Page 50 - 1963-12

1 DrumaT aocfallsmafaf Nr.27«9

m» wini m & :
Să cunoaştem 1

monumentele de Cetatea De la subredueiia NOU: Car Tea la domiciliu
cultură ale regiunii .
_____________ ______[ voluntară Doriţi să vă procuraţi cărţile care vă
Muzeu) regional din Alba lulia a rilc istorice, mai nles In ceea ce p ri­ iată). $1 acoperita cu o bolta şemlct-
întreprins o .-uiMinulă campanie de veşte sistemul de construcţie, evolu­ lindrică din piatră brută, două încă­ O nouă promoţie inai rodnică Fondul de cărţi s-a îm ­ interesează ?
săpături In vederea lămuririi monu­ ţia eetătii în decursul existentei sale peri de formă palrulatcră, lipite de bogăţii increu, ojuugiiid astăzi 1« un
mentelor leudatu de pe cuprinsul de peste trei secole, organizarea In­ zidul incintei pe latura estică; lingă de şoferi număr de 5214 volume. Dc aseme­ Trimiteţi cu încredere comenzi pe adresa:
raionului Alba După precizare.) cus- ternă. rolul ci în evenimentele isto­ poarta principală amenajată In locul profesionişti nea, a crescut mult şi numărul ci­
irului feudal de Iu Piatra Cinicii, co­ rice ale vremii, precum $i cunoaşte­ de legătură între cele două ziduri titorilor. Datoriţii acţiunilor întreprin­ Strada Gheorghe Lazâr nr. 1 Timişoara
lectivul muzeului u executai «-opuluri rea culturii materiale a locuitorilor ale incintelor o cameră lungă, situată Şcoala de şoferi profesionişti din se pentru popularizarea cărţii biblio­
sistematice in unii l'JGl — 1CG3 la ce­ ei: loc'jmle, ocupaţii, unelte, cera­ lingă zidul incintei curţii interioare, comuna Dobra, raionul Ilia pregă­ teca noastră a înregistrai de la în­
tatea Tontului, cure acum a losi com­ mică cic. pe latura dc vest. (Fig. 1). S-au mai teşte cadre de şoleri calificaţi Clevii ceputul anului şi pînă acum, 817 ci-
plet lămurită. La buza cercelul Por ar­ S-a precizai că cetatea a lost Intr-o iJcnlificat in interiorul cctălii $i ci- au fost recrutaţi numai din cadrul re­ t i • ori cu G.920 volume citite. C.L.D.C. Banat vă poate , la
heologice au stat şi inform ările do­ continuă dezvoltare şi transformare, leva construcţii de lemn, care au fost giunii noastre. In puma scrie au reu­ Numărul dc cititori a crescut mult
cumentare. folosindu-se întotdeauna avantajele mistuite de un incendiu, lucru ce s-a şit la examenul dc absolvire 313 elevi fată de prevederile dc la începutul cerere, contra r a n t b u r s, lu crări
Un document spune că episcopul terenului. Ca nu arc un plan preris, constatat $1 cu ajutorul slraligraliei. din cei 32G citi au urmat cursurile. anului Printre coi inai activi c ililo rl
zomano-catolio. Petru din Alba lulia deoarece s-a adaptat mereu In (unctic Săpăturile nu mai scos la Ivcolă bo­ Aceasta a fost prima promoţie dc ai bibliotecii noastre se numără tov.
a ridicat In anul 127G, pe o înălţime de teren, nevoi şi de materialul dc gate urme de cultură materială a lo­ şoferi profesionişti pregătită dc Sidonio Prisecan. Ghoorqho Merbai. tehnice, beletristice ş i de specialitate
împădurită, nu milă F1LESS nu de­ construcţie. cuitorilor cctălii compuse din diferite şcoala noastră. Vaier Mărgincunu 51 alţii, care au
obiecte : ceramică, obiecte dc fier Acum pregătim cea de-a doua pro­
parte de vărsarea Ampoilei in Ain- Planul celălil cuprinde: un nucleu ciljl intre 21—50 volume. care vă interesează, indicînd adresa dvs.
