Page 47 - 1963-12
P. 47
>
Pag. 3'
Nr. 2738 Drumul socialismului
La Trustul M inier Deva
c*© m & a3i& işllli© io
S c ©bţiite Boa 1 9 6 4 R itm ic şi ia toţi indicii
p B *is id
B ' e a f l f l z ă r c .1
In iillim a perioadă, activitatea c- —- Din controalele tăcute pe le- rcslanţă la lemn pentru celuloză dere numărul mare de utilaje dc
I m conlcrinlele şi adunările qcu erate (Ir dări de seamă şi alegeri ale B B a a i h u n e conomică a întreprinderii forestiere ren — intră in discuţie inginerul de aproape .’t.OOO m c. caro dispunem şi cu care vom li in-
zeslrali este necesar să se urgen
organizaţiilor rlc partid, comuniştii au analizai temeinic activitatea desia- din Orăşlic s-a îmbunătăţii. In luna Rcinus Mogoşan, setul serviciului — Pcnlru ca 111 loalc parchetele teze terminarea atelierului peniiu re
(Urm are din puq l-a) producţie — <1111 constatat că av-?m să se execute de acum inam ic fa
şurală intr-un an de zile, aspectele )>ozilive, lipsurile semnalale şl «ui Ia noiembrie ele pildă, colectivul în deja aproape toată cantitatea «le sonarea concomitentă —- intervine parare.1 d ilcrile lo r mecanisme.
zul propuneri preţioase pcnlru inia (urarea neajunsurilor. Ca umarc, ho- treprinderii şi a îndeplinit sarcinile masă lemnoasă pliuiilicală pentru Relcnndu se la crcarcsi unor con-
producţiei globale şi marla in pro inginerul Vasilc Vnlcii, şelul ser
tăririlc adoplale de ci in adunările generale de dare de seama şi alegeri Măsuri pentru crearea liniei nece storul primului trimestru, luiuicula- :li(u bune de viată pcnlru muncitori,
porţie dc 115.09 la sulă şi respectiv viciului plan şi organizarea muncii
prevăd cele mai eficiente măsuri, mc uite să conducă la realizarea planu sare de abataj în vederea realiză 100,211 la sulă La principalele sorti- rele, dc caic a amintit tovarăşul d i — trebuie să extindem organizarea tovarăşul Dumitru llirsan a arătat
lui pe 1963 (a Ioţi indicii, la inlări rea continuă a vieţii de organizaţie .şi rii planului in bune condituini an rector, au intrat in funcţiune inainte că in ultim ul timp s-au (.ons'ruit in
I inculc a fost recuperată o marc muncii in brigăzi complexe cu pi.i
îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan pe anul 1964. Organele noi ale lost luate la toate exploatările. In | parte din restante. Cu toate acestea de dala planificată, au IonI utilizate la in acord global Accaslă foi/nâ de jiarrhelele Lupoaia. Dealul Şesului,
se se străduiesc să Ic traducă in vi ala inlocinai. In Jetul acesta, la lie- plus, la începutul anului viilor, tic I pe cele II luni sarcinile producţiei din plin. Desigur iu i contăm numai organizare este deosebit de clici şu Arşiţa, Valea (Jruşorii. Valea Donii.
pe ele. In această perioadă se mai
carc loc de muncă rezultatele se im hnnătătesc şi se pun bazele succese care dintre ele va primi, noi mun | marfă n-au lost îndeplinite. Aceasta mont ea z.ă in parchetele Valea Doni tă. Să dau un exemplu. Sectorul Dom-*a. Piriul Pur» arului şi in oile
Ir, cabane confortabile.
Cabanele
lor viitoare. In legătură cu aceasta, redăm cileva aspecte de la E M. Deva. citori calificaţi. I îndeosebi pentru că n an fost c re- şi Doilea, din sectorul Cugir. c i’ e Orăşlic. undo in majoritatea par vechi au losf vă m ile şi complota!-?
I ale stocurile de material lemnos 11c
Dar, pentru ca în anul viilor pla uit fnmcular Pentru producţia anu chetelor munca <1 fost organizată în cu necesarul dc sobe, saltele, pături
ccsarc primului trimestru din anul brigăzi complexe, sarcinile planului
nul să poală li realizat ritmic, la lui 1964 vor funcţiona Ia faza seos-
săparea nnuî suitor piuă la orizontul in curs, unele utilaje au funcţional anual au fost jndepliuile la 5 de şi cearşafuri La parc liotele Sliim bn,
In discuţia adunărilor minus 90. Lucrarea oslo In curs de toii indicatorii, conducerile exploa sul» capacitatea lor, nu s-au folosit apropiat 9 fnnicularc M ineriii. 7 cembrie. Acest sector şi-a depăşit Coala, Riul A lunului şi Grădişte,
VVyssen şi Ml tractoare Dacă iilila-
generale —cele mai execuţie. Rina acum au (ost săpaţi tărilor vor trebui să folosească mai cele mai bune metode dc mumă. jcle de care dispunem vor fi folo- sarcinile la principalele sortimente s-au am-majal bordeie pentru dej»o-
/-ilarea c a ito lilo r şi /.ar/nvalunloi ne
mai mult do 25 m l. deplin rezervele interne, torta do Pentru a vedea căile de înlătura
importante problem e muncă şi utilajele. Este necesar să re a dolicienlclor. măsurile aplicate cesare m uncitorilor in limpu) iernii.
