Page 43 - 1963-12
P. 43
rag J
Nr. 2787 Dramul socialismului
Cu maturitate ş! samf de răspundere Condiţii de viaţă cît
Drumul pe care meteJul 11 par preocupat cu suficient simţ de răs ră îmbunătăţirea activităţii organi mai bune constructorilor
curge de-a lungul procesului tehno pundere de rezolvarea unor aseme zaţiilor sindicale în organizarea în
logic de la minereu hi laminate, în nea probleme şi au acceplat cu des trecerii socialiste care sâ aibă ca o-
cepe în abataje, acolo unde minerii, tulă uşurinţă justificări din partea b ie c liv 'p rin c ip a l calitatea minereului lorI din brigada condusă de iov.
In frunte o i comuniştii, muncesc sectoarelor auto şi mecanic, pentru extras
pentru a trimite Jurnaliştilor mine desele defecţiuni ale maşinilor şi Delegaţi la conferinţă an dezbătut Ş antierul nr. 4 al T R C .U . •. Top. De aceea aspectul dorm itoare
reu mult, ieftin şi de calitate. M u n utilajelor. Pentru îmbunătăţirea si pe larg problemele vieţii interne de din C ugir are circa 700 de ,• lor lor, din cartierul Cindeni, lasă
ca desfăşuratei de comunişti pentru tuaţiei s-a cerut ca noul comitet de partid aiătînd că organizaţiile de uneori de dorit.
Îndeplinirea acestei sarcini a consti partid sâ se preocupe îndeaproape de partid s-au întărit prin primirea tn *. angajaţi Din aceştia aproa- %
tuit obiectul principal al ciezbalorilor îndrumarea conducerilor tehnice ale rin du nlc comuniştilor a celor mni / pe trei s le tlu ri sini cazaţi
care au avut loc cu prilejul confe relor două sectoare in vederea în- buni muncitori. Din atenţia delega \ In locuinţele şantierului. •« Prea puţine acţiuni
rinţei organizaţiei de partid de la trelineni corespunzătoare a maşi ţilor n-au scăpat nici problemele le ■■ Z ilele trecute, am lacul o •* cultural - educative
E.M. Tcliuc. nilor si utilajelor si efectuării repa gate de învăţămînlul de partid, de *■ vizită pe şantierul am intit J
raţiilor in cele mal bune condi- activitatea org an izaţilor sindicale şi
Darea do seamă si participanţii la •[ pentru a vedea care sini ••
tin ni. U .TM . desfăşurată in vederea îmbu
discuţii au reliefat competenta cu *• con diţiile de viată ale \ — Ce faceţi după orele de muncă2
In conferinţa de partid s-a mai re nătăţirii educaţiei oamenilor muncii'
oare comitetul de partid si organi •* m uncitorilor, cum îşi pe- •* La această întrebare instalatorul
levat şi faptul că deşi faţă de anul ele.
zaţiile de bază au îndrumat şi con Luînd cuvîntul în concluzia lucră *■ trec ei tim pul liber. [• Laurian Vaida a răspuns: „M ai mer
trolat activitatea economică, s-au trecut disciplina in producţie s-a îm rilor conferinţei de partid. tov. gem la film şi pe la club. Cam
preocupat pentru traducerea în viată bunătăţit, numărul absenţelor nemo- .•V .V . '.V W
livale şi al învo irilo r este încă des loan Ardeleanu. secretar al Comi alit".
a hotărînlor conferinţei de partid de
tul de mare. Birourile organizaţiilor tetului regional Hunedoara al P M R , — Dar o conferinţă, o recenzie, o
anul trecut. In a ceas lă perioadă o r a apreciat faptul că alit în darea de Amănunte
ganizaţiile de partid au cerut con de partid şi comitetul de partid n-au seară literară, n-a fost organizată
tras suficient la răspundere condu- seamă cit şi discuţiile purtate, pro
ducerilor tchnico-adminilslrative să care supără pentru salariaţii şantierului ?
blemele complexe ale vieţii de partid
prezinte informări asupra stadiului ^ ^ >-»■ şi ale a c tiv ită ţi economice au fost Răspunsul a venit categoric: „ N u l
de îndeplinire a planului de produc
abordate cu combativitate si simţ In anul 1963 constructorii de pc Si intr-adevăr asa stau lucrurile. De
ţie. Conferinţa organizaţiei de răspundere, ceea ce dovedeşte
De asemenea, In şedinţele comi creşterea maturităţii politice a comu şantierul din Cugir au daţ in fo la începutul anului 1963 s-au ţinut
tetului de partid si In adunările ge de partid de la E.M. Teliuc niştilor. Rezultatele bune obţinute losinţă 208 apartamente. Dinlre aces doar două conferinţe cu caracter
nerale ale organizaţiilor de bază au trebuie dezvoltate. Pentru aceasta, tea 18 apartamente confortabile, spa educativ, tn luna septembrie. Tov.
