Page 44 - 1963-12
P. 44
V
ra g r.-« Drumul socialismului . 'Nr. 2787
In S.U.A. proiectul ds lege privind drepturile
civile întîmpină o înverşunată opoziţie
m im N EW YORK 12. (Agerpres). care urmează să examineze acest pro
din partea rasiştilor
După cum rclalcază presa ameri
iect. Piedica este cu alit mai grea cu
cană. proiectul dc lege privind drep d l in frunte* acestei comisii sc află
turile civile prezentat Congresului de Howard Smilh care, după cum men
către defunctul preşedinte Kennedy ţionează ziarul citat, este „ iiji adver
Jnlimpină opoziţia înverşunată a ra sar convins al tuturor proiectelor de
Vizita tov. Corneliu Mănescu în Austria Lu crările A dunării G enerale a O» fiL ii. siştilor şi reprezentanţilor cercurilor teqi civice".
reacţionare.
Imediat după cuvintu.rea rostită de Pentru a schimba procedura, in Ca
mera Reprezentanţilor se slrîng In
V IE N A — Corespondentul A ger Mănescu a spus, printre altele : ,,Le Adoptarea unor rezoluţii privind Şedinţa Consiliului noul preşedinte Lyndon Johnson. în prezent semnături pe o pelitie cc-
pres SI. Dcju, transmite : găturile economice şi culturale dintre cadrul şedinţei unite a Congresului, rînd ocolirea acestei comisii, Dacă sc
Joi, ministrul afacerilor externe al Rominia şi Austria au o istorie de ajutorarea ţă rilo r slab dezvoltate de Securitate care a avut Ioc la 27 noiembrie, cu- va ajunge ca pe petitie să figureze
R. P. R amine, Cornelia Mănescu, ta multe secole. Ne bucură faptul că a- vintarc In sprijinul acestui proiect dc 218 semnături (majoritate simplă) Ca
re se află in lr-o vizită oficială în A us ccste legâluri tradiţionale cunosc o şi cooperarea internaţională N E W YORK 12 (Agerpres). lege, senatorii democraţi Russcll şi mera Reprezentanţilor va trece la
tria a avut o întrevedere cu minis nouă şi valoroasă dezvoltare. Un rol Consitinl de Securitate a adoptat, r.llendcr, cunoscuţi ca adept» ai segre examinarea proiectului de lege tre-
trul de externe al Austriei, dr. Bruno deosebii în aceasta l-a jucat vizita în NEW YORK 12 (Agerpres). — exprimai speranţa că Conferinţa Na miercuri seara cu 10 voturi şi o abţine gaţiei, nu au întieziat să se pronunţe cînd peste faza discutării lui tn com i
Kreisky, Cu această ocazie au fost Auslria a preşedintelui Consiliului de La 11 decembrie, Adunarea Gene ţiunilor Unite pentru comerţ şi dez re (Franţa) o rezoluţie prezentată de împotriva proiectului de lege. sie. In legătură cu aceasta, „N e w
examinate, în spiritul înţelegerii re Stat al R, P. Romîne, Ghcorghe Ghcor- rală a O.N.U. a adoptat o serie de voltare. care va avea loc la înce Ghana, Maroc şi Filipinc, care dc- Printre adversarii cci mai vehe Yorlc Times" arata că numărul de
ciproce, probleme privind dezvol ghiu-Dej. precum şi convorbirile din rezoluţii privind ajulorarea ţărilor putul anului 1964 la Geneva, va menţi ai proiectului dc lege sc află semnături care s-au strins pînă în
tarea relaliilor de colaborare dinlre în curs de dezvoltare şi cooperarea crea posibilitatea elaborării unei de plînge faptul că Portugalia nu a re E. Bruce. membru al Camerei Repre
tre conducătorii celor două slale, internaţională. claraţii de principii privind cola cunoscut populaţiei din teritoriile sale prezent este dc 130, iar partizanii
cele două lări. zentanţilor din partea Dallasului.