— Vom oiga ni/u in cabane audiţii
Penîru scurtarea existe o preocupare temeinică pcn şi cele preconizate a sc lua In
cursul anului viilor, pentru îndepli
l'na din hoUiririlc c onfer iniei dc lru plasarea judicioasă a echipelor nirea ritmică, lună de luna, a sar Discuţie colectivă la I.F . Orăşfie mn/.icale. concursuri edurativ**, jocuri
(tare dc scamă şi atecp.nt a orguni/a- termenului de execuţie si aprovizionarea lor In timp util cu distractive pentru ra lu rră lo n i fores- I
Jici dc partid de Iu E. M. Deva ob li cele necesare. Să se pună un accent cinilor de plan, am invitat la o tiori să se simtă cit mai bine tn
Cea mai importantă lucrare pe care discuţie pe această temă pe tova timpul liber — spunea preşpdinlcie
gă comitetul nou ales sa indice br- mai mare pe inlărirco rolului maistru sile la întreaga lor capacilale vom
o execută colectivul sectorului III os răşi» : VASILE RUSII, uocrelarul co tocmai d a lo iilă faptului că organi- ro m ilc lu lu i sindicalului. Brigada ar-
Tourilor organizaţiilor de Ini/u pune lui iar personalul ingineresc s i fie depăşi cantitatea dc masă lemnoasă
ie săparea şi licdonarea unui put de m itetului de partid. C O N STAN TIN z.indii-şi nsllel munca, a putut ex lisliră de ac|;la|:c şi echipa de flu
rea in discuţia adunărilor generale orientai spre o muncă susţinută dc MANOLE. directorul întreprinderii. planificată pentru stocul trim eslnilui ploata la rind masa lemnoasă. Pro ieraşi a întreprinderii va prezenta
rxlrac(ic. Pentru terminarea lui tn
«j celor mai importante probleme. ronceplie în vederea găsirii celor IO A N OPUI T A. inginer şei. D U M I I Aceasta ne vu a pita să ne depă pun să extindem în anul 1964 3 re-is in fiecare lună cile un spectacol la
tei meu cit nuri scurt, holarirca adu
— L j începutul acestei luni. spu mai bune solii• ii anumitor probleme TRII IlIUS AN. prcşw linlrk* comite şim sarcinile de plan pe prunele tă lormă de organizare a muncii col gurile de exploatare.
nării generale de dare de seamă şi
nea Iov. Nicslao Voioilescii secrela- re le ridică procesul dc produclie. tului sindicatului. împreună cu o luni alo anului Î964. Trebuie să oulin in proporţie de 65 U sulă. — Comitelui de partid — a su!»
alogen a organizaţiei dc bază de la menţionăm că la parchetele Piriul
r111 comitetului, an avut deja loc Este n'vcsnrn apoi întărirea asisten parte din şefii de servicii, sectoare, Propunerea e preţioasă. Organiza liniai tovarăşul Vasilc Rusii — va
ni est sector a însărc inat noul organ Piircarulni, Piriul Lupşii, V irloap c şi rea muncii în brigăzi complexe cu
două adunări generale, respectiv la tei telurice pe cele trei schimburi şi parchete si brigăzi. analiza lunar felul cum se indnpli-
vă desfăşoare o muncă politică sus * Prislop s aii construit drumuri pen plata in acord global are multe n-
rect oarele 11 şi ilt. In aceste adunări mai ales, pe cel dc noanle. tru tractoare Apoi, la parchelc'e lipse sarcinile din planul ;le măsuri
ţinută cu oamenii ce o execută, pen — Colectivul întreprinderii noa vantaje: permanentizează m uncito lehuiro orgaiiizalorire. De asemenea,
an adoptat o serie dc măsuri cu p l i Vorbind despre, folosirea utilaje stre — spunea tovarăşul Constantin Lupoaia din sectorul Cugir. Valea va iiulnima şi sprijini mai mul| or-
vire la ridicarea brigăzilor i liniase tu tru <i Ic lămuri impoitan|a lucrării lor, nu putem trece nost o unele lip Largă din sectorul Grădişte, s-an dut rii. reduce fluctuaţia, li apilă pe
ti necesitatea urgentării oi. să în Manolc — nn s-a preocupat in şelii de brigadă şi pe maiştri să cianizatule tJ.T.M. şi sindicale tn mo-
urmă la nivelul color fruntaşe, la fo de curiud in fun rliu n c o linie C.F K.
