Page 53 - 1963-12
P. 53

PR01BTA&1  DIN  TOATB  T A ftU E   U N IŢ I*V Ă   I
                                                                                                                                                    In  anii  R epublicii

                                                                                                                                                          M ecanizarea  agriculturii


                                                                                                                                                                   nea     plină  dezvoltare


                                                                                                                                              In  parcul  „Dumbrava*  dm  Sibiu,         ..... —
                                                                                                                                                                                                          _____
                                                                                                                                             pe  o  supralaţâ  de  peste  40  hectare,
                                                                                                                                             a  inceput  de  a irin d   amenajarea  unui  c ttm m m c m K w c T o m m s w .
                                                                                                                                             muzeu  privind  a$a  zisele  obiecte  de
                                                                                                                                             lucru  din  lemn,  apartinind  unor  v re ­         'OtmCHMA
                                                                                                                                             muri  de  mult  trecute.  Printre  ateste
                                                                                                                                             obiecte  se  allă  $i  plugul  de  lemn.  Si
                                                                                                                                             din  regiunea  noastră  au  luat  calea                                            482
                                                                                                                                             acestui  muzeu  un  număr  Însemnat  de
                                                                                                                                             asemenea  pluguri.  Ele  constituie  m ăr­
                                                                                                                                             turii  autentice,  adevărate  acte  de  n-
                                                                                                                                             cuzare  la  adresa  orlnduirii  burghezo-
                  CU  PLANUL  ANUAL  ÎNDEPLINIT                                                                                              moşieresti,   care  dusese   agricultura
                                                                                                                                             la  ruină.  De  altfel,  din  punct  dc  ve­
                                                                                                                                             dere  al  dotării  tehnice  a  agriculturii,
                                                                                                                                             ţâra  nooslră  se  situa  printre  ultim e­
                                                                                                                                             le  ţări  din  Europa
     Cu  27  zile  mai  devreme                    Rod                        al strădaniilor  colective                                       Dar.  faptul  că  iu  anii  puterii  popu­
                                                                                                                                             lare.  In  tara  noastră  a  luat  fiinţă  o
       încă  din  primele  zile  ale  anu­                                                                                                   ramură  nouă  a  industriei  —  ramura
     lui  1963  muncitorii  ceferişti  de   îmbată,  14  decembrie,  In  ju ­  tor  Clrciumaru,  Teodoroseu  Stanca.   Uunile  octombrie   şi  noiembrie   ex­  constructoare  de  maşini  $i  unelte  o-
     la  R.C.M.  Petroşani  au  acordat   C  rul   celor  două  vagonele  cu   Gavrilă  Pop,  Constantin  Rudi,  Vu-   ploatarea  a  primit  drept  bonificaţii   gricolc  —  şi  că  numai  Intre  anii
                                         O
     o  atenţie  deosebită  îndeplinirii                                 sile  Hrilcon  şi  alţii,  au  reuşit   ea   pentru  calitate,  186  tone  de  cărbune.  1950-1061  statul  a  Investii  In  agri­
     în  mod  ritmic  a  planului  de  în­  cărbune  aduse  pe  lima  de  ejaraj  din                                                        cultură  circa  27  'miliarde  tei,  a  per­
                                       curtea  Exploatării  miniere   Uricnni,   printr-o  temeinică  organizare  a  m un­
     cărcări.  Asigurînd  încărcarea  la   oamenii  s-au  slrhks  curioşi.   Extră-   cii  să  realizeze  in  tot  cursul  anului  i  lată  că  strădaniile  întregului   mis  ca  sllualia  acestui  sector  im por­  luare  din  regiunea  noastră  a  luat   să  revină  cltc  I0U  ha.  Acest  lucru
     timp  a  tuturor  mărfurilor  pre­                                                                       Ş                              tant  al  economiei  naţionale  să  fie   fiinţă  la  Oră.ştie  ln  1948  Ca  deţinea   se  va  face  în  principal  pe  baza  unor
                                       geau  in  fiecare  zi  din  abataje  căr­                                coleotiv  s-au  concretizat,  sim ­
     zentate la transport, folosirea va­  bune  negru,  sticlos.  11   cunoaşterii                      l  bolic,  in  cele  două  vagonotc   în   schimbată  in  mod  radical.  De  ase­  atunci  doar  15  Pudoare  de  aproa­  noi  dolări.  Zilele  Irecute  de  pildă,
     goanelor  Ja  capacitatea  maximă,   bine  si  lotuşi,  In  această  zi  de  de­  °  24.574  tone  cărbune  cocsi-   fata  cărora  minerii  schimbului  I  au   menea,  încheierea  procesului  de  co­  pe  tot  alitca  tipuri,  care  reprezen­  delegaţi  ai  S M T .-u rilo r  din  regiu­
     dirijarea  lor  la  Jocurile  de  des­  cembrie,  m uierii   admirau  ou  min-   ficabil  peste  plan   fost  întâmpinaţi  simbătă  dc  tovarăşii   lectivizare  a  creat  condiţii  favorabile   tau  o  forţă  de  numai  375  cai  putere.   nea  noastră  au  plecat  la  Braşov  pen­
     cărcare,  ceferiştii  din  Petroşani                                   •  257  tone  cărbune  bonifi­                                   pentru   practicarea   unei   agriculturi   In  mod  treptat  insă.  s-a  trecut  la   tru  a  asisla  la  recepţia  şi  preluarea
                                       drie  cărbunele  trimis  la  rlziuă".  Le                           din  comitetul  de  partid,  delegaţi  ai
     au  redus  sarcina  statică  a  va­  era  justificată  mîndria  pentru   că   caţie  peniru  calitate   Consiliului  local  al  sindicatelor  Pe­  intensive  si  raliouale  .  o  dotare  mai   corespunzătoare  cu   unui  nou  lot  de  95  tractoare.