care au avut loc cu acest prilej. C. In acest scop, Adunarea Generală borarea economică Internaţională. proiectului dc lege nu speră să strln-
Cancelarul federal al Austriei, dr. africane dreplul la autodeterminare După cum relevă ziarul „N e w York
Mănescu a subliniat, de asemenea, a O.N.U, a recomandat ţărilor mem Adunarea Generală a O.N.U. a ce şi independentă. Rezoluţia exprimă qă mai mult de 180 de semnături pî-
A llons Gorbaeh, a oferit o masa, la că fală de anul 1955. volumul schim bre ale O.N.U. organizarea, iucc- rut Consiliului economic şi social Times" o barieră pe care trebuie să nă la anul nou. Sub pretextul „m en
sediul Cancelariei federale, în cins burilor comerciale dinlre Rominia şi pînd din 1965, a unei campanii m on să aibă In vedere pregătirea aces regretul pentru faptul că contactele o înlăture proiectul dc lege o repre
tea oaspeţilor romini. Austria a crescut aproape de 4 ori diale. sub auspiciile O.N.U., împo tei declaraţii. stabilite Intre reprezentanţii Portu zintă comisia penlru propuneri legis ţinerii regulilor de procedură", pe ti
In timpul mesei, cancelarul federal si pulem spune că perspectivele sînl triva loametei, bolilor şi sărăciei, Intr-o serie dc alte rezoluţii, A- galiei si ai statelor africane nu au lative a Camerei Reprezentanţilor, ţiei i sc opun numeroşi republican!.'
dus la nici un rezultat şi recomandă
al Auslrlel şi ministrul afacerilor ex bune. In acelaşi timp ne exprimăm susţinerea campaniei iniţiale de dunarea Generală a O.N.U. a re
UNESCO pentru lichidarea analfa comandat crearea la Beyrut a unui continuarea tratativelor cu scopul de
terne al R. P. Romînc au rostit toas convingerea că posibilităţile de cola betismului, crearea unui institut pen centru de coordonare a asistentei a permite popoarelor din coloniile
turi. In toastul său, cancelarul lede- borare romîno-awslricce sint departe
tru formarea personalului adminis tehnice, crearea unui comitet Însăr portugheze dc pe teritoriul african să Bundestagul vest-german a aprobat
ral a arătat că ,,această vizită de de a fi epuizate şi că prin eforturi trativ necesar ţărilor fn curs de cinat cu supravegherea mişcărilor obţină independentă. Ea cere în ace
monstrează relaţiile prietenoşii care comune vom reuşi să le transformăm dezvoltare. încurajarea luptei pen de capital In ţările In curs dc dez laşi timp statelor membre ale O.N.U. in unanimitaia ridicarea imunităţii
există in lre Romînia şi Auslria, Pu in realitate. tru reforma agrară. Adunarea Ge voltare, intensificarea planificării e- să nu furnizeze Portugaliei arme care
tem constata că schimburile econo Problema majoră a lumii conlcmpo- nerală a O.N.U. a cerut Consiliului conomice In rîndul comisiilor eco ar ptilea fi folosite pentru reprima parlamentare lui Strauss
mice dintre cele două ţări se dezvoltă rane. care interesează deopotrivă economic si social să întreprindă, in nomice regionale ale O.N.U.
an de an Strădaniile noastre, de am toate statele şi popoarele este con cursul viitoarei sesiuni, examinarea Adunarea Generală a recomandat rea luptătorilor pentru independentă BONN 12 (Agerpres). — Conrad Ahters, ceea ce a provoc.it
Droblemei utilizării In scopuri paş secretarului general al , O N U. să din coloniile portugheze.
bele pârli, vor fi îndreptate şi pe v i i solidarea păcii. Întreaga politică ex La 11 decembrie, Bimdcstagul un scandal politic, In urma căruia
tor spre Intensificarea relaliilor co ternă a tării noastre este o expresie nice a resurselor rămase disponibile studieze posibilitatea transformării In cercurile O,NU. se consideră că vest-german (Camera Inferioară) a Slrauss a fost nevoit să demisioneze
ca urmare a dezarmării generale şi fondului special de asistentă tehnică
merciale. Relaţiile culturale au evo a dorinţei ferme a poporului şi gu totale. Intr-un fond (le investiţii In ţările aceaslă rezoluţie este extrem de mo aprobat lu unanimitate ridicarea i- din funcţia pe oare o deţinea In
luat de asemenea, foarte mult in ul vernului romin de a-şi aduce con tri Adunarea Generală a O.N.U. şi a In curs de dezvoltare. derată şi nu răspunde cererilor mi m un ila lii parlamentare a deputatu guvernul vest-german.
