Page 48 - 1963-12
P. 48
Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 2768
M eîîy«. cere ssi fie ps'im ifâ
i ea
N E W YORK 13 (Agerpres). — tr-o şedinţă speciala, cousacrală e-
Primul ministru al Kenyei Jomo xaminarii cererilor dc admitere in
Kenyalta. a adresai o telegramă Organizaţia N aţiunilor Unite ale
preşedintelui Consiliului de Securi Kenyei şi Zunzibarulni. Sc aşteaptă
tate, cerindu-i să supună d scufiei ca Consiliul de Sccurilate să reco
Consiliului cererea Kenyei indepen mande In unanimitale primirea ce
dente de a fi prim ilă iu Organizaţia lor două noi state independente din
N aţiunilor Unite. Primul ministru Africa în O.N.U. In cursul aceleiaşi
Vizita Iov. Cornelsu anescu Şedinţa k m m \\ Beneraie a O.N.U. Cea de-a 74-a şedinţă exprimă holărirea guvernului Kenya! zile. recomnndorea Consiliului de
dc a respecta obligaţiile înscrise in
Securitate urmează să
(ie discuta
Carta O.N.U.
în Austria N E W YORK 13. — Trimisul spe cludă acest punot ln ordinea dc zi a Comisiei permanente vocat pentru luni după amiază în- tă şi aprobată dc Adunarea Gene
Consiliul de Securitate a (ost con
rală, numărul membrilor O.N.U. spo
rind astfel la 113.
cial Agerpres, C. Alexandroaie. trans a sesiunii viiloarc. C.A.E.R. pentru transporturi
V lE N A 13 — Corespondentul Ager- fons Gorbach, vicc cancelarul dr. mite ; In aceeaşi sedinfă, Adunarea Ge
preş Sf. Deju transmite : Kruno Pilterman, Cranz Korinek. In şedinţa din dimineaţa zilei de nerală a aprobat tn unanimitate re BUDAPESTA 13 (Agerpres).
Ministru) sincerilor externe ni R. P. ministrul finanţelor, Prânz Olah, m i 13 decembrie. Adunarea Generală a zoluţia latino-americană privitoare La Budapesta a avut loc cea dc-a
Romine, L'orneliu Mănescu. a vizitat nistrul de inlerne, Ludwig Sleincr, se O.N.U. a holărit In unanimitate ca la punctul propus de delegaţia R.P. 14-a şedinţă a Comisiei permanente încheierea conferinţei miniştrilor
In 13 decembrie întreprinderile de a- cretar dc stat in M A E . al Auslriei, punctul intitulat „A cţiu n i pc plan Romine — „M ăsuri pentru prom ova C.A.E.R. pentru Iransporluri. La lucră
paratc optice Euming din Vicnn. CI Prânz Jonas, primarul Vicnei, dr. regional fn vederea Îmbunătăţirii re rea în rîndurile tineretului a idealu rile şedinţei au luat parte delegaţiile muncii din ţările africane
d losl înîim.piiml de către conduce Paul Wclzler, ambasadorul Austriei laţiilor de bună vecinătate dintre rilor păcii, respectului reciproc şi R. P. Bulgaria, R. S. Cehoslovace,
rea întreprinderii caro ) n însoţit prin la Bucureşti $i alte personalităţi ale state europene aparlinlnd unor sis (nlelcgere între popoare". După cum R. D. Germane, R. P. Mongole. R. P.
