Page 49 - 1963-12

PROLETARI DIN T O A IB JARH ?. UNIŢI-VA I

wEmmll • Să cunoaştem inoimmmi-

lele de cultură ale regiunii :
li M#l Cetatea Tăuinlui.
• Filmele sâptîiminii.
(pag. 2 a)
• In centrul dozbalorilor —
problema educării comuniste
a tinerelului.
• Lupla pentru calitate în ­
cepe în abataje.
• Cu fa|a sp:c public.
(pag. 3 a)
• De pesle lio ta # .
(pag. 4 a)

Sp«reşfie continuu producţia. Cu planul anual înfrunthul furtuna

Zilele Irecute, pe Dunăre s-a dez­
îndeplinit lănţuit o furtună insolită de ploaie
dc metal şi ninsoare, care ridica valuri uriaşe.
întreprinderea regională D.C.A. Deodată, iu apropierea portului Dren-
cova. bezna itoplii o fost slrăpunsâ
Hunedoara Deva a raportat în de luminile unor lelinare agilele. Se
luna în cuts s-au produs pesle plan cursul zilei de 13 decembrie a.c. auzeau strigăte de ajutor, venite din
322 tone otel special. îndeplinirea integrală a planului mijlocul apei. Imediat, tlalia romina
S iderurgicul huncdorcnl dcs/âşoard o susţinută activitutc i>en(ru
s/>orirca continuă a producţiei de meiul. Ci loloscsc mai raţional agre- pe anul în curs. Spre deosebire de semaforizare de la Drencova a
dat alarma. Basic cilcva minule. re­
(falcle, respectă procesul tehnologic, ceea ce le perm ite să înregistreze A 4 .0 0 0 -a tonă ofel de anii trecuţi, anul acesta pla­ morcherul maghiar ..Kapoşvar", care
indici in a lfi de utilizare. Paralel cu spoiirea producţiei, sid erurgiştii se M artin peste plan nul a fost îndeplinit ritmic la se afla fu port, a pornit cu toată v i­
aproape toate sortimentele, iar
preocupă indcaproape de im bunălăliceu c a litu tii m etalului ci reducerea teza. infrunlind furia apei, spre lo ­
pre ţu lu i de cast. , La otelăria M artin nr. 2 s au pro­ mărfurile şi materialele colecta­ cul de unde veneau semnalele A ro 'o
dus in lunile octombrie şi noiem­ te au fost de mai bună calitate. valurile înspumate purtau la voia
brie 18.650 tone o(el pesle plan. A- In îndeplinirea prevederilor Intfmplării trei şlepuri-lanc ingosli-
Pentru furnale at^nlie deosebită întreţinerii agre­ ceasla ca urmare a utilizării diu planului anual de producţie ve’ .smî,llse din * l,i|ia dc ancorare
,,Coji|a". de pe malul iugoslav. Pe»
gatelor, pentru a mări în acest fel plin a cuptoarelor, a respectării pro înainte dc termen cu 18 zile, o
La cele două fabrici de aglome­ ricolul era mare Stabilind poziţia
timpul de lucru. Organizaliile de cesulu-i de fabricare a otelului, a contribuţie importantă şi-au a-
rare a minereurilor sc desfăşoară o unde se aflau şlepurile. echipajul
bază pe schimburi au analizat tn întăririi disciplinei în munca
şusţinulă Întrecere pentru asigura­ dus lucrătorii din toate oficiile vasului maghiar a chemat in ajutor
mai mulle rînduri felul cum sînt Otelarii dc la această secţie con­
rea furnalelor cu aglomerat mult si raionale ale întreprinderi;. şi vasul ceh „Talri'*. ancorai de a-
exploatate agregatele si cum se tinuă să oblină succese dc seamă
de bună calitate După ce în luna Cele mai bune rezultate au semenea. la Drencova. După două ore
desfăşoară procesul de produclie la şi in luna decembrie. Sporind şi moi
trecută planul a fost depăşit cu de luptă cu valurile furioase, şlepu­
furnale. Organizaţia dc bază de pe mult indicii de utilizare, ei au pro­ fost obţinute de oficiile raionale
26.701 tone minereu aglomerat. In rile iugoslave au fost remorcate şi
schimbul „permanenţi de ziu a ana­ dus in 13 zile din luna în curs 3039 Alba, Brad, Deva, Haţeg şi Oră-
cele 13 zile din luna in curs s a u scoase in afara oricărui pericol.
