Page 46 - 1963-12

Nr. 2788
Ifrumul socialismului
Pag. 2

Spectacole mult apreciate
simplu La clubul muncitoresc al sin­ Dc la 1 septembrie şi pînă in

dicatelor din Barza se desfa^ua- prezent artiştii am atori de la
siliul de conducere al pospodăriei Există şi alic neajunsuri la lichida­ ra o vie activitate artistica. Z il­ clubul muncitoresc al sindicate­
Po lingă creditele acoulnlc «te st.U, de bovine, ovine şi porcine, colec­ rea cărora inginerul zootehnist este 15 DECEMBRIE I0H3
maşinile agricole, Uncloaicle, »nnr*',“ tiviştii rlc aici reuşesc ca din colective, care la rindul său dove­ chemat să-şi aducă o contribuite nic au loc aici repetiţii ale d ife­ lor din Barza au prezentat 15
zoolehnic să rua lezeze anual pcsle deşte slabă preocupare lată de ter­ ritelor fo rm a ţii dc amatori. M em ­ spectacole cu piesa am intită şi
.şămiiilclc miner.ile, seminţele «Io minarea t<i timp a adăposturilor şi mai însemnată. Este vorba de in­ PROGRAMUL I: 0,00 Concert dc
marc pro du rlivita le nllalo la în<le 53 la sulă din veniturile hăneşli ale troducerea şi tinerea unei evidente dimjneală; 7.10 Din cântecele ţără­ brii cercului dramatic repetă în cu „7 păcalc", un cuplet d e s e ­
pospo»lărici colective. Analizând po­ dc asigurarea apei pentru animal.'.
mina colectiviştilor, pentru sporirea aceste zile piesa „Jocul de a va­ nele dc Mircca Crişan şi Alexan­
sibilităţile pe care le au. colectiviş­ Unele neajunsuri, se pclrcc sul) o- stricte a producţiei de lapte, a mon­ nimii noastre colectiviste; C,00 Su­
continuă a producţiei .irpicolc, in tei şi lălărilor. dc întocmirea şi canţa", comedie în trei acle dc dru Andv. Spectacolele au avut
tii şi au propus ca in nce^t an să eliii inginerului zootehnist, lată nu­ marul presei centrale; 8,00 Drag
fiecare gospodărie colectivă s-a «-
dezvolte, comparativ cu rezultatele mai cîteva exemple de acest (el. fu respectarea programului de grajd M ihail Scbaslian. Spectacolele loc la Barza, Băiţa, Zdrapti,
sirpirot şi o asistentă tehnică cali­ e i c. mi e cînlecul şi jocul — program
ficata prin încadrarea acestora cu obţinute in anii trecuţi, succesele hrana porcilor se administrează zil­ do melodii populare; B.'JO Teatru dale pină acum cu această pie­ Luncoi, Baia dc Criş, Zlatna, Ro­
dobînddc în sectorul zoolehnir. IGn- nic şliuleh întregi zio porumb, ceea Un m ijloc eficient pentru înlă tu­
specialişti, ingineri sau tehnicieni n- la microfon pentru copii: „M e tro ­ să, atit în localitate cit m in de­ vina, Cl iselor, Gurabarza şi Brad,
qronomi şi zoolchmşli. In marea lor Icu aceasta insă, pe lînpă pricepe­ ce face on mare parte din aceştia rarea neajunsurilor arătate l-ar cons­ plasare s au bucurat de m ult suc­ bucurindu-sc dc aprecierea una­
ma jor i laie. Inlclcgm du şi menirea, rea şi dragostea dc muncă a colec­ să rămină nevalorificali O situaţie titui şi o preocupare mai suslumlă nom"; 9.30 Potpuriuri de estradă; ces. nimă.