^ W W W W W V w w w w w
fost dezbătute problemele principale ţioase, au fost repartizate fam iliilor (oan Rusii, preşedintele sindicatului,
munca de partid va trebui sâ fie mai
ale p ro d u c ţie i: îndeplinirea ritmică cerile tehnice pentru aceste delî- sirius legală de activitatea econo constructorilor. M u lţi dinlre sala spunea că tinerii de pe şantier sînt
a planului de producţie, îmbunătăţi riaţi locuiesc In dormitoarele comu
cienle şi n-au luptat cu consecventă mică. Noul comitet de partid va tre îndrumaţi să participe la acţiunile
rea calităţii minereului extras, sta
pentru crearea unei opinii de masă bui sâ se ocupe îndeaproape de în ne ale şantierului. Aioi, conducerea organizate la clubul sindicatelor din
diul de executare a lucrărilor de in împotriva indisciplinei in muncă. De deplinirea tuturor obiectivelor pla şantierului s-a preocupat îndeaproa
vestiţii, îndeplinirea obiectivelor pre legaţii an cerut- oa organizaţiile de pe de Îmbunătăţirea condiţiilor de localitate. Ca urmare a acestei „în
văzute In planul M.T.O. si in con nului de învestiţi, de pregătirea a drumări", activează Ia ciul)... doi
partid să desfăşoare o susţinută noi orizonturi sl locuri de luoru care
tractul colectiv. In urma acestor a- confort. Camerele au fost zugrăvite, solişti Instrumentişti şi doi corişti
muncă politică pentru crearea opi să asigure îndeplinirea planului pe
nahze s-au luat măsuri ca in postu niei colective împotriva indiscipli geamurile au fost reparate, iar cu l!). Nici măcar iniţiativele luate de
rile cheie ale producţiei să (ie re 1964. V or trebui luate măsuri pen H idrocentrala „16 le bru atle" dc pe Argeş este una din noile „ cetutl ocazia pregătirilor de iarnă au fost
nei opinie la formarea căreia să-şi tru îmbunătăţirea transportului în unii m uncitorii ai şantierului nu sînt
partizaţi să lucreze comunişti cu o ale lu m in ii" din lara noastră, proiectată şi concepută în Întregim e in puse la punct şi sobele ce prezentau de
aducă contribuţia şi organizaţiile sin subteran. In atenţa comitetului de fructificate. Ion Crăciun, zugrav sef
bogată experienţă, s-a îmbunătăţit dicale şi U.T.M. Iară, impresionantă prin car-acteristicile-i de torid (putere Instalată: fecţiuni, Concomitent cu aceasta,
raportul dintre muncitorii do bază partid va trebui să stea în perma 220 M W . producţie Q nuală: 400 m ilioane L W /ij, o centrală electrică conducerea şantierului a procurat în tic brigadă, si-a propus să prezinte
Din dezbaterile conferinţei s-a des nenţă folosirea maşinilor şi utilaje unele aspecte din istoria construc
Si auxiliari, au lost luate măsuri de
prins şi faplul că deşi majoritatea lor la întreaga capacitate, buna în Iară zid uri şi tu rn u ri p ro lila le pe cer, o centrală conslruilă in adine treaga cantitate de lemne necesară
extindere a mecanizării procesului ţiilor. Iniţiativa a fost lăudată. Omul
de producţie precum şi de utilizare cadrelor tehnice şi inginereşti se o- treţinere a parcului auto $i asigura sub pămint, la mai bine de 100 m eh j dedesubtul albiei riu lu i: un bu încălzirii In perioada rece a anului.
cupă cu simt de răspundere de în rea pieselor de schimb necesare re ra i „in arc cu dublă curbă“ concepul pe baza u'Urnelor cuce riri aie Vizi l f nd cileva din dormitoarele s-a documentat, şi-a pregătit luoru-
raţională a maşinilor si utilajelor în
drumarea tehnică şi controlul echi p a ra ţilo r curente. rea şi a dat-o conducerii şantierului
scopul creşterii productivităţii m un teh nicii m ondialer înalt dc 165 metri. comune s-a observat că majoritatea
cii. Astfel s-a realizat o justă repar pelor de mineri, unii maiştri şi in In cuvîntul său vorbitorul a' ce l.acul de acumulare al hidro ccnfrolci va da posibilitatea irig ă rii a consti actorilor se străduiesc să men să fie citită. $i la atit s-a rămas.