     goanelor  cu  1  la  sulă  şi  au  în­  prin  munca  lor  entuziastă  au  reuşit   G  1.101.000  Ici  economii  la   troşani,  din  conducerea  exploatării   Iu  ceea  ce  priveşte  dotarea  tehui-   tractoare.  In  1959,  de  pildă,  agricul­  In  v iilo r  se  merge  şi  pe  dotarea
     cărcat  peste  sarcinile  de  plan   să  extragă  cele  două  vagonete  cu   preţul  de  cosi         de  numeroşi  lucrălori  din  exploata­  î  ca  trebuie  spus  că  numai  anul  tre­  tura  regiunii  a  ajuns  să  dispună  dc   cu  tractoare  cu  pluguri  reversibile
     354.000  tone mărfuri. Toate aces­  cărbune  pe  care  au  s cris:  „U ltim a                         re  şi  de  pionieri.  Felicitărilor  calde   cut  agricultura  socialistă  a  tării  noas­  22b  tractoare,  revenind  ln  medie  pes   neutru  a  Se  putea  lucra  in  mod  me­
     tea  au  contribuit  la  îndeplinirea   tonă  de  cărbune  din  planul  anului                        cu  prilejul  îndeplinirii  planului  anual   tre  dispunea  dc  peste  56.000  trac­  le  600  ha.  pentru  fiecare  tractor.  canizat  şi  terenurile  în  pantă.  Pen­
     planului  anual  de  transport  cu   1963"  şi  „Prima  tonă  peste  sarcini­  0  productivitate  sporită,  siluiiidu-se   de  producţie  şi  urărilor  de  noi  suc­  toare  fizice.  Din  acestea  un  număr   Mecanizarea  agriculturii  s-a  făcui   tru  aceste  realizări  în  domeniul  me­
     27  de  zile  mai  devreme        le  planului  anual".  De  la  începutul   In  fruntea  tnlrecerii  socialiste.  cese  le-au   răspuns  minerii  S-t an cu   important  a  fost  repartizat  si  agri­  şi  mai  simtdă  după  Congresul  al   canizării  agriculturii.  colecLivişjii  din
                                       anului  si  piuă  In  l-l  decembrie,  de   Creşterea  rundnmentolor  do  exlrae-   Teodorescu,  Vasiîe  Ilritnan.   Vasile   culturii  dm  regiunea  Hunedoara.  In   III  lea  al  partidului.  S-a  ajuns  astfel   regiunea  noastră  sînt  recunoscători
                       I   CRIŞA.M                                       tic  a  dus  la  sporirea  producţiei  du                           prezent  de  pildă.  în  regiune  exjstă   ca  in  prezent  cele  4  S M T ,-u ri  din   partidului  şi  stalului  nostru  democrat-
                                       la  Uri-cani  s-au  extras  peste   plan                            Apostol  si  inginerul  Nirolac  Teslici.
                        corespondent   24.574  tone  cărbune  cocsificabil.  cărbune  si  la  reducerea  preţului  de   şeful  sectorului  I  —  sector  evidenţia!   un  număr  dc  4  S M T .-u ri  dotate  cu   regiunea  noastră  să  dispună  de  trac­  popular.
                                                                         cost.  In  acest  an.  minerii  din  Lri-   ln  întrecerea  socialistă.  Ei  s-nu  an­  828  tractoare  care  deservesc  gospo­  toare   suficiente  pentru   executarea
                                                                         cani  au  realizat  economii  Io  preţul   gajat  să  dezvolte  şi  pe  mai  departe   dăriile  agricole  colective,   iar   alic   mecanizatei  a  unor  lucrări  agricole
                                          O   ezullalul  obfinut   de   minerii   d«  cost  in  valoare  de  1.101.000  lei.                i  150  de  tractoare  deservesc  gospodă-   pe  ţoale  cele  pesle  120.000  hectare.
