Page 55 - 1963-12

Nr. 279a Drumul socialismului Pag 3

190 propuneri în consfătuirile de producţie

In ncesl an comitetul sindicalu­ dus la introducerea tehnicii noi,
lui dc la E. M. Certej a avui o îmbunălălirea Indicilor dc u tili­
In luna noiembrie, minerii de i.i timpului de muncă «u a maşinilor. Si, ra s preocupare mai susţinută fată de
I. M. 'J'cbea au avui du înfundat o u-a I onI lună in rare numele lor să nu • organizarea şi desfăşurarea cons zare a maşinilor, de introducere
seamă de cjrcu 1 o11 pm nim ic du pre­ se situu/e prinţ,re cele ale evidcnlia- Intuirilor dc producţie. Ca urma­ a mecanizării etc.
siunile excesive din orizontul l-H) b ’or iu întrecerea socialistă. re, în consfătuirile dc producţie Toate acestea şi-au adus o con­
Lsl, precum şi de ivirea unei zone l»>- Clruşlerea randamentelor du oxlrnr- sau discutat problemele cete mai tribuţie de preţ la creşterea pro­
minate din sudorul II cu a xedus re­ tie nn i n împiedicat pe minerii din g l l b * s 'â i
zerva exploatabilă du cărbune din <■- "Joben să se ocupe îndeaproape si de arzătoare ale muncii, şi în ma­ ductivităţii muncii, rcaliz.intlu-sc
cest raion. Acestea au condus la ne* calitatea cărbunelui. Aici toate au joritatea cazurilor clc au primii o creştere la producţia globală in
Cul-la jfeşiy?
realizarea planului Juiur de produc­ mers bine pină intr-o zi. cind s-a în- o rezolvare competentă din par­ cele 10 luni ale anului curent cu
ţie. Şi lotuşi, la sfir.şilul celor 11 luni limplnl oa din abalajul lui tea conducerilor sectoarelor în 13 la sută mai mult ca în aceeaşi
de ae liviU lo minerii de )a |ebea au f'andin să iasă cărbune care continua
raportat îndeplinirea planului pio- cenuşă peste procentul admis. Comu­ urma propunerilor făcute dc că­ perioada a anului trecut, iar la
duclici globale iu proporţie de 103.9 nişti: nu s-au împăcat cu ac.enslă si­ tre mineri. Astfel, din cele 190 producţia marlă s-a înregistrai o
]a sută, al producţiei marlă in p:o- tuaţie şi, in scurt timp, ou fam t un propuneri făcute în acest an, au creştere de 16 la sulă.
porlie de IU2.7 la suia. sarcina do studiu amănunţii a! cauzelor pentru fost aplicate 156. Din acestea, a- S. CERTEJAN
creştere o p ro d u rliv ilă lii muncii liiiul care brigada lui Culdn. miner bun si mintim propunerile care au con­ corcspoudciU
realizată in proporlie de 10:; D )>r«>- experimental, dădea cărbune dc slabă
cente, iar cea fizica depăşită cu 9,7 calitate Abatajul (recea prinlr-o zo­
procente. nă dc cont net unde culcuşul si cope-
N-a (ost lună — in afară de noiem­ rişul siralulni erau moi $i la puşcure
brie — in cursul anului in care mi­ su rupeau, sterilul amcstccîndu-sc cu N O T A
nerii din Tebrra să nn-şi îndeplineas­ cărbunele. Aceasta pe du o parte. Pc
că lo[i indicatorii de plan. La sfirxi- de altă pariu minerii din brigadă au Mai mult respect faţă de consumatori
tul semcslrului I ei au raportat înde­ neglijat trierea sterilului viz.ibil Ia
plinirea planului producţiei r|lobale in locul dc muncă. In u i u m analizei Iu chioşcul alimentar, al coope­ Aşezarea chioşcului in apropie­
rativei din oraşul Haţeg, situat in rea scolii medii şi a sălii de spcc-
proporţie dc 100.7 la sută. a! produc­ condiţiilor <lu la locul de muncă s-a lauDle face ca zilnic să avem nu­
ţiei marfă in proporlie de 105.3 la li olărit sa se acorde mai multă aten­ Liniile elegante ale noilor ro n s lru tlii ddu cartierului de la mdrgi- apropierea scolii medii lipseşte de mai dm rîndul elevilor aproape IhdO
