Page 52 - 1963-12
P. 52
Nr. 2789
Pag. 4 Drumul socialismului
Yeşfli «Iaşi făfl*39e socia&aste
• In anii puterii sovietice. învăfă- ci pal 120 dc cursanţi, cca mai maro
mintul de toate gradele din I R.S.S. parte din întreprinderile miniere.
a cunoscut o intensă desvollare Dc • Recent a apărut o broşură a D i
la numai 9,7 milioane elevi, cit în recţiei Centrale dc Statistică de pe
văţau in şcolile dc cultură generală lingă Consiliul dc M iniştri al R. „P,
de toate gradele în Rusia prerevo- Bulgaria care ilustrează creşterea du 5
lutionară, in prima jumătate a anu ratei medii a vieţii populaţiei Dulqa-
In interesul dezvoltării colaborării O . M . U . lui 1963 numărul elevilor la şcolile riei in perioada 19G0-I9G2. A ici so
de cultură generală a ajuns Ia peste
arată că datorită reducerii mortalită
economice internaţionale Lucrările Comitetului de tutelă 42 milioane. ţii la 8.2 la mic în perioada sus
mon(ionata. (aţă dc 13,4 la mic cit
Aproxim ativ 7 milioane de munci
Rezoluţia iniţială de delegaţia R. Pină in acost an, datorită opozi economică intre toate statele. Spe NEW YORK 14 (Ageiprcs). — vernul Republicii Sud-Africane, man tori, funcţionari şi colhoznici sovie era în 1939, durata medie a vieţii
P. Romînc ,,Principiile unei declara ţiei teprezeulanlilor unor ţări occi răm că această conferinţă va marca Comitetul de tutelă a adoptat pro datara acestui teritoriu, „subminea tici îmbină munca cu învăţătura, ur- populaţiei a crescut faţă dc anul 1950
ţii asupra cooperării economice in dentale din cadrul grupului de lu o continuare a începutului pozitiv, iectul de rezoluţie in problema si ză pacea şi securitatea internaţiona mind cursuri serate sau fără frec cu aproximativ trei ani. iar in com
ternaţionale” care a fost aprobată cru creat pe baza unei rezoluţii * realizat prin adoptarea rezoluţiei in i tnatiei din Africa de sud vest, pre lă” . hleea convocării Consiliului de
In unanimitate dc Adunarea Gene- Consiliului Economic şi social, pen ţiate de Romîniu” . Securitate pentru a examina situaţia ventă. paraţie cu anii 1900-1905, cu 27 de
rală a O N U., este apreciată ca avind tru discutarea acestei probleme nu Cliedly A ya ri (Tunisia): „Rezolu zentat da un mare număr do lări critică din Africa de sud-vest a fost ani.
o importanţă deosebită pentru ex au fost redactate decit oiteva para ţia romină scoate in evidentă nece afro-asiatice. sprijinită de 08 membri ai C om ite
tinderea in viito r a colaborării eco grafe ale unui document de p rin ci sitatea stringenta a elaborării un-?t In preambulul proiectului de re tului. împotriva proiectului de rezo • Puterea hidrocentralei de la ° In zonele dc pescuit din Marea
nomice internaţionale şi aşezarea pe pii, dar nu s-a reuşit să se ajungă declaraţii de principii si accelerarea zoluţie se arală că politica pioino Bralsk a ajuns la 3,6 milioane Kw, o Nordului şi Marca Baltică s-a trecut
ba/e noi a rcla liilor comerciale din Ia un acord cu privire la titlu] do lucrărilor în vederea de finitivării ei. vată In Africa de sud vest dc gu- luţie au votat numai delegaţii Re dală cu intrarea in funcţiune a încă la utilizarea ccografului, un nou
tre state. Acestea sini dc altfel şi cumentului. La O.N.U. s a apreciat Ne pronunţăm Împotriva barierelor publicii Sud-Afrioane şi Portugaliei.
principalele obiective ale acestei re că proiectul de rezoluţie romin re artificiale ridicate de unele ţâri. două turbine. Cu aceasta numărul instrument fabricat in R D. Germană.
zoluţii. prezintă un ajutor substanţial acor Coexistenta paşnica trebuie introdu agregatelor a ajuns Ia 16. Datorită ecografului, care funcţionea
Adoptarea ei in unanimitate este dat grupului de lucru şi totodată o sa şi in domeniul relaţiilor economi La New York s-a deschis Cercetările făcute în timpul lucrări ză pe baza ecoului, plasele de pes
op rezultat pozitiv al iniţiativelor confirmare a necesităţii elaborării de ce şi comerciale dintre Est şi Vest.