tim ii ani, ceea ce a fost înregistrat buţia la soluţionarea acestei proble nime ale mişcării de eliberare din co- lui Prânz — tosef Strauss, fost mi- După cum a declarat un purtător
loniile portugheze.
de ambele părţi cu vie salisfactie. me. de a trăi în bună înţelegere cu nislru al apărării al R.F.G., penlru rle cuvînt al Bundeslaqului. Procu
Mă reler la numeroasele turnee re toate statele şi popoarele, în primul Rezoluţii privitoare la teritoriile a se da posibilitatea procuraturii să ratura de hi Bonn este In posesia a
ciproce ale artistilor noşlri îndeosebi rînd cu cele din vecinătatea sa, pe ancheteze rolul pe care l-a jucat a- II reclamaţii, prin oare se cere an
în domeniul muzicii. baza cooperării reciproo avan-lajoase Marii Britanii resta In recentul scandal judiciar în chetarea lui Slrauss In baza legilor
Cancelarul federal a subliniat in şi respectului mutual. Noi conside încheierea legătură cu revista „Dcr Spiegel". penale.
continuare că ambele popoare nu răm că neutralitatea Austriei consti N E W YORK 12 (Agerpres). — englez să stabilească fără Inlirziere După cum se ştie, Strauss a În In prezent, Slrauss este preşedin
tresc dorinţa unor legături de prie tuie un factor pozitiv în relaţiile d in Adunarea Generală O.N.U. n dala acordării independentei acestui discutării aşa-zisei treprins o serie de măsuri po liţie
tenie cu toate popoarele şi asigura tre statele din centrul si sud-eslul Eu adoptat miercuri o serie de rezolu teritoriu. Iii ce priveşte insulele neşti împotriva revistei „Der Spie- tele U niunii creşlin-sociale (ramura
rea păcii. El a arătat că anul acesta ropei, ca şi în ansamblul situaţiei in ţii privitoare la teritoriile aflate sub fid ii, Adunarea a cerut M-arii B ri „ P r em e coreene ucl", printre care şi arestarea ile din Bavarid a Partidului creştin-de-
trei miniştri austrieci au făcut vizite ternaţionale. administraţia M a rii Britanii. In re tanii să elaboreze. împreună cu re gală a redactorului — şef ad'iuuict. mocrat).
tn Romînia. Aceştia au relatat multe Pcrm»!eti-mi să-mi exprim convin 20 Iutii se subliniază că Adunarea prezentanţii poporului acestor in NEW YORK 12 Trim isul special
lucruri despre hărnicia poporului şi gerea că lărgirea şi întărirea relaţii Generală a luai nolă cu satisfacţie sule. o nouă constituţie oare să pre Agerpres, C. Alexaiulroaie, transmite :
străduinţele guvernului romîn de a ri lor multilaterale dintre Romînia $i de faptul că data independentei vadă crearea de „in stitu ţii reprezen Comitetul Politic al Adunării Ge Situaţie încordată în regiunea Catavi
dica permanent nivelul de trai al oa Austria pe Ungă foloasele pe care le Nyassalandului a fost stabililă la 6 tative", pe baza voiului universal. nerale O.N.U. a încheiat miercuri
menilor muncii. aduc popoarelor noastre, vor însem iulie 1964, iar aceea a insulei Malta Adunarea Generală a adoptat o seara discutarea aşa-ztsei „probleme din Bolivia
M ulţum ind pentru cuvintele calde na şi im aport la întărirea păcii şi — la 31 mai 1964. Adunarea Gene rezoluţie care reafirmă dreptul la coreene", problemă care, din in iţia
tiva S.U.A., revine In fiecare an pe
adresate poporului romîn Corneliu securităţii generale". rală a luat notă dc faptul că tn independentă al popoarelor din Ba- agenda Naţiunilor Unite. Comitetu LA PAZ 12 (Agerpres). — cere minerilor să se Înapoieze la
Rhodesia de nord vor avea ioc a- suloland. Bcnchuanaland şi Swazi- lui i-a fost prezentat un raport al Aqe»iţiilc occidentale de presă u- lucru. In caz contrar. sc arată in
legeri tn cursul luni ianuarie şi a land şi a cerul întrunirea unei con „Comisiei O.N.U. pentru unificarea nunlă că in regiunea Catavi, unde manifeste, armata va intra in ao-
Prezenţe româneşti peste hotare exprimat speranţa ca acest teritoriu ferinţe constituţionale pentru elabo şi refacerea Coreei" şi un proiect citeva mii de mineri bolivieni an tiune.