(potcoave, seceri, paftale, pliilcnî,
poi, o cetate. Mai Urziu, In spcolul central lorllllcat, aşezat chiar pe moţie. Luni, 10 decembrie, încep exa­
culile, vîrfuri de sulili. cuie dc di­ menele dc sfirşil de serie. Conduce­ SILVIA NFDELCOVICI
ferite mărimi, minere de sabie), oase bibliotecară
* * * * * v 1 rea şcolii şi cadrele didactice au de­
dc animale, bucăţi dc piatră cioplită, pus multă strădanie pentru reuşi'a
fragmente din două porlnle. cără­ examenelor. In acest scop s-ai\ orga­ In cercurile de citit
mizi, calde de teracotă ele. Toi aci au nizai ore de repetiţie şi orc de con- ..........................* ..................................................* ............................................... — 1
fost descoperite urme ale unei vechi sultolie la ma'eriile de bază din rare Comisiile de fonici din cadrul în ­
\ \ întreprinderea montaje Bucureşti
aşezări omeneşti de la sMrsilul epo­ vor li examinaţi elevii. Dc asemenea, treprinderilor şi înslilutiilor din co­
l muna noastră şi cele din circii inscrip­
cii neolitice (circa 2 500 î.e.n.). elevii au fost organizaţi în serii pen­
Toate acestea dovedesc locuirea in ­ tru studiu şl examen. A doua pro­ ţii au organizai, cu sprijinul bibliote­ şantierul Işalniţa—Craiova
moţie are un efectiv de 3.17 elevi. cii comunale. I! cercuri de citit.
tensă a celătii din secolul al XllI-lea
Noua promoţie de şoferi profesio­ Aceste cercuri îşi desfăşoară activi­
pînă în secolul al XVMea. tatea sâplămina). pe baza unui pro­ A N G A JE A Z Â imUltGtiNŢĂ
nişti pe care o dăm acum, dato­
Săpălurile dc la cetatea Taulului ca rită măsurilor luate şi a experien­ gram de muncă trimestrial. Fiecare muncitori citiitica{i şi personal tehnic după
şi cele dc la castrul dc pe Piatra ţei cisiigale de noi. este mult mai cern a (ost încadrai cu 011 lector cum urmează:
Craivii. săpat încă in anii trecu li. bine pregătită atît din punct dc ve­ bine pregătit. Pînă în prezent cea mai I
dere teoretic cit şt practic. Exame­ bună activitate o au cercurile de
contribuie, in chip hotărît, la îmbo­ — ingineri mecanici;
nul dc absolvire al şcolii c<irc iucepc citit conduse de tiv . Alexandrina
găţirea cunoştinţelor istorice în legă­ luni va oglindi atît strădania condu- b în ro v şi fiarta Dmr.ă. In cadrul — m aişfri m aniori—te vâri;
tură cu fortificaţiile Transilvaniei cerii si a cadrelor didactice, cît şi acestor cercuri au lost expuse teme — m aişfri m onîori—mecanici;
eforturile depuse de elevii noştri. •:o: „Despre superstiţii". „Educaţia in
din epoca feudalismului timpuriu şi
LEONTIN MARIŞ familie", „Frălia dintre poporul ro- — tehnicieni construcţii montaje şi afdş^menfe; !
mijlociu. Cle întregesc, prin m..terii-
dîrci tor adjunct al Ş( ulii min si minorităţile naţionale", ş.a.
le Indiscutabile şi precizarea planu­ — tehnicieni norm afori;
de şoferi profesionişti Dc remarcat este faptul că înaintea
lui gcneial al cetăliîor, pulinclc do­ fiecărei expuneri se face o scurtă — m onfori mecanici — dîeselişfr—compresorişh; !