drume conducerea sectorului spre suri ce fac ca realizările să fie umil toamna anului trecut de crearea sto controleze, să inclnrme, să si»ri|ine bdi/area m uncitorilor lorcsliori |»-^:i.
losirea raţională a schimbului dc lu sul» posibilităţi La Ghelar şi 1 o- curilor dc masă lemnoasă necesară şi 2 devialuare mai mult activitatea din parchete.
organizarea c îl mai bună a munrii. Iru realizarea sarcinilor de produc
cru si întărirea disciplinei muncii He- primului trimestru. Consider că u- — Organizaţiile de partid — con
Aşa se face că biroul organizaţiei de liuc bunăoară. perforatoarele grele tinuă discuţia tovarăşul Vasilc M uncitorii devin mai rom lcrcs.ili ţie. se va preocupa mai mult de 10
zullaletc s-au făcut rcpc lc simlile. B.\J.-I, multe maşini de încărcat, ceasta este principala cauză pentru din punct do vedere material In par liza rea membrilor do partid pe
Din abatajele sectorului se ovliacjc bază. <i discutai cu fiecare şef de funcţionează sub capacitate perioa care nici acum, după II luni, n-am Rusii — au mobilizat lucrătorii fo parrhclul Naia o parte din m unrilo operaţii de lucru, va controla cum
acum. zilnic, mai mult minereu brigadă in porte, i-a explicat impor de îndelungate sau ni 1 funcţionează reuşii să ne îndeplinim planul la restieri pentru crearea stocurilor de rii care lucrează tn brigăzi complc aceştia îşi indeplinesc sarcinile ce
ninsă lemnoasă, au linul seama de
La sectorul 11 s-au semnalat nea tanta obiectivului şi l-a ajutat să-şi toii indicatorii Din experienţa aces xe au ciştigal cile *2.000 lei lu n ii Ic revin.
deloc. La E.\f. 1 cline nu se folosesc tui an am tras multe învăţăminte. toate indicaţiile date de comitelui
junsuri în telul cuie se desfăşoară organizeze mai tune lucrul. Coniluco- din plin cele 5 scrcpere ce ar pu Inceplnd din -luna septembrie a.c de partid, 511 sprijinit grupele sin V'asile Vladislnv. Nicohie Opreanu ♦
Invălăniintiil clo partid Iută de la re j Sectarului la rin Iul său, n lost ica servi atil h rambleicre. cil st colectivul întreprinderii noastre, în dicale în organizarea întrecerii so Şi alţii, au fasonat liniar cile 640 Din discului organizată la I F.
primele lecţii au existat absente nc- îndrumată să repartizeze maiştrii şl drumat de comitetul dc partid, a cialiste. m.c. masă lemnoasă.
ta evacuarea minei cuini din front. Orăştie s a desprins concluzia că
n o îjv a tc şi ffoliiri iu pregătirea ex a rlilicie rii în mod proporţional pe luat măsuri eficiente pentru crearea In parchete există fasonată o -— Sarcinile sporite prevăzute a întregul colecliv se preocupă temei
Autocamioanelor li sc dan în multe
punerilor. Biroului acestei organi/a- cele trei schimburi, să organizeze moi cazuri alte destinată decil deservi stocurilor dc material lemnos. Pen mare cantitate dc material lemnos. se realiza iu anul 1964 in sectorul n ir de realizarea ritmică în anul
tii dc bază i s-a indicat să pună in tune transportul şi aprovizionarea tru producţia anului 1964 s-au asi Vu lrebig să se intensifice proocu- clo industrializare — spunea ingine
rea producţiei Utilizarea raţională a rul loan Oprita — au impus lua 1964 a sarcinilor de plan. Pe lingă
discului adunării generale aceste as locurilor de muncă cu cele necesare. gurat parchete din care se poate Pnicn pentru mărirea stocurilor in
tuturor mecanismelor din dotare ar exploata un volum de circa 6000— îaza scos—apropiat. Alltel nn se va rea unor măsuri eficiente, menite să «ele arului'* in cadrul discuţiei s a
pecte Adunarea a lost bine pregătită Ke/iiltaiele s-an făcut repede sim
duce. Iară îndoială, la o creştere B.000 mc. de material lemnos; s-nu putea crea pe rămoi acel surplus do dură la îndeplinirea ritmică a pla subliniat necesitatea ridicării eonii
si s a desfăşurat la un nivel critic şi lile. Luna trecută spre exemplu, a mie a calificării profesionale, iută
