Page 53 - 1963-12
P. 53
PR01BTA&1 DIN TOATB T A ftU E U N IŢ I*V Ă I
In anii R epublicii
M ecanizarea agriculturii
nea plină dezvoltare
In parcul „Dumbrava* dm Sibiu, ..... —
_____
pe o supralaţâ de peste 40 hectare,
a inceput de a irin d amenajarea unui c ttm m m c m K w c T o m m s w .
muzeu privind a$a zisele obiecte de
lucru din lemn, apartinind unor v re 'OtmCHMA
muri de mult trecute. Printre ateste
obiecte se allă $i plugul de lemn. Si
din regiunea noastră au luat calea 482
acestui muzeu un număr Însemnat de
asemenea pluguri. Ele constituie m ăr
turii autentice, adevărate acte de n-
cuzare la adresa orlnduirii burghezo-
CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT moşieresti, care dusese agricultura
la ruină. De altfel, din punct dc ve
dere al dotării tehnice a agriculturii,
ţâra nooslră se situa printre ultim e
le ţări din Europa
Cu 27 zile mai devreme Rod al strădaniilor colective Dar. faptul că iu anii puterii popu
lare. In tara noastră a luat fiinţă o
încă din primele zile ale anu ramură nouă a industriei — ramura
lui 1963 muncitorii ceferişti de îmbată, 14 decembrie, In ju tor Clrciumaru, Teodoroseu Stanca. Uunile octombrie şi noiembrie ex constructoare de maşini $i unelte o-
la R.C.M. Petroşani au acordat C rul celor două vagonele cu Gavrilă Pop, Constantin Rudi, Vu- ploatarea a primit drept bonificaţii gricolc — şi că numai Intre anii
O
o atenţie deosebită îndeplinirii sile Hrilcon şi alţii, au reuşit ea pentru calitate, 186 tone de cărbune. 1950-1061 statul a Investii In agri
în mod ritmic a planului de în cărbune aduse pe lima de ejaraj din cultură circa 27 'miliarde tei, a per
curtea Exploatării miniere Uricnni, printr-o temeinică organizare a m un
cărcări. Asigurînd încărcarea la oamenii s-au slrhks curioşi. Extră- cii să realizeze in tot cursul anului i lată că strădaniile întregului mis ca sllualia acestui sector im por luare din regiunea noastră a luat să revină cltc I0U ha. Acest lucru
timp a tuturor mărfurilor pre Ş tant al economiei naţionale să fie fiinţă la Oră.ştie ln 1948 Ca deţinea se va face în principal pe baza unor
geau in fiecare zi din abataje căr coleotiv s-au concretizat, sim
zentate la transport, folosirea va bune negru, sticlos. 11 cunoaşterii l bolic, in cele două vagonotc în schimbată in mod radical. De ase atunci doar 15 Pudoare de aproa noi dolări. Zilele Irecute de pildă,
goanelor Ja capacitatea maximă, bine si lotuşi, In această zi de de ° 24.574 tone cărbune cocsi- fata cărora minerii schimbului I au menea, încheierea procesului de co pe tot alitca tipuri, care reprezen delegaţi ai S M T .-u rilo r din regiu
dirijarea lor la Jocurile de des cembrie, m uierii admirau ou min- ficabil peste plan fost întâmpinaţi simbătă dc tovarăşii lectivizare a creat condiţii favorabile tau o forţă de numai 375 cai putere. nea noastră au plecat la Braşov pen
cărcare, ceferiştii din Petroşani • 257 tone cărbune bonifi pentru practicarea unei agriculturi In mod treptat insă. s-a trecut la tru a asisla la recepţia şi preluarea
drie cărbunele trimis la rlziuă". Le din comitetul de partid, delegaţi ai
au redus sarcina statică a va era justificată mîndria pentru că caţie peniru calitate Consiliului local al sindicatelor Pe intensive si raliouale . o dotare mai corespunzătoare cu unui nou lot de 95 tractoare.