Inlreprinse de delegalia romină pe către acesta a unei declaraţii şi nu iar tarile aflate In curs dc dezvol lor au arătat că in regiunea liralsk cuit sini permanent adaptate după
conferinţa
linia dezvoltării cumcrtuliii interna a unui document. tare trebuie să beneficieze, alături Pentru o lume fără poziţia bancurilor dc peşti. Efecluind
apele Angaroi sini sulicicnlc pentru o
ţional. Se ştie încă de Ia sesiunea Efnpă re Adunarea Generală a de celelalte lări, de rodul noilor re hidrocentrală cu o putere dc 4,5 mi pescuitul cu ajutorul noului instru
a 12-a a Adunării Generale. R. P. aprobat In unanimitate rezoluţia, o lata in cadru) colaborării". răzhoaieu
Romină a propus penlru prima ooră surie de reprezentanţi In Comitelui Sorgio Aponlo Rouanct (Brazilia): lioane Kw. De aceea s-a prevăzut ment, vasele dc pescuit s-au putut în
Înscrierea acestui punct pe agenda pentru problemele economice şi fi „A m sprijinit şi sprijinim ideca ela ca în anul 19G4 să fie monlatc încă toarce iu porturi cu încărcătura p li
sesiunii O.N U. nanciare au făcut următoarele de borării unei declaraţii de principii NEW YORK 14 (Agerpres). care se pronunţă pentru consolidarea patru turbine, fiecare cu o putere de nă, cu 8 zile mai devreme decît pinâ
In cursul anilor care au trecut de claraţii trimisului special al Ager- asupra cooperării economice interna La New York s-a deschis la 14 de păcii şi atragerea Ia această luptă dc
atunci, s a făcut simlită tot mai mult pres la O N U. : 225.C00 Kw. acum.
ţionale, deoarece multe dintre sis cembrie conferinţa ,,Pentru o lume noi organizaţii. Participa ulii la con
necesitatea elaborării unor principii .1 V. P. M a rjm is (Indonezia): ,,Re temele existente nu sini in prezent fără războaie" la care participă re ferinţa vor formula, dc asemenea, ce Hidrocentrala de pc Angara a fur
ca : respeclarea in relaţiile economi zoluţia iniţiată de Roinînia consti «adecvate extinderii relaţiilor comer prezentanţi ai organizaţiilor obşteşti, nizat do pe acum economiei naţionale • fn cadrul campaniei de Împădu
ce dintre state ci egalităţii, iirle. tuie un început promiţător, care duce ciale dintre state Ele au losl stabi reri concrete pentru o politică dc pa- rire, populaţia din provincia Phu
penrienlei economice a fiecărui stat. la formarea unei noi baze, mai echi lite in secolul al X IX . Or, in pre religioase ai populaţiei de culoare, ee care să fie prezenlolc candidaţilor a Uniunii Sovietice peste 10 miliarde
dreptului suveran al fiecărei lări de tabile, a relaţiilor economice dintre zent ce simte necesitatea punerii lor sindicale, de femei, dc tineret şi pa in alegerile prezidenţiale şi pentru Kwh dc energic electrică. Tho (R. D. Vietnam) a plantat In
a dispune de resursele şi bogăţiile state. Prin schimbarea structurii ro in conformitate cu cerinţele seco cifiste. Aceasta conferinţa care va du ultim ii trei ani peste 10.000.000 de
sale. Aceasta esle eu atit inui nece mortului internaţional, ţările aflnle lului XX. Am sprijinit rezoluţia ro- ra trei zile, are ca scop unirea ac congres care vor avea loc în S.U.A. arbori şi pomi fructiferi pe o suprala-
sar cu cit in relaţiile roinertiale în curs de dezvoltare vor obţine po mină, deoarece ea urmăreşte tocmai ţiunilor organizaţiilor şi grupărilor anul viilor. • fn cadrul acţiunii de pregătire
internaţionale s a u manileslal acli- sibilitalea să-şi sporească cota parte acest scop. Conferinţa O.N.U. pentru do specialişti In domeniul tehnicii (ă de peste 10000 de hectare.
