Page 41 - 1963-12
P. 41
PROLETARI DIN TOATE TAR ILE U N IŢ I-V A )
S a ! t i k l C . C . a l C o n s I S u l u î d c
ş i C o n s i l i u l u i d e M i n i ş t r i
prezentat de tovarăşul Emil Bodnâraş
Către
Conferinţa pe ţară a Uniunii Compozitorilor
Dragi tovarăşr,
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romln. zicale universale, cli şi a experienţei pozitive In teh
Con.>i)iul de Stat al Republicii Populare Romine şi nica componistică contemporană.
Consiliul de M-ioişlri adresează Conferinţei pe ţară a Arta realist-socialislă care s-a afirmat viguros In
Anul XI. Nr. 2787 VINERI 13 DECEMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani Uniunii Compozitorilor un salut călduros şi urări do anii puterii populare, este profund inovatoare Simplis
succes deplin tn desfăşurarea lucrărilor. mul şi superficialitatea ii slut străine ca şi inovaţia
Poporul romin arc vechi şi bogate iradilii muzicale. sterilă, preluarea sau imitarea unor stiluri şi maniere
Folclorul nostru esle un tezaur nesecat de frumuseţi care Inquslează sfera de pătrundere a operei de artă,
CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Printr-o mai bună melodice; el exprimă nobleţea sufletească, optimismul, I) îndepărtează pe artist de izvorul veşnic viu al
vieţii, de popor.
setea dc libertate, dirzenia şi* eroismul in lupta pentru
organizare a muncii o viată mai bună a maselor muncitoare O strălucită De aceea, deosebit de importantă In activitatea U-
întruchipare a geniului muzical al poporului şi a moş niuiui Compozitorilor este dezbaterea sistematică. In
La E.M. Petrila a fost declarat tenirii artistice a Înaintaşilor, este opera lui George spirit critic constructiv, a problemelor muzicii noastre
Cu 21 zile M ai repede, spre adîncuri evidenţiat în întrecerea socialistă Enescu oare a ridicat aria noastră muzicală pe culmi $i nivelul ei artistic, promovarea a lot ceea ce este
noi. cultivarea unei înalte exigente fală de conţinutul
Înalte.
pe luna noiembrie colectivul sec
In anii puterii populare creaţia muzicală a cunoscut
mai devreme — AJo. redacţia ? In felul acesta au putut fi rezol torului IV. El a extras în luna In tara noastră un puternic avfnt. realrzindu-se noi valoros in creaţie, combaterea tendinţelor de exclusi
respectivă mai mult de 1500 tone
vism şi de absolutizare a unor maniere artistice, o
— Da, redacţia. vate operativ o serie de probleme cărbune de bună calitate peste şi valoroase lucrări simfonice şi de oameră, opere, constantă preocupare pentru educaţia estetică a ma
Lucrătorii reviziei dc vagoane din tehnice si organizatorice de o deo prevederile planului. cinlece de masă, lucrări din celelalte genuri ale crea selor. asigurarea unei legături tot mai strinse o com
— La lelelon o Negrii, directorul
staţia C.F.R. Simeria — călători au sebită importantă. AvariVle la son ţiei muzicale, care an Îmbogăţit patrimoniu) culturii pozitorului cu viaţa, cu realitatea socialistă a tării,
întreprinderii regionale de cxnlo- Invingînd o seamă de greulăţi,
raportat îndeplinirea planului anual de prioinuiau multe neajunsuri son noastre naţionale şi mi devenit tot mai mult cunoscute a epocii noastre
rări miniere Hunedoara. Vă fac o minerii acestui sector, mobilizaţi
de producţie cu 21 de zile mai de comunicare... dorilor Citiva inqmeri şi maiştri din de comunişti, au reuşit să asi şi preţuite peste hotarele tării Un rol de seamă in viata noastră muzicală II au
vreme. In acest an lucrătorii revl- întreprindere ştiau că in Industria Este firesc ca lucrările Conferinţei Uniunii compo
— Poftiţi! petrolieră există un agregat de ci gure o bună aprovizionare a critica şi muzicologia, chemate să analizeze, de pe