secţiile uzinei. vie lii politice din AusLria. teme social-politice diferite" să fie s-a mai anunţat, rezoluţia subliniază Polone, R, P. Romine, R. P. Ungare CAIRO 13 (Agerpres). — comandare, nu poale fi membru al
Ln prînz, ministrul sincerilor ex A losl prezent ambasadorul R. P. transferat spre dezbatere celei de a printre altele necesitatea adoptării $1 U.R S.S„ precum şi observatori din La Cairo au luat sfirş.t lucrările Organizaţiei Internaţionale a Muncit
terne al U. P. Komîne n oferit o masă Romine la Viena, Mircea Ocheană. 19 a sesiuni a Adunării Generale a unei Declaraţii In această problemă Conlerinţei m iniştrilor munco din in liu elt nu îşi Îndeplineşte obliga
partea Cubei şi ai Comitetului Orga tăvre alrio-me membre ale O-g mi - ţiile sale morale şi constituţionale
in saloanele ambasadei la care au In timpul prînzului au fost roşiile O.N.U. Totodată, preşedintele A dună şi discutarea ei cu priorilale la v ii faţă de această organizaţie. Conferin
participai cancelarul lederal dr. Al- toasturi. rii Generale a anunţat că a cerul se toarea sesiune a Adunării Generale nizaţiei căilor IeraIc a lărilor so zaţiei Unităţii africane. La conferin ţa a propus ml amendament la sta
cretarului general al O.N.U. să in a O.N.U. cialiste. ţă au participat delegaţi din 21 de tutul O I.M. care autoriză pe prese-
Comisia a adoptat recomandări cu ţări, printre oare. R.A.U., Algeria, dinlele conferinţei să priveze pe
Tanganica, Ghana, Nigeria, Daho-
privire la îndeplinirea hotărîrilor delegatul oricărei ţări care prom o
mev. Camerun ele. vează o polilică de segregaţie ra
încheierea lucrărilor Plenarei C.C. Festivităţile de la Bizerta Consfătuirii din iulie 1963 a primilor ia»’, rioblem a discr >n.r'4;ii r.vw-le sială de dreptul de a lua cu vîn lu l
Conferinţa a examinat, prinlrc a l
secretari ai Comitetelor Centrale ale
în cadrul conferinţei şi de a pa rti
In Republica Sud-Africană. Ea a a-
al P.C.U.S. TUNIS 13 (Agerpres). siei. Locuitorii oraşului s au adunat parlidctor comuniste şi muncitoreşti doplal o recomandare către O rgani cipa la lucrările subcomisiilor sale
In Tunisia nu început festivităţile pe străzile pe care mii de tunisieni şi a şefilor de guverne ale lărilor zaţia Iaternaţioiială a Munoii cu p r i şi care dă dreptul acestei organiza
M O SC O VA 13 (Agerpres). dustriei chimice a U.R.S S. pe urmă consacrate evacuării bazei militare de şi au pierdut viata in vara anului participante la C. A. C. R. Comisia a vire la excluderea guvernului Repu ţii internaţionale .să excludă provizo
riu sau pentru totdeauna cu o ma
La Plenara C.C. al P.C.U.S. au luat torii şapte ani (11)64— 197U). ’n Bizerta dc către trupele franceze. 1361. in luptele pentru evacuarea aprobat planurile tematice ale lucră blicii Sud Africane din această o r joritate rle două treimi de voturi,
trupelor străine.
sfirşil, la 13 decembrie, discuţiile pe In cadrul plenarei au fost exami La fcslivităti iau parle preşedintele Luind cuvînlul, preşedintele Bur- rilor sale pc anul 1964. ganizaţie. pe orice membru care promovează
marginea raportului N. S. Hru.şciov nate de asemenea probleme organi algerian Bon Bella, preşedintele qhiba a declarat descinse festivită Guvernul R.S.A., se arată in re o politică de discriminare rasială.
„Dezvoltarea rapidă a industriei chi zatorice. Plenara l a eliberat pe Vla- R A .U , Carnal Adbcl Nasscr, prinţul ţile care vor dura trei zile. Referin- Şedinţa a decurs intr-o atmosferă
mice — condiţie fundamentală pentru dunir Scerbitki din funclia dc mem moştenitor al Libiei, Hassnn Ridha, o dn-sc la relaţiile dintre ţările arabe, de prietenie şl colaborare.
