Page 5 - 1963-12
P. 5
PROIFTARI DIN TOATE U R M E UNIŢI V A
Lucrări agricole de sezon
Au terminat arăturile gite şi în două schim buri pe un pomi o suprafaţă de 40 ha.
num ăr însemnat de tractoare, a- Această sarcină revine gospodă
cestea au putut fi utilizate cu un riilo r colective din Petreni, Po
Organizîndu-şi temeinic munca
randament sporit, ceea ce a per
şi folosind cele 20 de tractoare peşti şi Deva. Acordînd o atenţie
mis ca pînă acum să se execute
repartizate de către S. M. T Do- arături în vederea însăm înţărilor sporită acţiunii de înfiinţare a
bra la întreaga lor capacitate, livezilor, colecliviştii din Petreni
de primăvară pe o suprafaţă de
gospodăriile agricole colective de peste 5 600 ha. Cele mai mari su au si plantat I 000 de pomi pe o
pe raza raionului Brad au reuşit prafeţe au fos arate la gospodă suprafaţă dc 5 ha. La gospodăria
ca pînă ieri să termine de execu riile de slat din Sîntămăria Or- colectivă clin Popeşti însă nu s au
tat arăturile adinei de toamnă lea. M intia şi Alba Tul ia. plantat pomi nici măcar pe ju
pe întreaga suprafaţă ce va fi Paralel cu efectuarea arăturilor, mătate din suprafaţa planificată,
însămînţată în primăvară. lucrătorii din G.A.S. s-au preocu iar la Deva această acţiune de-
Cele mai mari suprafeţe de pat îndeaproape şi de fertiliza abia a început zilele trecute. In
teren au fost arate în gospodă rea solului cu îngrăşăminte chi vederea realizării planului stabi
D U P Ă V IZ IT A IN R .S .F . IU G O S L A V IA riile agricole colective din Vaţa. mice şi organice. Prin folosirea lit. colectiviştii din Deva au pro
Rişca, Lunca, Ţebea şi Ribiţa. judicioasă a m ijloacelor de trans curat 9 890 pomi şi au săpat
D E L E G A Ţ IA D E S T A T A R .P . R O M iN E port s-a reuşit să se transporte în 4.300 gropi. Dc curînd s-a trecut
îngrăşăminte eîmp şi să sc introducă sub braz şi aici la plantarea pom ilor, lu
dă, o dată cu executarea a ră tu ri crare care pînă acum a fost exe
s - a Î n a p o i a t I n c a p i t a l ă organice şi minerale
• Sport pag. H-a lor adînci, peste 9.000 tone îngră cutată pe 2 ha. Avînd pro
Duminică după-amlazâ 9-a înapoiat In Capitală, ve Alexandru Moghloroş. Dumitru Collu, Leonlc Răutu, • Îndrumare operativă şi con pe suprafeţe şăminte organice şi minerale, fer- curat m aterialul necesar şi
Lco ntin Sălăjan, Ştefan Voilcc. Mihai Doica, Avram filizînduse peste 900 ha. cu su- făcute un num ăr însemnat de
nind dc la Belgrad, delegaţia de slal a Republicii Popu creta ;
lare Rominc, condusa dc tovarăşul Gheorghe Gheorghlu- Buuaciu, vicepreşedinte al Consiliului dc Stal, Gogii ® Bilanţul poate fl şi mai rod înssmnate perfosfat şi mai m ult de 300 ha. gropi, plantarea p om ilor in-
Rădulcscu, Constantin Tuzu, vicepreşedinţi ai Consiliu
Dej, preşedintele Consiliului dc Stal al Republicii Popu nic ; cu gunoi de grajd. In această d i tîrzie nejustificat la această
lare Rominc, prira-secrclor al C. C. al P, M. R., care la lui de M inişlri, membri ai C. C. al P.M.R., ai Consiliului Pentru a asigura obţinerea u- recţie cele mai bune rezultate au gospodărie. Ţinînd seama de