Activitate rodnică informare polilică despre cele mai
cumente pe care Ic avem din această — lăcătuşi ţevari;
epoca îndepărtată. la bibliotecă importante evenimente interne şi In­
ternaţionale. — sudori airfogeni de îna!fă ca ificare.
Cdf ANGMEL şi ION BERC1U An .ie an activitatea bibliotecii co­ I TRAI AN OI.ARU
Muzeul Regional Alba lulia munale din Dobra este iot mai bogată, 1 contabil Se asigură salarizare corespunzătoare— munca \
<<
în acord şi condîţiuni bune de cazare.
vi r ful stlncii. dou5 rlnduri de zi­ Solicitanţii se vor adresa fa sediul şantierului \
el XlV-lea, cclalea apare in docu- duri, care înconjoară o porţiune a
menle sub denumirea de „Cetatea Ce am făcut pentru a asigura o folosire
slincii pe partea de nord şi vest, un din incinta Combinatului chimic Işalnija— Craiova, j
S linlului M ihail". Cetatea de la Tău li
a fost zidit.i cu scopul de apărare în bastion triunghiular in coltul sud-vcs- serviciul plan şi organizarea muncii.
tic. o curte interioară pe latura de
caz de invazii externe si de înăbuşire mas raţionala a pâmmtufui
vest. înconjurată şi ea de ziduri şi
a mişcărilor revoluţionare ale mase­
iui şanţ de apărare adine de lt m
lor de iobagi din şalele din iu r. Folosirea chibzuita, cît mai deplină
Cetatea esle mereu ammliln în do- şi lat de i.*t m, tot pe latura de vest. bil a circa 45 hectare de păşune slab Jere. De asemenea. dup8 organizarea
care întrerupe calea cea mai uşoară $î intensivă a pămîn'.ului a consti­ productiva. teritoriului, din cele 44 tarlale de mă­
cuinentclc secolului al XlV-lca. cînd
<lc acces spre cet ite (Fig. 1| La in- tuit o preocupare principală a noas­ înainte de schimbarea modului de rimi si forme geometrice d-ferilc. au
pentru scurl timp ea inli.i in postula
lui Andrei. Voievodul Transilvaniei. cepul, cetatea era compusa numai tră. Cu cilivo ani in urmă. consiliul folosinţă a suprafeţei respective, do fost formale 18 tarlale, de forme re-
din nucleul fortificat de pe virtul de conducere al gospodăriei, cu aju­ pe această porţiune de teren se ob­ ynl.ilc. fiecare «ivind In medie *11
In secolul al XV-lca. cetatea
s liiicii. format din două încăperi de torul spenaliştilor, brigadierilor şi ţineau anual numai 4.0110 kg masă boci a re. uşurîiidn-se in acest lei me­
esle menţionată în <lr>, -omenie
ca fiind una dintre cele nmi formă, aproximativ, pătrată, una limd colectiviştilor, în baza unui studiu fă­ verde. In arest an. dc pe 30 hectare canizarea lucrărilor şi rotatul cultu­
iniluil un turn dc observaţie şi apă­ cut pe teren, a întocmit un plan de care au lost desţelenite în anul tre­ rilor.
importante din i n r. La a servit
măsuri concretizat in proiectul
ca adăpost împotriva deselor in­ rare. organizare a teritoriului. de cut şi semănate cu lucerna s-au ob­ O altă problemă iinuortaulă care
ţinut cite 1G000 kg masă verde la
cursiuni turceşti şi îndeosebi cea de Cele două incinte, care tnlregesc a stal în centrul atenţiei consiliului
la 1142 a cărei teatru de luptă a reta'.ra sini construite in secolele După terminarea colectivizării sa­ ha. Alte 15 hectare care au fost des­ dc conducere si a specialiştilor a
fost salul Sîntimbiu. In această bă­ XlV-lca şi XV-!en, Iar curtea interi- tului, pămintul gospodăriei noastre ţelenite vor fi semănate cu porumb lost folosirea intensivă a pămîiiUilut
tălie lonn Corv'in s-a sprijinii mult on:ă este si cu o adaptare din prima era brăzdat de numeroase drumuri, siloz, ceea ce ne va permite să rea­ Deoarece gospodăria noastră dispu­
jumătate a secolului al XVl-îca. unele necesare altele nu. Din acea­ lizăm de pe suprafaţa respectivă ne dc însemnate suprafeţe în paulii.