               Realizări                  ‘ ''d in    Uriconl   este  rodul  stră­                         succesul  obţinui  să  dea  în  acest  an   I  idile  agricole  de  stat.  Este  vorba  den   Suprafala  pe  tractor  este  Insă   In   E xpoziţie
                                                                         La  această  sumă  au  contribuit   şi   patriei  nesle  prevederile  planului  o
                                       daniilor  depuse  de  Jnlregul  colectiv                                                             j de  o  forţă  care  se  ridică  la  peste   continuă  scădere  şi  se  tinde  ca  plnâ
         aîe  macanczaforîlor                                            strădaniile  lor  de  a  reduce  continuu   Însemnată  câniita-te  dc  cărbune   s»                                                           de  f o to g r a f ii
                                       de  muncă,  In  frunte  cu  comuniştii,
                                                                         consumurile  specifice  de   materiale   să-şi  depăşească  incâ  din  prima   vi   J 45.000  cai  putere.  Dar.  piuă  a  se   în  1965  să  se  poată  realiza  sarcina  sta­
                                       de  a  spori  continuu  productivitatea                                                              j ajunge  aici  ?...               bilită   dc  Congresul  al  IlI-lea   a!
       Corespondenţii  nostru,  iov.  Aurel                               şl,  Ln  special,  lemnul  de  mină.  Cx-   a  anului  viilo r  planul  de  producţie.
                                       muncii  şi,  pe  această  bază,  să-şi  de­                                                             Prima  staţiune  de  maşini  şi  trne-  partidului,  cn  pentru  liecare  tractor  Zilele  trecute  s-a  deschis  la
     Bolunduţ,  directorul  S M T .  Alba,  ne                            tizlnd   i'niţiativd   brigăzii  lui   Sltiu-                                                                                           parterul  blocului 4  din  Cvartalul
                                       păşească  lună  de  lună  planul   de                                                       S.  POP
     Informunzu  o i  pi na  In  10  decembrie                            cu  Teodorescu,  de  a  extrage  pe  lua­
                                       producţie.  Folosirea  raţională  a  tim ­                                                                                                                                 23 August-Deva  o expoziţie de  fo­
     «.c.  Staţiunea  de  maşini  şi  tractoare                          tă  lungimea  abatajului  cameră   un
                                       pului  de  lucru,  Întărirea  disciplinei                                                                                                                                  tografii.
     din  Albn  hilin  $i-a  realizat   planul                           front  de  cărbune  ln  plus  Ifiră  ar­
                                       In  muncă,  continua  Îmbunătăţire  a                                           V E Ş T I                                                                                    La  expoziţie  au  fost  expuse
     anual  ric  hantri  în  proporţie  de  101,4                        mare  suplimentara,  precum  şl   prin                             D I N   A G R I C U L T U R Ă
                                       procesului  tehnologic  de   extracţie                                                                                                                                     fotografii  care  redau  numeroase
     Ja  suin.                         mecanizarea  sută  la  sută  a   trans­  recuperarea  si  refolosirea   lemnului                                                                                           realizări  şi  aspecte  din  munca
                                                                         vecin,  ei  au  redus  consumul  speci­  Din  depâşîrea  producţiei  cîmp  mari  cantităţi  dc  îngrăşă­  derea  executării  lucrărilor  agri­
       Folosind   tractoarele   si  maşinile   portului  In  abataje  şi  pe  galerii,  au                                                                                                                        oamenilor  muncii  din  oraşul
                                                                         fic  la  lemnul  de  mină  cu  1  m.c.  la                           minte  naturale.                  cole  de  primăvară.  In  cadrul
     agricole  cu  maximum  de  randament,   sl.al  mereu  In  atenţia  comitetului  de   1  O00  lone  cărbune  extras.  Pentru  stimularea  colectiviş­  Astfel,  pe  măsură  ce  a  fost  co­  acestor  pregătiri  un  loc  dc  sea­  Deva.  Sc  pot  vedea  fotografii  ca­
     colectivul  de  meconizalori  al  acestei   partid,  a  conducerii  tehnice  şi  a  co­  La  începutul  anului   exploatarea   tilor  în  obţinerea  de  producţii   lectat,  ei  au  transportat  pînă   mă  il  ocupa  repararea  utilajului   re  reprezintă  noile  construcţii
     staţiuni  a  reuşit  s i  realizeze  84.101   lectivului  de  muncitori  din  exploa­  minieră  Uneam  o  rămas  deficitară  in   sporite  la  hectar,  în  gospodăria   acum  şi  au  aşezat  în  platforme,   agricol.  realizate  în  ultimii  ani  la  A-