Invilaţia preşedintelui Republicii Socialiste Federative de Slat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor • Festivalul filmului penlru nor recolte sporite la culturile ce fost obţinute de către lucrătorii
Iugoslavia, secretar genera) al Uniunii Comuniştilor din ccnlralc şi ai organizaţiilor obşteşti. sate ; vor fi însămînţate în primăvara faptul că tim pul se menţine
Iugoslavia, Ioslp Broz. Tilo, a vizitat R. S. F. Iugoslavia. A u 1 osl dc faţă şefi ai misiunilor diplomatico acre • Vom intensifica ritmul dc anului viitor, lucrătorii din gos dc la gospodăriile de stat din încă favorabil pentru plantarea
Din delegaţie au 1 âcait parte tovarăşii Ion Gheorghc ditaţi la Bucureşti, membri al ambasadei R.S.F. Iugo oxcculie pe şantiere ; podăriile agricole de stat din re Sîntămăria Orlca, Bîrcca, Apol pom ilor, consiliul dc conducere
Matirer, preşedinlelc Consiliului de M iniştri al R. P slavia şi alţi membri ai corpului diplomatic. pag. IlI-a giunea noastră, au acordat o ma dul de Sus şi Petreşti. al gospodăriei colective din Deva
Rominc, membru al Biroului PolilIc al C. C. al P.M.R, Un grup dc pionieri au oferit flori tovarăşului Ghcor- rc atenţie efectuării a ră tu rilo r a- are datoria să mobilizeze un nu
Emil Bodnăraş, viccpieşedlnle al Consiliului dc Miniştri, ghe Gheorghiu-Dej şi membrilor delegaţie). • De pesle holare ;
dînci de toamnă şi fertilizării te Intîrzieri nejustificate măr cît mai mare de colectivişti,
membru al Biroului Politic al C. C. al P.M.R,, Alexandru 4e pag.IV-a
Birlădcanu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, In drum spre Bucuroşii, fn limpul călătoriei pe te ri renului. Astfel, datorită organiză atît la plantarea pom ilor in gro
membru supleant al Biroului Politic al C. C. al P.M.R., toriul ţării noastre, in gările Turnu Sevcrin, Balota, rii lucrului în schim buri prelun- P otrivit sarcinilor de plan pile existenie, cît şi la făcutul
stabilite, în această toamnă
Cornelia Măocscu, ministrul afacerilor externe, precum Filiaşi, Craiova, Caracal. Roşiori. Videle, împodobite gropilor în continuare pînă Ia
şi Aurel Malnăşan. ambasadorul R P. Rominc la Belgrad. cu steaguri, delegaţia a losl salutată de un mare număr gospodăriile agricole colective
de pe raza oraşului regional realizarea în întregime a sarci
Delegaţia a fost insolită dc consilieri şi experţi. de oameni veniţi în înlimpinnre cu flori. Ei au aclamat
La sosire, în Gara Bănoasa, delegaţia a fost inlîm- Îndelung pe lovarăşul Gheorghc Gheorghiu-Dej şl Deva trebuie să planteze cu * i nilor de plan stabilite.
plnalâ de tovarăşii Gheorghc Apostol, Petre Borilă, membrii delegaţiei. Cu planul anual îndeplinit
Nlcolae Ccauşcscu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghicl, (Agerpres)
Fabrica de hirtie Petreşti
Preparafia de cărbuni Peirila Prin reducerea llcle treculc colectivul fabricii dc hîrlie „1 M ai" din Petreşti a reu-
consumurilor şlt să-şl îndeplinească planul valoric al producţiei globale şl
°>adă pc anul 1C63.