pe cetatea tic» la .Vbn lulia şi proba­
bil şi pe cele de la Tăuli şi Pm'.ia Zidurile sînt din piatră bruia, slă- stă cauză nu se foloseau multe hec­ aproximativ 300 tone masă verde. In vederea folosirii cil mai raţio­
Craivii. In 1.5-40 esle amintiUi ca lu­ rîniăluri .Tn siînră locală, legale cu tare de pămînt rndilor dc pe care Studiind posibilităţile existente am nale a acestor terenuri ne-uin orien­
mult mortar, cu continui diferii, în se puteau obţine cnnlilăli însemnate găsit si o altă cale de extindere a tal sere plantarea lor cu vită de
cind puric din sistemul dc apnrarc
cale in ră var foarte mult şi uneori de cereale sau luraic. In baza proiec­ suprafeţei arabile, pste vorba de vie şi pomi frurtileri. Pînă în anul
al episcopiei romano-r alolice. abăluri tului întocmit dc Centrul de organi­
cărămidă pisată. Grosimea zidurilor scoaterea pomilor răzleţi şi a tufă­ 19G5 suprafaţa 001 pală cu vii va
de celătile de la Albn lulia şi Cu­ variază, in funclic de teren, intre zare a teritoriului din Timişoara în rişurilor aflate iu special pe tarla­ ajunge ta 25 ha Intrucli terenul gos-
lă u Pe la in iiloru l secolului al X V I- 1.5b şi -1 m. anul 19G2 şi, dintad de specialişti, lele din apropierea Mureşului, rare qodăriei este străbătut dc riul Cuoir.
am trecut la o muncă intensă pen­
ton. cetatea este folosită ritul pe rînd In Interior s-au precizat cilc.va împiedicau mecanizarea lucrărilor, care are un debit suficient de apă.
tru a înlătura acest neajuns. In sco­ făcirnl ca terenul respectiv să nu nc-am propus să irigăm culturile de
de episcopul Transilvaniei, regina Iz.a- construcţii din piatră: o cisternă, aşe­
pul de a realiza acest obiectiv — poată li folosit raţional. Pc această legume pentru a obţine pe aceoslA
l)p|a. şi anslricn. conduşi de gene­ zată in coltul nonl-veslic al ce futil, mărirea suprufclci arabile — au fost cale am cîslîgat încă 2.5 hectare te­ calc producţii sporite Deja s-a tre­
ralul Cnstaldo. O dată cu retragerea săpulă ia stinefi. de lormă paraleli- arate drumurile ce nu erau necesa­ ren In total la gospodăria noastră cut la punerea în a plică re a prniec-
austriecilor din Transilvania, adică pipc-dCa, lungă de 4 metri, lată de re. ciştigind asllel peste 6 hectare colectivă au fost redate circuitului liilui în vederea irigării unei supra­
la 155G cclalea Tănlulni este dislrnsă, doi metri si .idilică de 8 metri, icn- de teren. O altă acţiune întreprinsă ai abil 53.0 hectare teren, rare lucrat feţe de 33 hectare.