gineri se pierd în lucruri mărunte,
tizare a efectivelor, numărul mediu rul ca pe viitor noul comitet de 700.000 hectare teren arabil in bazinul riu lu i Argeş. ţină curăţenia. Nu acelaşi lucru se Probabil că ea s-a şi pierduţi... Co
aportul lor la îmbunătăţirea proce partid, cit şi organizaţiile de bază să
de muncitori planificat fiind Înde IN FO TO : Estacada metalică p cn lru căile de transport beton dc ia poate spune insă de încărcătorul
plinit In proporţie de 97.7 la sulă. sului dc producţie fiind sub posibi se preocupe de îmbunătăţirea activi v fabrica ,dc beton pină la macaraua tunicularului. Slefan Cuna. Atunci clnd vine la mitetul sindicalului şi organizaţia
Prin extinderea mecanizării, utili- , lităţi. D elegaţi au criticat lipsa de tăţii cadrelor tehnice şi inginereşti U.T.M. nu desfăşoară o activitate
iniţiativă a cadrelor lelmice şi in in scopul perfecţionării procesului dormitor, in stare de ebrietate, pro
zarea raţională a lorlei de muncă si susţinută pentru ca muncilor» şan
ginereşti fată de extinderea susţine de producţie, a aplicării noilor me duce deranj şi provoacă multe ne
a timpului afectat pentru lucru, p ro rii cu plasă si armături metalice la tode de muncă de mare producti Schim bul cu cele m ai fru m oase re a liză ri plăceri tovarăşilor săi din cameră. tierului sâ-şi petreacă timpul liber
ductivitatea fizică planificată pe mun
sectorul II, care se tărăgănează dc vitate.
citor a crescut cu 2,81 la sută. iar La fel procedează şi cl ţi va instala- in mod plăcui şi instructiv.
mult timp. precum $i slaba pregătire Sarcini deosebite revin organiza In luna noiembrie, cele mai bune mare el a ocupat locul I In între
pe exploatare randamentul fizic a a echipelor de mineri care trebuiau ţiilor de partid în ceea ce priveşte rezultate dintre schimburile de la cerea socialistă şi a primit titlul de
sporit in medie cu 7,0 la sută. Pe Af ★ ♦
transferate in noile abataje de ia folosirea raţională a forţei de mun secţia spălătorie a Preparatei Petri- evidenţiat.
baza creşterii productivităţii muncii,
orizonturile 140 şi 100 m., în vede că. Ele vor trebui sâ desfăşoare o la le-a obţinut cel condus de mais
minerii din Teliuc an reuşit ca în Prtnlrc cei care au muncit r.n Din relatările constructorilor de pe şantierul din Cugir, s-a constatat
rea aplicării unei noi metode de muncă politică susţinută pentru cnvi-
perioada raportată să-şi îndeplinea mare productivitate. Aceasta a dus tru] losif lang. Colectivul acestei mai multă sirguinţă sînt mecanicii că modul cum îşi petrec ei timpul liber încă lasă de dorit. Faptul In
scă planul producţiei globale în pro rea unei opinii de masă împotriva secţii a realizat un debit de spălare de elevatoare Petru Mitescn şi loan sine dovedeşte că conducerea şantierului şi comitelui sindicalului nu s-au
la întirzierea atacării luorărilor din acelora care au abateri de la dis
porţie de 102 la sulă. trim ilînd lu rm - ou 175 tone pe oră mai mare decit Nicoloe, spălătorii Ionel Jurca si
abatajele amintite. ciplina de producţie, anlrenînd în preocupat îndeaproape do asigurarea acestor condiţii.
lislilor peste prevederile olanului o această muncă înlreaga masă a co cel planificat, a îmbogăţit calitatea Nicolae Herta şi mecanicul de la Conducerea şantierului şi (om ite Iul sindicalului, sub îndrumarea o r
importantă cantitate de minereu. Calitatea minereului a constituit cărbunelui special spălat cu 0.5 sitele „Zimrner" Va si le Popescu.
obiectul discuţiei m ajorităţii parti muniştilor. activul fără de partid, ganizaţiei de bază, trebuie să se preocupe dc organizarea unor confe
In discuţiile purtate delegaţii la cipanţilor înscrişi la cuvînt. „Ne organizaţiile sindicale şi U.T.M. puncte, a sortului 0-10 mm. cu 0,3 rinţe, simpozioane, prezentări de cărţi tehnice, in vederea îmbogăţirii
conferinţă au scos în evidentă si mindrim cu faptul că de la Teliuc Maturitatea şi competenta cu care puncte, iar a sortului 10-80 mm. cu P GA1NA
defioientele care s-au manifestat în cunoştinţelor procesionale ale m un citorilor construclori.