de rezoluţie elaborai de 1-1 ţări oc-
va obţine independenta „ln lr-u n v i
rarea unor constituţii care să pre
declarat grevă şi au luat 17 osto-
Potrivit agenţiilor de presă, pre
itor foarte apropiat". vadă alegeri pe baza votului uni oidentale care legiferează in reali «oci. dinlre funcţionarii si tehnici şedintele Boliviei, Paz Eslensoro, a
A N K A R A 12 (Agerpres). — u Universităţii din M ontevideo a or Pe de altă parte, Adunarea Gene versal. Rezoluţia adresează un a- tate menţinerea trupelor americane enii minelor, tn semn de protest îm reafirmat că guvernul refuză să pu
Incheindu-şi turneul In Turcia, ganizat recent o „Săplămînă a cul rală O.N.U. a reafirmat dreptul verlisment solemn Republicii Sud- in Coreea de sud si propune con potriva arestării de către autorităţi nă în Ii ber la le pe liderii sindicali
tinuarea fictivilătii comisiei care tn
artista emerită Teodora Lucaciu a turii romineşli". In euvîntareo rostită poporului din Aden la autodetermi Africane că orice tentativă de ane fapt. împiedică eforturile întreprinse a unor fruntaşi sindicali, situaţia arestaţi. S-a anunlat. în acelaşi timp,
interpretat pe scena Operei din A n cu prilejul inaugurării acestei săptă- nare si independentă şi a corul re xare a acestor teritorii va fi consi pentru unificarea Coreei. continuă să rămlnă încordată. M ie r că în fala locuinţei ministrului m un
kara rolul principal din opera mini, deoanul Facultăţii de umanis tragerea bazelor m ilitare britanice derată drept un act de agresiune. In şedinţa din dimineaţa zilei de curi. ministrul bolivian al apărări, cii. Anibal Penarieta, a explodat o
„Boema" de Puccini, La speotaool tică şi ştiinle, dr. Rodolfo Talice, a din acest teritoriu. Adunarea a rea In acelaşi timp, Adunarea Gene 11 decembrie a luat cuvintul repre generalul Bidegain, a adresat un încărcătură de dinamită care nu a
au asistat personalităţi politice, de relevat semnificaţia acestui eveni firmat dreplul inalienabil al poporu rală o hotarit crearea unui comitet zentantul R. P. Romtne, Ion Dalei». nou ultimatum minerilor cerîndu-m provocat pagube.