arsă şi o parte din ziduri dărimate. cuilă în interior cu mortar hidraulic I dc noi în vederea măririi suprafeţei bine. cultivat cu cereale si plante fu­ Prin transpunerea in viată a pre­
rajere va face să crească mult prn- vederilor proiectelor întocmite vom
Săpăturile arheologice inlrcrjcsc şti- (contimnd foarte multă cărămidă pl­ 1 cultivate a lost darea în circuitul ara-
duclia agiicolă vegetală $i animală face sa crească însuşirile productive
Pe lî:iqă aceasta, no-nm preocupat atc pămiutnlui. asigurîiul astfel sno-
de punerea in valoare şi a altor m ea continuă a producţiei agricole.
surse de creştere a sunrafelci ara VIORFL VAS1LE
bile şi a producţiei. Asllel, pe cele preşedinte
2 hectare dc teren din jurul centru­ DUMITRU LUt'U
Ah, acest tineret ! Strict secret lui gospodăresc, care înainte nu erau ln:j. la C.A.C. $ibot,
lo lisilc, am wisăminl-it plante lu m ­ raionul Orăştic
P R O D U S E I N D U S T R I A L E
lumi — cincmalogiaful „fla a ira " ; ca se a u fU is in v ittx a rc
(Q udio HAŢEG : d in e le sălbatic Dingo
— cmcmatogialul ..Popular"; tu t fry y a ls o p H iu e tv rc ie
IC DECEMBRIE 19G3 IlUAV: Doctor in Hlozolie — ci-
PROGRAMUL I: 5.05 Ciniecc de nctnaiottrahil „St. roşie" 1 LONEA: J U C Ă R II Ş t P O D O A B E P E N T R U
întrecere; 5,25 Muzică populară; L permis sa calci tic iarbă — ci-
nemolorgtalul „Mineru/b TLIHŞ; P O M U L D E I A R N Ă
G.07 Melodiile dimineţii — muzică
Nc-apte pe autnslunlă — ri/ie/na-
uşDnra; 0,30 Emisiunea pentru ' î f y o c u f ' a / t - v u
lorirulul „V icto ria "; Y.t.zVFNA: C. >
sate; G-U) Jocuri populare; tî.45
din — ( incmntogrttlul „-Murit do-
Salut voios dc pionier,- 7,10 M e ­ r u l" ; IU A r Petre ( d istef — t /-
lodii populare in'.orp'Ctate ia nematouroUiI „Lum ina" ; APOL-
acordeon *>1 la clarinet; 7,:<(> S-i- DUL DE SUS: Idiotul — cincmalo-
Comcd/a „A h, acest tinetei I" urmăieştc c\ o/irf/'n Pilm ul dezvăluie acţiunile unei (jtup uri dc spio­ tul medicului; 7.*15 ('întrec; HO) iiralul ,,1’j August"; CA/.A.V; T u­
tunul — scrin I şi II — cinemato-
personajelor dinte-o realizare anterioară u studiouri­ naj situată la o întreprindere din Republica Pedctolă Sumarul /ia ru iu i „Scintci.i" HOG (jruiul „I.C S H.".
lor „O eU", intitulat â „ N oiiu prietenă a tatii". Pro­ Germană. Cu s p rijin u l com uniştilor, planul „ Strict se­ TarnntelC; 8,30 Poemul muncii în ­
blema care se pune in acest Ulm, realizat independent cret* al societăţii „ C oncordia", unde lucrează această frăţite dc W'ilhclm licrgcr; 10,30
de primul, este aceea a reeducării acelor tineri c irc, rim pare de spionaj, esle i/c.scopcr//, transportai in Re­ Muzică uşoară; 11.30 Scene vesele
publica Democrată Geimană, zădufnicunlu-sc as'lcl ac­ Q ju h iin
din dilem e cauze, ou apucat-o pe căi greşite, deve­ din operele ; 12,30 Din folclorul po­
ţiun ile uccslei t/rupăn pusă în slujba se rviciului ilc
nind nişte bulevardieri, tu apucaturi necivilizate. poarelor,- 13 |() Solişti romi ni dc mu­
spionaj amcucan. zică uşoara; U.OO Muzică popu­ me.te.0 voioşie
Comedia este atractiva, cu multe situalii nepre­ In lru n tin d toate prim ejdiile, com uniştii servesc
văzute şi se adresează in mod spcciul tinerelului. asllel cu devotament patria. lară; 15.00 Muzică din opere; 15,30 x a / j Z tttfj U fpU C M & P
Melodii dc estradă; 10.15 Vorbeş­ PENTRU 24 DE ORE
te Moscova; 1 G.45 Muzică popu­
V a r a ş i f u m A d i s p ă r u t o n a v ă lară; 17 30 Tinereţea ne e dragă; Vreme neslabilă. cu cerul mai CASETA
17.50 C miIoco de dragoste si noros ziua şi cu înseninări in cursul
nopţii. Vor mai rădea precipitaţii
jocuri populare; IU 30 Muz:că
sul) formă de Inpovilă şi ninsoare.