aceştia so străduiesc zi de zi să pu­ tiviştilor care lucrează in sectorul nesalisfăcătoare se inlîlneşte şi in pentru ridicarea calificării profesio­ 10.00 Ciclu de iniţiere muzicală;
nă cunoştinţele acumulate tn anii zootehnic. se tace simplă nevoia privinţa administrării furajelor pro- nale a colectiviştilor care lucrează 10.45 Ciulă corul Uzinelor ,.23 A u ­
de studiu şi de piaclică in slujba sfaturilor date dc specialişti cu p ri­ sicre in hrana bovinelor. Coconii ca îngrijitori de animale. In ace>t gust" din Bucureşti; 1105 Pagini
sporirii producţiei agricole Lucriml vire la îngrijirea animalelor. hrăni- sini folosili in stare ncpreparalâ, scop. in cadrul gospodăriei colecti­ din operete clasice,- 11.30 Vorbeşte EtistiUitid pedsîfodic de doi ani Deva
nemijlocit tu producţie. dind sloluii rea lor raţionalii, prevenirea şi rom- tn timp ce la pospodărie se află o ve funcţionează un cerc zoolehnic Moscova; 12,00 Muzică populară;
competente pentru rezolvarea cu baleiea diferitelor lioli e|r. Aseme­ tocătoare şi mijloacele necesare ac­ anul II, care este frecventat de 12,20 lrtlcrproli de muzică uşja-
succes <i diferitelor probleme legale nea «laturi, colectiviştii din 7,am. nu ţionării ei na mai mult, a lost pra- către 40 colectivişti. Felul cum «e ră; 13,10 Dc toate pentru toii; Se aduce la cunoştinţa celor intere­
de hunul mers al activităţii in sec­ de la cmc să le primească, d»«*a- pălilă şi o proapă pentru prepara­ preocupă Insă inginerul zootehnist 1-1,00 Din muzica popoarelor; 1-1,30
torul vegetat s,m zoolehnic, m ajori­ rerr> la această gospodărie a fost rea furajelor, dar şi In prezent ca de desfăşurarea activităţii acestui saţi ca la data de 20 decembrie 1963
a rămas ncînlrcbuinlalfi. De ase­ cerc, nu este de natură să m ulţu­ Piese iii.strumcnlole Pe compozitori
tatea specialiştilor oaie lucrează In repartizat să lucreze ca inrpucr zo­
menea. nici fală de depozitarea şi mească. Că cercul respectiv nu romi ni; 1-1,35 Transmisiune sporti­
agricultura regiunii noastre Şi-au otehnist Iov. Alexandru Fpşlein. T«>v. orele 8 dimineaţa se va ţine
r.işliqal un binemeritat renume în păstrarea mit re litrilor nu a existat funcţionează potrivit cerinţelor o vă; IG,.|5 Muzică uşoară; 17,00
l-pşlcin rsle hine pregătit din punrt suficientă preocu pare. Coconii şi o dovedesc rezulfalele nu îndeajuns
rinrful colccli vişldor. lucrătorilor d:;i Din viata şalelor patriei; 18.01
dc vedeie profesional şi se afla la mare parte, din linuri se mai aţlă de satisfăcătoare pe caic le obţin 1\ NOD CONCURS
G AS. sau S.M.T. Ingineri arjronnmi Muzică populară,- 18 30 Poeţii «iu­
cum sini Inan I ascu. Marin Snliov. gospodăria roleclivă rlin '/.am de a încă in ci mp. iar do vle rii au lo«l colectiviştii In producţie, rezultate tă viata nouă din patria noastră;
Virrjil Blidarii, V u jo iia II nişe*. M u ­ proape do: ani Fsle de aşteptat ca lăsaţi să fie deterioraţi de animale. care tn nllhnn instanţă sini mate­ 18.35 Dansuri din operele? 19,00 pentru admiterea în Institutul pedago­
rializate in veniturile «ut» nivelul Melzdii... melodii... — emisiune dc
rea G.lnrlcami. Maria Medica şi e[ «ă cunoască hine silualia econo­ Este cit se poate de limpede ce a-
alţii, tund permanent in mijlocul co mică a r|ospodărici, rezervele de Icnlie se acordă aici z|ospor!ănrii posibili iii Iilor realizate din zootehnic. muzică uşoară romînească; 19.35 gic de doi ani din Deva.