ment. El şi-a exprimat părerea că lui Guyanei britanice de a obţine
putaţi, senatori, diplomaţi, oameni de special pentru studierea situaţiei Rofermdu-se Ia aclivitatea „C om isi să se înapoieze tn termen de 43 (M După cum transmite coresponden
artă. manifestările prilejuite de „Sâptăml- independenta si a . cerut guvernului din Oman. ei penlru unificarea şi refacerea ore la lucru si să elibereze pe osia
ua culturi! romineşli" vor contribui Coreeii", el a arătat că tn cei 10 tul din La Paz al agenţiei Prensa
Spectacolul s-a buourat de un toc». Un înalt reprezentant oi q u - Latina, „Cenlrala sindicală b o liv ia
la o mai bună cunoaştere fn Urn- ani care au trecut de la înfiinţarea
mare succes. pj. această comisie nu numai că nu vem ului bolivian a declarat cores na". organizaţie din care (ac parte
guny a realizărilor poporului romin In Comitetul nr. 3 pondentului agenţiei France Presse
In domeniul cullurii. a adus nici o contribuţie la solu principalele uniuni sindicale din
PARIS 12 (Agerpres). — ţionarea problemei coreene, ci. dim- că trupele au Încercuit regiunea Ca- tară, a adresat guvernului cererea
însărcinatul cu afaceri ad interim I;ivi şi controlează toate căile de
Zilele acestea a apărut, în cunos N E W YORK 12. — Corespondentul titulate : r,Măsuri pentru promovarea polrivă, a servit drCDt paravan pen de a pune In libertate pe liderii sin
al R.P. Romlne In U/uguay, Traian lru acliuni străine intereselor poporu acces, penlru a face cu neputinţă
cuta editură „Seghcrs" din Paris, un special Agerpres, C. Alexandroaic, in nn du rile tineretului a idealurilor dicali arestaţi. Centrala sindicală a
Morarii, a m ullum it organizatorilor lui coreean şi principiilor Cdrtel ra m inerii grevişti să primească a-
volum de versuri de Tndor Arghezi. transmite ; păcii, respectului reciproc şi înţetc cerul, de asemenea, «să fie retrase
„Sâplămînii cullurii romineşli". O.N.U. juloare. S a anunlat, de asemenea.
V olum ul a fosl publicat tn colecţia Comitetul pentru problemele socia gerîi intre popoare". trupele care au fost trimise în re
După vizitarea expoziţiei de cărt» Problema cea mai importantă pe »*3 deasupra regiunii au fost lansat»1
de mare tiraj „Poetes d'aujourd'lv'ji0, le, umanitare şi culturale al A d u Comitetul a aprobat cu 86 voturi
şi albume artistice romineşli. muzi care. după părerea noastră., Aduna marvifesle din avioane in care »»*> giunea minieră Catavi.
In care au apărut pînă acum cule nării Generale şi-a încheiat dezba pentru, nici un vot contra şi trei ab
cienii uruguayeni au prezentat ex rea Generală are competenta şi da
geri din operele a peste o sută de terile asupra propunerii romînc in- ţineri un proiect de rezoluţie prezen toria să o rezolve, a continuat I.
puneri asupra creaţiei muzicale din
mari poe|i ai luniii. tat de 14 state latino americane. Rc- Datei», este retragerea tuturor tru
R.P. Romină. Expunerile au fost ilus să renunţe
Traducerea versurilor aparline poe DECLARAŢULE MINISTRULUI zolulia subliniază necesitatea adoptă pelor străine din Corcea de sud ca
trate cu imprimări de muzică romî- rii unei Declaraţii asupra răspîndirii o condiţie de bază oentru rezolva
tului francez Luc Andre Marcel. Tot
nească Au asistat oameni de cultu DE EXTERNE AL MARII rea problemei Coreei pe cale pas-
el semnează şi amplul studiu in tro în rindurilc tineretului a idealurilor secretar al P.S.I.
ră şi artă. cadre didactice, ziarişti, BRITANII de pace. respect reciproc şi înţelege nir,V
ductiv in care prezintă cititorilor o- precum şi reprezentanţi diplomatici.
Dera marelui nostru poet. re între popoare şi roagă secretarul In încheiere, delegatul romîn s-a Tn locul lui Ncnni în funcţia de
Festivitatea de inaugurare a „Săp- pronunţai penlru asigurarea condi R O M A 12 (Agerpres).
LONDRA 12 (Agerpres). general al Organizaţiei Naţiunilor
tăminii cullurii romineşli" a (ost ţiilor necesare ca poporul coreean Agenţia France Presse anunţă că 6ccrctar al Partidului socialist italian
MO NTEVID EO 12 (Agerpres). — Potrivit relatărilor corespondentului Unite să trimită tnliiror statelor o (ost propus Erancesco de M artinot
transmisă de Televiziunea din M o n la Londra al agenţiei United Press membre ale O.N.U. proieclul de De să-şi rezolve singur, fără amestec Pielro Ncnni a holărît să renunţe la
Facultatea de umanistică şi ştiinle tevideo. dinafară, problema unificării patriei funcţia sa de secretar al Partidului secretar adjunct al partidului.
