Page 56 - 1963-12

Nr. 1790
V*g. f DramaT socfaltsmulaf

Rezoluţiile Comisiei economice şi sociale
Sosirea în Capitală

a reprezentanţilor m m a Organizaţiei Unităţii Africane
permanenţi ai ţărilor Participanţii )d prima sesiune o r­ fată de străinătate. A fost hotârltă,
NA1MEY 16 (Agerpres). —
de asemenea, crearea cnui (ond co­
membre în C.A.E.R. dinară a Comisiei economice şi so mun de stabilizare a preţurilor ma­
ciale a Organizaţiei U n ilă lii A fri teriilor prime şi organizarea unor
In cursul zilei do luni au sosit in cane. care şi a încheiat lucrările la lirg u ri şi expoziţii africane. Rezolu­
Naimey (capitala Nigerului), au a- ţiile definesc tolodolâ poziţia pe care
Capitală, pentru a lua parte la şe­
doptat mai multe rezoluţii asupra ţările africane se vor situa la v ii­
dinţa a X-d a Comitetului Executiv In drum spre patrie toarea conferinţă mondială a O.N U.
ai Consiliului de A ju to r Economic Re­ Sesiunea Sovietului Suprem problemelor dezbătute. Unele dintre pentru comori şi dezvoltare.
ciproc, reprezentanţii permanenţi ai aceste rez.olulii definesc saiciaile co­ Pe plan social, comisia a acordat
ţărilor membre in C.A.E.R.: Lice- al U.R.S.S. Tovarăşul Corneliu Mănescu misiei şi relaţiile ei cu Comisia eco
zar Avramov. secretar al CC. a! P.C. nomicâ a O N .U . pentru Africa. Po­ o deosebită atenlie examinării pro­
Bulgar, membru în Birou! Consiliului s-a oprit Ea Budapesta triv it rezoluţiilor. Comisia urmează blemelor mişcării de tineret şi dez-<
de M iniştri al R.P. Bulgaria ; O lakar M O SCO VA 16 (Agerpres). In ceea c« priveşte oonslrucţiile să studieze problema constituirii vot tării sportului in lănlc africane:
Luni dimineaţa In marele Palm de locuinţe, raportul a arătat că în f ’omisia şi-a asumat, dc asemenea,
Simunck, membru al Prezidiului P C. V IE N A 16 — Corespondentul Ager­ na au fost prezenţi ministrul aface­ unei bănci centrale şi coordonării
al Krem linului s-a descins de-«i următorii doi ani vor fi construite sarcina dc <i promova schimburi do
Celtoslovac, vicepreşedinte al Guver­ pres, St. Deju. transmite j rilor externe al Austriei, dr. Bruno politicii financiare a stolelor afri­
treia sesiune a Sovietului Suprem locuinţe cu o suprafaţă totală de 155 vederi privind legislaţia socială în­
nului R S, Cehoslovace,- Bruno Leu- al U.R.S.S. a celei de a 6-a legisBv milioane mp. La 16 decembrie a plecat din Vicna Kreisky, Ludvig Steiner, scivrelar dc cane, pentru a elibera treptat mona­
srhncr, membru al Biroului Politia ol tiuri. Vasili Garbnzov, m inistrul finan­ ministrul afacerilor exlernc al R. P. stat in M A E , Pont WalzJer. amba­ dele africane de orice dependenţă tre statele membre.