creşterea producţiei agricole sl a bru supleant al Prezidiului C.C. al delegaţie guvernamentală marocană preşedintele Tunisiei a arătat că a
bunăstării poporului". condusă de Boutnlcb, reprezentant al avut înlrevcderi atit cu preşedintele
P.C U.S. Piotr Şelest a fost ales mem
C uvînlul de încheiere a fost rostit regelui Massan al II lea, precum şi Bcn Bella cit şi cu preşedintele
bru supleant al Prezidiului C.C. al Nasser. „V ictoria Tunisiei, a decla Alegeri parţiale in Scoţia
dc către N. S. Hruşciov. delegaţii din alte ţări. ln S.U.A. a fost înfiinţata
P.C.U.S. rat apoi preşedinlele Nasscr, este
Plenara a adoptat în unanimitate Cind preşedintele Tunisiei, Bu:- victoria tuturor tarilor arabe". Pre LONDRA 13 (Agerpres). — obţinute de laburişti, majoritatea
o hotărire în care aprobă programul Cu aceasta, lucrările Plenarei C.C. qhiba. Insolit de oaspeţii străini, a şedinţele Ben Bella, a arălat că ,,fcs- o comisie pentru In circumscripţia electorală Dumf-
privind dezvoltarea continuă a in al P.C.U.S. au luat sfirşit. sosit la Bizerta mii de tunisicni i-iiu l; vilă Iile de la Bizerta sînt un nou dezvoltarea exporturilor ries (Scoţia) au avut loo alegeri conservatorilor a ajuns astfel La 971
primit cu ovalii. In momentul Intră prilej pentru a discuta problemele parţiale pentru Camera Comunelor. vt-luii fală de 7.430 cit fusese ln
rii lor in Bizerta, au răsunat 21 dc privind consolidarea raporturilor W A S H IN G TO N 13 (Agerpres).
salve de tun. Candidului partidului conservator, 19r'j iu aceeaşi circumscripţie elec
noastre şi elaborarea unor formule D, C. Anderson, a obţinui m ajorita torală.
Bizerta a îmbrăcat haine de sărbă care să ducă la întărirea statelor a- In SU.A. a fost Înfiinţată o Comi
toare Străzile si clădirile sînt împo rube şi la ajutorarea lor pentru a sie interministeriala pentru dezvolta tea Ia limită, numărul voturilor ob Rezultatele alegerilor dc la Uumf-
In U niunea Sovietică a fosf lansai dobite cu drapele de stat ale T u n i ajunge din urmă ţările moderne". rea exporturilor, însărcinată cu coor ţinute de el scăzind considerabil în ries. subliniază corespondentul U.P.L,
un nou sa ar al Păm înlului donarea tuturor iniţiativelor menite comparaţie cu cel pe care candida confirmă o tendinţă care a precum
să favorizeze dezvoltarea exporturi tul conservator l a obţinut ln ale pănit fără excepţie ln ultimele 13
M O S C O V A 13 (Agerpres). — 240 km., unghiul de înclinaţie al o r Declaraţiile preşedintelui BJ.fi. lor americane în scopul fmbunălăli- gerile generale parlamentare din luni l-a toate alegerile parţiale, şi
TASS transmite : bitei laţă de planul Ecuatorului —
ril situaliei balanţei deficitare de 19:*9. anume scăderea continuă a v o tu ri
La 13 decembrie 1963, in Uniunea 49 qrade. W A S H IN G TO N 13 (Agerprcsş. baze, comentează agenţia vest-ger- Cu 16.762 de voturi, faţă d« 15 /91 lor obţinute de conservatori.
Sovietică a fost lansat un nou sătu In afară dc aparalajul ştiinţific, la Potrivit agenfiei France Pressc pre mană D.P.A., nu mai sînt necesare în plăli a Statelor Unite.
lii artificial al Pămlnlului — „Cos- bordul satelitului se allă un radio- şedintele SU.A. a declarat reprezen actualul stadiu de dezvoltare a teh
mos-23". emiţător care fnnclioncază pc frec- tanţilor dc frunte ai diferitelor m i nicii militare.
La bordul satelitului esle iust.il.il venla de 20.005 Meqaheiţi, un sis nistere că vor trebui să facă faţă li
aparalaj ştiinţific pentru continuarea tem de radio pentru măsurători pre nei perioade de restricţii bugetare ţia Totodată, după cum relatează agen
Associated Press,
preşedinlele
cercetărilor asupra spaţiului cosmic cise asupra elementelor orbitei, un severe .şi Ic-a cerut să procedeze la o Johnson a declarat, în cadrul unei
Iu cadrul programului anunţai dc sistem radiolclcm elric pentru trans reexaminare aprofundată a cheltuie
TASS la 16 marlie 19G2. miterea pe Pămln! a datelor privind lilor pentru lonte organismele guver înlrevedcri pe care a avut-o la Penta
gon cu principalele personalităţi ale
Satelitul a fQ.st plasat pe o orbită funcţionarea dispozitivelor si apara- namentale.