Internationa), în cursul zilei de claraţie şi să le invite să facă cu
După cum relevă France Presse şl
miercuri ministrul dc externe al M a noscut părerile lor asupra acestui sale, conform intereselor şi voinţei socialist italian pe care a delinul-o celelalte trei partide care au intrat
aproape fără întrerupere timp de 37
L u crările 1*3eşuarea C.C. al IIM'.SJ.S. rii Britanii, Richard Buller, care s-a proiect de Declaraţie. sale suverane. de ani, ca urmare a num irii sale în în coaliţia guvernamentală vor suferi
înapoiat la Londra după vizita efec
tuată in R. F. G., a declarat ziariş funcţia de vicepreşedinte al Consi schimbări importante în organele lor
M O S C O V A 12 (Agerpres). — ci.’or unionale, prim secretari ai Co tilor că Marca Britanic şi R. F. Ger Dean Rusk va conduce delegaţia S.U.A. liului de M in iştrii în noul guvern dc de conducere. Aslfel Aldo Moro, pre
La Moscova continuă lucrările Ple mitetelor centrale ale partidelor co mană au lost de acord că alianţa oc ..cciitru-stingn". Potrivit agenţiei, N c şedintele Consiliului dc M iniştri va fi
narei CC. al P.C.U.S. In cadrul dez muniste din republicile unionale şi cidentală trebuie să-şi păstreze ca la sesiunea Consiliului ministerial N.A. 1.0. nni a făcut cunoscută această liolă- înlocuit din fuoclia de secretar ge
baterilor pe marginea raportului secretari ai comitetelor regionale pacitatea de apărare, dar ră aliaţii rîre Com ilctului Central al parlid»»- neral al Partidului dcmocrat-crestîn
„Dezvoltarea rapidă a industriei chi de pnrlid, preşedinţii unor comilele trebuie să caute în conţi» ire zone W A S H IN G TO N 12 (Agerpres). consacre sfîrşilul sâplămînii unor !n- lui, ţi ni rid seama de hotărîri- dc către Mariana Rumor, fost m inis
mice — condiţie fundamentală pen de stat care isi deslăşoară activita dc înţelegere cu U.RS.S, „A m fost Un purtător de cuvînt al Departa trevcdeii bilnlcialc cu diferite dele 1 c* adoptate dc către ultim ul con tru dc interne. Giuseppe Saragat. m i
tru creşterea producţiei agricole şi tea in domeniul economic, aeademi de acord, a spus Buller, la înapoie mentului de Stat al S.U.A a anunlat gaţii. La înapoierea spre tară. minis gres al P.S.I. caro a stabilit ca incom nistrul afacerilor externe va fi În lo
a bunăstării poporului", prezentat (Ic cienî şi al|i oameni de ştiinţă, pre rea sa după convorbirile cu Garhard că din delegaţia Slalclor Unite care trul american se va opri fn capitala patibile deţinerea în acelaşi timp a cuit din funcţia de şef al partidului
N. S. Hrusciov, prim-secretar al CC. şedinţi ai consiliilor economiei na Schroeder, ministrul vcsl-german de va participa la sesiunea de şăptămî- Marii Britanii, unde, în z.ilele de 18 unei funcţii ministeriale şi a unei social-dcmocrat dc Mario Tanassî, se
al P.C.U.S., preşedintele Consiliului ţionale. directori de întreprinderi, externe, că lumea liberă trebuie să-şi na viitoare a Consiliului ministerial şi 19 decembrie, va avea convorbiri (nnclii în sîmil partidului O dată cu cretar aî partidului, Oronzo Reale,
de M in iştri al U.RS.S., nu luat cuvîn- numeroşi al|i participanţi la ple păstreze capacitatea de apărare, dar N.A.T.O. de la Paris vor face parte destinate să pună la punct prograirtul Ncnni alţi cinci membri aî conducerii ministru al Justiţiei va fi înlocuit la
tvil m iniştri ai U.R.S.S. şi ai republi-. nară. am fost, lolodată, de acord că aliaţii ministrul finanţelor, Douqlas Dillon. vizitei pe care o va efectua în luna Partidului socialist vor fi înlocuiţi din secretariatul partidului republican de
şi ministrul apărării, Robert McNa- februarie la W ashinglon primul m i aceste funcţii ca urmare a intrării lor către Ugo La Malfa, fost ministru al
occidentali trebuie ca in timp ce îşt
mara. Delegaţia va fi condusă de se nistru englez, Alee Douglas-H omc. tn noul guvern italian. Bugetului.