a pornit iniţiativa „N ici un vagonet s-au dezbătut problemele în confe 2,3 puncte faţă de plan. Drept ur corespondent
producţie, deficienţe care au grevat de minereu rebutat1', că ca a fost rinţa do partid — a spus în înche A. OARGA
asupra creşterii productivităţii m un îmbrăţişată de minerii a numeroase iere tov. loan Ardeleanu — sînt o
cii. Ei au arătat că in acest an tim
exploatări din tară — a spus tov. garanţie că comuniştii de la E.M.
pul de utilizare a maşinilor a fost Petru Nicoară — dar n-am ţinut Teliuc se vor achita cu cinste de în sprijinul minerilor
sub cel planifioat.-In sectorul 1, sec seama că aceasta ne obligă să îmbu sarcinile încredinţate.
tor cu înalt grad de mecanizare, din nătăţim continuu calitatea minereu De In depozitul de materiale de faptul că ei pot sprijini efor- 40 de p ro g ra m e
cauza neesalonării judicioase a ope 'Ar
lui . Delegaţii au arătat că deşi s-au din Petrîla sînt aprovizionate cu lurîle minerilor în lupta pentru
raţiunilor de perforare, puscare si obţinui succese, unele sectoare sînt Ca secretar al Comitetului de mai mult cărbune aprovizionîn- Locuitorii clin numeroase lo curat dc mult succes, făcînd ca
transport la toate orizonturile, pre Partid de la E.M. Teliuc a (ost rea lemn exploatările miniere Petrila, calităţi ale raionului Brad au formaţia orchestrală de aici să
încă deficitare la calitate. Numai sec du-i la timp cu material lemnos
cum şt datorită deselor purcări su torului 1 i-au fost rebutate 679 de les tovarăşul Pelru Barbu Lonea, Aninoasa şi Dîlja. Munci îndrăgit mult orchestra de mu fie mereu solicitată. In acest an
plimentare neplanîficatc, excavatoa S. POP torii acestui depozit, conştienţi de bună calitate şi la dimensiu
autobasculante cu minereu, cantita orchestra de muzică populară şi
rele au funcţional doar 4 ore pe nile cerute, depun mult interes zică populată şi uşoară a mine
te care ar fi acoperit minusul sec uşoară de la E.M. Barza a pre
schimb, iar forezclc cîtc 4—4,5 ore. în îndeplinirea sarcinilor ce le rilor dc la E.M. Barza.
torului. Este adevărat că în acest an zentat în localitate şi în raion
Datorită exploatării neralionale, a exigentele controlului de calitate au 4 o m ite* «le e e tă ţe js i a c t! v revin. Zilnic din acest depozit Programele prezentate la Ţe-
întreţinerii necorespun/.aloarc si ă sînt încărcate zeci de cărucioare 40 de spectacole Ia care şi-au dat
crescut, dar - rfîYmăruT mare de va- bea, Buceş, Gurabarza, Brad, concursul şi soliştii vocali şi
reparaţiilor de slabă colilole. nici gonete şi autobasculante cu minereu Anii.l acesta, locuitorii din satul tru executarea fundaţiei şi a altor cu material lemnos care sînt
parcul auto n-a fost folosit la întreţi rebutat demonstrează că puşcarea se Lunca, comuna Baia de Criş, au pro lucrări. Din 10 octombrie plnâ acum, trimise exploatărilor miniere Valea Bradului şi altele s-au bu instrumentişti ai formaţiei.