specifice Succesele obţinule dc colecllvul fabricii se dnloresc preocupării fie-
cărui salariat penlru introducerea şi cxlindcrea mecanizării lucrărilor,
- F f e s t u i d s C O S E S P O N B E H T Colectivul de muncitori. ingineri penlru mai buna organizare a muu ui, folosirea mdşinilor la rapacitatea
si tehnicieni de la Terii.o. entraln maximă. In această perioadă colet li vele secţiilor, îndrumate îndeaproape
electrică Gurabarzn, îndrumat de de organizaţiile dc partid, au Iradus în viaţă loale măsurile cuprinse in
organizaţia de partid, a oblinut. de planul M.T O. Astfel, s-a ddt in lolo sinţă o instalaţie penlru confecţiona-
la începutul anului şi pînă fn pre
rea cofrajelor penlru ouâ, s-au cons truit rezervoare dc apă groasă (apă
M ă s u r i p e n t r u r e a l i z a r e a zent. importante succese, tn produc care conţine iibre lemnoase), s a îin bunâlaţit aprovizionarea cu materia
ţie, Planul energici electrice a fosl primă necesara procesului tehnolog ic.
p l a n u l u i p e 1 9 6 4 realizat In proporţie de 101,6 la suiri, Ld realizarea sarcinilor , dc plan pc acest an un aport deosebit l-au
obt inîndu-se însemnate realizări si adus muncitorii secţiilor fabricaţie. finisare, împachcldre ele.
Colectivul preparatei noastre a In acest scop s au luat măsuri tn cc priveşte reducerea consumului
obţinui tn acest an realizări de sea pentru mărirea capacităţii dernnto- specific şi In îmbunătăţirea indicilor
mă. Prevederile planului au fosl în rului nr. 2, montarea unui nou grup tehnici economici. Iată cîteva din S. M. T. Dobra
deplinite şi depăşite lună dc lună dc pompe la acest decantor. modi
aceste realizări: planul de energie
Pentru anul v iilo r sarcinile sint ficarea reţelei de aer comprimat, mă F olosind tractoarele şi maşinile la întreaga lor capacitate, mecani
sporile şi acest lapt ne mobilizează rirea capacilăli de transport a ban termică livrată la consumatori a fosl zatorii de la S.M.T. din Dobra au reuşii ca pină in ziua de 30 no
In muncă. Pentru a ne păstra renu- zii metalice si de cauciuc Aninoa- realizat in proporţie de 107.5 la sulă, iembrie să-şi realizeze pionul anual dc hanlri în proporţie de 101 la sulă.
mole cişlicjat şi pentru a putea lacc sa, montarea unui con egalizator consumul specific dc combustibil La succesul înregistrai o contribuţie însemnată şi-au adus, mal ales,
fată cu succes noilor sarcini do înaintea bateriilor de Hotare, modi «:onvcnlional pc kW h a lost redus cu brigăzile a 7-a şi a 5-a, conduse dc loan Mărgineam! şi Romulus Slcoe,
plan, conducerea întreprinderii noas licărea sistemului ne acţionare a 1.1 gr pc kWh, ior consumul pro care au inregistrat cele mai mari depăşiri de plan
tre, Inrliumală de comitelui de denantoarclor dc slam, montarea priu tehnologic penlru produc ci ra
partid, şi-a întocmit un plan dc unei pompe de rezervă, introduce energiei electrice s-a redus cu 0.9
măsuri tehnice şi organizatorice rea acţionării separate la ben înainte de termen in contul contractelor
bine chibzuit. Inlăpluirea măsurilor zile de transport a cărbunelui brut. la sută.
din acest plan are cir opt scop să introducerea pompelor automate de Prin reducerea consumurilor spe Colectiviştii din Gcoogiu. raionul
asigure primirea întregii cânii IAU ungere la donatoare şi conrasoare cifice Si îmbunătăţirea indicilor teh Furna/işlii de !a uzlr<n siderurgic ă Orăşlie, au holăril să vîndă stalului
de cărbune do la exploatările m i şi multe altele. De menţionai că n ic o economici s-a realiza!, de la în „V ic to r ia" din C uhn au raportat
niere şi prepararea lui în cele mai majoritatea acestor masuri au fosl ceputul anului şi pî:iă fn prezent o îndeplinirea planului pe cele II luni In acesl an însemnate canlităli dc
bune condiliunt. deja înfăptuite. produse din sectorul zootehnic.