sută, iar sarcina de creştere a pro­ ţie trierii cărbunelui in frontul de nca oraşului Petroşani un aspect plăcui, tineresc. , Trenuri cu tonaj sporit mult timp lumina electrică. Con­ dc cumpărători, iar clnd sînt sper-
ductivităţii valorice a lost d e p ă n ă lurru si să se întărească controlul F O T O : N. M O LD O V E A N U ducerea cooperativei a făcut in
tacolc leatrale numărni cumpără­
cu 7.B la sută. Re/.ullotele îndeplinirii lebmc de calitate. La depoul C T R. dm Petroşani ini- repetate m u lu ri adrese la uzina
r lim ite a planului s-au concretizat si De alunei, din abatajul lui Culdn liativu reinorcăni trenurilor cu to­ electrică din localitate şi a pus. torilor dc dulciuri sau oile produse
In cele 473 000 ]ci economii realizate n-a mai ieşit steril. Co urmare şi ca* naj sporit cslc lot mai mult e x tin ­ tacă din luna iunie, la dispoziţia cireşiu şi mu) mult. Ncpuliiulu-i sor­
la preţul de cost. dlalea cărbunelui pe întreaga exploa­ să. Ca urinare, de la iiirepulul anu­ acesteia materialul necesar execută­ i i aşa cum se cuvine ei se întreabă:
— Ele sini oglinda muncii noas­ tare s-o îmbunătăţit. In loc de 25 "0 lui au fost remorcule 3.1 IU trenuri rii lucrărilor. oare cind se vor gîiuli tovarăşii de
tre, — obişnuieşln să spună tovară­ la şută planificat, conţinutul de ce­ cu tonaj sporit. Acest lucru a permis Esîe drept că în urmă cu două la Uzina electrică să facă racorda­
şul Teodor Sava. secretarul comilelu- nuşă a scăzut la 23,61 procente. rea la rulca? La aceaslâ Întrebare,
lui dc pa-lid. D»va prelul de co.l coferişhlor să transporte in plus o luni s-a făcut instalaţia electrică
)n luna noiembrie presiunile au ro s cnntilale de 52b.DUO lone mărfuri fă­ cei vizaţi sini datori să răspundă
scade, înseamnă ră se nuiiue>le în (aşezarea tabloului, a circuitului şi
cresc ul si câteva locuri de muncă cu ră a mai fi folosite 240 locomotive
lDâIc sedoarele bine. întrerupătorului, a consolei etc) prin fapte, mai ales că dc la con­
pondere mare an fost scoase din pro­ pe dislanld Poîroşcini-Simeria şi r i- sola reţelei dm chioşc şi pîinî la
Adevărul acestei afirmaţii s-n ron- Dar, dc alunei sc tărăgănează me­
ducţie. Planul lunar n-a fost realizat. lur.
filmat şi la slirşilul trimestrului III, linia unde Irebmc făcut racordul
Dar planul pe decembrie, şi duri pla­ reu stabilirea legăturii la reţea. Din
cinci economiile realizate au (reu nit l'rintre mecanicii care au aplicat nu suit ducii iu — 15 mclri.
nul anual, va fi realizat. Aceasta pen­ această cauză, scara slntein nevoiţi
la 630 000 lei. Că s-a muncit mai bine cu succes aceasta uiilialivă sc numă­
tru cu iiriniml indicaţia comitetului A crescut productivitatea munc i
o arată şi creşterea rnndnmc'iib'lnr ră Glicoighe Buşoi, Pcdru Palroiu, >â servim cumpărătorii in condi­ A N A NE ACU
de parlid de a se pregăti fronturi de gestionara
<Ip. extraclie in abataje du la 3,473 In acest an activitatea du produc­ cu mortare si beton De asemenea Schvo.mhaincf Ştefan, lu n e is c Ru- ţii nccorespunzătoare,
mu ură de rezervă, conducerea tehni­
tone pe posl planificai, la 3.513 tone prin montarea fi>iilor prelabricalc,
că s-a ocupat îndeaproape de execu­ ţie <i ş jn liu riilin nr. 4 al T.R L.II. din deanu şi albi
pe post re.dizat. Cugir s-a axat pe darea la termen în
tor ea la timp a lucrărilor rle pregă- c;*a dat posibilitatea creării unui larg
Succesele înscrise in primele 0 lolo.-un |ă ,i obiectivelor plandicale, front clc* lucru zidarilor ce muncesc
lire din raionul 111 ..Marla". Aceasta
luni ale anului de minorii clin |obcn precum şi pe obţinerea du indicatori în schimbul dc dimineaţă.