tone otel peste plan. ştic.
produs peste plan mai mult de 9.000 lizat activitatea sectorului de Sntre-
Bine munceşte în această lună şi
tone lincre. De fiecare dală s-au socs la Colectivul întreprinderii D C A. (Agcrpres)
colectivul olelăriei M artin nr. 1 Aici
Iveală dclirSenlcîc existente. & au Huncdoara-Deva, c hotărît să
Pe calea înfăptuirii planul celor 13 zile a fost depăşit Un nou bloc cu 42 aparte- ?
luat măsuri peniru îmbunătăţirea cu peste 900 tone olel. A$a se face depună strădanii pentru a dezvol­ mente dat de curind in îolosiin- **
unui angajament ta succesele obţinute în vederea încheierea lucrărilor Conferinţei
muncii. Aşa se face că timpul de că ieri a fost produsă la Hunedoara ţă la Vulcan (Bloc nr. z).
opriri a fost redus cu cca. 40 la sută. a 4000-a lonă olel M artin peste îndeplinirii ritmice a planului la F O T O : V. ONO IU
Pentru recuperarea integrală a m i­ pe ţară a Uniunii Compozitorilor
nusului înregistrat In prima parte a Ţoale acestea au condus la o b ţi­ plan în luna decembrie. toţi indicii şi în anul care vine. . - • v . v . v .
anului, colectivul secţiei a II a fu r­ nerea unui important spor de pro­ La ultimul popas Simbătă s au încheiat lucrările mătorii tovarăşi : Ion Dumitres-
nale a luat măsuri de intensilicare ducţie. ceea ce a făcut ca planul Conferinţei pe ţară a Uniunii cu, preşedinte al Uniunii Compo­
a proceselor din furnale, de redu­ al metalului Compozitorilor. Şedinţa a fost zitorilor ; Tudor Ciortea şi Alfred
anual să fie îndeplinit cu mult îna­
cere substanţială a duratei opririlor Cînd preocuparea este prezidată dc compozitorul Lau- Mcndelsohn — vicepreşedinţi ;
inte de termen. De la începutul n- In pas cu olelarii merg şi lami- renţiu Profeta.
planificate si oliminaiea celor acci­ Vasile Torncscu secretar; Dumi­
natorii. Şi aici se acordă mullă a- Delegaţii au discutat şi apro­
dentale. Fiirnaliştii s-au angajat că nului şi pină acum la secţia l-a fur­ permanentă tru Capoianu, Ion Chirescu, Oc-
In trimestrul IV vor produce peste nale s-au produs peste plan aproape ten|ie folosirii depline a agregatelor, bat proiectul de rezoluţie a Con­ tavian Cosma, Gherase Dcndrino,
plan 20000 tone lonta. In sprijinul ceea ce fare să crească productivi- La fabrica de cio­ „Sebeşul" s-a mecani­ ductivităţii muncii cu ferinţei, care prevede măsurile Teodor Grigoriu, Mihail Jora, Ti-
10.000 lone fontă, dintre care numai
lor au venit si aglomeralorişlii. lalea muncii La laminorul bloming, rapi şi tricotaje zat în întregime cin- peste 12 la sută. pentru dezvoltarea continuă a beriu Olah, Laurenţiu Profeta,
îii 13 zile din luna în curs s au pro­ ra urmare a creşlerii indicilor de creaţiei muzicale şi activităţii U-
Angajamentul se îulăpluieşle cu „Sebeşul" din Sebeş curitul ciorapilor, au Organizaţia de par­ Radu Şerban, membri în birou.