goanelor cu 1 la sulă şi au în prin munca lor entuziastă au reuşit G 1.101.000 Ici economii la troşani, din conducerea exploatării Iu ceea ce priveşte dotarea tehui- tractoare. In 1959, de pildă, agricul In v iilo r se merge şi pe dotarea
cărcat peste sarcinile de plan să extragă cele două vagonete cu preţul de cosi de numeroşi lucrălori din exploata î ca trebuie spus că numai anul tre tura regiunii a ajuns să dispună dc cu tractoare cu pluguri reversibile
354.000 tone mărfuri. Toate aces cărbune pe care au s cris: „U ltim a re şi de pionieri. Felicitărilor calde cut agricultura socialistă a tării noas 22b tractoare, revenind ln medie pes neutru a Se putea lucra in mod me
tea au contribuit la îndeplinirea tonă de cărbune din planul anului cu prilejul îndeplinirii planului anual tre dispunea dc peste 56.000 trac le 600 ha. pentru fiecare tractor. canizat şi terenurile în pantă. Pen
planului anual de transport cu 1963" şi „Prima tonă peste sarcini 0 productivitate sporită, siluiiidu-se de producţie şi urărilor de noi suc toare fizice. Din acestea un număr Mecanizarea agriculturii s-a făcui tru aceste realizări în domeniul me
27 de zile mai devreme le planului anual". De la începutul In fruntea tnlrecerii socialiste. cese le-au răspuns minerii S-t an cu important a fost repartizat si agri şi mai simtdă după Congresul al canizării agriculturii. colecLivişjii din
anului si piuă In l-l decembrie, de Creşterea rundnmentolor do exlrae- Teodorescu, Vasiîe Ilritnan. Vasile culturii dm regiunea Hunedoara. In III lea al partidului. S-a ajuns astfel regiunea noastră sînt recunoscători
I CRIŞA.M tic a dus la sporirea producţiei du prezent de pildă. în regiune exjstă ca in prezent cele 4 S M T ,-u ri din partidului şi stalului nostru democrat-
la Uri-cani s-au extras peste plan Apostol si inginerul Nirolac Teslici.
corespondent 24.574 tone cărbune cocsificabil. cărbune si la reducerea preţului de şeful sectorului I — sector evidenţia! un număr dc 4 S M T .-u ri dotate cu regiunea noastră să dispună de trac popular.
cost. In acest an. minerii din Lri- ln întrecerea socialistă. Ei s-nu an 828 tractoare care deservesc gospo toare suficiente pentru executarea
cani au realizat economii Io preţul gajat să dezvolte şi pe mai departe dăriile agricole colective, iar alic mecanizatei a unor lucrări agricole
O ezullalul obfinut de minerii d« cost in valoare de 1.101.000 lei. i 150 de tractoare deservesc gospodă- pe ţoale cele pesle 120.000 hectare.
Realizări ‘ ''d in Uriconl este rodul stră succesul obţinui să dea în acest an I idile agricole de stat. Este vorba den Suprafala pe tractor este Insă In E xpoziţie
La această sumă au contribuit şi patriei nesle prevederile planului o
daniilor depuse de Jnlregul colectiv j de o forţă care se ridică la peste continuă scădere şi se tinde ca plnâ
aîe macanczaforîlor strădaniile lor de a reduce continuu Însemnată câniita-te dc cărbune s» de f o to g r a f ii
de muncă, In frunte cu comuniştii,
consumurile specifice de materiale să-şi depăşească incâ din prima vi J 45.000 cai putere. Dar. piuă a se în 1965 să se poată realiza sarcina sta
de a spori continuu productivitatea j ajunge aici ?... bilită dc Congresul al IlI-lea a!
Corespondenţii nostru, iov. Aurel şl, Ln special, lemnul de mină. Cx- a anului viilo r planul de producţie.
muncii şi, pe această bază, să-şi de Prima staţiune de maşini şi trne- partidului, cn pentru liecare tractor Zilele trecute s-a deschis la
Bolunduţ, directorul S M T . Alba, ne tizlnd i'niţiativd brigăzii lui Sltiu- parterul blocului 4 din Cvartalul
păşească lună de lună planul de S. POP
Informunzu o i pi na In 10 decembrie cu Teodorescu, de a extrage pe lua
producţie. Folosirea raţională a tim 23 August-Deva o expoziţie de fo
«.c. Staţiunea de maşini şi tractoare tă lungimea abatajului cameră un
pului de lucru, Întărirea disciplinei tografii.