nă lui capacitate. Delegaţii la con lectivă nu este aplicată pe scara lar pus să se construiască prin contri construcţia a şi fost ridicată pină la Brigăzile de muncilori de la
ferinţă au arătat că uneori s a ma gă, că în goana după cantitate, unii buţie voluntară un local pentru că acoperiş, care urmează sâ se Iacă z i acest depozit conduse de Dumi
nifestat superficialitate In stabilirea mineri neglijează calitatea. Pentru minul cultural. lele acestea, rămînînd pentru- anul
planurilor pentru noile maşini in remedierea acestor deficiente dele viito r doar finisarea interioară. tru Dincă, Eugen Tamaş şi alţii Concursuri pe teme de meserii
trate în producţie. Pentru unele ma gaţii au propus extinderea şi apu Adusă la cunoştinţă comitetului exe îşi depăşesc normele lunare cu
şini de încărcat introduse în subte carea corecta a puşcării selective, cutiv al sfatului popular de către de Datorită act ivi lăţii desfăşurate de 25—39 la sură. Demn de remar Una din formele atractive folosite organizate 20 do asemenea con
ran s-au stabilit planuri care repre îmbunătăţirea îndrumării tehnico si putaţii din sal, propunerea a fosl comitetul dc cetăţeni format Jin cei cat că cele 393 de vagoane intrate In vederea stimulării la tineri a pa
zintă doar 25 la sută din norma teh întărirea controlului de calitate în susţinuta .şi s-au începui pregătirile. mai buni gospodari ai satului, p rin în depozit luna trecută au fost cursuri. Din acestea scoalem In evi
nică, ele nefiind mobilizatoare. Acest subteran, propuneri care constituie Mai ţinti! s-a procurat materialul ne tre care deputaţii Oprişa Devid. pre siunii pentru frumuseţea meseriei denta concursurile pe tema „Cel mai
lucru s-a datorat faptului că birou obiective importările a!e hotărîrilor cesar, apoi comitelui de cetăţeni a şedinte, Ionel Ticiu. Oclavian Ghilca descărcate la timp. tară să sc lor si dorinţa de u o însuşi cît mul bun strungar", „Cel mai bun tur
rile organ izaţilor de bază nu s-au conferinţei. Printre acestea 'se numâ- liecut la mobilizarea oamenilor pen- si colectiviştii Anghel Martin, losif plătească nici un leu locaţie. bine. care le folosesc organizaţiile nător" si „Cine este cel mai bun
L'.TM. dc la U. M Cugir, este o r frezor", care au fost organizate de
fo liş şi Avram Oprişa, la această
tO A N CHJR ganizarea concursurilor pe teme de organizaţiile U.T.M. din secţiile
construcţie majoritatea lucrărilor
corespondent mesei iî. Astfel, iu acesl an. au fost scule, turnătorie si mecanică Ii.
Temeinic pregătiţi pentru iarna s-au făcut voluntar
Bunăoară, fundaţia a fost săpată
Transportul se va face în bune condifiuni Intr-o singură zi de 31 celăteni. Tot
voluntar s-a executat şi transportul Activitate organizată — rezultate bune
Invăţind din experienţa iernii tre această lucrare din resurse proprii. pietrei pentru fundaţie, al cărămizii
Pe direcţiile ale căror Irasee te
cute, colectivul depoului de locomo Preocupîndu-se îndeaproape de tra lefonice si şosele sini supuse tnză- şi nisipului precum şi al lemnelor
tive electrice C.F.l. din cadrul E.M. ducerea ei !n viată, colectivul de pezirilor, lucrătorii din telecomum- de construcţie. In scc|ia a lll-a metalurgie de lo conductei de aer comprimat şi a li îngrijesc cu răspundere maşinile Ia
Lonea a luat din timp măsuri in ve poului a reuşit ca la 3 decembrie Din dorinla de a grăbi construc fabrica chimica Orâslie. îşi desfăşoa niei de rlccovil. s-mi confecţionat care lucrează. Împotriva unor ast
derea creări; tuturor condiţiilor ne sâ termine lucrarea si sâ dea In fo- calii aşteaplă un ajutor preţios din ţia şi de a reduce preţul stabilit ră activitatea 9 grupe sindicale. Fină noi cutii peniru turnare si mese pcn fel de atitudini, grupele sindicale au
cesare bunei desfăşurări a transpor •osinlâ instalaţia de Încălzire cen partea cetăţenilor, a sfaturilor popu prin deviz, la iniţiativa comitetului acum, cinci din aceste grupe au li lru formarea miezurilor. reuşit să creeze opinie de masă. M un
tului de cărbune dc la cele trei guri trală. asigurindu-se astfel condiţii lare si gospodăriilor agricole co de celăteni, locuitorii satului au dai nul adunările do dă ii de seamă şi citoarea Măria Bron, de Ia construc