CC. al P S U G ., vicepreşedinte îl La sesiune participă N.S. Iluişciov ţelor al U.R.S.S., a prezentat /ipoi Romine, Corneliu Mănescu, cu solia, sadorul Austriei la Bucureşti, func­
Consiliului dc M inişlrj al R.D. Ger­ 8î alt» conducători ai P. C. U. S. şi raportul cu privire la proiectul bu ­ care, la invitaţia m inistrului aface­ ţionari superiori In M inislerul A la ­
mane ; B. Dugcrsurcn, membru dl ai guvernului sovietic. getului pe exerciţiul 1964— 1965. Pe rilor externe al Austriei, dr. Bruno cerilor Externe,
C.C. al P P.R.M , vicepreşedinte hi Raportul cu privire la planul de anul 1964 In buget se prevede la Kreisky, a lăcut o vizită de şase zile ★ S pre reg lem entarea conflictului
Consiliului dc M iniştri al RP. M on­ stat de dezvoltare a economiei na­ venituri 91,8 miliarde ruble iar )« in Austria. Cu acelaşi tren au plecat BUDAPESTA 16 — CDrespondentul
gole,- Piolr .laroszcwie/, membru il ţionale a U.R.S.S. pe anii 1964 1965 cheltuieli 91.3 miliarde ruble? pe Agerpres, A. Pop, transmite: Luni din regiunea C aiavi (B olivia)
a fost prezentat de deputatul Piotr anul 1965 la venituri 101,2 miliarde spre patrie Pornpiliu Macovcl. adjunct ministrul afacerilor externe al
C C al P.M.U.P., vicepreşedinte al ruble şi la cheltuieli 100,4 miliarde
Lomako. vicepreşedinte al Consi­ al ministrului alacerilor exlcrne al R. P. Romine. Corneliu Mănescu, a
Consiliului dc M in iştri al R P. Polone; ruble. LA PAZ 16 (Agerpres). — Boliviei, Juan Lechla cunoscut
liului de M iniştri al II.R.S.S., pro R. P. Romine, şi celelalte persoane sosit Ia Budapesta unde, la in vita ­
Apro Antal, membru al Biroului Po­ In capitala Boliviei s-a anunţai că fruntaş sindical, a sprijinit punctul
şedinţele Comitetului de Slot al Raportaiv a deolaraf efl guvernul
litic al CC . al P .M S U . vicepreşe­ Planificării. sovietic a considerat posibil să pre care l-au Insolit pe Corneliu Mă­ ţia ministrului afacerilor externe al Inlre preşedintele tării, Victor Paz de vedere al m inerilor şl a stat tot
dinte al Consiliului do M iniştri al vadă tn bugetul pc exerciţiu! 1964 nescu în vizita sa in Austria II P Ungare va lace o vizilă de prie­ Eslensoro, şi vicepreşedintele Juan timpul în m ijlocul lor pină slmbăta
In proiectul planului de stal *c
R P. Ungare? M ihail Lcseciko. mem­ prevede că In următorii doi ani pro­ o reducere o cheltuielilor pentru for­ La plecare, in gara dc vest din Vie- tenie. Lechin a fost realizat un acxxrd In trecută, cind s a în a po ia t în capi­
bru al C C. al P.C.U S. vicepreşedinle ducţia industrială va creşte cu 17.5 ţele armate ale II.R.S.S. cu 600 m i­ scopul reglementării conflictului care tala tării, pentru a purta tratative
al Consiliului do M in iştri al U R S S. la sută. Planul septenal de dezvol­ lioane ruble Aceste cheltuieli se opune guvernului peste 7.C00 dc m i­ cu preşedintele Eslensoro.