2iel de vagoane au desfăşurat larg zitorilor să se axeze pe analizarea aprolundală a pro poziţiile esteticii marxist-leninisle. creaţia muzicală, să
— Colectivul întreprinderii noas mentare care dă rezultate deosebite locurilor de muncă cu vagoneie
Întrecerea socialistă pentru realiza blemelor de bază ale creaţiei muzicale in scopul rid i generalizeze teoretic fenomenele din acest domeniu
tre a îndeplinit plano] de stat pe în rezolvarea avariilor Oare la fo goale şi cu materiale. Ca urmare
rea ritmică şi la toţi indicii a sar rajul de cercetare n ar da rezultate? cării ei pe o treaptă si mai înaltă. al artei
anul 1963.. a întăririi asistenţei tehnice şi a
cinilor pianului de producţie. Prin ldcea a entuziasmai pe mai mulţi şi Ceea ce dă operei dc artă forţă şi viabilitate esle
O comunicare telefonică, aşa cum unei mai bune organizări a mun Omul dc artă al zilelor noastre Isi pune toată pu
tre obiectivele principale, care au repede a prins viată ; la sondele reflcclaiea vieţii poporului, a aspiraţiilor şi idealurilor
zilnic primim in ultim ul timp Ea cii, s-a reuşit ca la majoritatea terea de muncă şi talentul în slujba cauzei socialis
stat mereu in atenţia colectivului aduce o veste care bucură nu nu 5806 şi 5.951 de la Uricani şi res societăţii fn care a fost creată, oglindirea epocii dale mului. a ideilor păcii şi a prieteniei Intre popoare.
de muncă de aici, se numără cali mai colectivul ce a înfăptuit succe pectiv Livczeni s a aplicat acest brigăzilor să sc înregistreze de cu frământările si înfăptuirile ei El contribuie cu aria sa. împreună cu întregul popor
tatea reviziilor, asigurarea unor con sul amintit, c! pc toii cititorii noş procedeu la o adincnne medie de păşiri de normă importante. Cele Revolulîa culturală din lara noastră a făcut larg la înflorirea patriei, la făurirea viito rulu i ei luminos.
diţii optime de conlorl pentru că tri si iiuleosebi pe mineri. Ce în 1.000 m. Rezultatul? Timpul de re concluse de Andrei Kovacs şi Au- accesibile comorile ariei şi culturii, dczvollm d con ti Prin aceasta el dobindeşle neîngrădit Înalta preţuire,
zolvare a avariei a fost scurtat cu
lători. îndrumarea trenurilor In de seamnă, în final, că exploratorii relian Ioni(ă spre exemplu, şi-au nuu cerinţele spirituale ale maselor De la creatorii
circa 20 de zile pentru fiecare son stima şi dragostea caldă a oamenilor muncii.
pline condiţtuni de siguranţă a c ir şi au 'îndeplinit planul anual înainte dă. f-apt ce a condus la obţinerea depăşit normele cu pesle 6 la dc muzică, oamenii muncii aşteaptă astăzi lucrări de
culaţiei şl iără fntlrzieri, nici un de termen ? Înseamnă că in drumul unei economii de 90000 Ici. sută. înaltă valoare artistică In care să regăsească im agi Cu prilejul Conferinţei pe ţară a Uniunii Compo
fus de osie aprins în timpul parcursu spre adîncuri. spre bogăţiile ascunse Asistenţa tehnică mai bine orga nea vremurilor pe care le trăiesc, lupta victorioasă a zitorilor. partidul si guvernul vă urează noi $i mari
aie subsolului, s a ajuns mai re 1. CIUR noului împotriva vechiului, bucuria de viată, patriotis succese şi-şi exprimă convingerea că veţi dărui
lui şi altele. Planul producţiei glo nizată a făcut posibilă folosirea pe
pede; înseamnă deci că minerii vor corespondent mul lor tnllăcăiat. întregul univers spiritual al con- poporului lot mai multe creaţii de valoare, demne
bale a losl realizai in proporţie dc scară mai largă şi a altor procedee
putea exUaqe minereu şi cărbune tehnice noi. unele pentru prima oară slructorilor socialismului — sursă inepuizabilă de in de măreala epocă pe care o trăim — a socialismului
109 Ia sulă, tar productivitatea mun mai mult. că vom produce mai mult victorios
cii a crescut cu 12 la sută. Pe a- metal, mai multe maşini. Introduse in întreprindere. La Uri- spiraţie penlru orice artist.