simţitoare a realizărilor acestor ex deschis noi guri de exploatare, s-nu material lemnos de caic e novo-o nului. Pină acum la fabrica eh* clie-
autocritic ridicat. Ta urmare ulte foM încheiată cu un avans de 27 ploatări. ales cele mai economicoase procese şi de care se vorbea în discuţie. In rosloa s a mărit rapacitatea sortim firea rolului maiştrilor în procesul
rior Iccliiio s-au desfăşurat in condi-
m l. dc* pn| săpali şi bclonali. tehnologice. M ijloacele dc scos — afară de aceasta se observă că iu traverse, s a instalai un circular lu- rlc produc lie, organizarea unor scliim
l iu ni mai bune. La alte unităţi cum sini Cerlci- apropiat an fost instalate in locu multe parchete nu s a respectat fa hhl şi un gater Oii/ontut pentru d-'- buri do experienţă, tinerea unor ron-
Se îmbunătăţesc condiţiile Săcărîmb st M u n rclu l Mic se poate rile unde panta terenului a permis sonarea concomitentă a lemnului. Or. groşarea buştenilor cu diametru de lerin|e pe teme Icluiira şi a unor se-
In vederea creşterii extinde încă mecanizarea tran^poi lu- utilizarea lor din plin. Pe lingă fu- se ştie bine că fasonarea concomi peste 75 cm. <imii tehnico şliin|i(icc.
de transport lui pe galerii şi perlornjul mecanic. nirularele existente In parchetele tentă asigură darea In producţie a
vitezelor de înaintare Aici va trebui să mărim m p a d la tm i Lsle necesar sa se urmărească fe
In unităţile trustului, există reale Valea Sasului şi Piriul Piircarulni, lemnului despicat In stare verde si dc producţie a se d iilo r lăzi cu iură lii! cum sini traduse in viată propa
Comuniştii de la sectorul nr. TV
Molârirea adnn.irii generale de dare posibilităţi pentru Ca în anul 1964 să din sectorul Cugir. Efealul Grădiştii face posibilă alegerea celulozei do 5 circulare. Pentru asigurarea unei noriIo făcute De îndeplinirea lor de
dc scamă şi alegeri a organizaţiei de au liotărU în ai Iu narea generală dc se obţină rezultate cu mult mai şi Valea Largă din sectorul G răd:s- fag şi a lobdelor P P L In accsl an, bune manipulau, este necesar să <0
dare de seamă şi alegeri ca. în ve 1e, Piriul lui Mie din sectorul Orăş- din cauză că s a p rivit superficial Pi"«h* realizarea sarcinilor de pian
baza dc la sectorul III prevede ca, în bune. Există tortă dc muncă suli- mărească rampile de încărcare din pe anul 1964.
derea Îm bunătăţirii condiţiilor dc lic. au fost montate altele noi. metoda amintită, s-n Înregistrat o
scopul realizării mior viteze spanie cientă, maiştri şi ingineri capabili. scclia lăzi şi cherestea. A vin d iu ve L. DEM ETER
transport, să (ic luate măsuri dc pu
de avansare Io lucrările dc pregătiri, Trebuie doar ca. dm partea condu
conducerea sectorului să Iio îndru nerea in luncliunc a unei noi loco cerilor exploatărilor să existe preo
motive şi să repare, pină la 1 Ianua
mată spre lormarea unor brigăzi spe cuparea de a le dirija astfel incit să Rezultat al unor măsuri chibzuite Unităfi comerciale evidenţiate
cializate pe aceste genuri dc lucrări. rie. un lanţ elevator. dea cele mai bune randamente. Con
I lotârirea a fost deja tradusa in Ca urmare a preocupării biroului ducerea trustului la rîndul său se va Aprovizionarea rit cooperativei meşte bărbaţi categoria I Salariaţii unităţilor O.C.L tex
viata. La lucrările de pregătiri s-au organizaţiei ele bază pentru execu strădui ca. prin cadrele sale, să asi mică cu materiale şugăreşti „R e te z a deosebită şi-au adus-o vîir/.atoa-
tarea lucrărilor necesare la timp şi a şi II. reparaţii cea tila, fcro-melal şi O.C.L. alimenta relc Barbu Ileana, Scurm Viori
plasat 6 brigăzi, ce nu vor mai pri gure un control şi o îndrumare cîl le necesare, folosirea
muncii însufleţite a oamenilor, măsu tu l" din Haţeg. A- suri, tîmplărie, repa ra nr. 84 din Ghelar şi-au reali ca, Radu rVlagdalcna >i brigada
mi alic sarcini Realizările ce se ob- mai minuţioasă a colectivelor exploa mai judicioasă a tim ecasta sc desprinde raţii radio şi altele. zat sarcinile dc plan cc le-au fost