Reprezentanţii lărilor participante tare a industriei va li Îndeplinit stabilesc Ia suma de 13,3 miliarde îngrijorare S.U.A. neri grevişti din regiunea Catavi. Intr-o cuvînlare radiod-ifuzatâ,
sini Insoldi de consilieri şi pxperli. înainte de termen. ruble — 14.6 Ia sută din totalul chel­ După cum s-a mai anunţat, minerii preşedintele Boliviei a declarat că
tuielilor, fală de 16.1 la sută In anul
In aceeaşi 7.1 a sosit Nicolai I adecv, Ritmurile de creştere a producţiei faţa de scăderea exporturilor ou declarat grevă incepînd de la 6 acordul realizat prevode retragerea
secretar al C.A.E.R. mijloacelor de producţie şi a bunuri­ 1963. Fondurile alocate, a arătat vor­ curnjati de rezultatele înregistrate decembrie şi au luai un număr de trupelor lrimi.se Impolriva minerilor,
lor de consum *c vor apropia. In bitorul. vor permite Uniunii Sovie­ W A S H IN G TO N 16 (Agerpres). — (•liberarea ostaticilor lu<i|i do mineri
Ln sosire, participanlii au tosl ln- tice să şi menţină capacitatea de In luna octombrie. Este drept că ostatici din m u lu rile conducerii şi
decurs de doi ani volumul produc­ După cum s a mai anunţai, In
ttmpinali dc Alexandiu Mir lădeanu. apărare Ia un nivel care să asigure Statele Unite continuă să dispună tehnicienilor mineri, in semn rle şl asigurarea, din partea guvernului,
ţiei ..A" va creşte cu 18,6 la sulă S.U.A. a fost creată o comisie in­
membru supleant al Biroului Politic iar al grupei ,,B" n i 14.5 la sută Vor securitatea de neclintit a patriei şi terministerială avlnd drept scop sti­ de un excedent In acest domeniu, protest împotriva arestării unor frun­ ră liderii sindicali arestaţi, Irineo
al C C. al P M II., vicepreşedinte al avea loc deplasări progresive subs­ a întregului lagăr socialist. dar dolarii, care ies din Iară pentru taşi sindicali. împotriva minerilor, l’imenlel şi Federico Eseobar vor fl
mularea exporturilor americane.
Consiliului de M iniştri al R P. Ro- tanţiale fn structura producţiei in ­ M inistrul finanletor at U.R.S.S. a Potrivit publicaţiei financiare „A- programe ca cel al apărării şi aju oare sînl înarmaţi, guvernul a Iri judecaţi imparţial, fără nici un fel
inis peste 3.000 de
m ilitari,
care
mine, reprezentant permanent «1 dustriale. Producţia industriei chim i­ arătat tn continuare că alocările pen­ gef 1", îiiliinlaren acesteia se dato- torului pentru străinătate nu fac au ocupat poziţii tn apropierea de presiuni din partea autorităţilor.
R.PR In C.A.E.R., D. Simulescu, ce va creşte cu 36 la sulă, a indus­ tru economia naţională slnt prevă­ reşte îng rijo ră rii provocate de scă­ declt să anuleze acest excedent. localilălii Oruno. Vicepreşedintele Potrivit relatărilor agenţiilor occî-'
zute pe exerciţiul 1964 tn sumă dr»
membru al CC. al P M .lt, ministrul triei prelucrătoare de ţiţei cu 29 la derea excedentului exporturilor fată denia Ie dc presă, procesul celor doi
sulă, 0 hlrliei şi celulozei cu 26 la 30,7 miliarde ruble — cu 4 la sută
transporturilor şl telecomunicaţiilor, fruntaşi sindicali ar urina să fie
sulă. extracţia şi producţia de gaze mai mult decil tn acest an. de im porturile americane. Ministerul
Victor lon»»scii. ministrul Comerţului cu 40 )a sulă, producţia de energie Comerţului al S.U.A. a comunicai că .,For{ele nucleare multinaţionale transferat din capitala tării în ora­
Exlerior, Ghcorghc Cioară, membru Raportul a făcut cunoscut că bu­ şul Colovi. centrul regiunii miniere
electrică cu 23 la sulă. In 1965 in Uniu­ In octombrie exporturile americane
supleant al C.C. al PM R . lo rliilo r nea Sovietică vor fi puse tn funcţiune getul pe exerciţiul 1964 prevede alo­ ou scăzut co 5 la sută fată de luna nu sînt practice*4 cu acelaşi nume.