păstrează forţa militară să caute în
,,Maratonul agricol" continuă continuare zone de înţelegere cu cretarul Departamentului dc Stal.
U.R.S.S.". Dean Rusk. Purtătorul de cuvînt a
indicat că la această sesiune va fi
BRUXELLES 12 (Agerpres). — nitar''. iar „Paris Jonr" aprecia că Referindu-se la relaţiile Angliei cu Scurte ştiri = S cu rtfe ş fiic i s Scurte ş tiri m Scurte ştiri
La întllnirea miniştrilor agricultu „sciziunea deschisă între Franţa pi Piaţa comună, ministrul britanic a a- examinată în amănunţime problema
rii din cele sase state vesl-europene Germania (occidentală), privitoare la rătai că în timpul tratativelor cu re poziţiei N.A.T.O. fată de principiul RIO DE JANEIRO. — Preşedintele stituie un pericol pentru pacea ge trioţii din Venezuela continuă lupta
participante la Piaţa comună, unde tratativele agricole din cadrul Pie prezentanţii vesl-germnnî nu s-a dis încheierii unui pact de neagresiune Braziliei, Joao Goulart, lulnd cu vin nerală" Algeria, a sublimat Den Bcl- armată împotriva regimului reacţio
s-au Înregistrat divergente In legă lei comune se transformă In ccarlâ. cutat problema alăturării M arii B ri între ţările N.A T.O. şi statele mem tul la M inisterul Afacerilor Externe, a, a (ost şi va fi întotdeauna dc nar al preşedintelui Bctancourt. In
tură cu stabilirea unei politici agri Pesimiştii, prezic chiar o ruptură, tanii la „Piaţa comună europeană" bre ale Tratatului de la Varşovia. a subliniat că Brazilia va continua partea revoluţiei cubanc. „Pentru statul Lara, detaşamente dc partizani
cole co’mune, a fost prezentată o ceoo ce ar Însemna sfrişitul Pielei sau eventualitatea unor negocieri S-a anunţai că secretarul Departa <ă promoveze o politică externă in- consolidarea păcii generale, a arătat au cucerit localitatea Guarique, Răs
nouă propunere Iniţiativa aparţine mentului de Stal al S.U.A., Rusk. va
comune". In această privinţă. depedenlă. Această politică, a spus preşedintele Algeriei, este absolut culaţii controlează o vâslă rcgiuoe
comisiei C.E.E.. orqanu) de conduce pleca vineri spre Paris, urmînd să-şi Joao Goulart. corespunde năzuinţe necesar să sc dea posibilitatea Cubei din apropierea m unţilor Auzi. In ora
re al Pielei comune, şi se referă )a lor întregului popor brazilian şi in să-şi dezvolte în mod liber revolu şul Maracay a avut loc o ciocnire
proiectul de requlament cu privire tereselor tării. ţia sa". intre partizani şi poliţie. Sînt sem
la preturile produselor lactate. Agen nalaţi morţi şi răniţi.