succes In lunile octombrie si no­ dus. peste plan, 2.122 lone lonlă. ulilizarc, s au produs peste plan. în sarcinile dc plan au fost puse în funcţiu­ tid s-a ocupat in per­ n iun ii Compozitorilor. Preşedinte al Comisiei de revizie
iembrie s au produs peste plan 14.065 13 zile din luna în curs. mai mult fost îndeplinite luna ne maşini dc tricotat manenţă dc educarea Conferinţa a trecut apoi la ale a fost ales prof. Dimitrie Dinicu.
de 5000 tone blumuri
tone fontă, iar in 13 zile din luna de lună. Aceste rezul­ care au o productivi­ muncitorilor. Munci­ gerca Comitetului şi a Comisiei In numele noului Comitet ales
In curs 3.351 tone lonlă. Succese dc seamă continuă să ob Succese dc seamă se înregistrea­ tate sînt o urmare a tate mai marc. La torii care au avut o di revizie ale Uniunii Compozito a mulţumit tov. Ion Dumilreseu.
tină şi colectivul olelăriei electrice. ză şi la celelalte laminoare. In ace­ aplicării in procesul secţia încheiat ciorapi slabă calificare au iilor. Conferinţa a hotărît prin puter­
Acolo unde planul anual eaşi perioadă s-a depăşii planul la dc producţie a unor muncitorii au fost re­ urmat cursurile de ri­ In Comitelui Uniunii Compozi­
De curind aici s a Îndeplinit planul nice aplauze să trimită o telegra­
a fost îndeplinit anual de producţie, succes care i a laminorul de 800 mm. cu 1.278 lone, însemnate m ă s u r i partizaţi să lucreze la dicare a calificării. Ca torilor au fost aleşi 39 de mă Comitetului Central al Parti­
la laminorul dc 650 mm cu 865 tone tehnico organizatorice, un singur articol A- urmare tot mai mulţi membri dului Muncitoresc Romîn. Textul
făcui pe olelari să muncească cu şi la cel de 750 mm cu 1 075 lone. iar
Colectivul de muncă dc la secţia extinderii mecanizării ceastă măsură a dus muncitori îşi depăşesc In prima sa şedinţă plenară. telegramei, prezentat dc tov. Ion
1 a furnale a acordat anul acesta o mai mult ovini In cele 13 zile din la linia de sîrmă cu 375 lone. lucrărilor, folosirii pc la permanentizarea sarcinile dc plan. sînt Comitelui a ales biroul Uniunii Dumitrescu, a fost adoptat în u-
scară mai largă a lor, la îmbogăţirea evidenţiaţi în întrece­ Compozilorilor, alcătuit din ur­ nanimiiate. (Agerprcs).
metodelor înaintate cunoştinţelor profesi rea socialista.
P BOGDAN
Lam m înd Veşti din agricultura de muncă, In cursul onale, la sporirea pe corespondent Unelte lucrate de om acum 600.000 de ani
această bază a pro­
acestui an la fabrica
Recent, pe valea r iu lui Dimbovnic.
perioadei
culernare anlro-
ceputul
b tolerant® rosh-înse din regiunea Argeş, au fost găsite pozoice in sudul Olteniei şi Mnnla-
unelte lucrate de om cu 500.000 — niei, a dus la deducţia ştiinlilică că
Laminarea la dimensiuni cit mai Stropiri în livezi Noi articole din masă plastică (>00.000 ani in nim-t, npoilm ind „cul- acesle locuri bogate in vînat si hra­
apropiate de cele cerute dc indus­ iurii de primii", care r*q>reziidă zo­ nă vegetală Ircbuie să fie alras şi
tria constructoare dc maşini a căpă­ efectuată de către o echipă specială Anul acesta. întreprinderile indus­ an, Întreprinderile chimice au livrat rile epocii vechi a jdelrei cio|> 1 it
O luorare deosebit de importantă primele hoarde de oameni-maimul.î.