al reprezentantului permanent al R ?. cări pentru măsuri social-cultnrale in
12 termocentrale cu o putere de un precedejdă. In timp ce Importurile Duminică seara, vicepreşedintele
Komine in C.A.E.R., precum şi alte milion şi peste un milion Kw fiecare. sumă de 32.7 miliarde ruble, iar tn au crescut In aceeaşi perioadă cu 2 — Părerile unui amiral englez — Boliviei, Juan Lechin. a plecat spre
persoane oliciale. Raportul a arătat In continuare că 1965 In sumă de 34.5 m iliarde ruble NEW YORK 16 (Agerpres). — Gray menţionează cele de limbă, Catavi. pentru a supune acordul
Au fost prezenli şefii misiunilor se prevede ca volumul global al pro- După prezentarea rapoartelor şi a la sută „Experţii guvernului, care Publicaţia „N aval Review — 1964“ , disciplină, salarii, recrutarea perso­ realizat aprobării unei Adunări a
diplomatice ale ţărilor respective, duotiei cerealiere să lie in anul 1964 contează pe un excedent substonţiol
corapoarlelor comisiilor bugetare şi al exporturilor asupra im porturilor anuar aj Institutului naval al S.U.A., nalului, alimcntotie, religie ele. reprezentanţilor minerilor, fără de
acreditat! în R P. Romlnă. de 10.2 miliarde puduri, iar in 1965 a publicat un articol semnat de am i­ .Este greu de imagmat — scrie care el nu poate fi considerat vala­
(Agerpres). de 10,6 miliarde puduri. In anul 1964. economice au început dez.balerile pe pentru a Întări poziţia balanţei de calul englez G T S. Gray, membru al autorul articolului — că o navă de bil. După cum transmit agenţiile de
plăţi, recunosc că nu slnt preo ln-
agricultura va primi aproximativ 22 marginea lor. consiliului de conducere al Colegiu- război pe bordul căreia se află oa­ presă. In rlndurile acestora sc mani­
milioane tone Îngrăşăminte minera­
le. iar In cursul anului 1965 — pes­ luJ regal militar din Londra. In oare meni din ţări diferite va pu leva ac festă rez.erve fată de acest acord,
acesta subliniază că ideea creării tiona de o manieră care va li ac In ln ic it nu prevede eliberarea frun­
te 30 milioane tone
Zanzlbarul şî Kenya In industria uşoară şi alimentară întrunirea ministerială a H.fl.T.O. unor forţe nucleare multinaţionale eeplală de toti". Gray afirmă că ar­ taşilor sindicali, aşa cum au cerut
au fosl prim ite în O.N.U. se vor investi do 1.5 ori mai multe este nepraclică. Autorul articolului ticolul reflectă şi punctul de vedere minerii grevişti.
mijloace declt In ultim ii doi ani. arată că crearea unor asemenea for­ al multor ofiţeri navali din S U.A., Potrivit agenţiei U P.I., autorităţile
NEW YORK 16 (Agerpres). Caraclerizlnd perspectivele ridică­ PAJUS 16 (Agerpres) — terne al M arii Britanii, Paul Martin, te navale tn cadrul N.A.T.O, ridică cu toate că marina americană a pro­ au arestai pc Irineo Pimenlel şl Fe­
Consiliul de Securitate, întrunit în rii bunăstării |>oporului sovietic, La 16 decembrie e-a deschrt6 la ministru) dc externe al Canadei şi o 6orie de probleme dificile. „Este pus oficial crearea acestor forte. derico Eseobar sub acuzaţia de a II
dimineaţa zilei de 16 decembrie, a Piotr Lomako a anunţai că planul Paris sesiunea Consiliului ministerial Gerhard Schroder. minlstruJ de ala- o părere greşită — sorle amiralul Refenndu se la apariţia articolului, Încercat să „saboteze" planurile gu­
recomandat Adunării Generale să prevede creşterea venitului naţional al N A T O , ou participarea mlniş- ceri externe al R.F Germane. Gray — să se considere eă m ari­ comentatorul ziarului ,.New Y ork vernului de reorganizare a minelor
primească in calitate de membri ai cu 10 Ia sulă. Sint prevăzute fon­ Irilor de afaceri externe, ai apără­ Potrivit unui purtător de cuvlnt nari belgieni, norvegieni şi itaj|?nl Times". Han.sou Baldwin, sublinia­ de cositor din regiunea Catavi. Cel
O N U. tinerele state africane Zan- duri pentru sporirea salariului m i­ rii şi finanţelor din cele 15 ţări al N A TO., care a relatat ziariştilor vor putea lucra sub comanda unul ză că „acesla este deosobit tic im ­
zibar şl Kenya. nim la 40-45 ruble pe lună. N u ­ membre ale Alianlei. Pe ordinea de desfăşurarea dezbaterilor, Richarci ofiţer Irancez pe bordul umil sub­ portant tinînd seama dc autoritatea doi au protestat împotriva acestui
zi figurează probleme politice, m ili­ Butler a preconizat pentru N A T O .