uni discriminatorii bariere vamale in producţia mondială globală. Spe comerţ şi dezvoltare va trebui să Izotopilor, centrul silezian al biroului
ridicate in mod artificial penlru îm răm ră apropiata Conferinţă a O N U. aducă o contribuţie substanţială la In T u n is ia a u c o n t i n u a t fe s lliv illă {ltc • Studioul de filme de desen ani
piedicarea extinderii compitii'ni in pentru comerţ şi dezvoltare va ailuee atingerea arestni tel". c o n s a c r a t e e v a c u ă r i i tru p e B o r s t r ă i n e de aparatură dc tehnică nucleară, îm mat din Şauhai (R. P. Chineză) a
ternaţional. inegalitate Iu încheierea o ('onlribulie serioasă la accelerarea C. ALFXANDROA1E preună cu institutele dc fizică nu terminal turnarea celui mai lung film
acordurilor econoinire. elaborării principiilor dc cooperare Trimisul special Agcrpres la O N U . d e Ba lbc?iza BS&ser&at cleară ale politehnicii sileziene, au de acest lei produs pină acum in
TUNIS 14 (Agerpres). In declaraţia făcută la plecare, pre organizat cursuri de specializare pen China. Esle vorba de film ul „Păunul
In Tunisia au continuat festivităţile şedintele Nasser. a spus că întflmrea tru ingineri şi tehnicieni. prinţesei", realizat după un basm
La Catavi situaţia continuă să rătnînă încordată REVIZUIREA PROGRAMULUI consunate evacuării trupelor străine de la Bizerfa a dovedit că relaţiile Aslfel, în oraşul Gliwice au fost popular cu caraclcr mitologic, trans
N . A. S. A. rio la baza Bizerta. A lît la jrălcşti se consolidează din ce in ce
LA PAZ 14 (Agcrpres). din rîndurilc conducerii şi ale unor P izm a cit şi in a’Je oraşe tu organizate pină acum patru cursuri dc mis pe cale orală din generaţie in
In regiunea minieră Catavi, unde lehnirioni ai nunelor. nisiene au avut Ioc manifes mai mult In întreaga lume arabă. apărare radiologicâ la care au porţi- generaţie.
peste 7,000 de mineri dc la minele ilo In semn de solidaritate cn lupta W A S H IN G TO N 14 (Agcrpres). — taţii şi parăzi. La parada mUl«
cositor „El siglo X X " şi „Catavi" se minerilor bolivieni. în eapilala tării, Administraţia naţională pentru aero tară care a avut loc în dimineaţa zi
află în grevă in semn de protest îm La Paz, a avut loc o demonstraţie, la nautică şi cercetarea spaţiunui cos lei de 14 decembrie la llizerta ftu
potriva aiestării unor lideri sindicali, 'a re an participa! peste 5.000 dc per a s is tp r e ş e d in te le liurghiba, proşe-
mic (N.A.S.A ) a anunţai vineri anu
situaţia continuă să rămînă încordată. soane tn ciuda puternicei concentrări d'iiteli! Hon licita, preşedintele Nasser
larea a cinci dm cele noua. lansaţi
Potrivit relatărilor agenţiilor occiden dc fort'1 poliţieneşti. demons Şi ceilalţi oaspeţi străini.
tale de piesă, regiune,i este în: ou- tranţii s-au adunat in fala de rachete de lipul „Rnngers" în d i După paradă, preşedintele Nasser a
jurată de 3.000 dc soldaţi bolivieni. palatului prezidenţial şi a clă recţia Lunii. Un purtător dc cuvin» parusit Tunisia plecînd la Cairo. A-
dirii congresului naţional unde
Vineri, autorităţile an trimis ca întă al N A S A a subliniat că această ho- genliile de presă anunţă că vineri
$i;in exprimat protestul împotriva el a avut întrevederi cu preşedintele
riri încă 300 dc poliţişti (Im la Paz lărirc a fost luată ca urmare a unei
poziţiei preşedintelui Eslensoro in ac Tunisiei şi Algeriei, consacrale exa
Paralel se desfăşoară acţiuni dc me tualul conflict şi au cerut eliberarea revizuiri a programului american dc minării unor probleme dc interes co
diere. care au drept scop eliberarea imediată a fruiituşdor sindicali ores- explorare a Lut: ii. mun.
dc către minori a 17 ostuleci, luali to|i.
d e s a g a ţ g>;eev î - ^ îsi ta is o i IT oiU LG .
