Page 51 - 1963-12

r«g.
Nr. 278* Drumul bOClaltemuitLti

aezi L '
R , J W «o Lupta pentru calitate

comisie a tineretului începe in

Din abatajele minei Lu peni au losl ca Adrian, Zboiovsthi Ion. iui acor­
O problema Importantă. mult d-jz- lună de lună sini evidenţiaţi în în ­ nă acumulată de organizaţiile U.T.M extrase mul «ice.-la mai mult dc dă toată atenţia alegerii şistului \ i-
bălu 1 îi de cutie p u ilicip.m lii Iu run trecerea socialistă. Dar mai sini şi care sub îndrumarea comitetului 5U.01KJ lone cărbune, îndeosebi pc zih.l din cărbune in abataje şi pe
ferinta organizaţiei U I M . de tn din aceia c«irc im-şi realizează nici U.T.M au organizat ..Joi ale tine­ . seama creşterii productivităţii mun­ căile de transport. Dc asemenea, s-a
U. M. Cugir a lo ri rdiiouicu comu­ norma. Si actele de indisciplină, ab­ relului" mult apreciate de tineri, cii de l.i 1.130 tone pc post, cil a criticat atitudinea unor mineri cu ex-
nistă <i 11 noroi ii Iii i. M u lli dinlre sentele. sînt cele mai numeroase excursii în localităţile cu monumen­ j f w r i fost plaiiilK.il, la 1,185 tone curbă no j o rie /i|j c.i Lucaci Andrei. Nagy A n ­
vorbitori ou discului despre pio- chiar in rindul acestor tineri, lată te istorice Şi de arlă. cu frumuseţi t , ge puşi. Do asomunea, la preţul de drei. care au acordat aleulic numai
cost s au obţinui economii suplimen­ depăşirii planului de producţie, ne­
blcniele i nvalăm uilulm pobiic dc ce, membrilor orgam/aliiloT naturale, sau iu localităţi in c«ire se
U.T.M. T inerii Vasile Pilule, Cilicor U.T.M. din secţii nu trebuie să le ridică Lilnic noi conslr ncl ii de Io- tare do peste 3.000.0U0 lei gi i) i imI calitatea.
(jhe Clii|oi»i. Am lroitie liardan, Glicor- f ic indiferent cum tşi lacc datoria ciiinlc sau industriale. Au fosl or­ mm Au mai losl ob liim lc şi oile suc­ Tovarăşii Nan Tr«iian. Ularn Petrg,
glie Gorog, Io<m Constantin, Metru ucenicul care lucrează lingă el. să-l ganizate activităţi .sportive, diferite cese lo Lupe ni — iod al hărniciei co­ Muri Vusile. M Pol rostii şi alţii, c.ire
Podii si «iUn. uu combătut metode- mute in permanentă .să-şi îmbogă­ concursuri gru „Cine şlm cişligă". lectivului de aici. îndeaproape în­ nu luai cuvîiUul in plenară, ou la ­
le unor propagandişti care picd.m ţească cunoştinţele teoretice şi prac­ audiţii colective, vizionări in co drumat dc organizaţiile de partid. In tu l propuneri inleiesantc privind re­
lecţii la goncm». m plc dc viată si tice. să i cultive dragostea tetă de lecliv a unor spectacole şi filme T A ' 1 cc priveşte calitatea cărboindui însă, ducerea procentului dc cenuşă din
activitatea concretă o (merilor In punică şi meseria aleasă, 1nlr-im ele. Aşa cum s a afirmat în confe­ s-an înregistrai rczulhitc slabe; pro­ cărbune. Asllel. s-a propus să se
acelaşi timp ci ou scos in evidenta cuvînl să-l pregătească pentru v.in.i rinţă, în ultim ul timp organizarea centul d<‘ cenuşă a crescut In Tt.it execute podiron dublă a unor abataje,
pasiunea cu cure propagandiştii Lu- ciml maşina sun utilajul va fi mi- „jo ii de tineret" nu a mai fost fă­ la sută, ln|ă de TI lu sută. cit este să se facă un iluminat inai bun la
cjen Har Im, lonn Peru. Zuio Novac, nud numai dc el însuşi, in aşa fel. cută cu regularitate. Acest lucru admis, iar umiditatea a lost mai locurile unde sc practică alegerea
llie Mica. Dnnicl Moldcu. 1 îio barbă (<i să poată spune cu m iu d ric : „.hi trebuie să dea de gindit noului co mare cu aproape iui punct şistului, hnncârcic să fie podite tu
$i nllii îsi îndeplinesc snrcm.i dc eu am contribuit la creşterea lui . milet ales Apoi. la activităţile cul- Iată de ce plenara lărgilă a com i­ sdndnrâ tare. vngonotclc să fie moi
mare r.ispundcre de n li propagau N-ar fi lipsit de interes ca fiecare tetului «Ic partid de l«i exploatare, bine curăţate.