a dat posibililalea intrării imediat in
an fost dezvolfnle prin obţinerea li­ Ichiiito-uconotnici ridicaţi. In 11 luni O mare eficienlă a avut şi faptul r-1
producţie a unui nou abataj frontal
nei prodm.'tivîlăti sporite şi în luna de aclivilale sarcina planificată a pro-
meenurzal, du mare productivitate, pe şantier s-au prefabricat o scrie dc
octombrie. Cele 5.0 procente, cu cil ducUvilăln muncii n fast depăşită cu elemente de construcţii ca : trepte
uim ind ca al doilea abataj să fie dat
a fost depăşită sarcina fie creştere 14 la sula. iar la preţul <lu cost s-au 2 i lele t recii Ic. Uniunea regională gură o repartizare judicioasă a sor­ ruşii din Sebeş şi alţii O preocupare
iu exploatare in jurul dalei du 20 mo/aitnlc. contra trepte, scafe pen-
a productiv i tăi ii valorirş a muncii, şi realizat economii iu valoare de pcslc a cooperativelor de consum a orga­ timentelor şi cantitălilor dc m arinii dvusubita trohaic acordata şi organiză­
decembrie. Cele două abolaje. pre­ 'ru proiecţia izolaţiilor hidrofuge a
cele 2.2 procente cu cît a crescut teraselor, plăci de canal, tuburi de nizat la Orăştic un schimb dc ex­ livrate De asemenea, nu se ţine pe»- rii (.IcsÎlIC eru. Iu ina |orilatea unită­
cum şi panoul nou deschis la orizon­ 200.000 lei. înregistrarea rezultatelor
produrlivitatea fizică, sînt sirius le­ perienţă care a avut drept scop manenl seamă de aprovizionai ea cu ţilor. la dolacuru exista o gamă
tul 260-263 m. asigură o producţie aininldu se daloreslc a li t muncii des- canalizare, borduri pentru trotuare, prioritate a unilăfilor din ceulrcb' mai variat»* du produse, respectiiulu-
gale de numele multor mineri. Nn se corpuri de ventilaţie etc. Acestea, generalizarea experienţei pozitive
«pocită de cărbune, ceea re va dure /uşurate de brigăzile şi echipele an- muncitoreşti. Astfel, în timp ce ma­ se in bunh in.isur«i nomcuc'iatoaroîe
poate vorbi do rnndnmonic sporite oblmule in aprovizionarea şi deser­
mi numai la recuperarea ră-minorii în irenale in întrecerea socialistă, cit şi nrm montarea pe şantier, au scurtai virea de către unele unităţi de ali­ gazinele alimentare din Brad Gura tu şorlinuntule minimale obligalo.-ii
fără să aminlcsli de brigada lui Va- aplicării unor măsuri îehnico-orgam- durata de execuţie, au contribuit la pe tipuri de unităti Stnl insă şi ca­
armă dm luna noiembrie dar si la mentaţie publică. La schimbul de ex­ barza. Haţeg, llia. Baia du Criş ele
sile Sti'inu, fie rea a Iui Pairii Rn- posedau sortrmente variate de pro zuri cind merceologii mi urmăresc
extragerea uuuî canibali importante zatorice. AstJcl conducerea şantieru­ creşterea productivităţii muncii şi au perienţă au participat preşedinţi,
vel, de brigada lui Ana loan. do cu­ duse in cânii tuli mari, bufetele Jin m permanentă întocmirea notelor do
dc cărbune peste olanul anual do lui a organizat munca în cloidi şi chiar adus însemnate economii la prcful vicepreşedinţi $i merceologi ai uni-
le ale Im loan Foarte? Teodor Gher- aceleaşi localităţi aveau timp da comenzi .^i a (indicelor de livrare,
produrlie. pregălmdu-se iu acelaşi Irei schimburi. Rrm .iceasla mnncilo- lă lilor de nlim enlnlic publică apar­
man si Candin C'ulda cunoscute pen­ •te coA. săptumiiu intregi goluri la acest* ceea cu (ace ca ritmul de aprovi­
timp o linie corespunzătoare rle a- rn au lost repartizaţi judicios In pu no ţinătoare cooperaţiei de consum din
tru felul în care îşi organiv.eazi lu ­ bnlaj punlru lot an"! ‘ OOJ. h-le dc lucru, s-au evitat aglomeră­ toate raioanele regiunii. Cu acest sortimente. Accaslâ situaţie se da- zionare să sufere, să nu su a>ignro
crul, pentru folosirea judicioasă a T. NICO ARA MIRCEA M O Ţ prilpi s-a scos In evidentă laptul c3 loreşle în primul rinei faptului că întotdeauna o bună deservire consu­
rile, s-a îmbunătăţit aprovizionarea inginer dirijarea fondului de marfă se fac** matorilor. Aşa s-a iniirnplat deseori
pc I l luni din acest an, planul <h
desfacere In unităţile de ohmcntalie şi in prezent de cairo gestionam la unităţile din Baia clc Criş Cr:ş-
publică a fost realizat in proporţie de depozite si in al doilea lind pen­ cior, Bui. Zum, -Şil.iot — (|ara ele.