                                                                                                                                                                                                                  telierelc  R.M.R.  Simeria.  cvarla-
     hantri,  fată  de  82.904  hantri  cil  pre­  tare,  S  a  creat  astfel   posibilitatea   ceea  ce  priveşte  calitatea  cărbunelui.   colectivă  din  satul  Strei  (oraşul   la  capătul  tarlalelor,  peste  200   Pină  acum  —  ne  relatează  co­  lul  de  locuinţe 23  August  din  De­
                                                                         PunJnd  In  cenlrul  ateniiei  reduce­  regional  Hunedoara),  s-a  aplicat   tune  gunoi  dc  grajd.  respondentul  nostru,  tov.  Pfaff
     vede  sarcina  planificată.       sporirii  productivităţii   muncii.   In                                                                                                                                   va,  întreprinderea  de  produse
                                                                          rea  procentului  de  cenuşă  din  căr­  anul  acesta  cu  bune  rezultate   Cele  mai  înseninate  cantităţi   Laurenţiu  —  în  atelierele  de  fie­
       Cele  mal  frumoaso  realizări  le-au   acest  an  realizlndu-se  1  432  tone  pe                   sistemul  retribuirii  colectivişti­  dc  îngrăşăminte  au  fost  trans­                              lactate  Simeria,  construcţii  ridi­
                                                                          bune  sub  admis,  colectivul  de  mun-                                                               rărie  şi  rolăric  ale G A C. au  fost
     obţinui  Ştefan  Serbânuţ,  Covaci  La-   post,  fată  de  1,377  tone  pe  post  pla­                 lor  în  raport  cu  producţia  rea­  portate  de  către  membrii  brigă­                             cate  în  gospodăria  agricolă  dc
                                                                          că   al  exploatării  a   reuşit  să   ra­                                                            reparate  toate  scmănătorilc  pro*
     dÎs]au,  Gheorghe  Contor  şi  Schaser   nificat.  Brigăzi  de  mineri  oa  acelea                     lizată.                           zii  a  doua,  condusă  de  Ştefan                                  stat  Bîrcca  Mare,  în  G A C.  Cris-
                                                                          porteze  şi  la  «cest  obiectiv  Indepll-                                                            prielatea  gospodăriei,  4  căruţe
     Martin.                           conduse  de  Alexandru  Pînzaru,  Vic-  rea  prevederilor  planului.  Numai  In  Din   depăşirea   producţiei   Simion.                  şt  două  pluguri.                tur.  Sînlandrei   etc.  Expoziţia
                                                                                                            planificată  la  cultura  porum­                                      La  executarea  lucrărilor  de   mai  cuprinde  fotografii  care  în­
                                                                                                            bului,   spre   exemplu,   colec­  Reparaţii  la  utilajul  agricol  reparaţii,  o  contribuţie  impor­  făţişează  aspecte  dm  munca  mi­
                                                                                                            tiviştilor   li   s-au   repartizat   Buni  gospodari,  colectiviştii   tantă  şî-au  adus-o,  mai  ales,  co­  nerilor,  ceferiştilor,  colectivişti­
                                                                                                            drept  retribuţie  suplimentară   din  Petreşti,  raionul  Sebeş,  se   lectiviştii  Hcntzel   ro ş ii,  Pfaff   lor  şi  din  activitatea  şcolarilor
                                                                                                            40  la  sută.  Sporurile  de  produc­  pregătesc  încă  de  pe  acum  în  ve­  Ioan  şi  Ioan  Draşoveanu.  şi  a  pionierilor.
                                                                                                            ţie  fiind  mari,  şi  retribuţia  co­
                                                                                                            lectiviştilor  a  fost  însemnată.
                                                                                                            Colectiviştii  Ioan  Spineanu,  spre
                                                                                                            exemplu,  a  primit  drept  retribu­
                                                                                                            ţie  suplimentară  1.076  kg.  po­               in  jurul  cârtii -
                                                                                                            rumb,  Şofronie  Barbu  850  kg.,
                                                                                                                                              o larga munci de propaganda!
                                                                                                            Ioan  Negu  846  kg.  porumb  etc.