oani, la sonda 5 736, s-a folosit pro
ceastă bază planul dc ungere a va Şi dacă la aceasta adăuqăm faptul cedeul inversării sensului de rota- Receptivi Ia aceste cerinţe, compozitorii noştri sini COMITETUL CENTRAL AL
goanelor marfă a fost depăşit cu 15 că in cele 11 luni ale anului în curs Iie pentru redresarea deviaţiei gău Deservire exemplară animali de dorinla de a făuri ODcre de mare putere PARTIDULUI MUNCITORESO
procente, cel de curăţire curentă a colectivul de muncă al i E M U . a rii. ceea ce a tăcut ca sonda să nu emoţională şi de convingere. Creatorii nrjz.icii noas R O M lN ,
vagoanelor de călători cu 11 pro spori! productivitatea fizică la lu fie rebut al ă. Lucrătorii oficiului P.TT.R. Pe tre depun o muncă asiduă, pasională pentru Îmbogă
cente, iar la luminatul vagoanelor crările miniere cu 1.7 la sută şl Deosebit de Important In activi troşani desfăşoară o susţinută ţirea continuă a mijloacelor de exprimare, prin per CONSILIUL DC STAT.
pe cea valorică la lucrări geolo tatea întreprinderii este faptul că fecţionarea măiestriei artistice. prin valorificarea CONSILIUL DE MINIŞTRI AL
de călători planul a fost Îndeplinit muncă pentru realizarea angaja
Sn proporţie de 115 la sulă. gice ou 1.8 la sulă. că la prclul de s-au hiat măsuri pentru ca toate mentelor luate în întrecere. O creatoare a patrimoniului naţional şi a moştenirii mu R. P. ROM lNE.
Rezultate deosebite fn producţie cost a obţinui economii suplimen brigăzile şi secţiile să şi realizeze atenţie deosebită se acordă di
tare de peste 800.000 lei. că a rea ritmic planul de producţie. Rezulta
au obţinut in acest an lăcătuşii prin fuzării presei, îmbunătăţirii mun
lizai beneficii peste plan de peste ta deosebite, care au făcut ca pla
cipali de revizie Cornel Lupşor, Za- 2.000000 lei. apare şi mai bine in nul anual să (ie îndeplinit înainte cii de deservire a cetăţenilor Ia S-au deschis lucrările Conferinţei pe ţară
haric Munteanu, Florlca Andrcev,
evidentă proporţia succesului înre de termen, au obţinui scctiiJc Live- ghişetele oficiului ele. Pentru
Gheorghe Palii, lăcătuşii dc repa gistrat. zeni. Poiana Ruscă şi Brad. Iar din bunele rezultate obţinute în mun
raţii loan Bălan, Stelian Bretean, * tre brigăzi cel mai bine au muncit că, în luna noiembrie a.c., au a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor
ungătorul Petru Maxa. precum şi cele conduse dc Bănes Augustin. de fost declara{i evidenţiaţi în în
echipa de curăţire a vagoanelor dc Anul acesta, conducerea in ^e p rin la Ghelar. Jerca Adrian, de la Uri trecere tov. loan Turcu, Con Joi dimineaţa. In sala mică a Pa ciun, preşedintele Comitetului de Subliniind ajutorul permanent pe
călători condusă de Petru Munlea- dorii a folosit mai bine forla teh eoni. A nlon Eugen, de la Livczeni, stantin Stelescu, Petru Stelescu, latului R P Romine s au descins lu Stat pentru Cultură şi Artă, llic M ur care l-au primit muzicienii din partea
nu şl alţii. Depâşindu-şl cu regula nico inginerească. Cadrele de bază precum şi brigăzile rlc la sondele Dumitru Petra şi alţii. crările Conferinţei pe ţară a Uniunii gnlescu, preşedintele Academici R.P partidului şi stalului nostru, v o rb i
din întreprindere au fost repartizate 5.408 $i 5.346. oare au obtinut v i
ritate planul şi execulînd n u m a i lu Compozitorilor şi Muzicologilor. Romine, membri oi C.C. al P.M.R., torul a arătat că participanţii la con
să ajute mai concret sediile în re teze sporite de avansare. Importante succese pe această
crări de calitate, aceşti lucrători s-au La conferinţă participă delegaţi ai şi membri ai guvernului. ferinţă se vor strădui ca lucrările ei
zolvarea unor probleme de produc ★ linie a obţinut colectivul P T.T.R.