«vlnrt urm ătorii parametri : perioada tajnUii ştiinţific M inisterului Apărării al SU.A., că
In cadrul acţiunilor dc economii, nu intenţionează deloc să renunţe la
Iniţială dc revoluţie — 92.9 minute, Aparalajul instalat pe satelit func
ministrul apărării al SU.A., Robert forţa la care s-a ajuns în ultim ii trei
depărtarea maximă laţă de suprafaţa ţionează normal. McNamara. a anunţat joi că în v ii ani. El a meulionat necesitatea de
Pămînlului (l.i apogeu) — 613 km., Centrul de coordonare si calcul
torii Irci ani şi jumătate urmează să a se depune eforturi stăruitoare pen
depărtarea minimă (la perîgeu) — pielucrea/ă informaţiile primite. fie desfiinţate 33 de baze militare a- tru a lupta împotriva a ceea ce a
inericano, dintre care 30 se a- numit „acţiunile subversive1* din V ie t
flă pe teritoriul S. U. A. Aceste namul de sud şi regiunea Caraibilor.
Şedinţa plenară a C.C. al P.S.I.
< y A 'M / u ţ ' J i i K i -
ROMA 13 lAgerpres). să ia parle la iuerări. explici ud că
După holărirea lui Petro Nenni dc atitudinea lor este determinată dc
LEOPOLDV1LLE. — Potrivit rela de tărl afro asiatice au prezentat joi a renunţa la funcţia dc secretar ge faptul că adepţii lui Nenni au refuzat
tărilor agenţiei United Press Intern.i- Comitetului de tutelă el O.N.U. o neral al Partidului Socialist Italian, pe să examineze şi să pună la vot pro
tional. undaţi rebele kutanghevc cu rezoluţie care cere Consiliului de care nu o poale cumula cu aceea dc punerea de a se convoca un nou
un efectiv de 2.0U0 dc oameni masate Securitate sâ la (n considerare s iliu - viccprcşedin’ c al noului guvern, a a- congres al Partidului Socialist Ita
In apropiere de Ironlieia cu Angola |la crilică din AI / ic a dc Sud-VcsL te vut loc la Roma o şedinţă plenară a lian. Socialiştii de stingă, care repre
au fosl înconjurate dc trupele O.N.U ritoriu aliat sub mandatul Republicii C. C. al P S I. în cursul căreia a fost zintă aproximativ 40 la sulă din Parti
Si unilăli ale armatei naţionale con Sud-Africane. In rezoluţie se arată ales în această funclie Francesco dc dul Socialist Italian, îi reproşează lui
goleze Agenţia arală cu se pregă că guvernul sud alrlran a refuzai să Marlino. Iostul secretar generaţi ad Nenni de a nu fi respectat condiţiile
teşte In prezent un atac general îm sc conformeze rezoluţiei adoptate îa junct. puse de recentul congres în legătură
potriva acestor unilăli rebele lorm.i- luna noiembrie de Adunarea Gene Reprezentanţii aripii de stingă nu
te din foşti jandarmi ai lui Chomb». rală prin care trebuia sâ informe?.?, au participat la alegerea lui Muitino. cu participarea socialiştilor la gu
Si că dezarmarea lor este o chcsliunu pînâ la 30 noiembrie, Adunarea Ge Ei au părăsit şedinţa plenară refnzind vernul condus de creştin-dcmocraţi.
de zile. nerală O.N.U. asupra intenţiilor sale
DALLAS. — După cum anunlă zia privitoare ta predarea mandatului pe
rul „Times Herald" din D.dlas. Jaclc c ă re i dcfinc în prezent Rezoluţia Deschiderea sesiunii Comitetului
ftuby, ucigaşul lui Lee Oswald, asui subliniază, dc asemenea, că politica SENEGAL * Alegerile prezidenţiale şi parlamentare de la Dakar, au fost marcate de grave incidente.