cltst. Ei «iii fosl c v- i < I o n |»«i 11 pentru organizaţie dc bază U.T.M. să ceară tnral-arlisl'ice ce se organizează la care zilele becute a analizat proble­ Plouam a adoptai un plan de mă­
clubul din Cugir participă un număr
faptul c«l pregătesc cu niult.i grijă ma calităţii cărbunelui, a fost bine suri tare să ducă la micşorarea con­
mic de tineri de la U. M Cugir deşi,
fiecare leclie in cadrul căreia Lip venită Informarea prezentata dc to­ ţinutului de cenuşă şi a um idităţii
aici exislă reale posibilităţi. Orga­
lele concrete din vi«i|«i si munca t i­ C o n f e r in ţ a varăşul inginer Nicolac Nicoiici, şe­ din cărbune. Printre altele. In pla­
nerilor sini sirius leijole de tezele nizaţiile U.T.M. din secţii trebuie ful evpto.ihirii. cit şi discuţiile pu r­ nul de măsuri figurează obiective ca:
îndrumate să atragă un număr mai
teoretice. o rg a n iza ţie i U .T .M . tate In plenară, an scos la iveală urmărirea zdniră a procentului dc
mare de tineri in echipele dc dau
Din partea organizaţiilor de b-izfl d e la U. M. C u g ir suri. oor. teatru, să cultive iu rîn- o serie dc lipsuri pentru care cali­ şist vizibil, obligativitatea cxccuhV
U.T.M. s-n coiul să se acorde mai <I• 11 lor dragostea pentru dilerile arte tatea cărbunelui nu 5-n ridicat la rii puşcării selective a intercalai iilor
multă oleniie activităţii ce se des- w w <»' s x w w w w Datorită priteperii şi sirguinţei lu muncă, electric ionii Gaer Pruncise nivelul cerut S a reliefat faptul că sterile, luarea zilnică a probelor de
(literatură, piclură, sculptură, mu­
fAşoarâ in cursurile învălui) untului tinerilor să şi pună următoarea în ­ zică ele.). şi Dcncş Pruncise, de Iu I.C.M.M. Pelroşuui. execută lucrări dc bună ca­ în goana după producţie unele sec­ şist vizibil şi afişarea rezullnlelor
poli tic U.T.M., să si aducă conţii trebare : „Ce am făcut cu ca tov«i- litate. Ci «iu îost in multe luni cvid cnlru(r in inlrccercu socialistă. toare şi brigăzi an neglijat călit.i- la locurile de muncă. folosir«'«i
India la cducare«i comunistă a ti­ răşul meu să devină un muncilor * Polo: N M O LD O V LA N U te* cărbunelui. Uu exemplu in acest pnlvpriz:ilo«irelor mae<inice la toate
nerilor. cor-şticn!, sini cu un bun exemplu In conferinţă a fost subliniat apor­ sens îl consliluie scclorul III. sec­ locurile de muncă şi altele. Dc ase­
O problemă de educaţie. care pentru el" ? tul însemnat al tinerilor caro tor dc unde anul acesta s-a extras mene.). plenara a hotărît s i fie lo-
lucrează la U. M Cugir la realiza- coş mai m.ire cantitate dc cărbune.