lnclivişlilnr, apropiat» dc viata si De existenta neajunsurilor «ratai»» Program de roniaule? 20,00 Teatru
sporii c a producţiei in fiecare ra­ chibzuite a lurajelor. inpinerul zo­
preocupării»' lor, runo<o pină in se fac vinovaţi tovarăşii din con­ Ia microfon „Maşina de calculai1'; înscrierile se tac la secretariahal şcolii începînd
cele n n i m iri amănunta silualia ■ mură Disculind însă n i el «înspre otehnist al pospodăriei colective nu siliul de conducere al gospodariei 21 10 Muzică din opere; 21.45 M u ­
uni spcIoi 'au altul rlc piod urlje toate acestea, constaţi că lucrurile sc piiidoşlc la măsurile ce ar lin ­ colective, care privesc cu uşurinţă cu data c3e 12 decembrie a. c.
zică uşoară interpretată dc Yves
«i se străduiesc să păşească cele m u s lin altfel Pe lingă faptul că Iov. tea li luate pentru înlăturarea nea­ îndeplinirea sarcinilor stabilite in Examenul se va da numai la limba rom înă şi istorie.
elicienlc măsuri, rare aplicate tu Montând ; 22,25 Muzică de dans.
Fpşlein nu (nnoaşlc inrlicalerii «Io junsurilor semnalate. Fsle edificator planul anual de producţie.
practică să ducă la spmiiea conti­
nuă a producţiei aprinde in unită­ ha/ă înscrişi tn planul dc produc­ (n această pri vrută urmă torul o- Există condiţii depline pentru ca fă
ţile tn rare işi deslăşoară activita ­ ţie al gospodăriţi colective, nu se xe/nplu. Nici pină acum nu au fost qospodăiia culoclivă din Zam să
/â DF.CLMfMlC 1963
tea. Sini cunoştcnle mutic asemenea interesează nici de silualia mişcă­ stabilite raţiile de Inănire a ani­ obţină rezultate mai bune in sec
exemple tn radi ui rcr|iiinit noastre. DF.V A: M inna von llurnhclm — cl- fiz c c tj'e --------------------
rii efectivului de animale, de modul malelor pe timpul iernii, pe specii, torul zoolehnic. De aceea, este ne­ nem aloqralul „h a in a ” ; Marele drum
?">» n păcale însă. sc intilnesc v< cesar ca factorii amintiţi, chem.-iţi
cum s-a asipural Ita/.a furajera; culeporii şi in funcţie de piodm:- — cin en uiloriialu l „ A r i a S/MER/zV:
cazuri cinrl unii specialişti, cc-i drept
dacă furajele sini sau nu folosite tia ce se obţine rle la fiecare ani­ să contribuie la realizarea sarcini­ Valsul nem urilor — cincmator/ra- CADOUL P m flM T
putini la număr, nu şi aduc conlri
bulia — pe măsura posibilităţilor cu chibzuinţă. De asemenea, nu s-n mal. Si nu e dc mirare acest lu­ lor stabilite tn domeniul creşterii n- tul „M u n c ilo n tr; hOl'HOŞANI :
re le au — la dezvoltarea şi în!ă- îng rijii să urmărească felul cum s-a cru. «lin moment ce nici acum nu nimalelor. să-şi aducă aportul cu­ Ah I Ar est tinerel ! — ( inemrtloqra- \ <& c o c o Z Z c l f z z m t ’ c c lc L h d a n /
tul ,,lic p u l)liiu “ ; Trei v.dc ilupă ne­
riroa economic»> organizalorică a "- pregătit iernatul animalelor; nu a se cunosc precis cantităţile de fu­ venit In această direcţie
m urire — cincm atuqratul „7 N o­ i f A (XKrpje/tzctiei c/e con- ,
■
nitătilor apricolo In (arc îşi desfă­ sprijinii in suficientă măsură con­ raje dc care dispune gospodăria. N. T lR C O Il iem brie” : ALBA IU LI A : Nu-
şoară activilalea. Prinlrc unităţile /HMT71 d i n ţ i
mai statuile lac — c inc mat n- O Q Â S T /E y S £ B E Ş ' T E /U Ş . H A Ţ E G , «
ar|ricole din raionul Iha care au
q ra lu l „V ic to ria ” ; V e n iţi m it­ ^ u / A , b r a d 5 / G u r a b a r z a , j