Memorandumul Uniunii Naţionale Africane ad resat fişai 1 a n t
din Sudan adresat şefilor statelor africane BERLIN 14 (Agcrpres). Germania occidentală ar fi singura
OtlD Winzcr, adjunct al m inistru
şi secretarului general al O.N.U. lui afacerilor externe al R D. Ger lu drept sa vorbească în numele po
porului german in problemele inter
mane a adresat lui U. Thaut. secreta naţionale.
NEW YORK 14 (Agerpres). — Problema disensiunilor dintre su
Un memorandum, adresat potrivit dul şi noului Sudanului dăinuieşte de rul general al O.N.U., un nmsaj do Uespingind în termeni energici a-
agenţiei Erruicc Prcsso, şclilor state mai multă vreme, fiind tui rezultat protest a guvernului R.D.G, îm potri ccsle afirmaţii drept nefonrlolc din
lor africane şi so( u'larnlui general st politicii (le dezbinare duse de va încercării dc a se nega existenţa punct de vedere politic şi juridic, în
al O.N.U de către „Uiminua N a ţio regimul colonial. Populaţia Sudanu a două state germane cn drepturi ega mesaj se spune că „nici un fel de
nală Africană" d:n Sudjn, a lin u l cti lui se compune din arabi sau uPi le. După cum se ştie, S.U.A., Anglia declaraţii privind R. D. Germană nu
In sudul acestei ţări anuala este an cam KlamizaU in nord, şi negri de şi Frânt,i au transmis recent secreta
gajată In operaţiuni do represiune» origină sudane/ă in sud. Intre cuie rului general al O.N.U. o scrisoare pot schimba faptul ca pe teritoriul
împotriva populaţiei. Conducătorii două părţi ale ţării continua să per comună in care conlcslă existenţa fosluiui Reich german există de 15
acestei organizaţii propun in memo siste o anumită animozitate întreţi
randumul lor crearea unei comisii nută de existenţa unor deosebiri so R. D. Germane ca slat şi afirmă ea ani două siale germane".
neutre desemnată de Organizaţia ciale şi culturale. Din timp in timp,
stnt semnalate tulburări in provinci
Unităţii Africane pentru a "o* oct na Un interviu a lui Giuseppe Saragat
ile de sud, in care se manifestă o
o anchetă cu privire la situaţia d:n mişcare do secesiune animată de
provinciile sudice ah Sudanului. „Uniunea Naţională Africană". ROM A 14 (Agerpres). te delicate, Giuseppe Saragat a afir
Ir,lr-un interviu acordat ziarului mat că guvernul italian, alături de cei
„II Rcslo del Carlino". Giuseppe Sa lalţi aliaţi ai săi, va face tot ce-i va Ln rJ o k io peste 40000 dc tine r; m uncitori şi a rtişti am atori din Japonia au luat parte la Festivalul
ragat, ministrul afacerilor externe al sta in putinţă pentru a contribui la cintccului, dem onstrlnd pentru pace şj îm potriva st-alionării In Japonia a subm arinelor nucleare americane.
I1ÎML PlRUEinUini^lBUE^II Italiei, s-a declarat optimist In legă instaurarea treptată a unor raporturi la cca de-a X I a aniversare a Pcstivalului. mu R im ai a dem onstrai sub lozincile „F estivalul cfnfc-
tură cu actuala situaţie internaţiona cu Iu i inseamnă lor la păcii , „Im po iriv a submar inelor nucleare ale S . U . A . ,,Japonia să devină o /o/|(i
CONDUCTA PENTRU LAPTE PRIMA LINIE TELEFONICA lă. M enţionijul că actuala situaţie in mai bune şi mai slăbite intre Est- | a p ricii” CIC.
TRANS-PACIFICA ternaţională mai prezintă unele «aspec Vest. i IN F O TO : M uRim ca intonind cilU cci,l „V ic to ria aparfinc p o p o ru lu i.
