilc A du rilor în principalele organe ale O.N.U. fel. deputatul Kasimalrs a susţinui p i. TOKIO II (Agerpres).
nării Generale şi Consiliului de Se In conlinuare, reprezentantul so rerea că. de acum înainte, trebuie Primul ministru al Japoniei, Ikeda,
curitate in această problemă şl pro vietic a spus : să se aleagă o conducere colectivă a a rostit în parlament o cuvîntare pro
pune Comitetului special in problema „Inlelegind poziţia guvernului R.P. ER E. sub lorma unui comilct format gram in legătură a i problemele po
apartheidului „să urmărească in con Chineze şi sprijinind revendicările din trei persoane care să reprezinte liticii interne şi externe a guvernului
tinuare diferitele aspecte aîe acestei guvernului acestei ţări cu privire la său. Aceasta esle prima cuvintare ros
restabilirea drepturilor sale legitime toate tendinţele ce sc manifestă In
probleme" prezenlind, cinci este ne tită după recentele alegeri in cate
în O.N.U., delegaţia sovietică nu poa Uniunea National Radicală, iar preşe
cesar, rapoarte Adunării Gcnetalc şi partidul de guvernăm lni libcral-de-
le vota pentru propunerile a i pri dinţia să fie asumată prin rotaţie de
Consiliului dc Securitate. Rezoluţia mocrat a obli nu t majoritatea şi după
vire la introducerea de amendamen toii cei trei membri al comitetului.
cheamă, totodată, toate ţările să-şi te in Carta O.N.U., fără participarea care Ikeda a fost din nou desemnat
Intensifice eforturile „pentru a retine reprezentantului R.P. Chineze". Alţi deputaţi au atras alentia că vor prim ministru.
guvernul R. S. A. de la promovarea In continuare, Fedorenko a decla vota in favoarea lui Kannellopoulos, In cuvintarea sa Ikeda a declarat
politicii de apartheid". rat că problema componentei Comi doar pentru a menţine unitatea par că noul guvern a cărui componentă
A doua rezoluţie, adoptată de Co tetului general, neavind nici o legă tidului E R E., ccl pulin tn primele zile nu se deosebeşte prin nimic dc cel
mitetul politic special, propune se tură a i revizuirea articolelor Cartei după retragerea lui Karamanlis din precedent va continua să promoveze
cretarului generat al O.N.U. „să caute O.N.U., poale fi rezolvată de urgen
tă în Adunarea Generală. viata politică. aceeaşi politică ca şt pină acum.
căile şi mijloacele pentru a acorda
NEW YORK. — Comitetul penbru Demonstraţie Împotriva represiunilor din Spania franchislă.
ajutor şi asistentă fam iliilor lu luro r
problemele sociale, umanitare şt Cu prilejul vizitei oficiale în Anglia a lui Manuel Prago Iriborne
persoanelor persecutate in Republica
culturale al Adunării Generale a ministrul inform aţiilor şi turismului al Spaniei, la Londra a avut loc o
Sud-Airicană, din Cduza opoziţiei lor
O N U . a aprobat in unanimitate un Impunătoare maniiestaţie dc protest, organizată de Asociaţia membrilor ItE PRETUTIhUMENi
faţă de politica de apartheid".
proiect de rezoluţie prezentat dc 19 brigăzii internaţionale şi de Com itetul Conlederatiei Naţionale a M uncii
i i REAPARIŢIA LUI FRANK LANSAREA UNEI RACHETE
slate privitor la declararea anului din Spania, care se ailă in emigraţie în Anglia. M anileslanţîl purtau Lexicon colaborează 1.500 de au
NEW YORK 11 (Agerpres). — pancarte cu Inscripţii c a : „Libertate deţinuţilor politici 1", „Libertate SINATRA tor/. Pină la s lirş itu l anului, in METEOROLOGICE ÎN
In Comitetul Politic Special al 1968, an internalional al drepturi editura „ V o lksve rla g " va mai apn- JAPONIA
lor omului. penlru Spania” , „Solidaritate o i m in e rii din Asturia". HO LLYW O O D 11 (Aijcrpres). —
Adunării Generale a O.N.U. a fost rc tn scria de volume „B iblioteca
A g c n liilc occidentale de presă
dezbătută problema reprezentării la A n tică " lu cră ri de A nsto lan şi TO K IO 11 (Agerpres). —
anun(a că Frank Sinatra junior, La poligonul experim ental al
rilor membre in principalele organe Plalon. In anul 1964 editura va
ale O.N.U. Comitetului Poiitic Spe Scurte ştiri « S c u r t e Ş t ir i Scurte ş tiri m Scurte ştiri liu t cunoscutului cintâreţ si oc- scoale dc sub tipar opcic de V ,r- In s titu tu lu i de ccrce lu ii ştnn(ifice
cial i-au fost prezentate trei pro tor de tilm Frank Sinatra, gtliu, Suclonin şi Plutarc, iur in dc pe lingă U niversitatea din To
iecte de rezoluţii: unul din partea NEW YORK. — La Organizaţia vietici Valentina Nikolaevno Ter».v timp ce >e afla pe teritoriul Stuteloi s-a fnapoiat in zorit zile i de 1965 — o culegere de opere de kio a losl lansată cu succes la I I
a 53 de ţări afro-asiaticc. care pro NaţiuuiCor Unite s-a anunţat că luni. kova. Andrian Nikolaev şi Valori Unite*. m iercuri la locuinţa moine/ sate din Sotocle. decembrie o rachetă m eteorologi
pune ca la baza alegerii membrilor 16 decembrie. Zanzibarul şi Kenya Uikovski cu soţia. El au făcut o Iun W ASH IN G TO N . — Preşedintele H ollyw ood după ce o lost elibe HARTA TECTONICA A că cu două trepte „Lynm ba-2".