ol'tinul unele rezultate pozitive it) oc — cincm afogralul „23 ,Au-
Cînd se ii prind luminiţa căminul cultural
ceea ce priveşte creşterea produc­ gusf" ,- SEBEŞ: M u ftii d isro t-
ţiei vcgclale şi animaliere se nu tlîci — cin cm atoriialul „hro qte-
su l” ; O moştenire cu bucluc —
mără şi qospodăria colectivă din ? A pje/dnu
cinenvitoqraiul „Sebeşul” : OR.4.Ş’-
Zanv In această direcţie nu s a fă­ A un ih inscraien vine mai in sada au venii In această seată nu­ rof/rrd", cfnrf pa ilicip a n le lc au la ­ T IE : Co/cq/î — cinem aliK indnl „Bă­ « CADOU&j
graba. Dai, o dală cu stingerea meroşi localnici. Sula dc si>C(lic cul cunoştinţă cn chipuri lum inoa­
cut însă lotul Există o serie du r<?- ltiri" ; Dna/osle şi palavrai/ch —
Ircplală a lu m in ii vitei, in sal se culc i-a in lim p ln a t cu In-jle lu m i­ se de temei cu cel al N ilo vn ci din
7.ei\e, caic valorificate mai Imul cincm aloqtulul „Flacăra" ; H A ­ ..................... ... iHn
uianul a lic zeci şi /cei dc hunim. nile shălut ind, calda, cu a lin os- romanul „.Mama" de Maxim G or'ti? ŢE G : d in e le sălbatic Diiu/o — ci-
cu chibzuială, pol coulrihui la Im Dintre acestea. cele mai s tiă /u ti- Icia i>lăcută a propriei casc. Cu- A ii avut loc şi oile acţiuni in- nem aloqtnlul „l'o tu tlu r" ; H lfA D : l > /ţ *& & & *£ >:
Ininătătirca simţitoare a realizărilor Inate sini In com unii cultura!. Şi riad, cirul sala o plina pină la teresante in uccslc zile la căm inul Adorabile şi mincinoase — cine-
gospodăriei colective acu!o, seaiâ de seară, sc îndreap­ ic iu z . nu mai răm in aprinse decil cultu ral din Gutusadu Si nu nu­ m atoqraful „Steaua roşie" -, FO­
tă ncraixlătni / să aUc lu cru ri noi. lum inile stenei. A pur apoi inlcr- mai uici, dar şî la cclclalle că­
Condiţiile naturale şi economice NF \ : C um păru-Ii un baton — ci-
sa sc instruiască şi să se rectcc/e p rc lii. A rl,işlii am atori a i căm inu­ mine din ra/a comunei. La uccs- nenvdnqrotul „M in e ru l" ; TEHJŞ : j ¥ * 11 'T fiT lM Iliii i i n ...............
ale aceslei umlă|i sini favorabile
i in raclaşi //mp, colectiviştii. lea. dc nn Inim os siaccs sc bucu­
lui cultu ral au prCJiutit o nonă Lumină de iulie — ainematnqrulul
Indeosehi da/voUăni r «c ş | r» r i i ani­ la lă m in u f ru ltu ia l din Caua- piesă, „l.a n \u l mn/icv re lu r", si u- ră mai ales activitatea artistică La „V icto ria " ; Y.LATNA: Godin —
malelor. Spoiind continuu efcclivcle cum o p re /in lă în (ala spcitrdo- C im puri de Sus, briqada artistică cinematoqralul „M u n c ito ru l” ; It.lA:
i nlor. E un st>eclac.ol hun, rod (d dc (Kjhnlic. C( hipa dc tc n liu , co- Pnvc.slea anilor intlăcătoli — ci-
ţ strădaniilor depuse <lc neobosiţii rul şi tandul căm inului cullura l ncmulnqrnhd „ Lumina" ; APOL-
au pre/vnfal in luna ce a Irecut
S-au obţinut realizări, | s a ctivişti cu ltu ra li <lc aUi. prclud spectacole uptcciulc in lo calilu lc DUL DE SUS: V oi ti mamă —
cuvine prin ropote înde-.
cum se
* Iu ni li de aplauze. 5/ în (lei)lasare. Dc asemenea, mem­ rincm ntoqralul „23 Aiu/ust” • C.A-
LAN : Tutunul scria I şi II —
b rii brigăzii artistice de aqitalic
dar nu pe măsura posibilităţilor J l loc u ii spectacol, tn alte seri, în şi coru lu i din C im puri Surduc uit cinemaloqialul „I C.S.II.”.