din Albn hilin $i-a realizat planul front de cărbune ln plus Ifiră ar
In muncă, continua Îmbunătăţire a V E Ş T I La expoziţie au fost expuse
anual ric hantri în proporţie de 101,4 mare suplimentara, precum şl prin D I N A G R I C U L T U R Ă
procesului tehnologic de extracţie fotografii care redau numeroase
Ja suin. mecanizarea sută la sută a trans recuperarea si refolosirea lemnului realizări şi aspecte din munca
vecin, ei au redus consumul speci Din depâşîrea producţiei cîmp mari cantităţi dc îngrăşă derea executării lucrărilor agri
Folosind tractoarele si maşinile portului In abataje şi pe galerii, au oamenilor muncii din oraşul
fic la lemnul de mină cu 1 m.c. la minte naturale. cole de primăvară. In cadrul
agricole cu maximum de randament, sl.al mereu In atenţia comitetului de 1 O00 lone cărbune extras. Pentru stimularea colectiviş Astfel, pe măsură ce a fost co acestor pregătiri un loc dc sea Deva. Sc pot vedea fotografii ca
colectivul de meconizalori al acestei partid, a conducerii tehnice şi a co La începutul anului exploatarea tilor în obţinerea de producţii lectat, ei au transportat pînă mă il ocupa repararea utilajului re reprezintă noile construcţii
staţiuni a reuşit s i realizeze 84.101 lectivului de muncitori din exploa minieră Uneam o rămas deficitară in sporite la hectar, în gospodăria acum şi au aşezat în platforme, agricol. realizate în ultimii ani la A-
telierelc R.M.R. Simeria. cvarla-
hantri, fată de 82.904 hantri cil pre tare, S a creat astfel posibilitatea ceea ce priveşte calitatea cărbunelui. colectivă din satul Strei (oraşul la capătul tarlalelor, peste 200 Pină acum — ne relatează co lul de locuinţe 23 August din De
PunJnd In cenlrul ateniiei reduce regional Hunedoara), s-a aplicat tune gunoi dc grajd. respondentul nostru, tov. Pfaff
vede sarcina planificată. sporirii productivităţii muncii. In va, întreprinderea de produse
rea procentului de cenuşă din căr anul acesta cu bune rezultate Cele mai înseninate cantităţi Laurenţiu — în atelierele de fie
Cele mal frumoaso realizări le-au acest an realizlndu-se 1 432 tone pe sistemul retribuirii colectivişti dc îngrăşăminte au fost trans lactate Simeria, construcţii ridi
bune sub admis, colectivul de mun- rărie şi rolăric ale G A C. au fost
obţinui Ştefan Serbânuţ, Covaci La- post, fată de 1,377 tone pe post pla lor în raport cu producţia rea portate de către membrii brigă cate în gospodăria agricolă dc
că al exploatării a reuşit să ra reparate toate scmănătorilc pro*
dÎs]au, Gheorghe Contor şi Schaser nificat. Brigăzi de mineri oa acelea lizată. zii a doua, condusă de Ştefan stat Bîrcca Mare, în G A C. Cris-
porteze şi la «cest obiectiv Indepll- prielatea gospodăriei, 4 căruţe
Martin. conduse de Alexandru Pînzaru, Vic- rea prevederilor planului. Numai In Din depăşirea producţiei Simion. şt două pluguri. tur. Sînlandrei etc. Expoziţia
planificată la cultura porum La executarea lucrărilor de mai cuprinde fotografii care în
bului, spre exemplu, colec Reparaţii la utilajul agricol reparaţii, o contribuţie impor făţişează aspecte dm munca mi
tiviştilor li s-au repartizat Buni gospodari, colectiviştii tantă şî-au adus-o, mai ales, co nerilor, ceferiştilor, colectivişti
drept retribuţie suplimentară din Petreşti, raionul Sebeş, se lectiviştii Hcntzel ro ş ii, Pfaff lor şi din activitatea şcolarilor
40 la sută. Sporurile de produc pregătesc încă de pe acum în ve Ioan şi Ioan Draşoveanu. şi a pionierilor.
ţie fiind mari, şi retribuţia co
lectiviştilor a fost însemnată.
Colectiviştii Ioan Spineanu, spre
exemplu, a primit drept retribu
ţie suplimentară 1.076 kg. po in jurul cârtii -
rumb, Şofronie Barbu 850 kg.,
o larga munci de propaganda!
Ioan Negu 846 kg. porumb etc.