vizează însăşi conslimla tinerilor, O im ile lu l U.T.M. va trebui sa Metode de mare precizie şi rapiditate losili mai bine agitatorii şi tovară­
spiritul lor de răspundere osie dis­ urmărească cu m«ii mulul perseve­ rea ritmică a sarcinilor de plan, la Datorită faptului că aici mi s-a prac­ şii dm activul f.Trfl de partid, pre­
ciplina. Asupra ei s a oprii aproape rentă cum se ocupă organizaţiile dc creşterea continuă a calităţii maşi­ Piecarc v.is execut.il în acest an 11o 11Arii continue a procesului do fa­ ticat sistematic alegerea şisiulai v i­ cum şi ngitalia vizuală
fiecare vorbitor, a lori lialal.i m bază U T.M . de tinerii («ire trec nilor iinclle ce se fabrică 1<i Cugir. la şantierul din Turnu Scvorin a sta! bricaţie. De exemplu, dotarea ş«iniie- zibil în abataje, că puşcarca selec­ Luci«Irile plenarei «ir fi fosl şi mal
răspundeic si in darea de seamă. pragul uzinei Aceşti muncitori, că- Sub conducerea to m ile lu lu i de partid,
„A m oblunit succese privind îm­ comitetul UT.M . trebuie să m ili­ pe cală, in modic, cu 2 săplămîni relor cu macarale puternice a permis tivă n-«i fosl folosită peste lat acolo rodnice daca ar li participat la dis­
rrra pentru prima dată li se dă în extinderea metodei de asamblare a
bunătăţii eu disciplinei dar imn o- primire o freză, un strung sau o teze în continuare pentru educarea mai pu|in decit ceh* construite tn unde condiţiile de zăcămînt o cer, cuţii muieri şeii dc brigăzi. D inlre
veni mult de lacul iu atenrifl p ri­ maşină de rc<Tdieat, trebuie prim iţi tineretului in aşa fel ca pe fiecare 1963. Cargoul dc 4.500 tone. lansat navelor prin sedii şi b!oc-sec|u La procentul de şist vizibil «i depăşii ci- toii Insă numai minerul Petre Con­
vinţă" — spunea Iov. Cdicoripie tinăr să i caracterizeze chinul, dra­ conlocliunnre.i subansnmhlelor se fo­ Ira admisă. C i urmare, sectorul a
cu drag. să lie sjjr i j 111ili in elnni- recent la şantierul naval din Gal«u|i. stantin o disnilot despre calitatea
GOiOg. Intr-adevăr. c onici m|n a re­ n,nea rp'cul.itilor inerente începu­ gostea f<i|ă de muncă şi răspunde­ losesc albume de croire mereu per­ fost penalizat cu pierderea a G.J00
levat faplul că numărul tinerilor tului. să li se vorbe.iscă despre rea pentru sarcinile de producţie şi a fost construit cu 4 luni mai ele­ fecţionate. s-a introdus trasând op­ tone cărbune, c.ir.lilalc ce echivalează cărbunelui. Ori, cuni bine se ştie,
obşteşti. Proiectul <lc holăriri n- vi cmc Rezultate asemănătoare au lupta pentru îmbunătăţirea calităţii
cvire obsenlCiiză ncmolivnl, se în- prestigiul fabricii şi să li se cultive tic al tablelor Pe şantiere, toate tipu­ cu producţia pe 5 zile. Trebuie să
voiesc sub «imunde prele.xlc, sau răspunderea pentru sarcinile ce le doplat de ciilro conferinţă cuprinde obţinui şi constructorii navali (lin cărbunelui începe în abataje, adică
sarcini o căror îndeplinire oferă po­ rile dc nave se construiesc numai dea de gindit acest lucru conducerii
roscsc timpul de lucru, este im ă revin Ollenila. Conslanla. Hrăila ctc. acolo unde procesul dc producţie e
sibilitatea obţinerii unor succese mai prin sudură. Sudura automată de
mare. Acc«ist«i influenţează nerjaliv Numeroşi vorbitori au subliniat Reducerea ci-liilui do fabricaţie se sectorului şi biroului organiz«i|icl de condus dc mineri şefi dc brigăzi.
realizarea în întregime a sarcinilor rolul postului UT.M . dc control ca mari privind educarea comunistă a dalorcşlc in bună măsură înzestrării pildă este folo>i!ă la circa 40 la su­ bază S a dovedii prin lapte că atunci Aplicarea în practică a măsurilor
de plan. folosirea maşinilor si u ti­ metodă folosită de organizaţia U.T.M tinerilor constructori de maşini. şunlieroîor cu utilaje corespunzătoa­ lă din lucrările ce se realizează la cind exislă preocupare, din abatajele
lajelor la inircagu lor capacitate. in combaterea indisciplinei. Din S. CERBU un vas. Carcspunzător s a extins şi sectorului 111 sc poale extrage mimat atlopînle şi intensificarea acţiunii de
Unde trebuie căutată rădăcina a cele 13 colective «dc posturilor re. nivelului telmic aciuai şi jieile:- imhunălâ|irc o calităţii cărbunelui in
ccstor apucături ? Aceasta a loşt U.T.M. dc control a fost remarcată controlul calităţii sudurii prin me­ cărbune de bună calitate. Dc <iici a specia) în abataje, vor face ca in
întrebarea pusă de un vorbitor. Si activitatea celor dc la montaj, me­ tode de mare precizie şi rapiditate, pornit chemarea: „Nici un vagonet v iilo r colectivul minei Lupeni să ob­
mulli dintre cei înscrişi la cuvînl canică II. sculărie şi maşiru unelte Eficacitatea unor folosindu-se in acest scop şi izotopii dc cărbune şters pentru şist" şl ţină realizări frumoase la toii indi-
an dat răspuns întrebării. Sini sute care, prin organizarea unor raiduri- rad ioneli vi. linii în şir multor brigăzi uu li s-a Ciiioni de plan.