In ocens/Ci scară la cămin a avut
\ lata co le ctiviştilo r a dai un Iru- urcat scena itro p tiu ln i cămin c u l­
Mobilizaţi de către org-inizalia de aport deosebit la obţinerea acestui [ mos proqram briqada artistica dc tural şi a retor din Golhalea si rp
partid, mecanizatorii de la staţiunea le /n lla l l-au adus comuniştii Ch^or- * ar/italic, cu textul in titu la i „Sa G ludqliileşli, punin</u-şt în valoare H a » ■ - * T-_
de maşini şi tractoare din M iercu­ qhc Moqoş, Maxim Neaga. Nicohie i inllorcuscă colectiva'’, în ta re era la icu lu i in te rp icla tiv. In salul R uic-
rea, raionul Sebeş au reuşit ca piuă Yinlilă şi al (ii. 1 vorba despre munca şi succesele şor, colectivul de a rtişti nm alori metefirfifofjic
la dala de 30 noiembrie a.c., să r-îa- <lc aici pret/aleşlc o piesă de lea­
I’e lingă preocupai ea de a asigura celor din sală ; nu lost prey.cnbf.de
li/r./.c planul dc producţie pe trac­ condi|ii oplime dc lucru, prin apro­ apoi re ccn /ii ale unor c â ili arpo- tul. Cu ii ii a n in i. In m ajoritatea PENTRU 21 OR O R t U N P A K
tor fizic in proporţie dc I 10 la milă. vizionarea la timp cu piese do zoolchnu e Şi de lilcra h u ă exp:i- căm ineloi culturale din comuna
volumul hirrărdor agricole eleclua- sclnmb şi combustibil a brigăzilor, neri pe d ilc ritc teme d in lic care Gnraaailn sc deslăşoară o activ Ha­ Vremea se răcesc din nou. iar I ÎNGRIJIT
te fiind echivalent cu 104.CVM hantri. biroul organizaţiei de bază a îndru­ dc un viu inferes s-au bucura/ le culiural-ediK (itivă intensă, in cerul va li variabil şi ninsoarea va
Concomitent cn îndeplinirea sar­ mat conducerea staţiunii să se îng ri­ cele p rivin d întărirea economico- rare a < ii\iş tii cu ltu ra li depun in­ continua să mai cadă in prima parlc
cinilor de producţie, mecanizatorii jească şl de crearea unor condiţii orr/ani/atorică o C.A.C. şi cele pe teres. pasiune. Ci nutresc o vie a zilei. V in i potrivit cu intensifi­ M
s au străduit să execute lucrări de teme .ştiinldice ; s-au o rqaniţat ma- dorinţă. Aceea de a tace ca serile cări din sectorul vest şi nord-vesl.
lume de violă pentru mecanizatori.
bună calitate, contribuind in acest nileslări specifice pentru temei î<> dc iarnă petrecute dc eoler li\ işti Temperaturii va fi cuprinsă ziua A
Simţind in permanentă sprijinul şi
cadrul cărora de o Inimoasă popu­ la căm inul cu ltu ra l să lic c il mai • nlrc — 2 şi — G grade iar noaptea
Ici la obţinerea unor producţii spo­
Îndrumarea biroului organizaţiei d<? va oscila în lie —fi |a — !2 grade. I I L0 ŢSUNEA
rite de cereale de c.'ilrc gospodăriile laritate s au bucurai serile ble- atractive, cit mai boe/rde la con­
bază. grupele de parlid din cadrul
agricole colective pe care Ic deser­ rnre Cine nu-şt am inlcşlc, spre tinui. să lie seri dintre cele mu/ PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
brigăzilor au mobilizat pe membrii SPUMOASA:
vesc. Spre exemplu gospodării a- exemplu, dc seara literară cu iit- plăcute.