tat o largă aplicare in combinatele ce sc efectuează zilele acestea în formală din 3 colcctivişli instruiţi triei chimice au îmbogăţit gama pro­ unităţilor comerciale mărfuri de larg Noua de.sco|>eru e lărgeşte aria Aflarea pentru prima oară a urme­
siderurgice Procedeul constituie o in prealabil asupra telului cum se duselor de larg consum cu peste consum in valoare egală cu aceea a geografică tn cuprinsul căreia s a lor „culturii de prund" pe valea Dîr-
sursă principală de reducere a con­ livezi este stropitul de iarnă al po­ 80 de noi articole. Au fost fa b ric i­ produselor din întreg anul trocul. dezvoltat fa incepidid perioadei an iovnhd (raionul Slalinal. in anul 19">3
milor. In vederea prevenirii alacuri- execută această lucrare si cărora li
sumului de metal. Totodată cu la­ le şi |iusc in vjnz.are aproape 30 Acum, colectivele întreprinderilor tropozoice viala mior prime specii de a confirmat această dcduclie si a co-
minatele produse astfel uzinele ine lor bolilor şi dăunătorilor, la gospodă­ s-a făcui instructajul de proiecţia de articole dc uz gospodăresc, prin­ chimice care realizează asemenea oameni maimuţă pe p.i/ninlul |ărn horit rădăcinile istoriei patriei noas-
talurgice consumă un volum mai mic ria agricolă colectivă din Haţeg au muncii. Stropirile au fost efectuate tre care (arlurii din aminopîas >.1, produse pregătesc introducerea in noastre Frecventa descoperirilor unor |re cu aproape o jumălale milion
de muncă peniru prelucrarea piese­ fost luate măsuri eficiente. Astfel, pe lăvi. ghivece peniru Hori. articole .le fabricaţie a noiior articole de larg resturi fosiie npn;[miud mamiferelor de ani fală dc cele cunoscute ante­
lor întreaga suprafaţă de 12 ha s-a făcut cu ajutorul unei pompe carosabile voiaj jucării şi rechizite şcolare consum couliaclale cu unild|ilc co­ de clima caldă (elefantul sudic, rin o ­ rior.
In acest fel colectivele de muncă prim ilc dc la consiliul agricol raio­ In zece luni şi jumălale din acest merciale.
primul stropit de iarnă al pomilor cu cerul şi cămila), care au trăit la În­ (Agerpres)
ale laminoarelor de profile de la nal.
Hunedoara au economisit anul aces­ Sclinon 0.75 la sută. Lucrarea a fost
ta o cantitate de metal echivalentă
cu oţelul necesar peniru fabricarea Avansaţi cu repararea utilajului agricol u
a pesle 300 de tractoare. Minerul clin „Dealul Fetii
La Combinatul siderurgic Reşiţa, La S M T. Orflştie. in aceasta peri­ cele 265 planificate, 55 semănători
angajamentul de a realiza anul aces­ oadă. se lucrează intens la repararea pentru păloasc din totalul de 209,
ta 60 la sulă din laminate după
Iracloarclor şi maşinilor agricole. 62 semănători de porumb din U I. 10
acest procedeu modern a fost mult grape disc diu 68 şi 5 cultivatoare din
dppăşil Laminoriştii au economisit Piuă la 14 decembrie, prinlr-o bună / nninla prin r/alctic însnji/ de — Păi, teri clnd veneam f>c că­ — V orbim mereu dc reducerea
organizare a muncii, au fost repa­ cele 40 planificate. Comisiile de rc-
de la începutul anului şi pină acum M lum ina /ucăuşă a lăm pii de rucior, i-am aliat gind urilc. Baiului consum ului specii ic şi noi uite :c
pe această cale o cantitate dc o|c*l rate 40 tractoare din planul total de ceplie a rep ara ţilor verifică minu­ carbid. Se opri, ciocăni cu hoamă- nu sc poale obişnui şi pace... laccm ? Daca loloscam nv.ii pufin