economie in valoare de 242838 lei. ale anului 1903 cu 3 :zile mai de Pînă la 20 noiembrie, ei au şi livrat
Penlru rea'.izărilc în producţie s-au stalului în contul contractelor înche
N o i i n o v a ţ i i a p l i c a t e plutit pin3 ţn prezent peste 22.485 vreme. ( i i această perioadă s-au pro
dus pesle sarcinile de plan mai mult iate : 29 tone carne bovine, 10,G lone
lei ca prime stimulindu-sc astfel carne de porc, 515 hcctolilri lapte de
î n p r o d u c ţ i e muncitorii care s-au evidenţiat In dc 4.000 tone dc Ioniă cenuşie. vacă peste 600 păsări ctc.
întrecerea socialistă.
Introducerea pe scară largă « teh şl repartiţii', conceputa de Ing loan IOS1F CRASCA Suma loială a veniturilor realiza
nicii noi In producţie este o preo Crăescu, care reduce consumul de La obţinerea aceslor rcv.ullafe au te din contractarea animalelor se r i
cupare permanentă a colectivului apă şi măreşte debitul de îngro contribuit Iov. Nicolae Malieş, Vo- şef dc echipă dică la pesle 480.000 lei.
nostru de muncă Căutătorii neobo şate a decnnlonrelor de şlam ; „ M o silc Lascu, Costcl Lazăr, Pavel An- (Ffin colectivul subredncliei I. CHEORCHIU
siţi ai noulm -inovalorii — îşi aduc dificarea devărsării preaplinului cis calcu. Avram Bognriu. Gheorghc ln- volunlare de la U.V. Câlon)
o importantă contribuţie la promo ternei 0 3 mm", concepută de mois- corespondent
varea tehnicii noi. Anul acesta din Irul loan Morga, care descongestio dricş, Aurel Trifu. Octnvian Luca şi c z z n r y / n
cele 72 de inovaţii propuse s-au a- nează pompele de 26 mc. pe minut al l ii.
plicat 45 Iar Irel sint In experi de concentraţie mare de material ŞTEFAN CRĂCIUN Trlcolera Ecaferliu W lngler, ju
mentare. Printre inovaţiile cele mai (cărbune), micşorind in acest fel corespondent In vizilâ la tinerii din secţia circulare a fabricii (j
uzura rotoarelor şi reducind numă „Sebeşul4' din Sebeş, îşi depă- Cj
Importante aplicate recent se nu
rul reparaţiilor curente la aceste şeşte lunar planul de producţie
mără : „Rezervor pentru egalizare pompe.
Economii realizate cu circa 25 la sulă, dind produ- ^
sc de calitate hună. Ea esle e- I
G a r t e a l a l o c u l d e m u n c ă prin inovaţii | Ţ a timpul său ziarul nostru a au lost cazaţi In prlnntl bloc turn ghe Zamllr, astăzi. ea a lost pre
+ J consemnat in coloanele sole construit la Hunedoara. Era un luată de m ulţi a lţi locatari. Şi lără vidcnţldlâ în întrecerea soda- j
Preparatorii petrileni au îndrăgii DEVA 2 (corcsp. agerpres). — evenim entul. Şi nici nu puica li prim semn de atenţie şi preţuire îndoială că In preocupările lor listă.
zorii de czvle Ştefan RoWlura şi
Ri cilesc cu pasiune cărţile. Pentru Constantin Ivansuc. Aceştia au re M inerii de la Ghelar au aplicai trecut cu vederea. In lata cuptoa din par/e-r? gazdelor. De atunci blo /Unice tin e rii vor găsi şi alte for Foto : V. O N O tl)
ei cartea a devenii un mijloc im uşit să vîiulă, în perioada care a anul acesta o Inovaţie valoroasă ; relor M artin, la temperatura dogo cul turn nr. 4, cunoscut mai re me noi de Iructilicare a tim pului :
portant de îmbogăţire a cunoştin trecut de la Începutul anului şi pînă folosirea la aimarea galeriilor de ritoare a otelului, pc plattorm n cent şi sub numele de căminui liber.