şi candidaţii de parlid să desfăşoare Vreme ncslaliilă cu lom prialura
gricole colective cern sini cele d u lu l „C h ipu l mamei o g lin d ii In life-
o intensă aclivilale politică şi pro­ V. CHIS In scădeie mai cu seamă noaptea.
Cunla, Cilnic, Reciu şi altele au ob
fesională. aceştia silnim lu se in per­
ţinui producţii de prin cu cîteva sute
manenţă In fruntea întrecerii sochi-
de kg mai ridicate la ha. tlccil cele
liste, anlrenind prin exemplul perso
realizate in anul trecut.
nnl pe toţi mecanizatorii )n îndepli­
Organizarea judicioasă a muncii Note de lector
nirea şi depăşirea sarcinilor de piui.
precum şi efectuarea unor reparaţii
Despre loale acestea, comuniştii do
de bună calitate au fost factorii ho- hăt
la S.M.T. Miercurea an discutat in
lărltori dc oare a depins buna func­ kolai me.it
Ir una din adunările generale ale or-
ţionare a tractoarelor şi a maşini­
qanizolici dc partid, care s a ţinut
lor pe perioada campaniilor agricole.
recent. de FANY L. REBREANU
Astfel, tncă din iarnă, mecanizatorii
Tărind bilanţul realizărilor, comu­
acestei staliuni au reuşit să efectue­ Plinire plăcutele surprize odiîoriale nuvele — toa'.c acestea sini sclccln- («■lală, devotamentul, călduia şî aju-
niştii nu au trecut Insă cu vederea
ze reparaţii la întregul utilaj pl«- lipsurile ce s au mai manifestat in ole anului 1903 sc situează şi apari­ le cu finele şi în m is h ilc cu grijă la lorul soţiei scriitorului iu toată ac'.i-
nilicdt înainte cn cileva v.ile de Ier activitatea mecanizatorilor. Astlel. ţia volumului memorialistic „Cu so­ locul cuvenit in evoluţia scriitorului v itaica sa. i au asigurai acesluia un Asrcît/RAREA FACULTATIVA ATÂ
lul nu>u“ dc F<inş L. Rcbrconu. Aces­ către maturitatea sa ci valoare. mediu şi o ambianţă proprie procesu­
meuul prevăzut, creîiuln se astfel fost scos in evidentă faptul că b i­
posibilitatea trimiterii maşinilor cn roul organiza (iei de bază nu a dus ta n losl saluta', de critica lilciară şi InliInim in paginile acestei cărp lui dc creaţie ali| in momentele de pentru cotEcrm^Tr
unanim apreciat dc cititorii dornici
mult înainte de începerea campaniei o intensă muncă politică penlru în Sti alic noi mărturii despre viaţa ce­ momente zguduitoare izvorile din si­ succes cil şi in momentele de greu CUPRtMDE:
agricole de primăvară. tuaţia cu adevărat tragică atunci încercare. Prozatorul a simţii acea­
lăţirea disciplinei In muncă in ca lui cc <i creat romanele ..Ion" şi cind. urmării şi arestat dc autorii,'V sta cu prisosinţă şi drept recunoştin­
La bunul mers al reparaţiilor, o
(Irul brigăzilor. Din această cauză s-a „Răs«oala", mărturii provenite de da­ ide militare cc ocupaseră fiunueş- ţă i a dedicai soţiei cele mai dc .sen-
contribuţie importantă şi a adus o - — + ' T M fc M
Inipglslrnl un număr însemnai de oro ta nceasia de la cea care i-a lost Io­ 11111 in 1917, scriitorul era ameninţat mă capodopere ale sale — „Ion" şi .................... —
biroul organizaţiei de bază. oare a vă răşă dc viată Fany Liviu Kcbrcnnu.
de staţionare a utilajelor şi unele să împărtăşească soarta fratelui său „Răscoala",
îndrumai conducerea staţiunii să ţină După mărliiri.sirro autoarei, cele
defecte provenite din ncrespechvea Linii, care fusese acuzat de trădare itr
şedmle săplămînalc cu şefii echipe­ povestite în cuprinsul volumului şi executat.