P rin muncă patriotică 2 0 8 apartamente predate de 103,8 la sulă tru că merceologii şi conducerile Un (oi deosebii de important In
Pe lingă al le obiective, colectivul ca acelea conduse de luliu Tinliu, zu ­ Aceste rc/ullale au (ost influen­ unor cooperative nu iau măsuri d*- atragerea consumatorilor îl are cali­
Acum. clnd moi sini pulme zile redat agriculturii 45 de hectare te­ ţate In mare măsură de îmbunătă­ transferare operalivă a acestor măr­ tatea produselor. Duşi in gener.il,
dc muncă al şantierului no-Uru a pre­ grav. Ion Holsinger, zidar, Ion D iu­ furi de la magazinele alimentare. Iu prin ridicarea cahlieăru profesio­
pină la sfirsitu] anului, cetălemi din renuri ferite de inunclaln dai oamenilor muncii, iu ultimele 3,0 rnii. instalator sanitar, au contribuit ţirea bazei tehnico-mnlerinlc. In cele
oraşele şi satele regiunii noardre Harnici s-au dovedit şi cetălemi I I luni ale anului s-an deschis noi unităţile alimentaţiei publice. nale a lucrătorilor din secţiile dc pro­
fac bilanţul muncii desfăşurate’. In comunei Bucureşci care au efectuat do zile. 8U apartamente. De la înce­ ca la recepţia acestor obiective să unităti comerciale. Totodată, s-a lă- O pondere insemnală in realiza­ ducţie. caii la lou prupar.ilelor s a im-
bunătcălil, la unele mulaţi de filiiniui-
>c obţină calificativul ..toarte biirc“ .
m.ajorilatea localităţilor regmniii mii 13.500 ore munca patriotică la con­ putul anului colectivul nostru de mun­ rul şi o dotare corespunzătoare a rea sarcinilor de plan ln alimentaţia
de cetăţeni au participai prin mim- strucţia Şcolii de 8 ani din Bucu- că a reuşit sa predea 208 apartamente. IO N CRĂCIUN h ni | A li lor respective cu mobilier si publică o constituie aprovizionarea t.ilie publică se pregătesc încă şi in
că patriotică la executarea u n o r-lu ­ reşci şi a căminului cultural din Ro­ Muncind bine, o scamă de brigăzi zugrav utilaj comercial. In cadrul acliunii unităţilor cu produse dc bucătărie, pruzenl produse de calilule sl«iba. Un
crări de interes obştesc. C.iteva as­ vina. De asemenea s-au transporta de dotare cu utilaj au fost introduse preparate clin carne şi cofetărie. Dac i astfel de exemplu poate li intiinit
pecte In acest sens si ut edificatoare. 800 mc. balast pe drumul nou des­ in unită li un număr de H) v i­ ln aceaslâ privinţă in raionul Iha se la unilălile dm Tuius, Brad. labir-:-
Cetăţenii din comuna Tenis. an chis spre Rovina, 4500 m c. balast pe Brigadă evidenţiată în întrecere trine frigorifice, 3 dulapuri frig o rifi­ constată o mai mare preocupare, nu loarele do cofetărie clin Sebeş si ll»i-
realizat prin muncă patriotică eco­ drumul Bucureşci-Curechi. a fost re- ce, 53 tejghele pentru baruri şi bu acelaşi lucru se poale spune despre tP<l ele Cu ocazia schimbului de e x ­
nomii In valoare de 281.390 Ici. Ei amenajat drumul Biicureşci-Şesuri. ln acest an. in întrecerea socialistă cosliM sc nunmru şi brigada de in ­ fete. rafturi ctr. IJ.K C.C., Ilateg care deşi a realizai perienţă a reieşit şi Lipi ut c.1 in
au curii lat şanţurile pe o lungime de Tot In raionul Brad un număr au fost antrenate multe brigăzi şi echi­ stalatori calonfurişli c o i u lu i du Ion Re lingă îmbunătăţirea bazei teii planul la producţia propriu in pro­ umile nnilăli există o slabă preocu­
18.000 ml., au transportat 1 200 bu­ mare clc cclăleni a participai la con­ pe. Avnul ld baza întrecerii criterii Knall. nico-niateriale a unităţilor, la reali porţie de IU5.1 la sută, loltoi, in pare pentru prozunlare.i si expune­
rea preparatelor. Du asemenea, mi
căţi bolovani de rlit, nisip şi alte struirea şcolilor de 8 ani din Vota mobilizatoare ca; realizarea la terni :n Organizîiulu-şi mai bine munca, re- zarea sarcinilor de plan a contri­ mediul rural nu livrează decil 54 1 Ia .s-a generalizat introducerea ,,specia­