sinul prezumtiv al preşedintelui Ken- Republicii Sud Africane în Africa de ministerial al C.E.O. Mai m ulte m ii dc demonstrând au protestat îm potriva alegerilor şi a actualului regim din Senegal. De-
nedy, a fosl supus unui examen psi Sud-Vesl reprezintă o ameninţare ia m onstrantii au fost atacaţi de p o li ţie. Cu acest p rile j 6 persoane au fost ucise, iar alte 36 raniţe. De
hiatric care nu a arătat, însă, vreun adresa păcii şi securităţii în lume. Importantă deosebită acestor discuţii m onstranţii au răsturnat şi incendiat vehicule ale poliţiei. ‘
PARIS 13 (Agerpres). —
Indiciu de delicicn(ă mintală. Avn- BONN. — Peste 200 de reprezen Astăzi s a deschis la Paris sesiu care an loo la cilcva zile înainte do In loto Aspecte ale dem onstraţiilor de protest şi incidente lor care au marcat a/egen/e dc
calul Iul Ruby a declarat joi că tanţi ai diferitelor pături ale popu nea Comitetului ministerial a! Con deschiderea, tot fn capitala Franţei, /a Dakar.
(Lentul său dispune de acum de laţiei din landul Renania dc nord- siliului Europei (Occidentale — N R I, a Consiliului ministerial al lărilor
suma dc 10C.000 dolari in vederea Yesllalia, printre caro medici, jurişti, din care lac parte 17 ţări vesl-curope- N A T O
înaintării unei cereri de punere in piofesorî, activişti sindicali, comer nc. Sesiunea, care va dura două zile.
libertate pe cauţiune. cianţi şi patroni, au adresat guver este prezidată do Joseph Luns, minis Un buletin al F.A.O. D E P D E E E IT R ^ ID E F tjR
MADRID. — Potrivii relatărilor co nului de la Bonn un apel in care ii trul de externe al Olandei
Pe ordinea de zî a sesiunii figu
respondentului la Madrid nl agenţiei r r r să aducă o contribuţie activă la SANTIAGO, CHILE 13 (Agerpres). tare dc păduri, care sînt Insă alil
rează problema examinării aspecte
France Pressc. In IB decembrie va PRIMUL PRIMAR DE r.ova a elaborat proiectul unui e-
destinderea încordării internaţionale. lor polilice ale integrării vest eu Buletinul Filialei din Chile al F.A.O. dc prost îng rijite şi c.vploataic incit
tncepe la Ovicdo (Spania), judecarea — Organizaţia O N U . pentru alimen în fiecare an se importă produse lem CULOARE DIN CANADA !ico/)/cr, caic sd poală li folosit
După cuin relatează agenţia DPA, au ropene. relaţiile dintre ţările vest-
unui grup de cinci mineri din Asiu europene şi SU.A. în cadrul alian taţie şi agricultură — a publicat o noase în valoare dc .300.000 000 dolari. pentru ib o ru ,i pc planeta Marte.
torii apelului cer ca guvernul R.F. M A T T A U fA /i* MfKr/jresJ —
ria, areslali In luna august, cirul ţei atlantice şi examinarea rclaţiiloi dare dc seamă în care sc orală că Incepind din 1953 şi în raport cu Proiectul nicvcdc in/.eslrarea e li
orăşelului
canadian
L n ru ilo n i
după cum se ştie. a u tonlălilc Iran- Germane să contribuie la rezolvarea dintre răsărit şi apus. deşi ţările latino-americane dispun creşterea populaţiei randamentul a- Ma/fmvn din provincia Ontario au copterului eu o ehee cu reacţie a-
ehiste au operat arestări in masă in pozitivă a tratativelor privind înche Discuţiile cu privire la unitatea dc uriaşe întinderi de pămînt arabil, gricuHurii scade an de an. In anul alc.s lile lc trecute in luncţia d: vînd ca dispozitiv de acfionarc
rîndurile minorilor participanţi Ia ierea unui pact rle neagresiune în vest europeană capătă anul acesta o ele sînt nevoile să importe alimente. 1959, indicele producţiei agricole pe primar pc sinqurul lot concetă un compresor caic va funcţiona
semnificaţie deosebită ca urmare a Dacă înaintea ultim ului răzbei mon locuilor era de 105 pentru ca un an ţean dc culoare, dr. Ai onest ime,