rin elevi la şcoala profesională caro anchetă nu combătut unele acte de măsuri Productivitatea muncii tn industria rebulot nici un vngoncl de cărbune.
fac practică la noi în uzină — spu­ indisciplină in producţie, nclolosl- noastră constructoare de nave este Din discuţiile pnrinlc a reieşit Inp- EUGEN POPA
nea Iov. Gheorghe Moise. ren din plin a timpului dc lucru
.— ..De aceştia, de educaţia lor. ctc. Un sl«ib interes fală dc fictivi- Colectivul fabricii chimice din şini sl oameni se obţin acum mal acum dc cuca 4 ori mai marc fată dc liiI că unii maiştri nimeri cum suit (din postul de corespondenţi
Orăşlie a obţinui în cursul acestui multe produse aceea realizată in 1950. M iiller Albcrl, Cotescu Dumitru. Mo­ voluntari dc la E. M. Lupeni).
ar trebui s«ri se îngrijească mai mult lalea posturilor U.T.M. dc control
an rezultate frumoaso în muncă. Cu O altă măsură aplicală, c<irc a dus
fiecare organizaţie U.T.M. din uzina l-a;i manifestai organizaţiile U.T.M.
toate c.i sarcinile dc producţie «iu la sporirea pr odiiolivilă(ii muncii,
noastră. Am avut prilejul să ve ­ din sed iile timplărie şi nr. 4 de l«i fost mai mari fată dc anul trecut, csle punerea în funclimic la nivele
dem din pnrlen lor anumite acte du mecanic «ă 1 unde activitatea lor este muncitorii de aici. ajutaţi şi indru- de reacţie a unui nou compresor. In
indisciplină, dar ne am complăcui slabă. m«i|i in permanentă do organizaţia anii lrocu|i. dalonlă lipsei acestui
în această situaţie. Consider, «i in- Din complexitatea sarcinilor cc de partid, au reuşit să-şi îndepli­ compresor, debilul de ocr din c in e m i i t j t
cliciat Iov. Moise. că ar trebui să stau în fala organizaţiilor U.T.M. nească sarcinile planului anual in 11 era mic. Din arcaşlâ cauză rond in rj SI M i J
ne îndreptăm atenţia spic ucenicii privind ediicarim comunistă a tine­ luni. Succesele oblinutc se dalorcsc chimică intir/.i«i. dura mai mult.
de «i7.i — viito rii noştri nimicitori relului o importantă mare o are aplicării in procesul de producţie a ALum, debitul dc «ier este mai marc,
do mîinc organizarea judicioasă a timpului unor măsuri tehnico -organizatorice reacţia se desfăşoară intr-un timp
..liber al tinerelului. Participanţii lu
mmicîTori tineri, proaspeţi; eficiente lu planul M.T.O. s au pre­ mai scurt
absolvenţi ai scolii profesionale care conferinţă au relevat experienţa bu­ văzut măsuri concrete pe executanţi l o t «inul acesta s-a dat in exp!sa­
Lunar conducerile se d iilo r an anali­ târe o nouă moară pentru măcinarea u
zai eficacitatea măsurilor aplicalc şi polielilenci. s-a instalai tn cadrul fa­ Caz grav
a acelora rare urmau să fie luate. bricii un tambur pentru măcinarea
Si tist Ici. planul M T O s-a îmbună­ hazurilor provenite (le la presarea
tăţit periodic cu noi măsuri. Trebuie «îminoplasluliii şi imul pentru omoge­ Co In fiecare ilim ineulu, lib ru tiu — Tovarăşul L o v)\ este ? — Cu fov'u/u.şq Nemeş, vă rog
Inlreprinderile dc colectare a fie­ găraş, uzinele de levi din Roman şl arfilal că majoritatea din ele an dus nizarea piroluzilci. Instalarea morii din siiatlu Hc. Pcfru G ro/n din — ? ? I — Imediat.. Lih nu şti nim ic dc