materiale pentru pa va rea străzilor de Jos, Tomcşli. Rişeu-liţa, Ribila a planului fizic, depăşirea produrti- narlizind muncit orii la punctele de buit In marc măsură şi preocuparea sulă din producţia proprie. Du ase­ lităţii zilei", iar acolo unde se prac­
Avram Ianru, G rivilei .şi altele, au precum şi la şcolile de 4 ani din v ila lii muncii, îmbunălălirea cablaţii uicru în (unclie de calificarea ce o du care hu dat dovada majontal-M menea, în raionul Sebeş, unde s-a tica metoda ummlilu |la llia. de pil­
participat Ia construirea dispensa­ Rişca si Tebea In loial cetăţenii au. brigada lui Knall şi-a depăşii luna conduceiilor unităţilor pentru <im constatat că sini reale posibilii ăti dă) acest lucru nu este adus in mod
rului medical clc. Importante reali­ din raionul Brad au efectuat peste lucrărilor, scurtarea duratei de execu­ du lună sarcinile de plan. dind în a- rpirarea unei aprovizionări corespun­ pentru desfacerea producţiei proprii
zării au obţinui şi celâ(enii clin Şard. 400000 ore muncă patriotică, ren- ţie, toi mai multe brigăzi au oblinnt culaşi timp lucrări dc bună calitate zătoare. ulii cu matei ii prime penlru la sate. In ultima vreme acestei pro­ meciul la cuuoşliuU consumaiorilor.
Pentru buna deservire a consuin.i-
Prin lucrările funciare exrecutalc au liziiul economii importante. rezultate bune în muncă. Printre n- la cele 208 apartamente executate. producţie cit şi cu produse agroali bleme nn i s-a acordai nlentin cuve­ torilnr in orele clc climinealci, s a ini­
Pentru arest (apt comitelui sindicalu­ montare specifice de bufet ln aceas­ nită Drept rezultat, unităţile coop»»- ţial metoda servirii micului clciuii in
r/iliei dc consum dm raionul ScIj-'Ş
lui i-a decernat lumi de lună drape­ tă privinţă — au subliniat numeroşi nu şi-au îndeplinit sarcinile de plan unele cofetării şi bufete. Cu toate
lul dc ..brigadă evulenliala in intre- participanţi la schimbul de e.xperieo (a producţia proprie. măsurile huile insă, mei pină in pre­
lă — există lotuşi o serie du defi zent acest luciu nu este pus la punct
cerea socialistă'*.
cionte care uneori împiedică aprovi Concomitent cu asigurarea bazei in toate unilălile.
Imbogăţirea cu­ Printre muncitorii caic au adus o Lonarea coro-piuizMoaro h nnităli tohmco-molerialc şi a unei mai bune O -ill.i formă care s-»i practicai ni
noştinţelor prole- eoniributic prrlioasă la realizarea a- lor Do exemplu, la întreprinderi!;' aprovizionări a unilâlilor. au apre­ bune rc/ullale. mai ales la Sebeş şi
sionale constituie ceslui succes so numără lou Cismaş, comerciale nu se face întotdeauna o ciat iov. Marcovici Beiul, vicepre­ Orăşîic, formă mult apreciată ni
pentru elevii Şco­ Constantul Aughel, Gheurghe M u n ­ analiză rorespunzăloare a notelor de şedintele tl.R.C.C. Ilia, llişoiu Ro­ cadrul schimbului de experienţa, se
lii de mecanici a- tenii. Ion Solomon şi alţii. comenzi din care cauză nu se ani man, preşedintele cooperativei oraşe- refera la organizarea desfacerii pre-
gricoli din A lb i l a u r i a n v a i d a p.iraielor lo locurile do muncă in în­
Iulla o preocupa­ instalator treprinderi şi instituţii. Dar. in loc
ca aceaslâ formă să fie extinsă. In
re de seamă. Orăştic. bunăoară, ş-a reiiunlnl la ea
Iată i, in foto­ O carte valoroasă rapidă in mod nejuslilhat
grafia de faţă, pe Defic:entc serioase există in unele
ci l î va dintre ci achiziţionată i'iiil.in şi jn ceea ce priveşte re*-
ascullînd cu aten­ de Muzeul regional Deva Gem i s-a inusptil bm.se. Dc cî- şi se dau indiculiilc cuvenite. pe< laica regulilor generale de co­
ţie explicaţiile da rner! şi igienico-sanitare.