lm sini din cc in ce mai bune. rile au devenii deja taple. Cea de o tărilor, să le aiule mai mult in or- pului dc luciu, exer din faptul că 17 din Pe întreaga coope repartizate pentru anul 1963 cu de bună deservire dc la O.C.L ali
Deoarece, in creşlerea realizărilor, treia locomotivă (căci despre ea este gan zarca muncii, în introducerea teh citarea unui control cele 25 de unităţi ale rativă planul anual 22 zile mai devreme. Unităţile mentara nr. S-l condusă de Opri
aprovizionarea cu materiale este un vorba), funcţionează, iar lanlul ele nicii noi şi îm bunătăţire* asistentei permanent a s u p ra cooperativei au reu □ lost realizat la in respective, de la începutul anului ta Plorîan
tartor holăiîlor. adunarea generala vator în rânză de asemenea Condi tehnice De asemenea, va sprijini con muncii unităţilor dc P. BLAGA corespondent
ţiile dc transport s-au îmbunătăţit şit să şi realizeze sar dicatorii : valoarea şi pină In prezent au vîndut
de alegeri a bălării ea, in scopul îm ducerile leluiico-adininislralive ale deservire şi introdu cinile dc plan pe a- producţiei m a rfă , populaţiei produse agroalimema
bunătăţirii ci. să lie luate măsuri dc astfel simţitor. cerea lucrului in nul curent.
accsIora in luarea la timp a color prestări servicii ncin- rc, îmbrăcăminte şi produse pen N o t ă
două turc la unele Printre unităţile dustnalc şi lucrări
tru uz casnic
in
Formaţiile artistice ale casei de cultură la sate mai eficiente măsuri pentru înlătu secţii, sînt ei te va din caic au realizat cele calic comerţul socia aproape 7.000 000 lei. valoare dc Cursa cu...
rarea greutăţilor şi lipsurilor ce se
măsurile
au
care
list.
mai mari depăşiri
de apreciaţi au fost soliştii Coureci v >i ivi in realizarea ritmică a pla contribuit la îmbu sînt : boiangeric nr. N. SBUCIIEA In realizarea cifrelor de plan
Formaţiile artistice ale Casei ra ----- necazuri
ionale de cultură dm Matcg au pre Dorin, Faţan Flcna, Ana Rahovea- nului. nătăţirea activităţii 2, confecţii pentru corespondent înainte dc termen o contribuţie
zentat pe scena căminului culluul nu şi Constantin Gavnlescu.
Cei peste 1r>0 de colectivişti pre
din comuna Sînlămăiia Orlca un
zenţi Iu spectacol au petrecut în Staţii sistematizate Nu e voi ba dc o cursă oa
spectacol reuşit Şi-au (lat concursul recare. ci dc cursa pe care o
continuare o seaiă plăcuta in to
cu acest prilej brigada ailistica de vărăşia artiştilor amatori ai casei De curînd s-au terminat lucră lor de marfă şi călători Totodată lare h e iu il pe m ia $ibol-C u-
agitaţie (instructor Alexandru Chi- de cultură. rile de sistematizare în staţiile au fost mările peroanele şi s-a qir şi cate, in n il imn vreme,
rită), orchestra de muzică populară A N C A a c r u l C F.R. Buzău, Bai tolomcu, Dej şi extins iluminatul fluorescent pe c/ nem nlfum it călătorii.
corespondent Timişoma-est. Liniile dc circula tot cuprinsul staţiilor, inclusiv în Zilele tic ă ite am ca la to rii
şi uşoară şi solişti vocali. Deosebit
ţie au fost lungile şi separate de zonele dc manevră. şi eu cu acest tren Cind am
eclc destinate manevrei trenuri (Agerprcs) intrat in com partim ent m o
Colectivul de l in tim p in a l un aer rece, la Ici
Am început
ca cel dc (dară.
solnulu-m ă cd nu peste mult
De buna aprn\ izm- cu răspundere Cc sur şinilor ci au depăşit întinereşte tradiţia să mă plim b prin vm/on, co/i-
i \ q i c u locurilor de eam pe care 0 un. norma dc parcurs d i J K S fiftr' * ' se va încălzi. Aşteptarea mea
in tim a cu m a lc/ia l c L lo rim ilc c o le c ti\:i- ne două reparaţii A sl- insa r1 lost de lunqă durată
Si m uierii prim e Ca /11 i Cii 1 s c tlo tu l dc lel. comimis/cd loun hi ultim ii doi ani, mai multe veşti ma dală în (ară metoda de săpare Am ajuns la C uqir, şi căldura
pitule in marc măsurii transporturi condus dc Ctişan IV a parcurs au tăcut cu repeziciune ocolul Văii şi bclonarc cn colraj mobil.