rului vechi mi trimis ololăriilor dc la ..Llcclropnlere'1 din Clrainva, Uzinele la sporirea productivităţii muncii. de măcinat şi a Iambii i ilor a sporii Deva, sc descinde Iu inele o/if — Cum, nu eşti lu ? Vii torj ca soarta M urqurctci f (sc aude In
începulul anului şi piuă acum aproa­ mecanico T. Severin, tinerii din ba­ S.i dăm nu exemplu. La sectorul produci ivi la le«i muncii cu ) 2 l«i sută. M erubdâlut in sosirea cu/npurri/o- Lih. Chem aţi-o vu torj... tclclon). E bolnavă, dur cine o
pe 1.555.0IIU lone dc Iior vechi, de- zinul carbonifer al Văii Jiului, din maso plastice «ni losl puse tn func­ In alară dc «ueasla s-n trecut la re­ rilor, personalul luce ultim ele re- — Da o prietenă I caută
păşiml cu 3,3 la sulă pievedciile satele raioanelor Medgidia, Islria. ţiune în cursul areslui un 10 muşini petarea reacţiei de scoatere a sulfa­ 11 / şa r i fnui lei ţi p rc /e n lu n i nou- — Tu cş/r L ili ? Li li drarjă, aici — Un „pr/cicn* I zise vinzătorut.
planului. Tulcea şi din numeroase «iile de injecţie automale. l o t aici s-«i in­ tului de 'nangan din rodocrozilă. In iilo r in vitrină. ialu ca iteo- cred cri (/h/ccşfi cinc i. A doua zi s a aliat că toată în­
Jn această acliunc pa lrioliră au fosl localiiă|i au adu nat c ele mai trodus folosirea matriţelor cu un Toate acestea nu făcut ca in II dală sc n c ţlc prima clientă. — I ? ? I scenarea cu spita lu l a lu ncfionarci
antrenaţi un marc număr de oameni m iri canlităli de metale vechi. N u ­ număr sporit de cuiburi. Dară îna­ Iutii phuml productiviI«11 ii muncii s«T Puie rea obişnuinţei .şi tcqnUlc — Scumpa meu, m-a cantul c i­ M argareta Nemeş, nu fusese decit
ai muncii, tineri şi virs*nici. din iulie- mai dui metalul expediat o'.elănilor inte, !<) produsele flacon, cutii sur- fie rcnli/nt in proporţie de 101,37 la bunei c a v iin lc nu l Insa rece pe neva ? Fii prudentă si nu pomeni o m inciuna. Dacă mai sint aseme­
prinderi şi instituţii, pionieri şi elevi pngan şi la Opacele din polieti'en, sută. v in /.uhu : nea „c a /u ri grave* ele sc pot v in ­
dc tinerii clîu Valea Jiului, in II luni numele meu. Tu cc-fi spun ; scoa­
din toate colturile tării. se foloseau matriţe cu 3— 10 cuiburi, S. DRAICA — P u llitil Cu cc vă putem te-m i maşina pe birou şi nnunfd deca. C h iu lu l şi atitudinea înapo­
din a.c>( an se pol etaboia peste
M uncitorii de la uzinele „Sl.'.igul acum numărul areslora a lost du ­ (Din postul de corespondenţi iată luţă dc muncă nu pot li ca-
servi '< şc/i/f cu eu îs la spitul.
roşu" Hraşov, Combinatul Chimic Pa- 3.000 tone de otel. blul. Deci, cu acelaşi număr de ma­ voluntari de la l: C. Orăstie) __ 7 2 mutlate.
— .ţif/f», caz u fijcn l, \ reuu su dau
— Da diuyă, „c u i c;/ov", s-u fm- IO A N HENT
un le leton.
bo ln ăvit mama nu şl iu, cu inima, - I
— ! ? (
cu...
n V J ^ J • © o B © j j ® v o 1 Pură să mai u ţlcp tc în cu viin ţa ­ — Cc nenorocire. Interveni din
I m b u n a t a ţ i E ^ s rea, clienlu se repede lu lelelun, nou vin zu lo iu l. UnH frizeri oblşnuieso să
ridică receptorul şi lotmează nu­ servească client»! după ..ochi"
— Cum ? Da sitpir că da, dc la
mărul. Cuhnea I T ctelonul
sună
de — ocupai. spital. De la tele lo nul de... <ju rdă.