Biblioteca documentară a Mu­ lc \o o ic ti /m.cpu/ su niiuju Din Munea u intcpul. Oamenii lucica-
le de mg. Adani Linii in (im l. vin h il v/sco/uşlo /A- Iu parte, lipsurile dm sectorul aii-
zeului regional dm Deva, a lost vă cu incotdcue. Tufi sini animali niciiluţie publica al cooperaţiei de
Pctroiu cu p riv i­
îmbogăţită zilele acestea cu încă liuilu. I'C ou osllcl iIc Iun//, bucure de ucu cerşi (/oruifu: su inlălure cit consum sL. daloiesc si stilului defer.-
re ia fum (ionariM cuu/u su -ş» /tiin in c cil iihii /u;iu-
o carte valoroasă : „Indiepiaiea mai lepede avaria. Inlru nlind (ie­ luos dc muncă pe cărei practică
pompei de ulei de
legii” — o colecţie de legi din dc treburile />•: utu/u .ş/\ lic ca sc rul -vi zăpada ei un /c.ş/f, cu itilol- conducerile unor uniuni raionale si
ld sistemul hidrau­ uild in ti/iiHt, lic cu su alia ucisei, dcutina. in\ iin/ăton. I u ura 7 di- •iie < ouper.-ilivclor precum şi snporli-
lic. secolul al XVI Mea dc pc vremea cialitălii cu rare sin! tralale o sea­
lui Vnsile Lupii. Ea cuprinde u- su se Im u n e </e căldură. mincaja. in v.iua de Iii decembi ie. mă de probleme dm acest serlor.
nelc din cele mai vechi texte ju­ Sini in.su oameni ture, inirtm- u\ ur/u u /os/ înluhiuilu şi nruşu/ Astfel, se mai practică !nc»ri obitv-
ridice tipărite în limba romînă liml.'ii (ierul .şi zei •___________________________________ începui să iic i'd <-W unii lovmrăşi dm condurere.i
.
_______ ____________________ u
(cu litere cirilice). podu, restabilesc din nou idiment'il nrnuinlor laionale şi cooperaiivador,
u\a riile ce .se/uo- D l T l CSU I W t u l noi mul. să facă nu control licliv la nnilăli.
Dările de seamă ale '’â tilo r VEŞTI DE PE duc din la cuu/u corespondentului A<il maiştrii Dn aslfel de control nu duce la m-
!a I u r.area defi ci en (elor. Dc multe din
viscolului
li­
niile de hanspotl 0 cit şi c le d (U icnii lipsurile exis ten (e In sectorul de ali-
CUPRINSUL TĂRII
mcnlalie publică se fac vinovaţi şi
pregătite cu ® Le lingă Casa dc cui tură din energiei elechice. la liniile le le Io­ Inşii (uic, Slan liitcă, loan llut/.i, lov.uăşii dc la serviciul de alimca-
o
r
G*
I
Ir. Severin a luai fiinţă un tea­ nice ele. loan M itica şi Ata/ia.sie Pirnu, labe publica a] tiniunii rcriionaU»
In fata deputaţilor stau sarcini potente, să-i ajute. O a!lă proble­ ta de asemenea, şi unii deputaţi tru popular. Colectivul teatrului M uncilor ii dm echipele de inter­ şi-au lacuf pe deplin dutoiut. Care un au sprijinit Iu suficientă mă­
complexe. EI sini chemaţi sâ ic- mă ridicată dc cclăleni în lata comunali caic n-au prezentat este compus din artişti amatori venţie, conştienţi de lăspunderCii .C in d muncitorii dm celelalte sura conducerile uniunilor raional#
,,
pvnlm
iinlmiiăiuliren
conlmnă
2.olvc multe probleme caic iiTi deputatului a lost aceea de a sc dări de seamă în acest an. loan din dileme formaţii din oraş. misiunii lot, sini inloldeuuna gala întreprinderi se îndreptau sp/c muncii In accsl imporlani senior rle
mintă pe cetăţeni. Una clin lot pune in circulaţie un autobuz Săbău. flicş Ronuilus. Luca Noul teatru şi-a început activi­ cu, in im n lin d orice intemperii, să locurile lor ilc muncă, e ie iln ( ic ­ act; vi late. pentru ridicare.i mnlalilor
mele prin caic sînt aduse ln cu­ pe rula Oraşiic — Ceru Băcăinti. Oancea şi Gheurghe Ormindean tatea cu piesa „Grădina cu tran­ sc deplaseze dc urgentă acolo nii ilin cele două echipe, uv ind de alimenlalie publică la nivelul ce­
noştinţa deputaţilor propunerile Teolil Duian a notat cu din comuna Foit sînt doar cîtcva dafiri" dc Audi Andricş. unde si luai iu o cerc şi su lucie/C rafiş/ac Iiu datoriei implmhe, după rnitelor actuale.