com unistul G/icorr/fu» doua norme, Iov. n-a m ai venit. !şi dacă cursa
realizarea planului Ce Jiului In vara anului 1961, o bri A trecut exact un an. Noiembrie
producfic. z\tcs/ lucru Mu/decimi au drept re A vram tlurduban şi gadă de mineri, condusă ele M a r «963. Aceeaşi brigadă, cu aceiaşi pină la C uqir ar ti durul nu
o Ioni Infelcs Cc to ii zultat asiqurarea liuns V icto r Coz mo sini ci- tin Vass, stabilea in inima imm- mai 30 dc m inute cit c sta b i
lucrător ii Cm sectorul p o rtă rii tuturo r incăr- pre( ia fi pentru în tre oameni îşi înscrie iu dreptul nume lit, ar mai II trecut cumva,
transporturi al l: C. c ă liiriln r in termenele ţinerea m aşinilor cu lefui de la Vulcan un adevărat re lui o nouă şi toarle valoroasă rea dar trenu l nu a plecat la 0,2b
O rustic, care ac stră stabilite Aceasta a la- care luctcn/â. Dc ase cord hi săparea unei galerii du lizare, La pulul auxiliar nr. 1 de c i cu 20 dc in im ile mai tir-
duiesc sci cledue/.c Iu cut ca în anul cm eni. menea. Imn 1 PcrrcMi. <Vi- ble. lu lr o singură lună brigada ,1 Ia Dil|a, prin perfecţionarea orrpi- /.iu. Tim p de 20 dc minute om
tim p transportul tu tu - pină acum. lainica chi co lac Lupa şi Petru realizat o înaintare de I ol metri n i/â iii muncii, a metodei de lucru,
fo r m aterialelor deşii- mică să nu plătească Păşeau s-au eviden liniari. Se spunea pe atunci că lacul memov tu p rin stafia $i-
nalc la b ric ii. nici nn teu locaţie, ţiat in clccluatcu liuns- această realizare c onsiliu ic un ve prin specializarea oamenilor au bot.
Personalul locom oti iafa il c a lţi ani cind p o itu lu i /ic distante ritabil record. Da,- recordul a „itu- foit săpaţi şi betonaţi inlr-o singură Am lalreb-at conductcnnl
vei. Cc exem plu, Cin lila tea sule Cc m ii Cc mari. hă! ii nil". In numai un an hi lună G0.5 metri do pul. Brigada for de cc nn sînt in c ă l/itc vaqon-
proprie in iţia tivă , işi lei. La inhe finete a in sectorul Dilja dm Pcuoş.mi au fost mală din 24 de oameni, şi-a o r n ele. Al i-a răspuns sim plu :
sortează vaqnanclc pe Din ritu lu i celor cam buna stare a m aşinilor bululo loalc pronosticurile. Bri ganizat munca in patru schimburi — A /i 0 venit locom otiva
locuri Cc descărcare o* * au m n tn b u il la e lim i o c a n ltib u lic însemna dc cile ş.isc oie. Operaţiile s au lir/iu .
narea local iilo r se e v i tă (iii n\ ut o şi incra- gada lui Angliştii» Demoler îşi în
v itin d p lin aceasta nu Acelaşi răspuns l-am p rim it
denţiază m nncilotn Ll- m eii qnrujulni, loun scrie numele pe primul Ioc al bri executat pe baza unui c iclograrnc
m ărul m jn c v ic lo r cure în care fiecare ciclu prevedea o şi cind om iidreb at de cc n:i
cercau tim p si duceau lim ic Săban, trim ie Cnşun I şi Ionii O prita găzilor do inum tări rapide din V a xe respectă ont plecării.
Ici un consum m>u flia/naru. Ion '/e i. 1. Cu a sile i (Ic m unci lea Jiului şi chiar, din (ara. luaiii- avansare de 2,2 metri. Operaţiile C ă lăto rii care lac m cicn ci
ACam Ivaştti, luau
marc Cc com bustibil. tori, seciorul lianspnr- lînd cu 254 m clri liniari intr-o sin- ca: încărcarea sterilului şi belona- reş/ drum siat nem ulţum iţi şi
M ila rii, V io re l O co li- tu ii reuşeşte să-şi în rpiră lună, inlr-o r|alerie dublă, ea
La tel, lu cră to rii Ce :ea se suprapuneau. Loc 111 de pe bună d icp ta lc. Cazul in lil-
Son si a llii.