situat in fiecare lună in frunlea secţiilor şi lilialeior, precum şi nu Cuvintul dc deschidere a conlerin- să contribuie la noi suocese ale crea
ţie ; inginerul Busuiocescu Constan De la data îndeplinirii planului şt Petroşani şi în prima decadă a
Întrecerii social isle. pină la slirşilu) anului au niai ră mo roşi invitaţi, conducători ai unor tci a (ost rostit de academicianul ţiei muzicale.
tin s a ocupat de secţiile din V a lunii decembrie cînd de aseme M iliail Jora.
mas trei săptămim. In acest limo instituţii centrale şi organizaţii ob -Şedinţele de dimineaţă au fost pre
DUM ITRU ZL’BA lea Jiului, iar inginerul Zăvoianu N’i- sondorii şi minerii depun eforturi nea, s-a asigurat o bună deservire ştcşli. compozitori, muzicolog:, diri- In prezidiul conferinţei au lost zidate de compozitorii Tudor Ciortea
corespondent colae de $ec|ia din Poiana Ruscă. sporite pentru a scoale la iveala a cetăţenilor la ghişete, iar presa îoii. interpreţi, reprezentant) ai ce aieşi tovarăşii ; Tiberiu Brediceanu. şi Ion Chircscu.
noi rezerve de cărbune şi minereu, a fost difuzată la limp. lorlelle uniuni de creaţie. Dumitru Capoianu, Ion Chirescu, Ion Dumilrescu, prim-secrclar al
peste prevederile planului pe anul Turtor Ciortea. Liviu Comes. O ria- Uniunii Compozitorilor, a prezent it
Oţelorio electrică a C.S. Hunedoara 1963. pentru a descinde noi drum un La deschiderea lucrărilor conferin viait Lazăr Cosina. Eugen Culeonn. darea de scamă a Uniunii Compo
către comorile subsolului C lO A N ţei au asistat tovarăşii Emil Bo:l-
Gherase Deiulrino, Sabin Drăgoi, zitorilor.
Tn cursul zilei dc ieri, la gazeta tehnologice, să urmărească indeaproa- N. ANDRONACHD corespondent năraş, Leonle Râuln, Constanta Crâ
Gheorghe Dumilrescu, Ion Dumilres- Profesorul Dim itrie Dinicu a pre
de perete a oţelârici cleclrice C. S. pe fiecare fază dc lucru şl să elabo
cu. M iliail Jora, Alfred Mendelsohn, zentat raportul Comisiei dc revizie.
Hunedoara, a apărut un articol deo reze şarjele în timp c il mai scurt,
laureatul Profela, Achim Stoia şi *
sebit. In el se anunţa că în diminea astfel ca. pe grafic, să apară mereu
Zoltan Aladar. Şedinţa de diipă-amiazâ a lost pre
ţa acestei zile colectivul secţiei şi-a noi şi noi depăşiri de plan Au fost alese, de asemenea, comi zidată de compozitorul Sabin Dră
îndeplinit planul anual de producţie. De menlionat că, procedînd astfel, 200.000 km. parcurşi sia de validare, secretariatul şi co
Succesul acesta este urmarea apli pe lingă succesul am iniil mal sus, co misia penlru redactarea proiectului goi.
căm In toi cursul anului a unor mă lectivul secliei a realizat şi o econo Asistenta a păstrat un moment de
de rezoluţie. reculegere In memoria muzicienilor
suri tehnico-organizatorice bine gin- mie suplimentară la preţul de cost de / * W CV Conferinţa a adoptat următoarea
dite, menite să conducă la folosirea peste 1.000 000 lei. tara reparaţii capitale ordine de zi : darea de seamă asu decedaţi In perioada care s a scurs
deplină a agregatelor şi tim pului de Pentru obţinerea celor mai bune pra creaţiei muzicale şi a activităţii de la prima conferinţă pe Iară
Compozitorul Vasile Popovici a su
lucru. rezultate au munci! cu multă slrgnln-
organizatorice a Uniunii Compozito pus aprobării conferinţei raporlnl
Sub Îndrumarea organizaţiei de tă prim -lapilorii Petru Bogdănescu şi r i l o r ; raportul asupra activităţii Co
partid, olclarii de aici s-au străduit Rislos Cocnaris. topitorii Gheorghe Dc mic copil M ariş Ave/, o fn- la rilo r transportate i-au atras bune Comisiei de validare.