din care se pol face şine do oale 22J. Parale! se desfăşoară reparaţiile ţios felul cum acestea sint efectuate rul in perde le dc stinea, apoi por­ — Dc unrle-i ? exploziv /(iţeam şi economic — cu
ferată în lungime de aproape 30 km. si la maşini şi unelte agricole A st­ in scopul de a se realiza numai lu ­ ni mai depurte. — De prin pârlite B uzăului.. doar şl iii ce nevoie avem de cl —
Laminarea la dimensiuni restrinse fel au fost reparate 62 pluguri din crări de oalilale. — In schim bul nostru, tovurăşc A doua z.i Vasiu trecu pe la lo ­ şi nici nu mărunteamuşa minereul
se utilizează înlr-o mare măsură şi V asiu ? cul de munca al lu i Săvulcscu. Lu­ Trebuie să muncim cu clnbz.uiulu,
la uzinele „O telul roşu" şi „Cioca­ Expoziţie cu produse ale G.A.C. N ico h c Vasiu sc o pti, ridică cra la construcţii miniere. cu atenţie, sa nu ne laccm de ris
nul" Nădrag, unde s-au economisii lampa şi recunnscuulu l pe Nico- — Ei, cum ti *c parc munca fa cliiet acum la s liiş ilu l anului,
de la incepulu) anului, circa 1.000 lac Săvulcscu răspunse vesel mină, băiatule ? Alerge ? f n luna Ite u d ă com uniştii dm
lone melal. In oraşul Haţeg, consiliul agricol anul 1960 în gospodăriile colective — In lr-a l vostru băiatule. Nu ~ . ? l
raional a deschis zilele trecute o ex- la 11800 în anul 1963. In aceeaşi A sectorul Dealul Felii dc la E
(Aqerpres) ne nm văzul de mult. Cum mer­ •— M i se parc că ieri ai avut in.il Al. Barza l-uu ales h r cu sectelor al
pozilic agricolă la care şi-au expus perioadă şi numărul porcinelor a cres­
ge 7 mult cutai cînd ieşeai pe cărucior. orgam zufici de buză pe minerul,
produsele un număr de 23 gospodă­ cut de la 319 la 3900, al ovinelor de
— Acum, merge„ tovarăşe Vasiu. Cam bănuiesc eu ce fe-n sui>ârat controlor dc ca,date, Nicolnc V a­
rii colective din raion Totodată aici la 5 370 la 18400 ele Un alt qralic
— Dar cursurile ? $i, de vrei, stăm de vorbă şi n pio- sul. I. an ţealcs peniru că a mun­ N1COLAE VASIU
Creşte numărul cărţilor apar şi produse a’c acestor gospodă­ înfăţişează realizările obţinute în ex- — -Si d c. blemu asta. Da uite, de lu in tji te cit bine, cu simt dc răspundere, — ,'/ cu/ioşfi pe băiatul dc colo?
prelucrate de către
U.R C.C. * tinderea plantaţiilor pomicole corc
rii
Cei iln l mai schimbară cilcva cu­ dăm in echipa lu i Vasiu Nicolae. cu Irar/cre dc inima. Iar comuniştii E Im l Iul Lazăr, al lu i Ghcorghe
difuzate la sate l.C I L ., D C A . şi fabrica de conser­ au ajuns de la 21 lieclarc (I960| la vinte apoi se des/xir/ird. „Sc obiş­ M ai e unul Vasiu Nieolac al hu l-au unitul in t>-ale. Nu s au ie­
Laz.ăr. E un miner de nădejde...
ri/ de greu/a/i, au pus cu la fii um ă­ al nost tu.
ve. Expoziţia este completată apoi
281 hedare (1963). Sini de asemenea
nuiesc bdic//i~ işi /isc Nico/ue \ a-
cu mulaje, qralice. fologralii şi prezentate grafice cu creşlerea v e n i­ sin continuindu-şi diurnul prin se­ N a trecut m ullă vreme de alunei, rul. Salislu<lia c az.i unanimă Soc- Bucuria pe cate a simjif-o a/unci
In cele 11 luni din acest an au vreo he i lu n i şi u ile -l acum Vu- lo tu l dc la Dealul le fii n a rămas N iculuc Vasiu o păstrează şi azi la
alle materiale care vin să infor turilor băneşti ale gosirodăriilor co­ m iîntunericul r/alcriei Si işi am in­
fost difuzate în satele tării noastre ti dc \o rh e iv lu i V isalnn Al u n ­ x/u ‘zim bi şi coli spic zona Clara. în nici o luna sub plan. E-u. mine- Ici dc vie.