la incutcări 51 dcscăr- C e/ullale frumoase deplinească cu .succes a oblnuil un înalt randament. Au munca a lusi dol.it cu utilaje şi nit dc mine nu c sinqurul. LI
cări .şi-au orqani/at au in rc q is lrjf şi con sarcinile c e i rev i/i, venit atunci l i Dilja mineri clin instalaţii. Două greufere pcnlru în s-a rcpclat incicu de cin d a
mai bine munca, iar conţi ibuind dm plin la lo.iie colturile regiunii. Cuvinte de
ducătorii auto Cm u- cărcarea sterilului, trei vase (clii- venit anotim pul rece. A til în
setul Cc manevra si cest sector. P rintr o rcn li/u tcu planului de Excursionişti in munţi. admiraţie <111 pulul li auzite la adre blc) pentru transportul sterilului la călzirea lic n u lu i cit şi pleca
m un evianlii se achită bună in ltc lin c re u ma producţie al labricii. Foto: A. TRANDAFIRE-SCU sa acelora care iiitrccinctu-sc pe ei suprafaţă, o instalaţie pentru pro- rea Ini la tim p au sc respec
tuşişi au oblm ut o viteză de avan paraiea be'oanelor i i altele. tă. C a la to rii vor să şt'C dacă
sare ncm n iin lilnilă piuă atunci tn
Zilele acestea la gura pufului au trebuie sa aştepte m ult pină
Valea Jiului. xiliar al minei Dilja a lost sărbă cind şi pe m ia Ş ib al-C uq ir sc
întărirea disciplinei necesita o munca perseverenta A mai trecui un an. Batea Io uşă torit un eveniment deosebit Nouţ \ a putea călători ia c o n d ifii
Ziua minerului. Brigada lui Martin record al brigăzii lui Barilul. Bri optime. Dcsiqur <u tova ră şii
Vass mi stătea cn braţele încruci din conducerea stal ici C.P II
Întărirea disciplinei, formaica noii 1 su laptele lor. )n sedo.ircle aminlîle. din so< torul V Valea M orii (preşe sec i oarele iu cure num. a politic ă nu gada a lost inlim pinuhî la ieşirea
şate. L o orizontul 4K0 de îa mina
alitudjni fată <le muncă şi de axului s-a format o opinie sănă'ousă in dinte Serbau Petru), au neglijai pio- sc dc>lăşojră la un nivel corespun * Vulcan se clădea o aprigă bătălie cu din şut cu Hori şi îmbrăţişări. Ea ţîlio t vo r li in drept să dea
obslesc, au constituit pentru organi riudiirife miiiicdoi ilor. In felul ac esta blema disciplinei. aceste sectoare zător muntele, cu tăria ro e fo r cu mi- şi-a corectat propriul record de 11/) răspuns.
zaţiile sindicate dc la E.Vt. Barza o este şi normat ca in aresU- sectoare aviî.cl cel m-il mare număr dc at»- In lupta împotriva indisciplinei, co- anul irecrd. In Valea Jiului numele C. VINF.K OANiJ
nn'.eîe. chiar. La slîrşilnl unei luni
preocupare dc seamă. Traducind iii număMil absentelor nernotixale să fie <eu|c nemolivale. Puiourile organiza nnlctul sindicatului n-a (oloril în de muncă, iii ziare se putea citi Ini Martira csle bine cunoscut.
viata indicaţiile comitetului dc partid, mit. iar abaterile der la disciplină clin ţiilor de buză 11-au tras la răspundere sufiiuenlă măsură agilului vizuală. despre remarcabilul succes al brigă Din tală-n fiu a lost transmisă o
comitetul sindicalului. comitetele •:e în cc mui rare roaiileielo sindicale de serlie. iar I.» unele clin gazelele dc perele s-a zii dc la Vulcan: a fost realizată o îngălă experienţă. Eugen Bartha.
sindicale «Ic s e d ii şi grupele sindi loxaiăşii dm comitetul sindicalului
La indicaţia comitetului ele parlid, renunţai (cazul gazclrt satirice ,.Ci»>- viteză de avansare Intr-o galerie miner pensionar, tatăl lui Dioni-ue.
cale au acordai în acest an mai multă comitelui sindica'ulni iirmărcşle zil ne c.vploaîare s-au mulţumii s<l a fir <.initowOd“ , cnrc >-n bucurai efe o lar dublă de 341 m l. f>» u-an trecui a săpat la Lupcni nu mai puţin
nlenlie întăririi disciplinei, reducerii me că un se munceşte.
nic nb-senlde ueinolivale. Coi rara gă popularitate) pe molii* ca sin! eterii cilcva luni pînă cind de la de opt puţuri printre caie Ileana.