Acolo undo rezolvarea
vreunei
de mină. la preparalin Petrila. Au optime de muncă lucrătorilor tic la lective pentru remedierea grabnică 10 m. sleri de lemne pentru arsul alegeri Cu acesl prilej s-a analizai propuneri depăşea posibilităţile ' ate ţii metalice care lipsea nemotivat,
fost revizuite toate locomotivele e- întreţinere. a eventualelor deranjamente. In ve varului care s-a făcut pe plan local. munca depusă >to grupele respective lierului, organizatorul grupei sindi loan Romoşnn, losif Borza, de la scu-
lectrice cu troleu pcnlru ca ele <l\ Prin măsurile luate si prin buna derea asigurării unei bune funcţio Economiile făcute pină acum la în decurs de un au Dările de seama cale cerea sprijinul com ilclului dc lâne care uu*si îngrijeau maşinile,
fie bine pregătite In vederea iernii. Intrelinere a parcului de locomotive nări a sistemului de telecomnnica- această construcţie se ridică la a- şi discuţiile purtate an oglindii pico- secţie si a! organizaţiei de partid. Asa dădeau rebuturi si alţii au fost puşi
Pentru ca si In perioada sezonului si vagoane, lucrătorii depoului C.F.l Iii pe timpul iernii, s-a încheiat o proape 20.000 lei. In ele este cu cuparca pentru organizarea unu bună d fost cazul cu iluminatul fluores In discuţia grupelor sindicale din ate
rece să se asigure repararea ime de la E.M. Lonea vor asigura efec convenţie cu CT.4 Simeria prin care prinsă munca vîrslnicilor satului lo- a procesului de producţie, pentru cent în hala atelierului sculărie si lierele respective. S-a apreciat că
diată a locomotivelor, lucrătorii de tuarea transportului de cărbune ’ n s-a stabilit ca In cazul eventualelor sil Bulzan. Sabin Denon, losif Bălăş- antrenarea tuturor mu ucitorilor în darea în folosinţă a vestiarului cu organizarea operativă, ori de cîle ori
poului. conduşi- de maistrul Florini cele mai bune condiliuni pe tot tim Inlremperi a legăturilor, cele două înţreceit'd socialistă. La atelierele baie. Acestea si multe alte propuneri este nevoie, a unor asemenea con
Buia, au pregătit piese dc schimb pul iernii. unităţi — P.T.T.R. şi C F R — să tean care au Ircrut de G0 dc ani, ca turnătorie, tîniplnrie. consliucţii me- valoroa.se făcute tio muncitori şi apli sfătuiri de grupă este o metodă bună
necesare în cazul eventualelor defec se ainle reciproc Astfel, legătura şi a tinerilor ulemişli Mnrioara Mi- loliee, seu tărie şi meriinn: s-a apre cate. au avut o influenţă pozitivă dovedindu-şi cficacitalca in cursul
halarlie Voîcu Faur. Slefan Vlădean.
ţiuni. Astfel, există pregătite trei ŞTEFAN NAC*Y telefonică şi telegrafică a regiunii ciat că grupele sindicale au doslăsu- in realizarea sarcinilor de plan. anului.
statoare complete si un rotor pentru Pelru Belea şi alţii care la îndemnul
corespondent noastre cu restul tării nu va fi in- comitetului de cetăţeni au participat rat o delivilate mai oigauizată. care O mai bună .activitate au dosfăşu- In adunările dc dări dc seamă si
diverse tipuri de locomotive. Au fost trenii'lă. asigurindu-se în acelaşi a avut diept urmare obţinerea unor alegeri ale aceslor grupe s-a discutat
comandate 16 roţi dinţate mari. 32 timp desfăşurarea normală a lucră la toate acţiunile voluntare rezultate bune. Fiecare din aceste ate mult şi despre munca culturală desfă
pinîoane si 200 saboţi pentru loco rilor in cadrul oficiilor P.T.T.R. TRIFA CHERASIM liere, în cursul anului, si-au îndeplinii însemnări pe marginea şurată în sprijinul producţiei, despre
motive. De asemenea, sini In curs Legaturile telefonice secretarul comitetului executiv si depăşii sarcinile de pîdii. au îmbu ridicarea calificării muncitorilor, asi
dc pregătire 0 trenuri de roii şi s-a CMRORCHE DUSA al Sfatului popular comunal nătăţit calitatea pr aduselor si au unor adunări de dare de gurarea proiecţiei muncii si alte
asigurat întreaga cantitate de plo vor funcţiona normal corespondent Baia de Criş redus cu mull procentul de rebuturi seamă şi alegeri în grupele probleme importante din viaţa sindi
ue de rezervă pentru perioada dc