ţelor profesionale şi dc cultură ge acum, cărli In valoare dc 7.700 lei. mină a şinelor dc linie de decovil muncitoresc, a devenit casa cu Dar, de la mutorca lor fn casă
nerală. Datorilă acestui fapt numă Prinlre cei care şi-au format bib înaltă a furnalelor, fn preajma b lu Brigăzi ştiinţifice
rul celor care îşi formează şi Işi lioteci personale In acest an se scoase din uz. Generalizată şi ia m urilor încinse din laminoare, pre rată, prim itoare şi caldă pen nouă pe cartea de v i/tlâ u locata-
completează bibliotecile personale numără Iov. Ştefan Rislen, Măria alle exploatări inovaţia a permis să tutindeni Jn secţiile C.S. Hunedoa tru lo /i aceşti lin c ri c? alcă n lor s-au adăugat lapte noi. N-a
creşte lună de lună. se economisească pînă acum aproa ra, veniseră sute de tineri. Vele- tuiesc laolaltu o singutâ mure la- ticcu l nici o lună şi tin e rii au ve
In munca de popularizare si (le Moier. Emilian Doboş. Elena ICocso, pe 800 m c. lemn de mină. ranii m odernelor agregate siderur milîc. nit cu propuneri valoroase p ri\ in>l Ia sate
răspindire a cărţii In mase o im Nicolae Gras, losil Filimon, Viorel De o more imporlanţă economică gice au prim it cu braţele deschise O vizită luculă la d o m iciliu l păstrarea avu tulu i obştesc şi a
portantă conlribulie şi o aduc diki- Motoc şi mulţi alţii. este şi inovaţia pusă in practică re igienei. Aşa s-a constituit un co Două biigăzi ştiinţifice ale Comi
detaşamentul celor peste 600 de acestor tin e ri i/i olcră lapte ine tetului laional penlru cultură şi artă
cent la mina Vulcan : Înlocuirea sti tin e ri absolvenţi ai şcolilor profe dite, deosebit dc interesante, de 1c- mitet dc cămin in care liccare etaj
F r u n t a ş i î n m u n c a velor de lemn din abataje cu armă- işi urc reprezentantul său. In lr-o din Haţeg an poposit recent in sa
sionale din oraşele Sola Mare. lu l cum ci ştiu s(i-ş/ o ri tutuiască tele Sălaşul Superior şi Nucşoara, a-
luri melalice. Cim pia Turzii, Braşov şi din Hu Şi să trăiască via(a in lr-u n chip bună zi schema afr ib u ţiu n ilo r ob
p a t r i o t i c ă Mişcarea de inovaţii esle tmbră- nedoara. Bucuria era unanimă şi nou, socialist De cum in tu In şteşti a losl fm hundlălilă. ia lie- şezal la poalele muntelui Retezat.
lişală de tot mai mulţi mineri din bloc nu p o li să nu apreciezi exi carc din cele 100 de apartamente Una dintre brigăzi, cea care a po
Comitelui orăşenesc U T M. Pe- crările de înfrumuseţare a prepa- teciprocă. tin e rii şi-uu ules cite un responsa posit \i\ Nucşoara, a fosl condusă de
trila a luminat recent unui număr raliei şi a oraşului, la defrişarea Valea Jiului. Teliuc. Ghelar şi alte De alunei au trecut aproape trei genta. s p iritu l colectiv <le răspun Iov. prof, Nicolae C.lenciu, preşedin
de 07 de linen de la preparatin unor terenuri ş.a. exploatări. In unităţile Trustului m i luni T in e rii s au lQmili.uny.al cu dere in resiicclarca regulilor si bil. Periodic, adm inistrai ia blocu tele Comitetului raional penlru c u l
ooaslră insigna de „Fruntaş in munca Prinlre tinerii oare au primit a- nier nfeva. de pildă, numărul ino- agregatele şi m ulţi dinlrc ei sint p rin cip iilo r dc convieţuire socială. lui împreună cu aceşti tin e ri lac tură şi artă.