                                                                                                             PenSru  viitoarea  recoltă
                                                                                                              In  vederea  ridicării  fertilităţii
                                                                                                            terenurilor  ce  vor  fi  semănate     P artidul  şi  statul  nostru  manifestă  o  grifă  deosebită  pentru  ridicarea
        ■ I
                                                                                                            în  primăvară  cu  porumb,  colec­  n ive lu lu i  de  cultură  al  oamenilor  m uncii.  In  u ltim ii  ani  bibliotecile,  li­
             Cartierul  Braia  din  Lupeni.  12  locul  vechilor  cocioabe  au  apărut  blocuri  moderne  şi  o  şcoală  nouă   tiviştii din  Vinerea, raionul  Orăş   brăriile,  magazinele  de  la  sale  au  lost  îm bogăţite  cu  m ii  şi  m ii  dc  noi
        pentru  iii)  minerilor.                                                                                                                titlu ri  dc  cărţi  din  cele  mai  diverse  domenii,  care  răspund  tuturor  ca­
                                                                                                            tie,  transportă  zilele  acestea  în
                                                                                                                                                te g oriilor  de  c itito ri
                                                                                                                                                   ia   oraşe  şi  safe,  datorită  c o n d iţiilo r  noi  create,  num ărul  c itito rilo r
                                        Duminieă,                                    La căminele  cai Iacale                                    creşte  cu  liecare  zl.  Tot  mal  m ulţi  oameni  cercetează  lib ră riile ,  Îşi  cum­  cut,  cu  vitrine  aranjate  întotdeauna
                                                                                                                                                                                                                   atrăgător,  cu  fantezie  si  gust  artis­
                                                                                                                                                pără  cărţi  şi  Işi  lormează  b ib lio te ci  personale.  In  m ajoritatea  maga-
                                                                                                                                                rin e lo r  săteşti,  cartea  pusă  spre  vinzare   şi-a   ciştigat   locul  cuvenit  şi   tic.  Acelaşi   aspect  ll  lnlibicşte  ci­
          Duminică  a  fost  o  i i   bogată   In   cit  inginerul  agronom  programul  pen­  cipanţi  la  această  manifestare  cultu­         preţuirea  co lectiviştilor,                                       titorul  care  intră  în  librărie.  Ordinea
         manifestări  cultural-arlislicc  la   :cia.   tru  brigadă  nu  a  fost  prezent.  rală  au  apreciat  prm   vii  aplauze  efor­  fost  dintre  cele  mai  variate :  în g riji­                          care  domneşte  aici,  almoslera  plă­
                                                                                                                           vacilor
                                                                                                           rile  care  se  dau
                                                                                                                                  gestnntc,
         Re  scenele  căminelor  cui turuie  uu  fost                     turile  artiştilor  amatori  din  Băiţa.  igiena  g ra jd u rilo r.  hrunirea   m icilor   Pentru  a  vedea  telu l  cum  se  dcsldşooră  munca  de  popularizare  şi  di-
         prezentate  numeroase  programe  artis­                            După  spectacol  artiştii  amatori  ai   şi  creşterea  lor,  administrarea  hranei   luzure  a  că rţii  prin  magazinele  săteşti,  redacţia  ziarului  nostru,  cu  sp ri­  cută  care  te  înconjoară,  Încă  de  la
         tice.  brigăzile  ş tiin ţific   s-nu  in tiln it   Schimb  de  experienţă   celor  două  cămine  culturale  şi-au  îm­  la  puii  de  găină  in  primele  zile.  fu-   jin u l  U n iu n ii  rcgion-ale  a  cooperaţiei  de  consum,  a  organizat  un  raid   intrare,  modul  cum  este  expusă  cartea
         cu  colectiviştii,  raspunzind  întrebaţi­                       părtăşit  din  experienţa  muncii   lor.   rujurca  vacilor  cu  lapte.   îngrijirea   in  raionul  Sebeş.  Redăm  mai  jos  co n sla lâ tilc  tăcute  pe  urma  raidului.  in  spaţiul  destui  de  limilat,  dove­
         lo r  puse  de  aceştia,  sute  de  conferea-   intre  formaţiile  artistice                                                                                                                              desc  cu  aci  lucrează  un  colecliv  ca.e
                                                                          socotind  deosebit  de  fructuoase   ase­  porcilor  puşi  In  îngrăşat  şi  a  tinere­
         (ia ri  att  susţinui  expuneri  pe  proble­                                                                                                                                                              ştie  să  dea  o  înaltă  apreciere  nu
                                           In  cadrul  schimburilor  de  experien­  menea  schimburi  de  experienţă.  tului  porcin  etc.
         me  de  ştiinţă  popularizată,  zootehnie,   ţă  pe  care  le  fac  form aţiile  artistic«                                                                                                                numai  cărtii  dar  şl  cititorului.