— L xlru o u lin u r, c insuportabil h; aici cu mumu, s u r putea s-o
interne/..
DezvollarCv^ industrială a 1 lune- tr11( 1111«ir sub lu.de aspeclch'. Prin- v.i li mai bine gindilâ şi aleasă cu şi sanitare, sînt încă multe lipsuri tctelonul usln I N u-i liber nici d i- — ’< !?
doaroi a alias după sine crearea u- ire «dlele. din relcr.il s a desprins alil aspectul laladelor va fi mei In i­ alil in ce priveşte termenele de c- mineufu . — Urne drugă, am încredere,
nor condiţii de yiulii şi odihna dia ca. colectivul şan I ieriila i tV cons­ mos mai atrăgător. încercări în <v xeculic cil şi cnldalon La acesl-M £ ne,V,mia. glm lcfle v in ,.« im u l T „ m_0, st.,vj|
ce in ce mai bune siderurcjişlilor si trucţii civile 1 < SI 1 va trebui să C< st sens s au tăcut şi re/ullalnle se mai «nl.uigă numeroase lucrări ţ i intervine . A lta nu găsesc...
celorlalţi muncdnri luuiedureui. ta»- dea tn lolosiuţă anul acesta o su­ mărimle r.iniase ro-'danle d!n anii
ie rtivul şantierului IV cuiM rucln prafaţă InouIhLi dc 3dA()() mp. r-a- sini meritorii. In anul («ire vuie lrecu[i Aminarea execuţiei lor ,le — Nu va supăraţi, cc s-o Intim - in lr .0 s C Q US{Q
civile din cadrul I.C.SI1 s a s lu pre/enlind pesle 3 IK apai lannuile a posiliUil.ilde de înfrumuseţare <) la la o lună la all«i dure la dch.Mi.ira V ,en nenorocite tn înm iite f
dnit să satisfacă cit mm tune ceriu căror beneiinar v«i li I G.O. linii.»- Iadelor vor fi umil m«u hogi d«ito rea înlregii inslahitii prin u/m -j oi — Fură su răspundă, „clie n ta " s.u slirşii. Emoţionata, Mu/gorehi
tete oamenilor muncii. M ărturie sini • loara. Constructorii apreciază (ă rită lolosirii vin«icrlului. prematură. Licliirlarea acestor aşa il măsoaiu pc virv/utor, puţin de Mcme.ş, lu n c iionuta la serviciul u-
sulele dc blocuri devenite cu lie ac(»«istă sarcină v«i li realizată şi se Cu loale rezultatele oblinute. ele zise „cod ite” uu suferă mei o a- m /s. cu un aer de in diletcnţu, de provi/.ionarc ul T.I'.C.H., aşc/.ă re­
c«iro zi lot mai lrumo,ise. lot mai vor da în plus circa 30 apai tamenl.? uu sini pe măsura posibilităţilor şi iHlnare. p u n ă el era vinovat de to t... răul. Dco- ccploru l in turcă. Faţa f se lum i-
confortabile. Industrializarea lucrărilor de cons­ exigentelor mereu sporite alo I>ou;î (’alitalea slabă a unor lucrări «i datu, la un girul interior, Drţa i sc llC(l/(l (/p, n n ll:
Din anul !9do şi pînă iu prezent um hi. pi()iiinvar?a in procesul do (iciurilor Şi loc.ifarilor tn munca lost pricinuiţii şi dc insuficienta lum uica/ă şi lorm cu/u dm nou nu- [)Cci a /l s/ „ j /0 . spital M ersi
constructorii au predat oamenilor producţie a unor metode «ivans.iîe constructorilor s au manifestat o se preocupare a unor maiştri şi şefi de m ărul anterior, tn s lîiş it.. Inim os şi.., iese
muncii din oraşul regional llunedoa- c.«i : oi(|aniz.iiimi in brigăzi complexe rîc de lipsuri şi deficiente, care «ui loturi in însuşirea şi cunoaşterea do
ra locuinţe ş» erliticii social-iulftirtde cu plata In acord global ; turnarea dus la o Cfiliialc nc<orespimzăloau? taliilor de oxeciilie a lucrărilor de V în /ă lo ru l este cel d in ţii care Enigmă I N cp ulind rezista is-
ce însiimea/.d 170.000 mp. $upr<dalu betonului In rofrnjo glisante, fo lo ­ a m nllor lucrări. Şi cum era şi «le finisaj, lucru ce a condus la Inlcr- răsultă uşurai. „C c binc-i cirul păci, la otu 13, vin zătoru l din li-
lociiibiîă, (i.000 mp. sp«i|ii corner- sirea panourilor prchihrirule ele, au aşteptat, aceste «ispectc «iu cons.i pretarea şi executarea greşiţii a n- poţi ajuta un om lu necaz’', spune bră tic pune im'nn pc receptor.