cetăţenilor este darea dc seamă atenţie propunerile in car­ exemple. • La schela Zcmeş a lost in in orice condi(ii pentru a înlătura o ii ou pic de muncă incnidală, se T. M A N E A
prezentată in lata alegătorilor. net şi s-a angajat să Ic su­ Consultîiul dosarele cu proce­ trodusa recent metoda de li sa­ operativ u\ aria produsa. Dintre a- indieptau şi ei spre casă să se
ceşlia lac parte şi muncitorii de
După cum se slic, deputaţii pic pună spre sluclierc şi rezolvare sele verbale de la adunările dc târe triplă a straturilor dc ţiţei odihnească...
zinlă de două ori pc an dări dc comitetului executiv al sfatului duri de seamă ale deputaţilor, cu ajutorul aceluiaşi dispozitiv ta scctulc dc stalii şi relele dm ★ Succesul prepa rato rilor
seamă în lata a legă lori lor. Cu n- popular raional. Deputatul şi-a constati că din cei âil dcpulaii Noua metoda scurl'-dZă (impui cadrul I U B II t i uc(ionec/*ă întot­ Asemenea lor au muncit mais­
cest prilej ei aduc la cunoştinţă respectat angajamentul. Localul raionali au prezentat clăti de sea­ deauna cu prvm /U diidm e.. tru/ comunist Petru tusa, elec­ pefrileni
ce anume s-a realizat în perioada de şcoală a (osr dat în lolosinlă mă în întregul an doar 12. La sa­ de Fisurare cu circa 6 ore şi re­ — In sectorul Petroşani — se tricienii Vusiti Hulun şi Ocluvnm
respectivă şi unele deficiente ca­ iar autobuzul circulă pe rula res­ le, dm cei 403 denntali au nrc/i"'*- duce manopera la operaţia dc aude in receptorul tcleianului dc Rfişca, dc Iu scefia rcfc/c din Alba ln luna caic a liccut, p icp ai;
introducere-exiragere. Ea se allă
re s-au manifestat. Pe marginea pectivă. lat dări de scamă pînă în ziua dc în curs dc extindere şi la alte pc masa dispceenilui de scr\7iciu luliu. cate in timp dc 7 orc tle lo rii p c u ilc n i au înscris )ie gu
dării de seamă se poartă discuţii Bine pregătite au fost şî adună­ 12 decembrie aproximativ 100 — u puşi cl cablul electric de Ci muncă au restabilit lima dc lâ licul in ircccrii socialisic noi :
iar cetăţenii vin cu noi propuneri rile în care au prezentai dări de In lelul acesla unii deputaţi au schele petroliere. Kw Oraşul u ie.şd de sub tensiune Alba — Sebeş, la (urc se Inimoase realizări. S chim bi
care urmează a li duse la îndepli­ seamă deputaţii raionali .Ştefan pierdut legătura cu alegătorii, nu 0 La Şcoala medic nr. 2 din — Inler\ cnim imediat — se ru/isesc, din cauza (ierului, un condus dc Uic M olnar clc pikh
nire. uîntlnc, Gliciasim Ciuccan şi alţii şi-au adus contribuţia necesară fun- \ a a I au Iun*a u < w aude răspunsul dis/ieccntlul. conductor. Cu aceeaşi piom p lih i- din secţia hrichciaj a ib ţ pes/
Asemenea dări de seamă au De asemenea, mulţi deputaţi co­ la rezolvarea unor probleme im- de folclor. Cei peste 100 de .Sc iau unicul măsuri. De la -se­ dinc au acţionat şi loan Turlurea- sarcinile dc plan 900 io n :
prezentat şi deputaţii din raionul munali au organizat bine adună oortante. O marc parte din vină uieiiion ai cercului, elem ai şco diu/ seci ici stafii şi relele Valea nu şi Petru Mmar. care au înlă­ biichelc. Succese asemMKUomv
Orăşiîe. In vara aceasta deputa­ ni Ir de prezentare a dărilor dc pentru acest lucru revine Comite­ Iii. au lost împărţiţi în 3 secţii : Jiului, xc dau dispoziţiile cm c- turai n avarie produsă In linia :te au obţinut şi schim burile cotul'.