In aceeaşi zi, Adunarea Generală mărul muncitorilor şi funcţionarilor marin nuclear, deoarece exlslâ di- autorului său şi a forumului In care plan. Intruclt acesla prevede conce­
tare şi economice o politică rle „îmbinare a lortei eu
a voiai primirea celor două state in va creşte cu aproape 5,5 milioane dierea oîtorva mii dc mineri.
In şedinţa de deschidere, Dean supleţea". După părerea iui Butler lerente naţionale", Printre acestea a fost prezentat":
Organizaţia N aţiunilor Unite. oameni.
Rusk. secretarul de stat al S.U.A., Insă, folosirea for ţel ar trebui sfl fie
a dat citire unui mesaj adresat se­ exclusă de la reglementarea diferen­
siunii de preşedintele Lyrnlon John­ delor El a subliniat importanta men­
Deschiderea parlamentului grec son. L Johnson afirmă in ‘mesaj, ţinerii contactului cu lările socialis­
te M inistrul de afaceri externe b ri­
că Statele Unite îşi vor respecta an­
gajamentele asumate fală de N.A.T.O. tanic a sugerat, de asemenea, să se
A TEN A 16 — Corespondentul A- dispuse in mod sincer să ne acorde Referindu se la sarcinile militare ale depună eforturi pentru realizarea
gerpres. Al. Glieorghiu, transmite : prietenia lor". Alianţei nord-altdiiliee. mesajul spe­ unui acord cu Uniunea Sovietică In
In dimineaţa zilei de 16 decembrie Parlamentul, care întruneşte 138 de cifică că acestea trebuie să se !>i legătură cu (nfiinlarpa unor posturi
a avut loc descinderea olicială a nou­ deputaţi din parlca partidului U n iu­ znie alit pe arme nucleare, cil şi pe do observaţie menite să împiedice
lui Parlament grec. nea de Centru, 131 din partea ER E, arme convenţionale. Statele Unite, mi atac prin surprindere şi a decla­
rat că un acord privitor la împiedi­
In mesajul regelui Paul se arată, 28 din partea [D .A ., 2 (Ln partea precizează mesajul, vor continua să
menţină in Europa occidentală ,echi- carea răspimlirii armelor nucleare
printre altele, (ă „ultim ele alegeri au Partidului Progresist şi I din partea volenlul a şase divizii americane". ar constitui 1111 important pas Înainte.