un număr sporii dc cărţi. Valoarea mc/.c pe v î/iln lo ri asupra realizărilor lective in decursul ultim ilor patru ica nu : N n -i firul mult bucuria. A ic i m i­ fii dc aici .şi-au îndeplinii şi an- ,\ inae. S-a însetai. In Luncoiul
lor se ridică la 53.600 000 Ici. repre- oblmule în ultimii ani dc către gos­ ani. creşterea veniturilor oblmule nerii puşcaseră. M aterialul rezul­ gujam ontul luai. deşi. pc parcurs, * ’ dc Jos s-a lusal lunştcu. La
podăriile colcclivc. Spre exemplu, — Apoi âs/a nu crcil sa ne mai
’/Ciitîiid o creşlcre de 23 la sută la|ă l>rm cultivarea legumelor, creşterea tat dc la puşca re era m ărunţii. Nu l-au mo joi al dc lie i ori. geamu/ nune de la casa in roşu,
de anul trecut. Diln/aren cărţii la graficul privitor la efectivele de ani­ contribuitei gospodăriilor agricole Iacă multă \ rcmc \ al pe aici. ştiai ce c, minereu sau steril Che­ H ui Nicoluc Vasiu îi place \ă 'ileana Vasiu stă şi priveşte lutgui-
sale se lace priit mii dc librării şi male prezintă sporul con adorabil al coleclivc dm raion la fondul centra­ — Ce vrei să spui. Vasiloanc? mă oamenii din editpă şi le spuse: "* niun( e:r\(d cu oam enii II vez.i rea ăe alură. Dealul te m a Incă-
raioane spcciali/ide. aulolihrăn i si bovinelor de la 2.365 cile cxislau în lizat al statului etc. mereu in m i/fo a il lor. Şi c lin ă t, run/u sub ninsoare. Privi/ de aici.
la domiciliul solicitanţilor, prin sis­ arc abia .1.1 dc uni. M «InriUdca de lu ictcaslra odăii, ti sc pure cu
g in d irii, a luptelor Iu ridicai in (mc pc umăr cer uf. In casă c cald
temul de abonamente „Cartea prin
poştă". Sc extinde un nou sistem de och ii tuturor. Oanrenii // apreciază Şi bine. Nu sc 'jude dccil respira­
difuzare a cărţii : librăria obştească, CARIERA ş i! indrăt/csc. h r el mereu vrea Da uşoară a lui Sorin băieţaşul ce
deservită de gestionari voluntari din (Ţfunoul ut uileeeeeea. io etalată să Ic oile preocupările, să le dea doarme liniştit, iar din cind in cind
rjndul colectiviştilor. Pină acum au BANIŢA un sfat, să-t ajute unde poale. In liniştea c întreiu plă dc foşnetul !ă-
vară, in ampist, după te a n ilu l (Ut de Uleie cărtu pc care Ic fn-
luai fim lă 6'J asemenea librării Di
fu 7.oiii voluntari desfăşoară, de ase­ dorinţa m inem lui Ghcorghe l.azăr. toarce tutui. i\7co/ac Vasiu.
menea. in sale o vie aciivilale. In secretarul orguni/.utici de bază s-a _ Leano, auzi ce zice am , în
regiunea Suceava, de exemplu, ei au f f l sla luit cu com uniştii din b iio til or- ciute, Ana <vluf ? Că numai uccla
difuzat un sfert din valoarea totală ganizafici. are „unoarc" cuie aic pănunt. Dc
a căiţilor cumpărate dc săteni. m — Lu/.ăr c unul dintre cei mai cind am începui să citesc cartea
Caracteristic peniru acest an este B buni. 5’ fi/r bine că fn abatajul Cla­ asta, mereu îmi amintesc dc o j-
creşterea numărului fam iliilor de oa­ m i Uf ra B roca-i slubă şi lotuşi c l a pro­ menii din sa/i;' noshu. Dc mine
meni ai muncii de la sale care işi fp? pus şi a şi aplicai aici armarea cu cind eram slugă la Tod Aton a lui
formează biblioteci personale. In grinzi lungi la cxcavatea minereu- Avram , dc porcii pe curc i /(i-r/u
lui. Acum de m ulle ort putem re- ci in tot anul, de toamca pe care
primele nouă luni ale .inului in curs
s au d fiizol ii> sale 160.000 de bi­ cupera in 'întregime m u lcria ltil tem- am lăbdut-o, dc iernile pcticcutc D\
blioteci personale. nos. Calitatea in abala/ul lor nu grajd cu \ iţele, dc to.de cile le-am
ne-a d:il dc lucru. In echipa lu) pătim it in 8 ani cil i-am slugărit...