numărului de absente n< motivate s: lipsesc dc la lucru sînt criticaţi în M ii grav este faptul că abateri de Inveclule Dar de cc nu s-au căulal Dilja să pornească <» altă veste M, VI, VII, V III şi altele. Dionisic
învoiri. Si ta Barza s-a slalom Nul o m im in i’.o stafiei dc radiolic.ire a la disciplină au chiar şi unii maişlri forme noi. combative de agitaţie vi care însemna un nou record. De
obiceiul r.i aceia care lipsesc nemo nu numai că urmează lradi|ia fa
'(iliic'i, Î 11 coloanele ziarului de uzina Suri Or» l.eouida, din seclorid I Mai. zuală ? -istă dală era vorba de un alt gen
1 ivrfl de la lucru, sau au ahnleii d<' şi î 11 programele brigăzilor artistice Disciplina muncii esle unul din far- de lucrări miniere şi anume de să miliei. dar c» şi imbO(|'i|eştc.
la disciplină, să fie puşi în discuţie do agi la! 10. a permis unor mineri să plece' în io n i principali caro asigură îndepli parea unii! put. lucrare verticală, -In ziua rin d se sărbătorea suc
grupelor sindicale. Eficienta acestor timpul lucrului in interese personale; cesul amintit, cind im .i oamenii
Cc. loalc aro vra, la E M Barza nu nii cn sarcinilor de plan. De aceea ea atil de necesară şi urgentă la des
discuţii s-a la iu l siin{ită mai ale** maistrul Lav.ar loau a lipsit nemoli- mai trăiau emoţiile victoriilor, b ri
mărul absentelor ncmolixnle şi al în- trebuie să ti? m u din preocupările chiderea mie» mine noi. la moder
tn secloaielc IV Valeu Morii. I Ma: gada a luat o nouă hotiîri'e; efer-
vo i ilor este încă mare. Aceasta pen vat şi a venit în slare de ebrietate* principale ale comitetului sindicalu nizarea si extindere) minelor evis-
— Dealul Eelii. minus 1(10 tn. Mu- tivul et să se împartă în două. O
tru că r o m ild iil sindicatului nu a la lucru, iar ş>*fid sectorului „Marin*1. lenlc Brigada condusă de comunis
Soriu şi Drădişor. unde organizaţiile lui. Din cc c relatate insă. reiese ci. parte din membrii brigăzii să con
îndrumat si controlat îndeaproape Iov. Calea Eie, a inr|ădnii intrarea tul Dionisic Itartlia a săpat şi be
de partid au iiic/rtimui îndeaproape rom itch il sindicatului pe exploatare, tinue lucrarea de săpare şi bcio
•oale comitetele sindicale dc' secţie tonat inlr-o singură lună 51 de mc-
activitatea conil*etc*lor sindicale de lui in mină A 1 li maiştri, printre care comitetele shMicale de scr|ie şi gru nare a pulului auxiliar nr. I de la
şi grupele sindicale în scopul îmbii- iri liniari de put
sedii şi a <|rupe|<»r sindicale Puşi in zbcreami Consl.niiin, Săb.lu Nicolac Dilja. iar reala Mă parte, in frunte
irit disciplinei in muncă. Comi pele sindicale n-au n flila t in ino.l fir-'i o viteză de săpare şi be!o-
discuţia lovarăşi’or !or de miiricâ. tete sindicale cum sini cele din ?i al|ii <111 cile *2—3 absente iiemoll- consecvent şi cu combativ date îm nare a jiulu ritoi cum iui au mai cu şeful de brigada, să preia la
Mara» Gheorghc, Suna 11ic. Banii sectoarele 3l)-|.(>l) Mtisarin (pieşedin- i'ate, iar Sas A vi am clin sectorul m i potriva abaterilor de Ia disciplină, lost cunoscute atlele pină atunci Anin Msa o nouă >i urgentă lucra ( Â I . A l O K l l : Iu (ostul lulelelor
Cirigore şi alţii, care an lipsit nemo- !c Ganea Pavclţ, minus (20 Musariu nus 210 Musariu a lipsit de asemenea pentru crearea unei sănătoase opinii la locul de muncă al brigăzii Ini re: pupil „sud“ . tare va trebui nu intra şi încălzirea vagoanelor ?
adincit cu aproape Jl>0 dc metri.
lival, sau au avut abateri de la dis (preşedinte Glava Glier»rr|he). 250 ucmolival de la lucru. Asemenea aba do masă. C O ND UCTO RUL: 1N 11 mă intere
Ihirllid se experimenta pcnlru pri C. M. VULCAN sează. Eu controlez biletele. încăl
ciplină, au trebuit şa răspundă j.m - Muşunu (pieşccEiilc Mirza Aurel) şi teri dc Ia disciplină nu avut loc în s.rop zirea depinde de conducere.