Comitetului genera! al adunării să vor (i primite ca membre ale O.N.U, qâ călătorie prin ţările Asiei. S.U.A., Lyndon Johnson, a adresat rat de gangsterii caic t-ou răpit. ARCTICEI ŞI SUBARCTICEI pentru ciea/ea căreia oam enii ,te
stea principiul roporliliei geografice Asllcl. numărul ţărilor membre ale ALGER. — Inlr-o cuvinlarc rostită un mesaj Congresului in care cere După cum a declarui tatăl sein, el LPNINGUAD 11 (Agerpres) — ştiinţă jat>onczi au m uncit trei ani
proporţionale şi două proiecte din O.N.U. va (i de 113. la Cotomb Bcchar, unde, după cum ca, in memoria fostului preşedinta a lost pus Jn libertate numai după La In stitu tu l de geologie atclică Macheta, care are o greutate de
partea a 21 de l«iii lalino-amcricane. NOV1 SAD. — Delegaţia radlolele- se ştie, in luna octombrie au avut John F. Kennetfy, eligia acestuia să ce a lost plătită ră p ito rilo r sum-j din Leningrad a losl alcătuită l i r - 6,2 tone a re instalat la bord apu-
care propun să se aducă modificări viziunii romine condusă de Ion Pas loc ciocniri intre trupele marocane ile imprimată pe monezile de 50 de de 240.000 dolari. Ui tectonică a A rcticei şt Subarc- ru la j ş tiin filic cînrârind i 75 kg.
G u te i O N U pentru extinderea a vizitat oraşul N ovi Sad. Oaspeţii şl algeriene, preşedintele B oi Belia ccnti. După cum transmite agenţia T in ă ru t Sinatra, In virslă de 10 ticci. Scara acestei hurii, care cu Macheta a alins o fnălfim e ae 4l'J
componentei Consiliului do Securita au lacul o vizită la Vecea Executiva a declarat că guvernul alqcrian va UPI, în Camera Reprezentanţilor au nni, a fost răpit dum inică, de doi prinde o suprafaţa de 40 milioane kilom etri.
te de la II la 13 membri si a com a Voivodincl. Ei au vlzilal postul lace noi investiţii In această regiu fosl prezentate două proiecte de lege bandiţi inarm afi din tr-u n hote! din km .p., esle dc 1 : 5.000 000, SCADE RADIOACTIVITATEA
ponentei Consiliului economic si so dc radio Novi Sad, atelierele sculp ne. Preşedintele Algeriei a sublinia! rare prevăd punerea in circulaţie a mica localitate Sateline, situată la In alata p a rtic u la rită ţilo r tecto IN AER ŞI ÎN APA
cial de la 18 la 24 de membri. torului lovan Soldatovici şi pictoru că aceste Investiţii sint destinate unor noi monezi de 50 de cenţi, a- lim ita dintre statele Calitorn'.a $i
In şedinţa din dupu-amiaza Z'l-'i lui BoşRo Petrovici de la cetatea Pc- construirii unui baraj pentru asigu vind imprimată cîiqia preşedintelui Nevada. Tim p de 50 dc ore, peste nice ale continentelor, care fnco/i- LONDRA II (A g a p re ş). —
de 10 decembrie. reprezentantul trovaradin şi alte Instituţii culturale rarea lucrărilor tfe irigaţie din re Kcnncrly. 100 de agenfi ui F./J.l.-u lu i pre lonră Oceanul îngheţul de nord. Procentul ru ilio a c liv ilă lit In n a
ne hartă sini
indicate structurile
U R S S., N. T. Pedorenko referindn- PHENIAN, — La Phenian a avui giune, construirii unui număr dc a- DALLAS. — Agenlia UPi anuală cum şi p o liţiş ti din C a lilo rn h şi geologice ale la n d u lu i oceanului şi in npn de ploaie Imegishe.a/.n
fe la proiectele care prevăd modi loc o şedinţă comună a Prezidiului proximativ 400 locuinţe In oraşul că Jack Ruby, asasinul lui Lee Os- K evada au in ce rtu l să dea de o scădere — SC orală In tn p n tn ii
ficări în Carta O N U . a menţionai Ariunării Populare Supreme a R.P D Colomb Bcchar, precum şi a unei wald. va fi apărat la proces de Mcl- urma ră p itorilor, dar lără tuci un şi m ărilor Inron /urătoa io dat p u b lic ilrd ii dc Com/sra ficr.in i