grevele revendicative din acenslă ire slalelc membre ale N A.T.O. şi stadiului critic in care au ajuns ne mai lîrziu să scadă la 102, fn 1962 — nriqinar din Haiti. L)r Mancstimc cu ajutorul unei turbine. Acrul
regiune. Cei cinci inculpaţi sini acu statele participante la Tratatul de gocierile de la Bruxelles cu privire dial indicele im porturilor de alimente la 101 şi in anul curent — la 99. este pinn acum prim ul primar dc marţian ra/chal sc comprimă ş/ se
la stabilirea unei politici agricole co era de 18. în 1960 acest indice s-o aduce la duzele dc la capetele
zaţi de autorităţile (ranchisle de a ll la Varşovia, să recunoască existenta ..Faplul cel mai alarmant este că culoare din Canada
mune a celor şase ţări membre ale ridicat la 94. fialclelor. Intrucit In a/n:oslera
făcut , propagandă ilegală1'. celor două st.de germane, să încete Pieţei comune. Buletinul arală că America Latină situaţia tinde sa sc agraveze" se a- O VOCE CARE SE DESCOPE
N E W YORK. — Un număr de 32 ze înarmarea Germaniei occidentale. Observatorii de la Paris acordă o dispune dc peste un miliard dc bec- ială în buletinul F.A.O. RĂ ODATĂ LA 100 DE ANI marţiană nu există oxiqer.ul nece
sar arderii com bustibilului, va h
bi/ ţs ’i t ’o Gsr"»- mRMT u eo sf csra
NEW YORK Jj (Afictprcs). — necesar să se transporte carbu
rantul şi oxidantul la boului eli
Cunosculu cînlâreclâ american<i
a Consiliului N A T.O . cu participa Sesiunea N.A.T.O. de Ia Paris elusc de astădală de pc ordinea de dc culoare care a lost admisă la copterului.
La incepuliil săptămînii viitoare
artistă
Anderson,
prima
A Iar ian
zi a sesiunii. „N u anticipăm, a spus
deschide la Paris se<iuiu'ii ordinară
Elicopterul „m arf/an“ ar /nuca
Riehard Philips, luarea in conside
rea m iniştrilor dc externe, finanţe rare a acestei chestiuni de către au Opera Metropolitan din New York. asiqura legăturile dinlrc explora
a anunţai fol cu sc va rctrar/e de
şi război ai lărilor membre in Blo torităţile polilice ale N .A .T O " tori şi bază si contribuiI la efec
schimburilor comerciale cu ţările sn- dra, defineşte astfel punctul dc ve guverne noi (italia, Grecia), sau, cuin pc scenă după ce va (ace anul
cul Atlantic. Deşi esle vorba de o Această poziţie este lesne dc în tuarea lucrărilor de prospecţiuni
ciiilisle. După cum sc ştie, in ultimul dere britanic : „La Londra se atrage e cazul Turciei, unde continuă criza ţeles dacă ţinem seama de „curen
sesiune obişnuită, ea va prilejui o viilo r un turneu in lurut lumii şi şi ridicări fofoqralice şl la trans
liinp, fn ţările occidentale se mani atenţia că ln comunicatul final in le guvernamentală. In alte lări (Angll-i, tele contradictorii dinlăunlrul alian
confruntare a punctelor fie vedere va da un concert de adio In p ri portarea obiectelor voluminoase.
festă un curent favorabil intensifică gătura cu Tratatul dc la Moscova S.U.A.), campania electorală impune ţei occidentale, ceea ce face să lic
susţinute dc membrii aUnnhi in nu măvara anului 1965 In sala Carne-
rii religiilor economice reciproc >i privind încetarea pailială n expe guvernelor să nu adopte poziţii care puţin probabil ca miniştrii să lie în
meroase p iob lrm c C<i în fiecare au, qic din New Y ork. ACTORUL ITALIAN
vnnlajonsc „Orice restricţie menită rienţelor nucleare, putorilc occiden ar nemulţumi corpul electoral. (De măsura să acţioneze Intr-nu timp
sesiunea urmează să ia in discuţie Marian Anderson va încheia ost MARCELLO MASTROIANI
să împiedice acest comerţ (cu ţările tale şi-au luat angajamentul să dis pildă, iu problema mult discutatelor scurt asupra chestiunilor principale".