PenSru viitoarea recoltă
In vederea ridicării fertilităţii
terenurilor ce vor fi semănate P artidul şi statul nostru manifestă o grifă deosebită pentru ridicarea
■ I
în primăvară cu porumb, colec n ive lu lu i de cultură al oamenilor m uncii. In u ltim ii ani bibliotecile, li
Cartierul Braia din Lupeni. 12 locul vechilor cocioabe au apărut blocuri moderne şi o şcoală nouă tiviştii din Vinerea, raionul Orăş brăriile, magazinele de la sale au lost îm bogăţite cu m ii şi m ii dc noi
pentru iii) minerilor. titlu ri dc cărţi din cele mai diverse domenii, care răspund tuturor ca
tie, transportă zilele acestea în
te g oriilor de c itito ri
ia oraşe şi safe, datorită c o n d iţiilo r noi create, num ărul c itito rilo r
Duminieă, La căminele cai Iacale creşte cu liecare zl. Tot mal m ulţi oameni cercetează lib ră riile , Îşi cum cut, cu vitrine aranjate întotdeauna
atrăgător, cu fantezie si gust artis
pără cărţi şi Işi lormează b ib lio te ci personale. In m ajoritatea maga-
rin e lo r săteşti, cartea pusă spre vinzare şi-a ciştigat locul cuvenit şi tic. Acelaşi aspect ll lnlibicşte ci
Duminică a fost o i i bogată In cit inginerul agronom programul pen cipanţi la această manifestare cultu preţuirea co lectiviştilor, titorul care intră în librărie. Ordinea
manifestări cultural-arlislicc la :cia. tru brigadă nu a fost prezent. rală au apreciat prm vii aplauze efor fost dintre cele mai variate : în g riji care domneşte aici, almoslera plă
vacilor
rile care se dau
gestnntc,
Re scenele căminelor cui turuie uu fost turile artiştilor amatori din Băiţa. igiena g ra jd u rilo r. hrunirea m icilor Pentru a vedea telu l cum se dcsldşooră munca de popularizare şi di-
prezentate numeroase programe artis După spectacol artiştii amatori ai şi creşterea lor, administrarea hranei luzure a că rţii prin magazinele săteşti, redacţia ziarului nostru, cu sp ri cută care te înconjoară, Încă de la
tice. brigăzile ş tiin ţific s-nu in tiln it Schimb de experienţă celor două cămine culturale şi-au îm la puii de găină in primele zile. fu- jin u l U n iu n ii rcgion-ale a cooperaţiei de consum, a organizat un raid intrare, modul cum este expusă cartea
cu colectiviştii, raspunzind întrebaţi părtăşit din experienţa muncii lor. rujurca vacilor cu lapte. îngrijirea in raionul Sebeş. Redăm mai jos co n sla lâ tilc tăcute pe urma raidului. in spaţiul destui de limilat, dove
lo r puse de aceştia, sute de conferea- intre formaţiile artistice desc cu aci lucrează un colecliv ca.e
socotind deosebit de fructuoase ase porcilor puşi In îngrăşat şi a tinere
(ia ri att susţinui expuneri pe proble ştie să dea o înaltă apreciere nu
In cadrul schimburilor de experien menea schimburi de experienţă. tului porcin etc.
me de ştiinţă popularizată, zootehnie, ţă pe care le fac form aţiile artistic« numai cărtii dar şl cititorului.
agrotehnică, medicale ele. Dovedind o bună pregătire, colec Unde se munceşte de activitate. Din rlndul cărţilor ex
care se pregătesc pentru cea de-a doua Concurs „Cine ştie tiv iş tii Rusu Viorica, Luha Vasile şi Prezentarea cărţilor In unitate, nu
Redăm vini jos cîlevn din aceste puse, cele cu continui adecvat speci
etapă u concursului al V Il-le u , la că Angliei Mircca, care lucrează in sec se limitează Insă numai la expune
manifestări. m inul cultural din Luncoi, raionul zootehnie, cîştlgă“ torul zootehnic, au dai cele mai com bine, exista şi rezultate ficului comunei erau prezentate ori rea lor in rafturi, pe panouri, în v i
recenzate in fata cititorilor din ria
Brad, a avut loc un spectacol dai de Căminul cultural din Şard, raio plete răspunsuri. Cîştigind locul f dul cărora apoi numeroşi, stimulîn- trine ele. O ate nfe deosebită acordă
Inthnlreca brigada brigada artistică de agitaţie şi so nul Alba. a devenit duminică nein- colectivistei Rusu Viorica i-u fort La Micicurea, de la începutul anu du-IÎ-se astfel interesul spre cunoaş colectivul librăriei prezentării lucră