(Ager ore 0.
nu există nici o absenta ncm otiva- — Lu nu de asia fi-ain zis să
fă. ‘/.iţele trecu Ic mi a îm părtăşii ti/eş/i şi Iu „Setea" ca să mi Ic
dorinţa de a intru in rin d u n lc can- inforci ta trecui. Ar mai lipsi să-i
j l l - | d/dnf//or dc partid E un miner care inşir şi eu pe fo/i la <iii am m un­
Excursii merită sa tie pi im it direct in rin cit ... Tn nu pofi gas/ ceva mai ve-
m *** IC. rea voăstui oare e ? aminteşte nim ic ninsoarea astu ?
sel ? la priveşte alara. Spune, nu-{i
dările m em brilor de partid. Păre­
D o m in de a cunoaşte frumuseţile
f f Cu c/icva zile mai tirziu, N ic o lje Uite cc Inim os e Dealul Ic lh .. Nn
patriei, numeroşi mineri, tehnicieni Vasiu, împreună cu a Hi or Iaci, sc te gindi pic a departe, ci, numai tu
si ingineri de la Exploatarea minieră JL întorcea ataşa de la mina Un g riip vreo /Kitru uni in urmă lu. haide,
Barza nu participa! în acrr.l an la mm i de copii se opri in /ofa panoului nu mu mui laşa \ ă aştept... 5‘1/i
excursiile organizate de către co­ H I mmm p pe rare erau cv/xrse /o/ogra/ii/c cind in-ai m tiln il pe deal şi...
mitet n) sindicalului pe mină. m inerilor evidenţiaţi in întrecerea — Şi /i-am z is : fu Le a n ă i u i te
In timpul verii, aproape 700 de oa­ socialistă. m ă r i ţ i ?
STEPAU PBEUPCEANU IO A N AliDELEANU DIO NISIE POHTECH GHEOHGHE NICULAS — U ile -l şi pe tata, spuse er.lu- — Si cu cc-um zis 7.
meni ei muncii do la această exploa­ nuncr, împreuna cu brigada a IV-a
miner, şei dc brigadă. Este bun conduce dc mut m ult tim p brigada miner, bine pregătit prolcsion-jl, lu ­ zinsmal un copil de vreo 10-11 um. — C â m i rid de line... Si pc
tare au vizilat Muzeul regional Deva. In care lucrează, n obţinui de mai urmă cind D am spus ca \ orbesc
organizator al lu crulu i in brigadă, nr. 2. împreună cu ortacii săi este crează cu marc randament, execută Şi voi nici nu >//|i că ieri. tuta a
Casa muzeu „A vram lancu". Valea exemplu dc disciplină şi conştiin­ lucrări dc bună calitate şi este e vi­ m ulle o ri to ru l l tn întrecere n i /os/ prim it direct in puihd serios te ai roşit lonlă. Uite, aşn
fşi îndeplineşte ritm ic planul de celelalte bru/azi. Toate lucrările dc i i acum...
Lungă. Podul Crohotului şi a](e ciozitate in muncă. Işi depăşeşte denţiat In întrecere dc mai multe preriătue executate dc el, sint de Aur.indn-I m inerul Emil Petrul se
producţie şi dă culcat dc bună ca- întoarse spre Vasiu. LUCIA L1LTU
locuri islorice şi pilorcşlî din regiune litale. planul lunar cu 8-10 la sulă. luni bună calilatc.
şi din alara el,