drdqil motoarele V isu l lu i d in lo l- aprecieri, cuvinte de m ulţum ire şl misiei (le revizie; proiectul Statu Au început apoi discuţiile cu p ri
să asigure o aprovizionare bună a Cordoneanu şi Traian Miclea. turnă dcottno o losl sa desluşească ce laudă. tului modificai al Uniunii Compozi
cuptoarelor a i materii prime si ma lo i(c le pune in mişcare şi ca re vire la primele două puncte de pe
torii Constantin Oprica şi Cornel Du- In Uşa tehnică dc exploatate a to rilo r; alegerea Comitetului rlc con ordinea de zi. Au luat cuvintul co.ti-
teriale, să le sporească continuu In esle „s e c te lo r m in u n ii lor. P ri
milrcscu, lăcăîuşul V irg il Ciortan, pis maşinii, econom iile s au inmănun- ducere şi a Comisiei de revizie ale oo’zi torul Pascal Bentom, muzicolo
dicii dc utilizare. A nlrenali intr-o mele n o liu n i despre cunoaşterea chiat Intr-un Inim os buchet tola- Uniunii Compozitorilor. gul Vasile Tomescu. compoz:torul
vie întrecere socialistă, ei au căulat tolarii Mihai Răducanu şi loan Stroia, motoarelor cu explozie Ic-a căpă lizind in prim ele 10 tuni ale anu In aplauzele puternice ale asisten Gherase Dendrino, Constantin Pris-
să respecte întocmai instrucţiunile Si alţii. tat In tim pul satislaccni slaqtului lu i 1903 aproape f0 000 /ei. Cu
m ilitar. Tot ucolo s-a calificat fn benzina econom isită In acest rus- tei a luat cuvintul tovarăşul Emil nea. vicepreşedinte a) Comitetului de
meseria de conducător auto tim p se pot transporta 120 tone Bodnâraş, membru al Biroului Po radiodifuziune şi televiziune, compo
Succesul forestierilor din Orâştie Sumar cam Pj atit se reducea materiale pe ruta Deva — Petro litic al C.C. al P.M.R.. vicepreşedinte zitorul Theodor Bralu. muzicologul
ucenicia lu i Mariş. Trebuie spus şani. La toate accsloi sc adaugă al Consiliului de Miniştri, care a Romeo Ghircoiaşiu (Cluj), folcloris
insă că ea nu s-a term inat o dată prezentat conlcrintei salului Comi tul Gheorghe Ciobanii, Slefania J>e-
Zilele trecute lucrătorii forestieri de aici şi-au depăşii sarcinile pro impresionanta distantă de 200 000
din sectorul Orăştle al I. F Orâştie ducţiei globale şi marfă cu 5 la cu venirea lui, in anul 1059. la hm. parcursă tară reparaţie cani- tetului Central al Partidului M u n ci rresc-u, elevă la Şcoala de muzică nr.
autobaza I.R T.A. din Deva. In tr-o toresc Romin. Consiliului de Stal şi I din Bucureşti. Pop Simion, secre-
au obţinui un frumos succes în sută şi respectiv 7 la sulă. formă son alta eu continuă şi fn tală cu o singură maşină Dc două
muncă. Îndrumat în permanentă de nrj sulam iist, tin u iu l M ariş A vei Consiliului de M iniştri al Republi tnr al Uniunii Scriitorilor, g e n e n l-
Un aport deosebii la obţinerea a- preveni T in ă ru l conducător auto
Işi m erită cu prisosinţă titlu l de cii Populare Romine. maior Dumitru Eremia, dirijor. V ic
organizaţia de partid, colectivul a- este mereu preocupat de ridicarea
cestui succes I au adus muncitorii evidenţiat fn întrecerea sociulistn Salutul a fost primit cu îndelungi tor Giulennu. rectorul Conservatoru
muestriei lu i profesionale. Cărţile
cestui sector a reuşit să-şi îndepli din parchetele Naia, Voia, Pîriul Iui dc specialitate.. schemele şi plan Printre m ultele autocamioane in- aplauze. lui dc muzică „C iprian Porumbcsca*
nească sarcinile tfe plan pe anul In Ilie şi altele. şele sfat preorupurile lu i lire ş li de tiln itc zilnic pe drum urile rcr/iu- In numele compozitorilor şi muzi din Bucureşti, compozitorul Liviu
curs ru aproape o lună mai devre I. DUMITRESCU fiecare zl. rwi noastre vom repera şi pc cel cologilor. Iov Ion Dumilrescu a m ul Comes (Cluj).