patricii că" Aceste insigne le-au fosl ceastă insignă se numără iov. loan valorilor s-n dublai fată de anul tre in Itunlca luptei pentru realizarea U rcind de la un etaj Iu oltul, in- controale inopinate. Cele guşile pc Coi pesle 100 de colectivişti care
tnminnle pentru frumoasele reali Penii, Emilian Doboş, loan Ciur, Va cut. Inovatorii din industria minie planului. Dar, să-i urm ărim pe trind d in ii un aparlam enl in cela ,/ercn" sini apoi aduse la cuno
zăn obli nule in munca patiiolică ier Taina, loan Orza şi Maria Podar. ră a regiunii Hunedoara au făcui lalt apare lo l mai evident clot- ştinţa tuturor prin interm ediul pos au asistat la Inlîlnirea cu brigada au
la colectarea fierului vechi, la lu- anul acesta aproape I 100 de pro aceşti tine ri In a/ara producţiei, lu l comun al tin e rilo r locatari in tulu i U.T.M. dc control. primit răspuns la cele 50 dc între
CONSTANTIN BADUŢA puneri de inovaţii, din care 660 a i j a ou să. pâslrareo bunurilor obşteşti dc care O pinia colectivu lui sc pronunţă bări referitoare la creşterea şi între
muncitor fost aplicate. Conform calculelor, se servesc. cu holuri re îm potriva unora, pu /ini ţinerea animalelor, unele probleme
Pesfe 2 milioane lei (Din postul de corespondenţi prin aplicarea acestor inovaţii se P . rinlre m ultele surprize tactile C hior dacă la început au existai la număr, cc m nm lcslu dezinteres de sliinlă popularizată, de sănă'ate
ele.
din m aterial sădifor volunlari dc Ia Preparata de vor realiza economii in valoare de noilor hunedoreni a lost şi una unele îndoieli in p rivin fa com por in m entincica curăţeniei, sau pă ANDREI NÂSTASE
cărbuni Petrila). care i a impresionat mult. Cu toi ii
pesle 7.200 000 lei. tă rii acestor tineri, ele au losl strarea bunu rilo r m ateriale Lăcă
C .A .(\ din Apoldul de Sus a tuşul Bcla Cuilyaş, de la secţia * corespondent
spulberate dc atitudinea coiectă,
rî-iligat o experienţă valoroasă In O.S.M. 2, Conv/on/in Dianconu şi
civiliza tă a locatarilor. Poate, in -
pregătirea materialului săditor pen saşi confortul cc Ic este pus la Iulian Ciun, de la sccf/o cuptoare
tru plantări de vil<i de vie. Anul tre induşi riale, sint c îliv a din cei sa
indemină, pat curat, draperii u n i O nouă statie
cui. de pildă, pepiniera de vită a lir i/a ţi la postul U.T.M. dc control
adus gospodăriei un venit de peste -- - ■ | forme, cană şi pahar pentru apă. penlru încălcarea reg ulilo r de con de compiesoare
1 600.00 lei. Pregătirea materialului I m ( A r r e lată de masă, preşuri, m obilier m o vie ţu ire socială şi neglijenţă In
sădilor a continuat şi tn acest an. dern, încălzire centrală, baie ele., păstrarea bunu rilo r încredinţate 2.11 el o ţrccule, la E.M. Teliuc a fosl
Astfel, pînă acum s au recoltat cir etc., li obligă să şi corecteze anu pusă in iuncţiunc o nouă sla|ie de
spre folosinţă, l.a cererea unuia
ca 2 000.000 buc. altoi, care au fost mite apucături <hn viafa Ier per < ompresoarc.