         agrotehnică,  medicale  ele.                                                                        Dovedind  o  bună  pregătire,  colec­  Unde  se  munceşte           de  activitate.  Din  rlndul  cărţilor  ex­
                                          care  se  pregătesc  pentru  cea  de-a  doua   Concurs  „Cine  ştie   tiv iş tii  Rusu  Viorica,  Luha  Vasile  şi                                                         Prezentarea  cărţilor  In  unitate,  nu
           Redăm  vini  jos  cîlevn  din  aceste                                                                                                                                 puse,  cele  cu  continui  adecvat  speci­
                                          etapă  u  concursului  al  V Il-le u ,  la  că­                  Angliei  Mircca,  care  lucrează  in  sec­                                                              se  limitează  Insă  numai  la  expune­
         manifestări.                     m inul  cultural  din  Luncoi,  raionul   zootehnie,  cîştlgă“   torul  zootehnic,  au  dai  cele  mai  com­  bine, exista şi rezultate  ficului  comunei  erau  prezentate  ori   rea  lor  in  rafturi,  pe  panouri,  în  v i­
                                                                                                                                                                                 recenzate  in  fata  cititorilor  din  ria ­
                                          Brad,  a  avut  loc  un  spectacol  dai  de   Căminul  cultural  din  Şard,   raio­  plete  răspunsuri.   Cîştigind  locul   f         dul  cărora  apoi  numeroşi,  stimulîn-   trine  ele.  O  ate nfe  deosebită  acordă
            Inthnlreca  brigada           brigada  artistică  de  agitaţie  şi  so­  nul  Alba.  a  devenit  duminică  nein-   colectivistei  Rusu  Viorica   i-u   fort   La  Micicurea,  de  la  începutul  anu­  du-IÎ-se  astfel  interesul  spre  cunoaş­  colectivul  librăriei  prezentării  lucră­
                                          liş tii  v o rjli  ui  căminului  cultural  din   căpălor  pentru  numărul  mare  de  co­  acordat  un  premiu  in  produse  in  va­  lui  si  plnâ  la  sllrşitul  lunu  noiem­  rilor  prin  discuţiile  purtate  cu  căldu­
                ştiinţifică               liăiţu.                          lectivişti  cure  au  ţinut  să  participe  la   loare  dc  100  lei,  colectivistului  Luha   brie  au  lost  difuzate  localnicilor  cărţi   terea  aprofundată  a  cărţilor  amin­  ră  $i  răbdare  cu  fiecare  vizitator  al
                                          Briqotlu  urlisticâ  de  uqituţie  u  pre­  concursul  „Cine  ştie  zootehnie,   cîş-   Vasile  (locul  II).  un  premiu  in  v a ­  In  valoare  de  33.286,15  lei.  Acesta   tite,  le  cumpărau.  librăriei.  Există  astfel  garanţia   că
           Trei  brigăzi  ştiinţifice  nu   plecul                                                          loare  dc  75  lei,  iar  la i  Angliei  M ir-                         Lucrătoarea  librăriei  a  ţinut  o  strin­
                                          zentul  textul  ,,Vm(u  nouă  în  sal  la   tigă",  organizat  de  conducerea  căm i­                constituie  un  rezultat  bun  mai  ales                            vizitatorul  de  azi  va  deveni  cu  si­
         duminica  din  oraşul  Rmd  să  se  in iil-   noi",  un  text  reuşit,  cu  o  bună  inter­  nului  cultural.  cea  (locul  I II )   un  premiu  iu  produ:.e   dacă  avem  In  vedere  faptul  că,  ra­  să  legătură  si  cu  secretarii  organi­
         ncuşcă  cu  colectiviştii  şi  al(i  oameni                                                                                                                             zaţiilor  U.T.M.  din  localitate,  suge-   guranţă  cumpărătorul  şi  cititorul  de
                                          pretare.                          La  buna  organizare  n  concursului   iu  valoare  dc  50  Ici.   portată  pe  cap  de  locuitor,  valoarea
         ui  muncii  din  sulele  raionului.  Unu                                                                                                                                rfndu-le  ca  la  adunările  generale  ori   milne.  Cu  multă  grijă  se  urmăresc
                                           De  un  succes  deosebit  s-uu  bucurai   şi-au  adus  o  contribuţie   însemnata   Concursul  a  dovedit  că  atunci  cin-l
         dintre  ele  s-u  oprit  la  lilăjen i.  uit..   solistele  vocale  Radu  Elena.   \la n    medical  vctermai  ul  gospodăriei,  teh­  In  căminul  cultural  se   organizează   cărţilor  difuzate  este  de  9.40  lei  —   cu  alte  ocazii  in  care  se  reuneau  toii   acj  şi  preferinţele  cititorilor  pentru
         Iu  Rihiţn  şi  ecu  de-u  treia  lu  Rişc.;-   .  1 nu  şi.  David  Voichdu.  turc  uit  in ­  niciană  veterinară  şi  cei  mai  buni  co­  acţiuni  culturale  interesante',   atrac­  cilrâ  ridicată  ln  comparaţie  cu  1.50   tinerii,  să  le  fie  prezentate  $i  d ifu ­  carte,  astfel  că  librăria  dispune  .de
         lila .  Cu  dc  obicei,  fiecurc  brigadă  o                                                                                          lei.  media  obţinută  pe  raion  in  me­                           un  cerc  larg  de  cumpărători  perma­
                                          terpretat  chitcce  populare  romincşli.  lectivişti  cure  lucrează   în   sectorul   tive.  acestea  se  bucură  de  o   la rg i     zate  cărţile  ce-i  interesează.  Ca  ur­
         ftisl  însoţiră  dc  activişti  ni  comitetu­  Cei  peste  100  dc  colectivişti  parti­  zootehnic   Temele   concursului   a j  participare  a  oamenilor  muncii.  diul  rural.  El  apare  ca  o  consecinţă   mare,  după  o  prealabilă  consultare   nenţi.  caie  au  devenit  adevăraţi  prie­
         lu i  raional  pentru  u iltm ă   şi  urlă  şi                                                                                        firească  a  unei  munci  intense  cu  car­                         teni  ai  eă rfl.