M O S C O V A U (A tjcrptcs). —
In RS.S.A. Kuruceucvo-Cct kc/n, N LW YORK U (Arie t preş). —
din lin u lu i Stavropol, csislu nume Din po rtu l Hullim orc (Nlary land)
roase păşuni alpine, trude vai a sint va plccu la 20 decembrie o nuvu Ziua petrolului în A rgen’Kna D e cla ra ţiile preşediâ estici nai S.U.A. Scurte ştiri ■ Sesna-tie ştiai»!
aduse la păscut mu ile vi/c. Inlte specială care va mania un cablu BUENOS AIRLS 14 (Agerpres). —
păduricea D jjlp a k şi valea ţiu lu i submarin in lte S.U.A. şi Japonia. In Argentina s-a sărbătorit vineţi W ASH IN G TO N 14 (Agcrpres). — n;că. Totodată, el a sublimat că a- DALLAS — După cum transmite u- tit e<i cuvintarca este rezervat orga-
Daul din aceasta nucă republică Cablul, care constituie i>rimu Unic „Ziua petrolului". A'rea^lă v.i se săr Preşedintele SU.A., Lyudon John ceasta şi alte schimbări nu au lor genlia Associaled Press, procurorul nizăriii mitingurilor.
aulonom u a iost construită recent Iclclnnicu trans-pucil ied, este un bătoreşte in Argentina do 50 de aut. son, a oferit in seara zilei de 13 de In mod automat, că „pentru toate va districtual din Dallas, lle n ry Wadc, Pentru dclivitalca ci îndreptată îm-
o conductă luiir/u dc peste 2 km produs al uzinelor din liallim ore cembrie, la Casa Albă, o rcceplic in Ii nevoie de timp ţoale pot fi răs a declarat vineri ca „este evident că
pentru trunsporlareu la p te lu i... ale suciclu{H „W estern Llectric din momentul descoperirii primelor cinstea a 112 conducători ai misiu turnate, orice poate crea amenin anumite persoane care dispun dc potriva îiu rm ă rii nucleare a Angliei,
A stlcl a Iost rezolvata pro Cum pany“ . Acest cablu, cate trece zăcâminle de Ulei in ţar.V nilor diplomatice acreditaţi la W a ţări In calea păcii” . Pat A n o w sm ith işi va petrece pentru
blema transp orlulu i laptelui dc pe prin llo n o lu h i, este prevăzut cu Cu acest prilej, pe Întregul ictilo- shington. Luind cuvintul, Lymlon Johnson a arătat c«i schimbările mulţi bani doresc să-l scoată pe Jack a lieia oară Anul Nou în închisoare.
înă lţim ile m unţilor in vale, unde 128 dc circui/c. 11u al ţării au avui loc m itinguri sl Johnson a declarat că Sta lele Unite care au loc în prezent nu vor fi rod Kuby nevinovat de acuzaţia de cri C APFTOW N — Ziaristul sud-afri-
uccsta este prelucrai. P o trivii apenliei UPI, cablul va dcm onstm lii organizate (Ic Sindica Îşi vor aduce Întreaga lor contribu nice „dacă nu acceptăm rcatilalcM mă". Potrivit agenţiei, Wadc a lacul can de culoare Alcxandr La Guma
inhu in luncliunc In cursul anu lul unilicdt al petroliştilor din A rge n iau pe calea spre pace, bunăvoinţă profundei noastre interdependente" această deci oraţie cd răspuns la în a fost arestat sub acuzaţia dc a fi în
GANGSTERII CARE L AU lui 100-1. tina, Mişcarea pentru apărarea petro- şi progres. trebarea unui reporter care i-a cerul
RĂPIT PE FRANK SINATRA lului argentinian si de alte organi Preşedintele SU.A. a făcut remarca Toate ţările, a spus el. trebuie sA să menţioneze dacă cunoaşte sursa călcat „legea asupra sabotajului". î.a
)ojce un rol pentru a face ca aceste
Guma s-a făcut cunoscut prin publi
JUNIOR AU I'OST PRINŞI SALVAT CA PRIN MINUNE zaţii Participanţii la aceste mitinguri că. în prezent, lumea trece printr-o mari schimbări istorice să aibă loc de unde Ruby işi procură banii pen carea unui roman despre vidţd meti
şi demonstraţii au salutai anularea schimbare de la războiul rece prim ej Intr-un cadru de oacc. In acest «cod. tru a plăti onorariile ridicate ale a- şilor. Procesul său va începe la 8
W A S H IN G TO N l-l fA t/ctpics). — NEW YORK 11 (Arierprcs). — contractelor cu companiile străine. dios, la o lume mai stabilă si puş- a adăugat preşedintele, „trebuie să vocatilor şi ale celor mai mari spe-
D irectorul b iro u lu i Federal dc L'n tinăr m arinar american a Iost vorbim cu sinceritate unii cu cei- malişli psihiatri din S.U.A,, care l-au Ianuarie, anul viitor, ld Capctoun.