me. Pină Ia această dală muncitorii corespondent Ciad sc păşeşte la drum, singuro cu nr. 26821 ItD Chior dacă nu ţumit conducerii partidului şi statu Lucrările conferinţei continuă.
lu i g rijă este maşina. Reviziile teh va purta o nntiiicare „200 000 l<m lui nostru pentru salutul adresat con-
nice înainte dc plecate şi controa p.ncurşi Iară reparaţie capitală" (ci iniei. . (Agerpras)
lele pe parcurs sin i p rin c ip ii de lu In realizarea planului opotuhv putem totuşi recunoaşte uşor pc
care nu se abate r.iclcind. Punind al autobazei el a lost repar tizul conducătorul auto /Mariş A ve i dc
T E L E Q R A M A inimă fn lo t ce face, muncind cu să lucreze la mai m ulţi benefici două o ri sulumust.
l)ersevvren[ă el şi-a însuşit şi stâ- N oi fipuri de vagoane de m ărfu ri
ari. îndeplinirea conştiincioasă u
pfncşle tem einic meseria dc con IO A N BODEA
Excelenţei Sale ducător auto tio cnrc o profesează s a ic in i/o ■, punctualitatea, g rija tehnician Pe magistralele căilor ferate se văd ce asigură o proporţie mai bună în
cu drnffnsie şi răspundere. pentru păstrarea IntcgrU ălii m ăr- LR T.A. — Deva lot mai des, remorcate dc puternice tre greutatea proprie a vagonului st
Gheorghe Gheorghiu-Dej locomotive Dicsel-cîcctrice, noile t i încărcătură. Totodată ele pot circu
puri dc vagoane de mărfuri generale, la cu viteze de 100-120 km pe oră.
Preşedintele Consiliu tui dc Stat acoperite, pc patru osii. avind o ca Nu peste mult timp pc calea (erată
pacitate de 60 de tone. vor apare de asemenea, noile vagoa
Sini recunosră'or Conciliului de Preşedintele Kennedy a urmăm să In proiectarea si construcţia noi ne de călători produse în ţară Ele
S‘ ai al Republicii Populare Romine si aducă lumii pace şi înţelegere. Sul» sini iluminate fluorescent. încălzite
lor vagoane s-a ţinut seama dc ce
dv„ Domnule preşedinte pentru mo- c onducerea lui s-a pus o bază nouri şi rinţele actuale ale exploatării fero cu aer şi po! circula cu o viteză dc
salcie de condoleanţe pline rle aten constructivă pentru relaţiile dintre viare. aplicindu-se soluţii tehnologice pînă la ICO km. pe oră.
ţie trimise cu ocazia morlii tragice
tAri:c noastre Este şi speranţa mea moderne Ele sînt realizate aproape
a preşedintelui John l:. lOnncdy. A- in întregime din metal sudat, ceea ( Agerpres)
sinceră că relaliile noastre vor putea
prccie/., de asemenea, mult faptul că
continua să progreseze in acelaşi spi
vicepreşedintele Oaslon Marin a ve
rit în care cl a urmărit să Ic întreţină
nit la Washington pentru a participii O rt a rii tu i L-au u ita t
la serviciile timorare ale marelui nos al dv. cu respect,
tru preşedinte. LYNDON ti. JOHNSON Culundat in ginduri, mrnrc — r'i lin iş ti Pâi Pateu S-a dus la con
n ici n-a băgat dc sea n i. Trebuie sâ-l udue ducerea întrep rind erii,
mă citul a ajuns la pc tutu acasă Şi cu aşa cum hau înd ru
Declaraţia ministrului S.U.A. la Bucureşti „V is c o ia ". După ce a trenul nu pot M i-ar mai ei. N-a losl ne
trebui o muşină .