tul raional Tcolj 1 Dainn a orga­ scamă iar rczultalele au lost din- tului execuliv al Sfatului popular folclor literar, lolclor muzical şi nite : 15 Kv. care alimentează oraşul sc de Joşil; fanc, Aurel Onen dr
nizat o adunare popular* la Cern îre cele mai bune. raional Orăştic care n-a acordai folclor coregralic. Membrii cer­ — Br lupele maiştrilor Ali/iui Dc\ a. secţia spălătorie, Stoica PcI ili i
Băcăinti. Au venit atunci mulţi Trebuie arătat totuşi că deşi adunărilor importanta cuvenită cului îşi propun cunoaşterea, în d o in e i şi loan iVeamtu, să sc de­ Deşi au lucrai în condiţii i/rele. din secţia nscăiorie şi alţii. Mm
cetăţeni deoarece ii Irăminfau mai sînt pulme zile pînă la slir- De al Hol. nici majoritatea mem­ şuşiien şi valoriiicarca creatoare plaseze la Iaht tocului şi su în­ nr.hipelc noastre au aclmnat cu cito rii din schimbul conclus <Je
uncie lucruri pe caic fără ajuto­ şilul anului, unii deputaţi nu au brilor corni lotului executiv raio­ a folclorului tradiţional şi con­ lăture avaria produsă. tnpidhulc. alit ziua cit şi noaptea Petru Stoica f an uscat în luna
rul deputatului nu puteau să le >rezenip.t clăi i de seamă în lata nal n-au prezentai1 dări clc scamă temporan al patriei noastre. . T. ora 20 şi 2â de minule Pri­ fdnd dn\(uht dc d h /c n ic şi curaj, noiembrie peste sarcinile de pla i
rezolve. Infdţascră un local pen alegătorilor. Faptul cric cu alîl m 1 aln a'e^ătoi ilor, lucru cu to­ ® Pe lingă marile unii ăl i in mind dispo.nt.Iu, comunistul Mili-.ii ele au reuşii să invim/a riiculuţilc ^00 tone cărbune.
Iru şcoala dc S ani «.i nu-l puteau nai condamnabil cu cît chiar li­ iul nepermis. dusliiale din regiunea Maramu­ Ciornei şi ulem ishii loan Venin- şi Su-şr îndeplinească in mod Accsic icali/ări au lusf obţi
termina pe moliv că Ic lipsea c nii deputaţi raiona'î. cu munci de Este bine ca în timpul ccl mai reş funcţionează în noul an de pa. i<i sIring oamenii. Ic e•xp'iiă conşlUiH nis misiunea incrcdinlatu. mite ca urmare a unei îmi bune
ăspundere n-au prezentai dări învătamint 20 de universităţi silitul ia şi prctiăh( i cu ţoale cela
parte din materialul lemnos. lat scurt toţi deputaţii din raionul organizări a muncii, folosirii din
de scamă. Printre aceştia pol fi muncitoreşti, frecventate dc a- necesare, pornesc spre locul cu AND ON E GLIGOR
pentru a rezolva cil mai repede pricina plin n utilajelor, întreţinerii şî
amîntili EmanoiI Manughcvici, Orăştic să prezinte dările de sca­ proape 3.500 de muncitori, maiş­ in a i s I r u reparării lor Ia timp e*c
această problemă au rugat depu­ Micolae Nisîorescu. Ionn Boşo- mă respective. Cetăţenii îi aşteap­ tri şi tehnicieni. Au sosit. Se cercetează situaţia I R E I 1 Deva B. G A IN Â
tatul să intervină la Jururile com- rogan, loan Giosnn alţii. Exis- tă cu bucurie în mijlocul lor. (Agerpres) corospoiulenl