                                                                                                                                                                                 asupra  dorinţelor  acestora,  au  fost
         ut  casei  raionale  dc  cultură.                                                                                                     tea.  desfăşurată  cn  pricepere  si  pa­
                                                                                                                                                                                 alese  cărţi  din  rafturile  librăriei  sl   Toate  acestea  merită  a  fi  sublinia­
          Ln  Rişcnhta.   brigada   ştiin ţificii                                                                                              siune.                                                              te.  Rău  este  că  activilatee  librăriei
         s-n  bucurat  dc  n  prim ire  caldă  dm                                                                                                Este  important  de  semnalat  că  lu-   transportate  pentru  desfacere,  cu  pla­  nu  s  a  desfăşurat  cu  aceeaşi  Inten­
                                                                                                                                                                                 ta  pe  loc  ori  In  rate,  in  mijlocul
         partea  locuitorilor.                                                                                                                 crătoarea  librăriei  din  Miercurea,  to­  tinerilor.  A$a  s-a  procedat  la  orga­  sitate  si  In  afara  unităţii.  Acest  lu­
          Cure  nu  fost  întrebai ile  pe  care  co­                                                                                          varăşa  Botlesch  Therezia,  a  acordat   nizaţiile  U.T.M.-sal,  S M T ,  si  coope­  cru  explică  de  altfel  si  faptul  că  l i ­
         le ctiviştii  le-nu  pus  i   Ce  i-u  lu te ran i                                                                                    alenlia  cuvenită  prezentării  si  des­  rativă.                   brăria  nu  a  reuşit  să  şi  realizeze  sar­
         pe  aceştia  să  afle  dc  lu  brigadă?  Iu ti                                                                                        facerii  cărţilor  nu  numai  prin  uni­                             cinile  de  plan  pe  perioada  celor  l i
                                                                                                                                                                                   O  activitate  bogată  dc  difuzare  s-a
         doar  ci leva  din  aceste  întrebări :  Cau­                                                                                          tate  ci  si  prin  intermediul  diluzoti-   desfăşurat  si  prin  intermediul  celor   tuni  care  s-au  scurs  din  acest  nu.
         zele  cure  provoacă  hulite  de  inimă  şi                                                                                            lor  procentuali  si  voluntari,  al  unor                          Mai  mult  decit  atît,  desfacerea  do
         nervi,  ducă  se  punic  vindeca  sau  pre­                                                                                            acţiuni  de  difuzare  organizate  de  la   doi  difuzări  procentuali  si  şase  di-   carte  In  cadrul  oraşului  Sebeş  s-*
         veni  cancerul,  cum  se  poate  prelungi                                                                                              om  la  om,  desfăşurind  cu  cartea,  de   fuzori  voluntari  din  localitate,  aceş­  menţinui  deabia  la  nivelul  realizări­
         via(c  omului,  ce  trebuie  făcut  pen­                                                                                                                                 tia  din  urmă  recrutaţi  de  la  scoală
                                                                                                                                                cîte  ori  s  a  ivit  prilejul,  o  vie  mun­                      lor  din  perioada  corespunzătoare  a
         tru  prevenirea  gripei,  cum  se  produc                                                                                                                                medie   S M T .,  stafia  C.F.R.,  gospo­
                                                                                                                                                că  politică.  Astfel,  de  multe  ori  clnd
         eclipsele  şi  dacă  se  pot   prevedea.                                                                                                                                 dăria  colectivă,  organizaţia  U.T.M.-   anului  1962.  Aceasta  a  făcut  ca  şi
         care  este  scopul  zborurilor   cosmice,                                                                                              la  căminul  cultural  aveau  loc  mani­  sat  si  de  ta  cooperativă.  Rezultatele   desfacerea  pe  cap  de  locuitor  su  re­
                                                                                                                                                festări  ca  seri  de  calcul,  jurnale  vor­
         rare  este  rolul  com isiilor  dc  împă­                                                                                                                                preocupării  pentru   recrutarea   unor   prezinte  In  acest  an  doar  6G  la  sută
                                                                                                                                                bite,  întâlniri  cu  brigada  ştiinţifică,
         ciuire  şi  multe  alte  probleme.                                                                                                                                       difuzor!  de  carte  activi  si  a  perma­  fală  de  media  pe  regiune  obţinută
                                                                                                                                                programe  artistice  si  altele  de  acest
           Pe  m ulţi  colectivişti  i-au  interesat                                                                                                                              nentei  legături  cu  aceştia,  sînt  edi­  de  librăriile   urbane   din  sistemul
         probleme  p livin d   i m ări rea  econom ia-                                                                                          fel.  standul  dc  cărţi  cu  vinvare  era   ficatoare.  Nionai  unul  dintre  ci,  to­  cooperaţiei  de  consum.