freci//
voie de m ulte e x p li
dc
pourta rt
1 acută Iu posturile de radio şi televiziune nlal o clipă tocului O um enii au lăsulhd cai ii. Băl rin u l pensio
ne hotă rit, apoi s-u în uşuraţi. nat eta binecunoscut
M a is tru l S U.A. la Buchi eşti, \V. A. şi colcîleni ai lumii, să urmărim cau dreptat spre secfia in — Pentru asta eşti de pc vremea cinrl
Grav lord. a făcui joi seara urmă zele pârii şi ale eliberării de lipsuri, cate lucrează să cea necăjit ? — il în tre lucrase la V iscoza"
toarea declaraţie la posturile noastre cauze cărora John Pitzgerald Kenne- ră slo iu l ortacilo r rupse a li ortac M a l.npeni. Formele de
plecare
au /ost
şini avem şi noi in
Cind l-au văzul a-
de radio şi televiziune; dv şi-a dedicai viata. Găsim in sim bătut, oam enii au iirirep tind ere ilc ce su ru le fn grabă şi lă-
In
„A m losl rugai personal dc prrşc patia Dumneavoastră inspiraţia dc a schimbul p riv iri inf/e- Ic necăjeşti şt să bufi cu tin d una dm ma
d'n'ele L\ ndon II. Johnson să exprim ne consacra continuării şi ducerii la bătnnrc. Ştiau cu ta drum urile 'i /Mcrr/i la şinile întreprindem o
guvernului $i poporului Republici; hun ştirbii a politicii preşedintelui tăl lu i loan Pateu — tovărăşii din condu pornit spre C iul.
Populare Romine aprecierea sa si a iCenuerlv Poporul american este n- acum pensionar — e cere şi explică des C ind butrfnul //en-
tuturor am orf anilor pcn'm rălrlu dînc mişcai dc condoleanlelr expri bolnav şi se altă in pre ce i vorba Nu se sionar a văzul ma
ioai.a simpatic şi îngrijorare exprima- mate dc cetăţenii romini din rîndurilc ternat in tr-u n spilai poale sr) mi /c-n/c- şina, şi-a p riv ii fiu l
icagu
Băl rin u l a lu
'a cu ocazia morţii tragice a preşe iniregului popor". din C luj. II cunoşteau crat doar la noi, la întrebător.
— I: de la noi, de
bine.
Aproape două
dintelui Kcmierlv. * zeci de ani a lucrat „V /scoza*. Io „Viscoza'' — l-a
Aceasta a fost exprimată rlc preşe
La te>grama de condoleanţe tri la „Vi.vco/n“ ... S-o /li — Şl nu o zi, două. explicai loan Pnlcu.
dintele Johnson astfel : „M îhnirca şi nul o tăcere atrăgă Douăzeci de a nr a lu O rta cii nu te-au u i
misă de Corneliu Măncscu, ministrul
pierderea noastră au fost alinate de toare. crai... tat ...
afacerilor externe, cu ocazia m orlii
gindul că milioane dc oameni, de la — S-a Ir.tim plnl C uvintele pline de T N ICO ARĂ
tragice a preşedintelui J. P. Kcnncdv.
oraşe şi sate din lumea întreagă, au Numărul aparatelor de radio şi a ailor aparate electrice cumpărate din magazinul „Electrotehnica" din ceva. Ioane ? — a încredere şi stalul to (după o scrisoare de
împărtăşit alîl de profund durerea s-a primii un mesaj de răspuns din Hunedoara esle lot mal mari.. rupt cineva liniştea. varăşilor rlc muncă, Io fabrica „Viscoza"
noastră Cunoaşterea acestui fapt a p.rlea lui Dean Rusk. secretarul de La aceasta contribuie şi vinzăloarea Rusu Florica, din fotograJU de laţă, prin buna deservire pc — Nu s-u Intim plat l-au dat curai lu i loan Lupeni)
întărit hotărirea noastră ca americani Stat al S. U. A. care o practică.