Venirea iernii pune în fata lucră lată de admis Atelierul turnă lor ie cală. Dacă In atelierul sculărie s-a
Urnă. sindicale de la F.C. O răşfie
lorilor din cadrul unităţilor P.T.T.R. de exemplu, a realizat o depăşire me apreciat că n (ost o mai bună preo
Au fost luate măsuri de reparare
sarcini sporite în vederea asigurării die lunară de peste 15 la sulă mr cupare pentru atragerea colectivului
a vagoanelor de 12 tone şi s au pro 9 9 la munca culturală (10 tovarăşi parti
desfăşurării normale a activităţii a- la construclii metalice si celelalte ate rat grupele sindicale si în direcţia
curat piese de rezervă. U.R.U M. Pe C f r
ce. tu i important sector de comuni ■ liere planul a lo>i depăşii cu 5— IU organizării întrecerii socialiste. Pen cipă la cor si echipa artistică a sec
troşani a terminat confecţionarea a L / Cj \ j > A A / I la sulă
Cotii Peniru a preintimp►ina greutâ- mm— iru a traduce in viaţă hotârîren Pre ţiei, numărul citito rilo r cuprinde
6 cărucioare complete, iar In depou
Iile pe caro le- au avut de infrnn- Aceste ateliere an avut o contribu zidiului C.C.S. privind urmărirea aproape întregul colectiv etc.) ho-
reparaţiile celor 20 Irenun de roti
lat j iarna trecu ta lucră lorii unită ţie însemnată şi la obţinerea celor angajamentelor şi stabilirea eviden lărîndu-se chiar formarea unei brigăzi
pentru vagoane se află Intr-un stu
tilor P.T.T.R. d in regiunea noastră pesle 2 5U0.000 tei economii, cit a ţiaţilor îu producţie, grupele sindi artistice de agitaţie pe atelier, la
diu avansat. Printre lucrările execu Vine, nu vine... realizat secţia a lll-a pină In pre celelalte ateliere în această direcţie
au făcut din timp pregătiri pentru cale împreună cu conducerile alelie-
tate In vederea iernii se alia si con zent. Sînl realizări fu care se re
'-ozonul rece. încă din timpul veni ;e!or au revăzut criteriile de stimu s-ii muncit mai slab. Din atelierul con
fecţionarea a 30 cuzineţi pentru va Nu de mult, in satul Ra pol lei. şi documentare. S-a programat nu flectă si activitatea grupelor sindicale.
au început lucrările de reparaie a lare şi au stabilit măsuri si lorme strucţii melalice de exemplu, la for
goane. 20 cutii de ungere pentru lo comuna Rapnlt oraşul regional mai. că de rulat nu rulează. îndrumate unii operativ de către
localurilor şi instalaţiilor de teleco noi de ţinere a evidenţei îndeplinirii maţiile culturale nu participă decit
comotive si apărători pentru rotile Deva, s-au term inat lucrările de De obicei se in tim plă a şa : se comitetul sindical de serile, ele mi angajamentelor luate. un singur om. Tocmai de aceea în
dmtate ale locomotivelor împotrivi» municaţii. Pentru remedierea even amenajate a căm inului cultural. pun uhşe p iin a n e se anunţă Ul ţinut cn regularitate adunările- gene
tualelor deranjamente provocate de De un real folos in această muncă adunările generale s-a luat atitudi
zăpezii. Clădirea u lost lunqilâ cu încă 7 mul care va ru /o ; oam enii vin rale lunare in care au anali’/,ni mo
viscole si zăpadă abundentă, pe lin metri, s-a zu g ră vii, in tr-u n c 'tv in l şi aşteaptă iu uşa căm inului sri a lost schimbul de experienţă, orga ne fală de slaba activitate desfă
O atenţie deosebita s a acordul
gă sectoarele Alba fulia, Petroşani acum li-o drug să sfui aici. Căm i ruleze Ulmul. Dur operatoarea. M ă dul cum o fost îndeplinii planul pe nizat din iniţiativa organizaţiei dc şurată de unii responsabili culturali
creării celor mai bune condiţii dc
si Deva s-au alcătuit echipe de in nul este acum o frumuseţe pentru ria iobont. de la Rapnlt, nu vine. luna respectivă şi s-au iliscutal sar partid, la tJ.M. Cugir care arp re clin cadrul grupelor si s-au lâcut pro
muncă pentru lucrătorii depoului în satul nostru. Dar nu despic asta O am enii aşteaptă ore întregi. Aşa cinile de plan pentru cca viitoare. In zultate în ceea ce priveşte evidenta puneri menite să ducă la îmbunătă
caro scop au fost executate Jiu timp tervenţii formale dm cile zece li- vreau să votbcsc. s-n in iim p tn l in zilele de 6, 10, 17 întrecerii. Atunci s-au introdus şi in
niori cu o bogată experienţă, dotaţi astfel do adunări, membrii grupelm ţirea muncii culturale.