                                                                                                                                                nelipsit.  El  cuprindea  cărţile  cele  mai
         organizatorica  <1  G.A.C.,  creşterea  şt                                                                                                                               varăşul  profesor  Petru  Teslnru,  a  di­  Realizările  slabe  obţinute  pe  lin iii
         in!rrtm ereu  şe.pte!ului.  aplicarea  uno*                                                                                            potrivite.  în  strinsă  legătură  cu  pro­  fuzat  cârti   in  valoare   ile   pe>Le   difuzării  cârtii  iu  oraşul  Sebeş  (16.04
         norme  ştiinţifice  dc  lucrare  a  pămîn-                                                                                             blemele  tratate  in  cadrul  manifestă   4.500  lei.               Im  pe  cap  de  locuitor  in  II  luni),  ln
         tu ’.iii  etc.  Pucul  insă  că  lu  aceste  în­                                                                                       rilor  pe  care  le  însoţea.  Aceste  cărţi.                       comparaţie  cu  alte  localităţi  urba­
         trebări  nu  s-a  palat  răspunde  întru-                                                                                              Intre  care  majoritatea  cu   caracter   Fată  de  cele  relatate,  ^e  impune  o   ne  din  regiune.   dovodesc  că   iu
                                                                                                                                                agrozootehnic,   prezentate  cu   g riji,   concluzie.  Aceea  că  acolo  unde  se
                                                                                                                                                                                  munceşte  bine  cu  cartea,  unde  se   acnst  secMor  nu  s  a  desfăşurat  o  acti­
                                                                                                                                                erau  recomandate  cu  căldură  porţi
                                                                                                                                                                                  vădesc  preocupări  d 1 litre  cele  mai   vitate  bogată,  pe  măsura  posibilită­
                                                                                                                                                clpnulilor.  ducindu-se  discuţii  indi
           C O NVO CAR EA  COMISIEI                                                                                                                                               atenle  pentru  desfăşurarea  unei  sus­  ţilor  existente.
                                                                                                                                                viduole  despre  conţinutul  lor  si  fo-
                                                                                                                                                                                  ţinute  munci  politice  de  difuzare  a   Oamenii  muncii  din  cadrul  între­
         ECONOMI CO-FINANCI ARE  A                                                                                                              lo.sut  cunoaşterii  lui.  La  oiganizarza   acesteia,  rezultatele  sini  dintre  cele   prinderilor  şi  instituţiilor  din   ora$
                                                                                                                                                acestor  standuri,  ca  şi  în  nllo  acţiuni
        M ARII  A D U N AR ]  N A Ţ IO N A LE                                                                                                   de  difuzare,  tovarăşa  Botlesch  a  p ri­  moi  bune.
                                                                                                                                                mit  un  sprijin  preţios  din  parlen  b i­
         Comisia  economico-financiara  a                                                                                                       bliotecarei  comunale,  tovarăşa  Elena      Acţiuni                         Raid  realizat  de :
       Mani  Adunări  Naţionale  a  fost  con­                                                                                                  Solomon.  ea  însăşi  o  difuzoare  de                                         I   CIOBOTA
       vocată  pentru  miercuri  18  decem­                                                                                                     carte  activă  De  a11(el,  chiar  in  codrul   şi  in  afara  librăriei!      V.  CHIŞ  şi
       brie  1963.  ora  10  dimineaţa,  la  se­                                                                                                bibliotecii   comunale  s-an  organizat                                        I.  ŞTOLEA
       diul  Marii  Adunări  Naţionale,  spre
       a  lua  în  studiu  proiectul  de  Lene                                                                                                  de  multe  ori  expoziţii  de  cărţi  cu   In  oraşul  Sebeş  funcţionează  o  l i ­
       Dentru  aprobarea  Bugetului  de  stat                                                                                                   vlnzare  cuprlnzlnd  In  general  nou­  brărie  specializată  ln  carte.  Această   (Continuu) e  in  pag.  ll- a j
       De  anul  1964.                                                              LA  SANIUŞ                                                  tăţi  editoriale  din  diferite  domenii  unitate  ore  un  aspect  exterior  plă­
   48   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58