probleme politice, economice şi m ili
socialista). orala recent cu deplin te cute ou aliaţii lor despre un pact forţe nucleare multilaterale ale (Associated Press). iei o carieră atlistică dc 30 de ani. DISTINS CU PREMIUL
tare şi îndeosebi mult (li^oilnin pro
mei ministrul de externe ui Canadei, rle neagresiune. Puterile occidentale N.A.T.O.). Deşi este încă prematur de u sc „Ca are o voce care se descoperă CRITICII VEST-GERMANE
blemă a forţelor înnllilaterale a’*;
nu poale docil să dăuneze climatului Intr-un comentariu al agenţiei (ace pronosticuri în legătură cu des o dală la 100 de an i“ — a spus
N.A.TO . PE ANUL 1962-1963
do destindere care a început să u- France Prossc consacrat sesiunii făşurarea şi rezultatele sesiunii, despre această cin/âreată celebrul
Sesiunea se v'a deslăşnia parah‘1
poră". N.A.T.O. se sublinia, dc altlel. i'ă mulţi comenlalori occidentali spun d irijo r A rlu ro Toscanini. ROMA 13 (Aqcrprcs). —
cu o seric de contflclc bilaterale şi La sesiune vo fi dezbătu lă şi pro C om enterid zilei discuţiile privind viito ru l N.A.T.O. că sesiunea N .A.TO . de la Paris va După cum a declarat ci ntă rea fa, Cunoscutul actor dc cinema,
Cu o sene dc tratative d iliu le in cn-
punerea cu privire la 'încheierea unui „vor avea un caracter foarte gene pendula, după cum se exprima mi- Marcelto M asltoianni a primit pre-
diul diferiielor organisme v c s le u ro ca intenţionează să dcsldşoure dc
pact de neagresiune Intre ţările ral" şi că aspectele tehnice ale pro nislrul englez dc externe B u tlir,
pene A vinci loc în al moşiera favora N A T O . şi lărilo participante la Tra Irebuîe să so ocupe de aceaslâ p ro blemelor vor fi lăsate pe seama o r după întrevederile cu m iuislrul de acum înainte un rol activ in lupta mini criticii vesl-qcrmane pc anul
bilă creată dc semnarea Tratatului populaţiei de culoare din SU.A. 1062— 1963 pentru creaţia sa din
iului do la Varşovia, precum şi noi blemă pentru a nu se bloca astfel ganelor competente. Comentarii p ru externe vest-german Sehroeder, între
dc la Moscova cu privire la înceta realizarea unor eventuale progrese pentru drepturi civile. lilm u l „ Divorţ ila lia n y. Pină acum,
măsuri pe linia destinderii in pro dente se fjc şi din alte surse tn le „păstrarea capacităţii dc apărare a
rea parţială a experienţelor eu arma blema dezarmării, în problema zonu- în aîlc domenii ..". gătură cu sesiunea N A T O . Aşa do alianţei occidentale şi căutarea fn ELICOPTERUL „MARŢIAN" dintre cineaştii italieni au mai pri
nucleară, sesiunea va discuta pozilia mit acest i)remiu Annu Alaqnani,
lor denudearizalc ele. Dc remarcat esle faptul că sesiu pildă, purtătorul de cuvînt al Depar continuare dc noi zone de înţelegere
ţărilor N A T O . în problema re la ţii Comcnlînd poziţia difeiileîor dele nea N.A.T.O. de la Paris sc deschide tamentului dc Stat american. Ricinrd cu Uniunea Sovietică". M O S C O VA 13 (Aqcrprcs). — G iuliclta Massina, Pellini, Michcl-
lor Esl-Vcsl. în conrlitîile In care au venit 1j con N. POPESCU anqclo Anionini.
gaţii în această problemă, agenţia Philips a declarat că problemele stra Studentul A. Banhnvshi din Mos-
Astfel va fi abordată problema DPA. fntr o corespondenţă din Lon ducere înlr-o serie dc tari occidenl i ’c tegici militare vor fi, probabil, ex- comentator Agerpres
40.0ftf
Redac|iâ şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. telelon 158b iz '5. 15 85. 21) >8 la x * piătiiâ in numerar coufoim aprobai.i Lh-e* Gemua ua P I I K nr 26.3.3/8 ri n Q m ie m br .e 1949. — Tiparul i întreprinderea Poligratică Muncdoar a-Dev^