dintre tovarăşii ce ne însutesc tre
vnlorilicnti prin AGR OSC M, reali- sonală. Dotată cu două corr.presoare de
zindu se un venii de pesle 2000 000 C o n d u c ă t o cem şi pc la apartam entul lo ih i-
Bibliotecile personale, colecţiile 1!p „Reşiţa" dc 45 mc., noua staţie
r u l auto Vladi- dc rc\‘istc şi discuri, a lături <lc in i işti lor. 5 c inhm plus'î su-i găsim contribuie la îmbunătăţirea alimcn-
acasă. Portarul echipei de lalbal
inir Biscâ se nu strumentele muzicale in iiln ile In lăril cu energie pneumatică a ma
„S id c n irq is tu r, M il-ai Olului sc
Creşte numărul mără prinlre e vi aproape hccare apen lamcnl, şi-au căznea să dea gala ultim ele Iile şinilor şi utilajelor dc la această
denţiaţii in intre* luul locul Ier firesc in casa tin e nle rom anului, „Calea V ic to rie i" dc mină, creează posibilitalea creşterii
depunătorilor cerea socialistă de rilo r in lrin d in v iafa lor de fie Cezar Pefrcscu. A l(i doi coechi (n continuare a gradului ci dc me
care zi. fn mui multe apartamente pieri, sc in lru n la u la o partidă de canizare şi a produc liv ilă ţii muncii.
la C . E ■ la autobaza l.R.T.A. locuiesc tin e ri de aceeaşi profesie <ah. Ceil:P(i. işi aveau liecare preo-
Brad Inlreţiuîn- CUcva ore petrecute in tovărăşii
cupânle lor nu lipsite de gust Cu
du şi maşina \ r lor, este o adevărata plăcere. Dc
In acest an la agenţia CO C. din rxccp fin cilorVQ cazuri, pe uşa lie-
scoţi se improvizează concursuri
roii una Zum, raionul llia. s-au jure* bune condiţii teh ră n ti ajiartam ent poale li u tin uil.) Ridicarea misiunilor
fulger ne tema cunoaşte t ii meseriei
yi'.lral o seric du rc/.ullate pozitiv* nice. o! realizează n carie de vizită cu inscripţia „c u 'omafice de la Bucureşti
în ceea re priveşte creşterea numă sau a c ă iţilo r de literatură bele ini. în g rijii. Inim os".
lunar cile 800— tristica ciliie . Este adevărat că nu
rului depunătorn-or la C.0.C, şi a sol ■Ar şi Londra la rang de
• 500- Ici economi! există punctaj Şi metronom, dar
dului pe libretele de economii. Ţ a idecare un gri//> de lin c ri au ambasade
problemele puse in discuţie înar
De !n începutul anului şi piuă a- lin u l neapărat sa ne spună şi
mează pe tineri cu cunoştinţe noi
cum. de pildă soldul mediu pe libre 'ile v a din necazurile lor. „In că Guvernul Republicii Populare Ro-
din cele n^ni diverse (/omeni/ de
te a orc.scul eu peste 200 lei. Tolo- m inul nostru avem şi un club Nu mine şi Guvernul Regatului Unii al
odată, s-a mării numărul depunăto □ ac/fvda/e. Dacă la început in iţia v om Invitat să-l vedeli. Ne la- Marii Britanii şl Irlandei de Nord au
tiva acestor momente de destin
rilor cu 1-1-1, S. TRUŢA căzut de acord ca misiunile lor din
dere şl Instruire a aparţinut tine
V. MOISIU ca/piialele respective să (le ridicate la
rilor Tobescu Pantllim on şl Gheor- (Continuare in pag. ll-a)
coiespondenl rang de ambasada.