uşoară; 103)0 Revista economică
Temperatura va fi cuprinsă ziua
radio; 20.10 Muzică populară in ­
intre — 2 şi + 3 grade, iar noap­
terpretată de M.-iri.i l.ătăretu; 20.30
tea intre — 3 şi — 10 grade. Di­
N iapte bună. copii: ..băiatul şi
noaptea"; 21.15 Tribuna radio; mineaţa şi seara ceată.
21.25 A rii din opere; 22.20 M uzi­
că dc dans.
1 fi Dl:( LMGKIL I0u3
VIA' A. Vara şi Imn - - ( inemalorirahtl
„Pattia"; Sinet sccrcf — cinemato-
gratul „Arta"; Sl.MERM: Toată lu­
mea e nevinovată — t/nemobu/ru-
tul „ N u m ito r u l" 1 RL7 ROMA7 r
film u l „V ară şi lum “ este transpunerea pe ecran Filmul cu titlul dc mai sus esle o comedie cinema- Ah I Acest tin c rc tl — cincmulogru-
a piesei cu aieluşi nume a lui Tennessec Williams, Ingralică a studiourilor americane. Ar/iunca Ulmului Iul „liepu blica"; Trei zile ilupă ne­
(Iramatiurj american, cuie in lucrările sale rellerui (/ravileaMi in ju m l tinărului locotenent dc marină John murire — cinemaloriruhil „7 N o­
<'Kistcn'-:i cenuşie, lipsa de perspectivă, imposibilii::, Paul Sleeliler cure, adus urr/ent la Wuslnniflon. In Co­ iembrie"; A U i A IL! LI A : Plaja —
tea omului dc a se realiza in jungla capitalistă, ge­ mandamentul operaţiilor mo ale, primeşte unlinul < a cinemalngialul ,,\ id o ria "; Poses­
neratoare ilc ilrame umane. în termen dc 10 zile să tiâseusta nava excortatu iva unei nopfi — cincmato<iral:il
„Kornblntt". In raz contrar, locotenentul ai ca să plă­
,'V ară şi hun" este drama psiln>lo<tnu i \U 1. ( ,.23 August"; SUII-..Ş : Valsul ne­
îndrăgostită lăru sneianlc dc do dn rut Jol,u I tească contravaloarea nu\ ei — pes/c 5 milioane de muritor — qinenvilnr/talnl ,.Pio-
dolari.
un om uşuraiÎQ. (hol lin A fila t m multe s <ircsur; luna dc miere inrn băr­
Rus in'r-o asllel de situaţie, Slecklcr, care tocmai
Alrrn, doctorul a rumine rrrnnnscufn r dar n>.< bat — cinemato<iraiul „Sebeşul" ;
oieri dragostea pentru c-uic Alina $,-u jc rlh t m 1 pleca Intr-o călătorie dc nuntă, este nevoit să-.şr lase OUĂŞTlL Valsul nemuritor ■ - < /-
Inimoşi uni ai tincrctu. soţia singură şt să pornească pe urmele /an ei dis­ nemalogralui „Patria"; Voi dm alic
părute.