întocmai a prevederilor normativelor Pentru cercetătorul dc istoric lite ­
lor de reparaţie. Această măsură a „s in i crîmpeic din viaţa sa (a lui lin merit deosebii al autoarei con*
dc îng rijiri tehnice. O allă problemă rară ca şi pentru simplul c ililo r arca­
permis o cunoaştere amănunţită şi Liviu Rcbrcanu) ginduri, imagini, in- slă in fip lu l că s a ferit cu multă
căreia biroul organizaţiei de bază nu şi «1 biciuire arc darul de a dezvălui
operalivă a stadiului reparaţiilor şi tim plăn cu profund răsunet in viata subtilitate de-a prezenta melodrama­
i a acordat- suficientă alentie este noi aspcclc «te porsonalilălii scriilo-
a situaţiei aprovizionării cu piesele scriitorului". tic aceste momente Afectivitatea ief­
şi aceea a efectuării lucrărilor de i i i lui, de-a lămuii sensul unor mo­
de .schimb necesare. De asemenea, Scopul urmării dc solia prozatoru­ tină, cm Iu/a sau lamcnlaţia anoslă mente din viaţa sa. de a arunca o
mecanizare la fermele dc animale lui prin evocarea acestor semnifica*
poale fi apreciată ca pozitivă in li- sini străine iu general acestei eve- lumină clară asupra unor laturi pu|in
din cadrul gospodăriilor colective. live crîmpcie dc viată este de a .gu­
rr.fia dală de birou 1 organizaţiei de cări dc momente grele. cunoscute din rodnica via|â a proza­
Comisia constituită in acest scop nu ta milioanele dc c itilo ii să cunoască
partid r\f> n sc organiza înainte dc Capitole deosebit de utile inteicue- torului şi dc a-l ajuta să înţeleagă
şî a dus Ia' îndeplinire sarcinile ce mai profund „viata omului, prin care
începerea fiecărei campanii, consfă- lii procesului de creaţie a operei lui to» mai profund semnificaţia operei
i-ou revenii, activitatea ei nefiind creaţia romancierului poale fi mai L. Rcbrcanu silit: Apariţia lui Ion;
I " i rI de producţie tn cadrul cărora suie literare
sprijinită şi controlată do către bi­ temeinic înţeleasă".
au fost prelucrate sarcinile do pro- Geneza Pădurii spîn/.mulitor? Munca Prin mulţimea şi varietatea in fo r­ f i
dnr|ie cu Întregul colectiv dc lu­ roul organizaţiei de partid. dc croaţie continuă sau Tinda Răs­ maţiilor. pi in călduia evocării rpi- „
crători. Exista create condiţii pentru ca în Urmărind în permanentă acest şcop coalei — cum scria romancierul zoadrlor de viată şi muncă, prin dis­ A S I G U R A R E A . C V L T V B JL O R A a J^ C O IL E
vi-ior colectivul de lucrători de la autoarea ne lace cunoscut mediul na­ Martoră şi părtaşă a frăminlAriî
Cunosclml In mod amănunţit sar­ creţia şi distincţia cu care l.in y L.