Invcslir/alH (F .li.l), Ldrjor Hoovc:, salvat ca prin minune după ce a la l(i... trebuie să încercăm sa înţe examinat NEW YORK — In legătură cu lo
a anunţat cu vin e ri au iost prinşi in u lu i noaptea, tim p dc o oru şi legem problemele celorla lţi... să fim După cum sc ştie, Jack Ruby esle vitura de stal caro a avut loc in V ie t
qnnqslcni cuie l-uu topit i>e F iu.uk înmuiate, in apele reci ale Ocea P ro g ra m u l aju to ru lu i am erican namul dc sud, AduiMiea Generală a
SmaJra junior, lin i cunoscutului atenţi la punctele dc pericol, dar In deţinut în prezent la Dallas, după ce a
nului A tlantic. LI a losl aruncai în O.N.U. a hotărit la 13 decembrie să
cin luicl s> uclor de lilm c Ftunk apă dc curentul de aer produs dc pentru străin ătate măsură egală, atenţi la punctele de împuşcat pe Lee O sw jld, asasinul
Sinalia. Agen/i ai F. li. l.-ului :iu interes comun. A lît In problemele prezumtiv al preşedintelui Kennedy. iui discute şi să nu adopte m ri un
un avion cu rcaclic cure decola dc
arestat trei i>crsoanc, luate onr/i- dm Alaslca. şi Coopcr, dm Ken- mari, cit şi In cele mici. trebuie să LEOPOLDVlLLE — Autorităţile ron- lcl dc ho lă riii pe marginea raportu
i>arc dm statul C u lilnm iu şi au <!'i- l>c po rt-a vio nul american „Sara- W ASH IN G TO N 14 (Agcrpres). — tuckv, au declarat că programul de înaintăm împreună. Nu există altă goieze din Katanqa au efectuat o sc lui misiunii O N U . privitor la incăl-
sif aproape inlrcnqu sumă de loria". Senatul american a aprob,:l cn (»l ajutor s a dovedit a fi „ineficient” rie de arestări in legătură cu des carcd drepturilor omului In Viciitd-
2-10.000 d o la ii, pini du dc l i anii Si- După ce a Iost constatata dispa voturi, contra 2G, proiectul de lege ln multe regiuni si că pină la urmă I cale pentru noi toti pe această pla- coperirea uimi important transport mul dc sud.
nrj//u pentru elibcrnicn liu ln i sân. riţia lui, navele dc cscoilă ale p iiv ilo r la programul aj i.orulni a- „nu va supravieţui” . I netă mică". de arme pentru rebelii katanghezi, ca
Iru n k Sinalra junior, fn v irs l ă D JA K A R TA — P o lrivil agenţiei
pui l-a\ io nu lui l-au căutat cn p ro muriran pentru străinătate m sumă re s-au refugiat în junglă după în Anlara. în mai multe districte din
de 10 oni, :i losl răpit, dum inica de 3.509.050 ()0d dolari pentru anul lăturarea regimului secesionist al lui
treculu. rlin ti-u n ho/i'/ dm Inculi- tectoarele pină cc t un guv/f. Sta nordul insulei Sum .ilrj, au avut loc
fiscul cuie expiră iu 30 iunie 1901 C.'ho/nbc. Printre cci arestaţi se alîă mari inundaţii care au provocat dis
talca S lnlclinc. L:l a Iost eliberai rea sriiuitritii sule este sulisiacu- Şeful suprem ai „sindicatului
Acest proiect, care reprezintă un administratorul regiunii Kipushi din trugerea unor drumuri, poduri şl re
miercuri. loaie. compromis Intre diferitele smne pro crimei“ a fost arestat Kalanga de est. precum şi patru bel colta dc orez de pe mai multe mii de
puse anterior de Hrimeia reprezen gieni. A iost, de asemenea, anchc- acri de teren. Daunele provocate dc
tanţilor şi Senat, reduce cu 030 000.090
NL:W YORK 14 (Agcrpres), nunte asupra activilălii acestui „sin i »t un ministru al guvernului Kdlaii- aceste inundaţii du fost evaluate pină
dolari suma iniţialii coridă de de dical" după cc a (osţ ameninţai că găi de est.
functul preşedinte Kennady şi pe A u lo iită lile americane au anunţat că va li asasinai. Valachi a arătat că Aqcuîiu Associated Press reldlează fn prezent, la 700 milioane rupii.