liş tii v o rjli ui căminului cultural din căpălor pentru numărul mare de co acordat un premiu in produse in va lui si plnâ la sllrşitul lunu noiem rilor prin discuţiile purtate cu căldu
ştiinţifică liăiţu. lectivişti cure au ţinut să participe la loare dc 100 lei, colectivistului Luha brie au lost difuzate localnicilor cărţi terea aprofundată a cărţilor amin ră $i răbdare cu fiecare vizitator al
Briqotlu urlisticâ de uqituţie u pre concursul „Cine ştie zootehnie, cîş- Vasile (locul II). un premiu in v a In valoare de 33.286,15 lei. Acesta tite, le cumpărau. librăriei. Există astfel garanţia că
Trei brigăzi ştiinţifice nu plecul loare dc 75 lei, iar la i Angliei M ir- Lucrătoarea librăriei a ţinut o strin
zentul textul ,,Vm(u nouă în sal la tigă", organizat de conducerea căm i constituie un rezultat bun mai ales vizitatorul de azi va deveni cu si
duminica din oraşul Rmd să se in iil- noi", un text reuşit, cu o bună inter nului cultural. cea (locul I II ) un premiu iu produ:.e dacă avem In vedere faptul că, ra să legătură si cu secretarii organi
ncuşcă cu colectiviştii şi al(i oameni zaţiilor U.T.M. din localitate, suge- guranţă cumpărătorul şi cititorul de
pretare. La buna organizare n concursului iu valoare dc 50 Ici. portată pe cap de locuitor, valoarea
ui muncii din sulele raionului. Unu rfndu-le ca la adunările generale ori milne. Cu multă grijă se urmăresc
De un succes deosebit s-uu bucurai şi-au adus o contribuţie însemnata Concursul a dovedit că atunci cin-l
dintre ele s-u oprit la lilăjen i. uit.. solistele vocale Radu Elena. \la n medical vctermai ul gospodăriei, teh In căminul cultural se organizează cărţilor difuzate este de 9.40 lei — cu alte ocazii in care se reuneau toii acj şi preferinţele cititorilor pentru
Iu Rihiţn şi ecu de-u treia lu Rişc.;- . 1 nu şi. David Voichdu. turc uit in niciană veterinară şi cei mai buni co acţiuni culturale interesante', atrac cilrâ ridicată ln comparaţie cu 1.50 tinerii, să le fie prezentate $i d ifu carte, astfel că librăria dispune .de
lila . Cu dc obicei, fiecurc brigadă o lei. media obţinută pe raion in me un cerc larg de cumpărători perma
terpretat chitcce populare romincşli. lectivişti cure lucrează în sectorul tive. acestea se bucură de o la rg i zate cărţile ce-i interesează. Ca ur
ftisl însoţiră dc activişti ni comitetu Cei peste 100 dc colectivişti parti zootehnic Temele concursului a j participare a oamenilor muncii. diul rural. El apare ca o consecinţă mare, după o prealabilă consultare nenţi. caie au devenit adevăraţi prie
lu i raional pentru u iltm ă şi urlă şi firească a unei munci intense cu car teni ai eă rfl.
asupra dorinţelor acestora, au fost
ut casei raionale dc cultură. tea. desfăşurată cn pricepere si pa
alese cărţi din rafturile librăriei sl Toate acestea merită a fi sublinia
Ln Rişcnhta. brigada ştiin ţificii siune. te. Rău este că activilatee librăriei
s-n bucurat dc n prim ire caldă dm Este important de semnalat că lu- transportate pentru desfacere, cu pla nu s a desfăşurat cu aceeaşi Inten
ta pe loc ori In rate, in mijlocul
partea locuitorilor. crătoarea librăriei din Miercurea, to tinerilor. A$a s-a procedat la orga sitate si In afara unităţii. Acest lu
Cure nu fost întrebai ile pe care co varăşa Botlesch Therezia, a acordat nizaţiile U.T.M.-sal, S M T , si coope cru explică de altfel si faptul că l i
le ctiviştii le-nu pus i Ce i-u lu te ran i alenlia cuvenită prezentării si des rativă. brăria nu a reuşit să şi realizeze sar
pe aceştia să afle dc lu brigadă? Iu ti facerii cărţilor nu numai prin uni cinile de plan pe perioada celor l i
O activitate bogată dc difuzare s-a
doar ci leva din aceste întrebări : Cau tate ci si prin intermediul diluzoti- desfăşurat si prin intermediul celor tuni care s-au scurs din acest nu.