reparaţiile clădirii depoului. După term inarea lucrărilor de şi 20 noiembrie, cind ceiăfcnii din
cu scule si echipament de protecţie sindicale î$i spun părerea asupra ci atelierele sediei a lll-a fisele sin In general, activitatea din acesl nn
Printre prevederile planului pre nmcnaiare a căm inului, s-a pro salul nostru au uştc.piaHo pină frelor Je plan, lac propuneri pentru gulare de urmărire a rezultatelor, evi-
gă tirilor de iarnă a fost însrrisă şi împotriva Irigulul. La dispoziţia fie scara tu z iu . a grupelor sindicale amintite, o lost
gramai ca miercurea şi dum inicii V O IC A MIMAI îmbunătăţirea procesului de produc llndu-se din greşelile ce se făceau mai bine organizate. Aceasta dato
încălzirea centrală a depoului r l ‘ căi ei echipe a lost pus cile un ca ţie si a condiţiilor de muncă. In ul la declararea evidenţialilor.
locomotive. Analizlnrl posibilităţile mion echipat cu instalaţii pcnlru să ruleze şl la noi lilm c artistice corespondent rită conducerii si îndrumării perma
tima vreme a existat o preocupare Stimulator In antrenarea muncito nente pe care au primit-o din partea
existente, organizaţia de partid a in- tiansportul slilpilor si al mdicrte- mai mare şi s-a acţionai mai orga
tlicdt conducerii depoului >ă execute lplor de telecomunicaţii. C ertată cu disciplina rilor în înlrecerc* este si tnmînarcn organelor de pa Miri Această îndru
nizat peniru aplicarea în viaţă a lu- fanioanclor de evidenţiaţi care se mare c-a făcui prin analizarea peri
Operatoarea M aria Pop de la să pornească sini ia la ora 5, a turor propunerilor Grupa sindicala face în fiecare lună cn prilejul ana odică. în cadrul adunărilor dc parlid.
P e s c u r t statia de radinlicare din Haţeg in- pnm it-o la ora 7 şi 10 minute. de la atelierul mecanic ca şi cea lizării Îndeplinirii planului- 1 linsa Re a muncii sindicale, prin parliciparea
tirzie mereu (le la serviciu. In Deşi i s-a atras atenţia in repe de Ia turnătorie, pcnlru a urmări pro nul.». loan Hnldnr de la construcţii membrilor biroului organizaţiei de
0 Colectivul dc muncă al în • Acum cîteva zîle la redacţia multe zile. din cauză că vine la tate rîn d w i asupra acestor in tir- punerile făcute în adunările generale metalice, Vladim lr Doroflesi. Nicolae bază la ro n s lă lu i'ile şi adunările ge
treprinderii de gospodărie orăşe ziarului nostru a sosit o telegra serviciu la ora 4 şi 30 de m inute. zieri ca continuă să in lir/.ie. Abo sau consfătuiri, si-a lulocm il un re Ciurrlârescii. Ghcorqhe Vesa. de la nerale ale grupelor «indicate. De
in lirz ie pornirea statici cu 15-30
na ţii sini, pc bună dreptate, ne
nească Deva a depus multe efor mă prin care conducerea 1, G. O. dc mi nu le. teir dacă nu se duce m ulţum iţi F s le de dnlorin celor in gistru în care este prevăzută dala sculărie Milun Pns'en de la turnăto •r-emenea conducerea activităţii sin
turi pentru îndeplinirea sarcini paznicul sci o trezească, in ilrz ie drept să in măsurile cuvenite pen aplicării $i cine răspunde do o pro rie şi mulţi alţii au deţinui pe rînd dicale de către organizaţia de partid
lor de plan înainte de termen. Da Sebeş anunţă îndeplinirea planu şi mai mult. tru a pune capăt acestei prac punere sau alta In felul acesta s-a fanioanele dp evidenţiaţi pe atelier. s-e asigurai si prin faptul că In frun
torită acestui lucru colectivul a lui de producţie anual în 11 luni. Aceste in tîrz ie rt au culm inat In tici. putut orienta atenţia conducerii ad Desigur, mai d n ! In aceste ateliere tea grupelor sindicale, ca organiza
reuşit ca în ziua de 6 decembrie ziua de 25 noiem brie cind a In tir- A N C A AUREL ministrative spre realizarea celor mai «1 unii tovarăşi care nu folosesc din tori. au muncit membri de partid bine
să-şi îndeplinească sarcinile de la obţinerea acestui succes şi-a zial 2 oic şi 10 minute şi, in loc corespondent eficace propuneri. La turnătorie, de plin timpul afectat prorlucliei, mai pregătiţi.
plan pc anul 1963. adus contribuţia întregul colectiv. exemplu, s-a executai prelungirea lipsesc uneori nemolivat sau nu-şi R. BUDIN