S.M.T. Miercurea să obţină rezulţi te tural şi spiritual in care Rcbrcanu a scriitorului. ,i nopţilor dc veghe şi Rcbrcanu înaintează „Gn solul sân"
cinile de plan pe briqăv.j şi tractor,
mai bune In muncă. Pentru aceasta văzul lumina zilei şi iu care şi-a pc- tindă scriilOMccu.sc.î. a muncii mi­ de-a lungul viclii acestuia in cele 242
mecanizatorii, antrenaţi In 1 nlr«'cer*.'<» tr«.cu! copilăria — lumea satului
socialista, s-au slră<lu>t să asigure «>«le necesar ca biroul orga ni/.a ţi oi găloase de domnicnUirc. dc conce­ dc pagini, cartea aceasta cucereşte, . S K t i
de parlid să militeze In permanentă transilvănean a cărui imagine a pă- pe ic, creare, redactare şi transcrie­ incintă şi apropie toi mai mnti pe
folosirea utilajului In Întreaga ca- stral-o vie iu inima şa şi a lăcul-o re, Fany L. Rcbjcann a cunoscm în­
pacilale. f«p| ce le a permis să rea- pcnlm înfăptuirea h o lă riiilo r a»lop- cunoscută lumii in primul mare ro­ cititor de L. Retircanu — omul şi ^ S l 1 T / Â
late cu prilejul adunării generale de deaproape. lo iu re i şi viii proces.»!I creatorul romanului rnmînesc modern.
Lz.e7o o Insemnală depăşire a preve­ m m y M
daie de seamă şi alogcii. man al literaturii romincşli — „Ion". complex do naştere a operei lui L Multiplele mărturisiri ale Fantei
derilor planului do producţie stabilii Folosind m ărlurisinlc .scriitorului Rrbiennn. pe caic ni-1 comunică cn A S I^ U T vA h R E lA B U N U R IL O R DLNT O O Ş P O D A S ilC
pentru campania de primăvară. Un M. RUGINESCU şî alo prietenilor săi. documentele şi generozit-ile şi distinsă modestie în L. Rodii râmi cu priv ire la munca de
creaţie nc fric să înţelegem că prin
insemnările inedilc asupra vieţii paginile lucrării aminlile. hidelu.iga geneză a romanului „Ion",
acestuia, Fany L Rcbrcanu ne re­ A lă tu ri de finele, discurile Şi mo- prin zbuciumul închegării „Pădurii
Prin vîozarea produselor către stat dă preţioase amănunte asupra stu­ deslie, evocare.i Fanyci L. Ib hieanu spinz.urali'or" şi prin truda concepe­ a WM. ~M- rflBL
diilor. asupra lormatiei intelectuale
slrăbălulă
solii)
„Cu
rs'.c
meu"
a romancierului, care a lost — după de o p 'ilr m i'ă şi sonoră ră|- rii „Răscoalei", marele prozalor
In acest an colectivist îi rlin produse ca 7000 Kg grîu, I-î 000 afirmat valoarea muncii in domeniul
declaraţia unanimă a celor ce l-mi dnră ce are durul <h a con­ croaţiei literare, dovedind fncă o
comuna Lăpuşnic, raionul 11in, Kg porum b şi 7000 kg cartofi. cunoscut — un om de o înaltă cul­ vinge şi cuceri. Prezentă în lua­ dală că lo( ce osţr mărci şi durabil 9h W i i A h _ _
au obtinut producţii sporite rlc Datorită acestui lapt veniturile tură. tă desfăşurarea evocării. «/'.-as*ă se realizează mimai prin consumarea A 0 IC U R A H P A P T C A Z U R IL E P E A C C ID E N T E
grîu, porum b $i cartofi. Ca u r­ băne.şli ale gospodăriei rcalizalc Pasiunea pentru lileralură, care I-a căldură se I tre parcă mai simţii,i în nuni mare polenlial de muncă di:za
mare ei au pulul să vînclă stalu­ în accsl: an prin vînz.area produ­ făcut să treacă mun|ii asemenea lui ullimele pagini ca cuprind snfr:ui- şi perseverentă.
lui în afara prevederilor contrac­ selor călrc stal sc ridică la peste ‘slavici, Coşbiic, losil si Coqa. prie- t<’!<' i'om aii'ierulni din rvnr/n bolii re Pro! SUSAN DUMITRU C O E E C T IV iŞ T r !
leniile li'.crare îiggliebale la Rucn-
tuale cantităţi însemnate dc 847.000 Ici. r°Ş'i. debutul şi primele volume de l-a răpus in plină putere de muncă «lircMoru) $co!ii medii u I A g r c i t f R A R I E A C U L T A T l V E E A U Q A X E i
si
C nja atenhi, diagoslca sinceră
„Oeccbrtl * Deva