r.iale un shidion cu o capac!laic de rcrior«i Apo; nerespectarea liiii.'i mui mult pentm sine. şi se rc lia - — A lo T H C M serviciul dc a- t-H i/.kH U L: Ce aveţi sm e riţi Joi.
telm olrgice fixate a dus l«i supea-
13.000 locuri. un lealul, o rarii de c/c. In acelaşi timp, începe şi con- ptovizionurc ? ochi ?
cultură, două şcoli elr. A( esla °ste C o r o s g â f l G j i r e i m U t c c o f i i t s î r t u c î o r â puricio.i unor lucrări m lhienlind ic. v crsoţia : —• D a i C L IE N T U L: Nu. Sulur din cauza
bilanţul succint al consl/uriorilor in şâ I i e n e î î c F e i B 'I qalîv calitatea. N iii calitatea unor
cei pesle I \ am dc şantier lumedo- materii iirmie şi materiale n-au co­ b ric iu lu i dum italo.
r ca n. Cum m>«i rpistul p«-iitni In i­ respuns destinăm lor Lasă de «torit
mos şi confort c in (ontinnâ evo lu­ permis conslnu lorilo r să sporească luil subiectele in turul cărora s au si reccp|ionare-.i şi manipularea a
ţie. e şi luesr să spore.i>«-.i exigen­ productivitatea muncii şi sa înilui purtat cele mai multe disentn. ccstor materiale.
ta locatarilor tată dt* calitatea coiw o«11iili'a**c.«i calitatea lor Anul ac ?v D;n returului prezeidal dc iin|. Mulţi dintre parlicjnaiili au arAt/il La 1 C I L . Simen a, maşina dc spălat borcane V in ătoru l Spineanu L iv m din Simeria obişnu­
truc111lor civiio. îndeosebi o Imis-.i Ui. mai mult de .ii în anii Ircvnt». arhitect l ia m isc Wetier dc la I.G.O. necesitatea colatiorării mai sUinse nu orie purii m funcţiune. Morc<niele se mai ieşte să „vineze" pasările dm curiile celătenilor
juriu. dintre constructor şi beneficiar. îna­ spală încă cu mina.
>c constată u preocupare mai sus- Ilnliedoaia. cil Şi din cuvintul Iov intea aiurării oricărei lucrări, cons.
Din iniţiativa biroului executiv ;d limil.i pentru iiiibunălalir ea calilatn •>('rb.m Glieoir|lie. iiKpiier şei ia tructorul şi beneficiarul trebuie să
Consiliului local al >iudu al vor dm ,>i «i funsa|iilin I«i« i • iriLor. L«i m u l ( S i l . M ioc l)ama<( !iiu, ingi«ier studieze in rcm iin proieelele şi să
Hunedoara a fosl oiganizală la c! i multe din blocurile dale iu lolosinla şei I.G.O.11., a directorului adrunrs găsească cele mai economicoase so­
bu| ..Construi torul" o con.slâlm e rmn suit I) H I I A. 114 115 şi l)!o trai:v I râurise Mudai de la C S I I . luţii practice de e.veciihe
Intre consirurlor şi heneîinar avuni cuiiIo nr I şi 3 lip Oneşti etc le*- a rl riginhlor de ş.miier O rla vi ui In viilor v«i Ire.lmi acordată mai
Ca temă iint)iuiăiă|ii<M cahliilu con­ uelim oiui n «i avut nici o o lj.e iv i Glieorghean şi O vidiu Scuiln şi a multă «ilentie lucrărilor de finisaj
strucţiilor şi unu cu seamă a lin: co!oihil|i inirhcipanh la disculn,
he. Toate lucrări le, inclusiv finisa şi îndeosebi a tencuielilor in bti-
sajtdui La consfăluii e an |)/irli( :pf«f s au conturat Şi mai .ptecis lipsurile Ctilăni, băi. cămări.