zele cure provoacă hulite de inimă şi lor procentuali si voluntari, al unor Mai mult decit atît, desfacerea do
nervi, ducă se punic vindeca sau pre acţiuni de difuzare organizate de la doi difuzări procentuali si şase di- carte In cadrul oraşului Sebeş s-*
veni cancerul, cum se poate prelungi om la om, desfăşurind cu cartea, de fuzori voluntari din localitate, aceş menţinui deabia la nivelul realizări
via(c omului, ce trebuie făcut pen tia din urmă recrutaţi de la scoală
cîte ori s a ivit prilejul, o vie mun lor din perioada corespunzătoare a
tru prevenirea gripei, cum se produc medie S M T ., stafia C.F.R., gospo
că politică. Astfel, de multe ori clnd
eclipsele şi dacă se pot prevedea. dăria colectivă, organizaţia U.T.M.- anului 1962. Aceasta a făcut ca şi
care este scopul zborurilor cosmice, la căminul cultural aveau loc mani sat si de ta cooperativă. Rezultatele desfacerea pe cap de locuitor su re
festări ca seri de calcul, jurnale vor
rare este rolul com isiilor dc împă preocupării pentru recrutarea unor prezinte In acest an doar 6G la sută
bite, întâlniri cu brigada ştiinţifică,
ciuire şi multe alte probleme. difuzor! de carte activi si a perma fală de media pe regiune obţinută
programe artistice si altele de acest
Pe m ulţi colectivişti i-au interesat nentei legături cu aceştia, sînt edi de librăriile urbane din sistemul
probleme p livin d i m ări rea econom ia- fel. standul dc cărţi cu vinvare era ficatoare. Nionai unul dintre ci, to cooperaţiei de consum.
nelipsit. El cuprindea cărţile cele mai
organizatorica <1 G.A.C., creşterea şt varăşul profesor Petru Teslnru, a di Realizările slabe obţinute pe lin iii
in!rrtm ereu şe.pte!ului. aplicarea uno* potrivite. în strinsă legătură cu pro fuzat cârti in valoare ile pe>Le difuzării cârtii iu oraşul Sebeş (16.04
norme ştiinţifice dc lucrare a pămîn- blemele tratate in cadrul manifestă 4.500 lei. Im pe cap de locuitor in II luni), ln
tu ’.iii etc. Pucul insă că lu aceste în rilor pe care le însoţea. Aceste cărţi. comparaţie cu alte localităţi urba
trebări nu s-a palat răspunde întru- Intre care majoritatea cu caracter Fată de cele relatate, ^e impune o ne din regiune. dovodesc că iu
agrozootehnic, prezentate cu g riji, concluzie. Aceea că acolo unde se
munceşte bine cu cartea, unde se acnst secMor nu s a desfăşurat o acti
erau recomandate cu căldură porţi
vădesc preocupări d 1 litre cele mai vitate bogată, pe măsura posibilită
clpnulilor. ducindu-se discuţii indi
C O NVO CAR EA COMISIEI atenle pentru desfăşurarea unei sus ţilor existente.
viduole despre conţinutul lor si fo-
ţinute munci politice de difuzare a Oamenii muncii din cadrul între
ECONOMI CO-FINANCI ARE A lo.sut cunoaşterii lui. La oiganizarza acesteia, rezultatele sini dintre cele prinderilor şi instituţiilor din ora$
acestor standuri, ca şi în nllo acţiuni
M ARII A D U N AR ] N A Ţ IO N A LE de difuzare, tovarăşa Botlesch a p ri moi bune.
mit un sprijin preţios din parlen b i
Comisia economico-financiara a bliotecarei comunale, tovarăşa Elena Acţiuni Raid realizat de :
Mani Adunări Naţionale a fost con Solomon. ea însăşi o difuzoare de I CIOBOTA
vocată pentru miercuri 18 decem carte activă De a11(el, chiar in codrul şi in afara librăriei! V. CHIŞ şi
brie 1963. ora 10 dimineaţa, la se bibliotecii comunale s-an organizat I. ŞTOLEA
diul Marii Adunări Naţionale, spre
a lua în studiu proiectul de Lene de multe ori expoziţii de cărţi cu In oraşul Sebeş funcţionează o l i
Dentru aprobarea Bugetului de stat vlnzare cuprlnzlnd In general nou brărie specializată ln carte. Această (Continuu) e in pag. ll- a j
De anul 1964. LA SANIUŞ tăţi editoriale din diferite domenii unitate ore un aspect exterior plă