ADEN. — In urma atentatului co
ţia France Presse aminteşte că „ m i SANTO DO M INGO. — In Republi
niştrii agriculturii nu au izbutit să se mis la 10 decembrie la aeroportul ca Dominicană sc intensifică lupln TEGUC1GALPA. — Corespondentul
pună de acord asupra acestui pro din Aden care s a soldat cu rănirea maselor populare împotriva juntei agenţiei Prensa Lalina diiuntă că un
a 43 de persoane, printre acestea
iect din pricina opoziţiei vest-ger- venite la putere in urma lo vitu rii grup de patrioţi înarmaţi din H o n
manc Noua versiune constituie o fiind înaltul comisar britanic in Aden de stal. După cum relatează agenţii duras an ocupat postul de radio
concesie făcută guvernului de la In Guyana Brita şi alic olici«t:tăţi la Aden au fost le occidentale d“o presă, din ordinul Radio C cn lro“ din capitala ţării Pa
efectuate 29 dc arestări şi peste MO
Bonn’ nică au loc nu juntei, regiunile muntoase ale ţării trioţii au transmis prin radio un apel
de expulzări. Nigel Fishcr, subsecre în care acţionează trupele do p a rti
E. Pisani, ministrul francez al agri meroase m itinguri către tineret dc o se ridica la luptă
culturii. care. după ce a dai un ,.a- şi demonstraţii dc tar la Ministerul C oloniilor al A n zani sînt supuse continuu unor pu împotriva dictaturii militare. Cores
vertismenl solemn" in legătură cu protest împotriva gliei, a anunţat că tratativele cu pri lernicc bombardamenlc de aviaţie. pondentul menţionează că in Hon
vire ta viitorul constituţional al Fe
repercusiunile ce se vor răsfrînge hotărârii guvernu deraţiei Arabici de sud, care trebuia COPENHAGA. — După cum trans duras continuă teroarea poliţistă. Dic
asupra Pielei comune, dacă nu va ft lui englez dc a a- tatura militară a introdus tn tavă
să aibă loc la Londra în cursul aces mile agenţia DPA, în Danemarca
adoptată o politică aaricolă comu mina acordarea in tei săptămîni. au fost aminatc cu ci- sînt urmărite cu îngrijorare tratati restricţii la circulaţie.
nă. a plecat la Paris pentru consul dependenţei aces cîlcva zile, intrucit Io clc nu pot vele de la Bruxelles ale C.E.E. in
tări. a declarai la înapoierea sa ta tei colonii. problemele agricole. Directorul Con SA N A A . — In cete 14 luni rare au
participa, deocamdată, înaltul comisdr trecut din zîua revoluţiei, in Yemen
Bruxelles că poziţia sa se bucură I n l o t o : De britanic al Adenului şi celelalte per siliului agricol danez, N. Kjnrgnad.
de asentimentul integral al guver monstraţie a tine a subliniat că, dacă regulamentul c;i au fost create 50 dc şcoli noi, a
nului francez. retului guyanez In sonalităţi, rănite cu ocazia atenta privire la preturile produselor ag ri anunţat M inisterul Invăţăm întului al
sprijinul acordării tului. Republicii Arabe Yemen. Pînă Ia re
Comentînd desfăşurarea lucrărilor cole ale Pieţei comune va duce la v o ljţic , în Iară existau doar zece
In tlln irii (le la Bruxelles, ziarul fran independenţei ţării. discriminare fală de mărfurile dane
ALGER. — Intr-un interviu acordat şcoli. După revoluţie, numărul ce
cez „La Nation". organ al partidului ze. atunci Danemarca va face totul
corespondentului din Alger al Agen lor care frecventează şcolile din
guvernamental U.N.R., se plinge că pentru a găsi noi pieţe de desfacere.
„devine clar , că europenii (termen ţiei Prensa Latina, preşedintele Repu Yemen a crescul de pcslc trei ori.
prin care ziarul defineşte pe parte blicii Algeria. Ben Bella, a declarat CARACAS. — Corespondentul a- iar bugetul M inisterului învăţămân
nerii Franţei la Plata comună — că uneltirile împotriva Cubei „co n gcnţici Prensa Latina anunţă că pa tului a sporit dc peste 20 de ori.
N.R.). n-au încă sentimentul comu
Redacţia şt administraţia ziarului str. 6 Martie or. 9, telelon 15 83, 12 75. 15 85, 20 78. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T T.R. nr. 263.328 din 6 noiem brie 1949. — Tiparul» Întreprinderea Poligiaficâ Hunedoara-Deva. 40.06b