mmnbni comisiei ingineiilor şi ion pil, au (ovl de «r.alilidi* ircpioşiilubi. Critici serioase au lost aduse con
In ohtinerea acestor succese un In încheierea consfătuirii a lu d
uîc.ieniloi <l<* pe lni(|a ( onsiliul lo duceri: uduiico cidmiinslra'uve a
• ol «io seamii I a «>vul ■ n■ i r»■ "o poli cuvintul iov Rmruhis Orde«iiui, se
cal al ?iiubi alelor. ramura consirur U Ş I I . c o i'd 'u vrii Şantierului IV rretar al Gomilepi'ni oi.isr'nesc H u ­
Iii, miinciluri maiştri, le'inx ;«-viii şi lic«i cJui aliva «e.^laşnial.i «k* tn construi T i i civile pentru (aptul că nedoara al M N'l R El a sublinia’ sar-
ingineri de la I C S I I Au mai fosl qaiuvatia de |)«iiîid in m u lu rile roa uu a stăruit in permanentizarea si
sli uctoril«»r Lot mai ninl|i con:>t,':u: etnite sporite pe care patlidnl !e
prezenţi de asemenea rem u/culanti dcz.vollarea i c'zultatelor bune obli- pune in f«d«i coiistrucln rilrr «le a
din partea tmneficiaiului I.G.O. H u ­ lori (lo\u (b'SC interes şi răspundere linte la liiusarea unor tilocuri Pap îmbunătăţi continuu calitatea turcă
nedoara. a şantierului T K < _ C.hil in sporita in ridicarea cablaţii lucra Iu! c«i uneori controlul maiştrilor :>* r:Ior şi a srurla termenul de exa-
direi lia administrativă a C S 11 Dia rilor I n lapt p n /d iv il constituie sol ilor de loturi n-n lost desm! de cutre De asemenea vorbitorii? a in
partea St.ituln: popular al oiaşut ii drăd.iiiiilo coiislriichnilor in găsi­ exiui'iit şi operativ şi c.1 s a insis­ ^istiil asupra intensificării mnii<‘iî
regional Hnncdu.na a participai ing rea unor lorme vai Pilc a lcra:.eu»i tat mai mult asupra termenelor li p o lilic f penii ii întărirea disciplinei
V ictor 7ali<ircu. vir ( preş mIu*Ic L«i şi balcoanelor, adecvate asamblulul zice, <i l.icnl ca unele lucrări de îi şi a răsjMinderii in riiidurile consirn;-
eorsfălnire an i'a‘ l ’>'ii>al şi c«'nslr.ic- arliile tura! al blocurilor, e v itind
nisaj cum sint cele de ta blocurile lOrît<*r
tor» evidenţiaţi |n întrecerea soţia ne cil posiliil monotonia şi ş«iti!«»- F.-3. L 4. L-5 şi atlete, să fie de Gonsf.îtnîrea a constituit un rod
lisl«V 1 u»L Si rez.'Matele in această direc­ slabă calitate. La putină vreme după nic schimb de experienţă Ef:rie<ita
ţie sini evidente mai rn seamă in
Consfătuirea a întrunit f.ictorii de darea in lolorinbi a accsloi tilocuo °i putea fj si mai mare dac«t er«iu
ba2ă de ^are detunde calitatea cons o'.ocuriie micro raionului III. «u lost necesare reparaţii şi reme tnvitalî sfl participe sl reprezentant!
trncliilor Mine întocmit, referatul Vorbind despre calitate şi frumox rlieri. din partea proiectantului ş) Uzinei
prezentat de tov. ing. Stelian Po nu trebuie scăpată din vedere nici In ce priveşte lucrările de Instd- „V ictoria* Călan, la adresa cărora Dacă vrei să speli borcanul, La ce bun su su le iI spinii
pescu. şeful şantierului IV construc­ înfăţişarea exteno.iră n blocurilor lalil a punctelor termice staţiilor s-nu făcui multe referiri tn dism Cu maşina-i ă ilic il; F rigu lui cu aşteptatul}
ţii civile, a a n ', ; /a| molid deral Lucrul ar da a fost d e *«11 (el subli de liidrofor, reţelelor de «i i curent, tiile pnrlale. Aştepţi după ea lol anul, Piuă au coteţ vecinii,
problema calităţii şi finisajul cons- niat şi in referat. Cu cil cromatica instalaţiilor înleriomo de incălzirc S T R U Ţ A O ri il speli ca la... I.C.LL. M erg i ia sigur cu.., vin ulu i.