că, potrivit prevederilor Cartei, mo Coreene, a Frontului Unit Democra noi căi de comunicaţie spre Tindoul, vin Belii, unul din cei mai cunos rezultat. UN ACTOR IN DISPERARE energia atomică a M arii B rita n i
dificările acev»eia sini neavenite si tic Patriotic Coreean si a Comitetu important centru minier. Totodată, cuţi avocaţi americani. In afară de P o trivit agenţiei Prunce Picssc. LOS A.VGELES 1t * Agerpres!— Dacă la începutul acestui an pro
ilegale fără aprobarea lor de către lui pentru unificarea paşnică a pa preşedintele a declarat că guvernul Belii, alli trei nvocali au fost an răpirea lu i Frank Sinatra junior A ctorul MfcRcy lioone y, lo.vr centul dc radioactivitate din aer
loti cei cinci membri permanenţi ai irlei. In şedinţă a fost adoptat „a va aloca noi fonduri pentru dezvol gajaţi penlru apărarea lui Ruby. repic/Jntă „ una dintre cele mai „co p il m inune" al U lm ului am eri şi apa de ploaie înregistrase o
Consiliului de Securitate. oelul către populaţia şi reprezen tarea regiunilor saharlenc. Belii a declarat că va pleda pentru spectaculoase $i mal clasice a cţi can in deceniul al palrutca. >'» creştere deslul dc im portantă, in
Tinînd seama de năzuinţa ţărilor tonţii vieţii politice şi publice din NEW YORK. — Căpitanul Enriqne absolvirea lui Ruby de crima comi uni de acest gen din Statele U nite" despre care agenţia U.P.I scrie că />rc/e/W, da to rilu „în c e tă rii expe
independente ale Asiei $i A lric ii de Coreea de Sud", ca-re propune sta Galvao. venii să vorbească In fata să pe motiv că ar fi săvîrşit o intr-o LEXICON AL LITERATURII „se aflu I ii stare de la iim e n i", o rienţelor nucleare in ntm nsleiă or
a obţine soluţionarea problemei ex bilirea unor legături economice si Comitetului de tutelă al Organizaţiei „stare de alienare mintală". UNIVERSALE nn m il o noua lo vitu ră financiară : urmare o sem nării T ratatului de
tinderii componentei Consiliului de culturale Intre Coreea de nord sl N aţiunilor Unite, a părăsit New Yo: NEW YORK. — Consiliul muni un tribunal din Los Angclcs a la Moscova penlru in tcrzice‘ ea li
Securitate şi a Consiliului economic Coreea de sud si iniţierea unor ac kul. îuapoindu-se la Rio de Janeiro cipal al oraşului New York a apro W F.tM A Il 11 (Agerpres) — respins cererea prezentată de llo- m itată a experienţelor nucle aic"
si social, a spus Fedorenko guver ţiuni care să contribuie la cauza la bordul unui avion brazilian, anun bat In unanimitate schimbarea nu P ilitura „ V o Iksverlag" din W ci- oney de a se anula urm ăriiea tui acest procent a scăzut P o trivit ra
nul sovietic a adresat guvernului unificării tării. ţă agenţia France Presse. După c-um melui aeroportului International mar, regiunea Criurt, pregăteşte iudicioră pentru neplata sumei de p o rtu lu i se aşteaptă ca rad io acti
Republicii Populare Chineze — sin TAŞKENT. — După cum anunţă se ştie. guvernul portughez al Iul „îdle w ild". din New York, în A e ro apariţia unui Lexicon al lite ra tu rii 8350 do la ri pe care ar ii im pru- vitatea să scadă şi mai m ult (n
gurul guvern legal al Chinei, care agenţia TASS, la II decembrie s au Salazar a cerut guvernului american portul International „John Kennedy” , universale l-a întocm irea acestui m utat-o de la o persoana v iilo r.
este membră permanentă a Consi- înapoiat tn patrie oosmonauţll so extrădarea căpitanului Galvao tn anunţă agenţia Assooiated Pzess,
40.0ti‘
Redacţia şi administraţia ziarului 6tr. 6 Martie nr. 9, telelon 1588, iz/5, 15 85, 20?8 laxa plătită to numerar conform aprobării Direcţiei Genera le P.T.T.R. ar, 263.328 din 6 noiem brie 1949. — Tiparul i Întreprinderea Poligrafica Huncdoara-Deva.