care a ce.rnt-o s» actualul preşedinte organe.e Biroului Federal dc Investiga CARACAS — Consiliul electoral
Johnson. ţii (IVB.I.) au arestat vineri pe aeio şeful suprem al organizaţiei, V ilo Gc- că trupele congoleze au fost puse în suprem din Venezuela d dai pubtict-
Proiectul de lege nu face insă do portul dm Boslon pc Angclo Bruno, novese, care sc află In prezent în- stare de alarma. Pc şoselele din apro l o Iii rezultatele oficiale complete «dc»
cil să stabileaxeă suina maximă t>î'*A despre care sc spune că este şclnl tr-o Închisoare din Atlanta, continuă piere de Kipushi au fost ridicate ba alegerilor prezidenţiale din l decem
la rare se pol la ce alocai ile pentru suprem al „sindicalului crimei", cu să conducă „Cosd Noslra" din celula raje
programul ajutorului. După m m re unde esle închis. P.n.L-nl a ajuns Insă LONDRA — D-n.i Pat A rrowsniilh, brie Rezultatele confirmă victoria lui
noscut in S.U.A. sub denumirea de
latează arienii i le UPI şi Associated la concluzia că Angelo Bruno, unul participantă la mişcarea pentru de Râul l.ooni, candidatul partidului
Press, rlc pc anim se vădeşte in- „Cosa Naslra" Bruno se înapoia din din locotenenţii lui Conovese. a pre zarmare nucleară din Anglia, a fosl „Acţiunea democratică", care a în tru
K jlia unde, după cum Irnnsmilc o-
ien|i,i congresmenilor de a nu aloca lua! conducerea organizaţiei. arestolă penlru nenlala unei amenzi, nit 95/.(iOf) voturi, adică 32,8 la sută
to jto sumele pină la acest plafon yenlia Franccc Picssc, a plecat în lu cu care a fosl sancţionată sub pre din lotului de 2.913.890 voturi conside
maxim. na septembrie penlru a scăpa dc u r Bruno este acuzat ca a violai o le rat,' valahdr
ge federală care interzice trecerea textul încălcării regulilor de circu
Programul de ajutor penlru strai mărirea politiei.
nălate. care nu a Iost niciodată privi! Agenţiile de presă reamintesc că frontierelor iu lie două state ale laţie în lîmpnl cuvinlă rii rostite de Comunii aiul Consiliului electoral
cu simpatie de contribuabilii ame numele lui Angelo Bruno şi ai altor S.U.A. in scO]) dc şantaj. El a fost ea la un mi li ncj al partizanilor dezar arată că circa 210.000 din totalul ale
ricani. este criticat cu severitate de membri ai organizaţiei gangsterilor Implicat Intr-o afacere de presiuni, mării nucleare gătorilor înregistraţi nu au voiai
numeroşi membri ai Congresului. şantaj şi violente pentru a obţine Cîtiva depulali laburişti au protes s;m au depus buletine care au fost
americani au fost menţionate cu p ri
Unul din cei mai înverşunaţi adver beneficii de pe urnia unor tranzacţii cu tat împotriva .arestării rl-nei Arrow- invalidate. Consiliul continuă numă
sari ai ajutorului esle membrul Ca lejul audierilor In Senatul S U .A al smilh. arălind că ea nu se (ace vin o rătoarea voturilor obliimîe la alege
iui Joseph Valachi, unul din foştii imobile în oraşul Philadelphia. A nte
merei reprezentanţilor, O lto Passman. rior, F B I -ul a arestat alte zece per vata de încălcarea regulilor de cir rile pentru Congres şi consiliile mu
U G A N D A : Strada o rb u lu i Ura, singura strada a acestui oraş. Fa preşedintele subcomitetului dc alo membri ai organizaţiei „Cosa Noslra", soane amestecate în această afacere. culaţie. deoarece locul unde a ros nicipale.
caţii. Senatorii Gruening, democrat care s-a hotărit să dezvăluie amă
n-are nici-o denumire.
40.«r
U/S, 15 B5. » ? * 1 » . picliiâ io num e,OI « d o m «fKOMttt DPecr.ei Oeue.ol. P T T.K- nr. K.3..V8 d,o 6 IW * - C p e r u l, lnlr.p.< D J..« HoUy.el
Redacţia «i administraţia nasului 6 Martie ar. 9, teleloa 15 bB,