dus Io noi malizarca vieţii politice independenţilor, se va întruni din Totodată, mesajul cere ca ţările Eu­ Paul Martin, ministrul de externe
din Grecia". nou la 17 decembrie pentru a alege ropei occidentale să sporească con­ at Canadei a cerut să fie cit m ii
Se spune, totodată, ei din „ne fe ri­ prin vot secret pe noul preşedinte. tribuţia lor militară la N.A.T.O." mult dezvoltate oontaetple cu ţările
Iu zilele ce vor urma după alegerea pentru a Împărţi iu mod echitabil rn socialiste şi a sugerat ţinerea con-
cire in Grecia există încă şomaj total
51 parţial ce duce la intensificarea emi- noul 111 preşedinte al Pcbwvcntulni : Statele Unite poverile şi răspunde­ le rinlri pentru dezarmare la inter­
qrării, la depopularea satelor- . (un s premierul Papandreu va prezenta de­ rile N A T O . ” . vale regulate $1 pe o perioadă de
truclia de locuinţe, alît la oraşe ti! putaţilor declaraţia-program a guver­ A luai apoi cuvinlul Dirk Slikker. timp stabilită, aşa incit să devină
secretarul general at N A TO ., rare un organism permanent
Si la sale, ca şi învălămînlul. se a/lă nului şi va cere votul de încredere.
a adus un omagiu memoriei defunc­ Exprimtnd poziţia RE Germane,
Iu marc înlîrziere. Se relevă, dc ase­ Deşi există indici că Papandreu va
tului preşedinte Kennedy. Gerhard Schroder s a opus ideii unui
menea, necesitatea aplicării in Gre­ obţine votul dc încredere, dat fiin t La dezbaterile generale, care au r>aet de neagresiune, propus de
cia a unor planuri de dezvoltare eco­ faptul că partidul E D A . a declarat urinat şi rare s-au desfăşurat ru Uniunea Sovietică. înainte de a se
nomică. „Din moment te am intrat In că i va acorda votul său, Papandreu uşile închise, an luat n iv ln lu l Ri- li rezolvat alte probleme printre care
Piaja comună (Grecia este membru — consideră lotuşi că cea mai bună so­ chard Butler, ministrul de afaceri ex­ problema germană.
n t.). se spune In mesaj, noi trebuie luţie ar fi dizolvarea imediată a par­
să ridicăm nivelul de oducapc şi teh­ lamentului şi organizarea unor noi
nic al poporului pentru ca el să alegeri la începutul lunii tebruaric
poală supravetiii, Intru cit Piaia co­ a anului viitor El consideră că noile Ficţiunea unui referendum
alegeri ar aduce Uniunii de Centru
mună poate fi o mare speran[ă, dar şl
un mare pericol". majoritatea pe care nu a pulul-o ob- Exista, se ştie, pe harta actuală a (Înfăşurarea referendumului. Este
line Iii alegerile recente şi eâ aceas­ Africii, trei teritorii care poartă suficient Insă să amintim că nici o
„Credincioşi alianţelor noastre, se
ta i-ar puiert asigura stabilitatea po­ numele de Guineea Pe lingă Repu­ organizaţie a populaţiei indigene nu
spune in mesaj, dorim, de asemenea,
litică pentru aplicarea programului blica Guineea independentă şi G ui­ poate activa, in mod legeI. In G u i­
sa fim prieteni cu ţoale popoarele său. neea portugheză. In luptă pentru li­ neea spaniolă, iar adevăraţilor ex­
bertate. se mai află, sub forina unei ponenţi ai năzuinţelor poporului li
enclave pe coasta occidentală a »c rezervă locuri doar in Închisorile
Africii, ceea ce se denumeşte, tn supraaglomerate ale colonialiştilor.
_____ n + % e * * w * r M mod curent, Guineea spaniolă sau In aceste condiţii, rezultatele refe­
Rio Muni. Ceva mai spre nonl, în rendumului puteau fi prevăzute cu
Coltul Gnineii. se găseşte insula precizie dinainte. Guineea spaniolă
^__ Pernando Poo şi alte citeva insule va deveni, deci, la I ianuarie 1964. III hm ihriie inuiriiNeiE^M
mni min. unite, din punct de vedere „autonomă" In sensul Iranchisi al
ADEN. — Agenţia Reuler relatează IA R N A A CUPRINS INTREACA
Işi exprimă îngrijorarea faţă de administrativ, cu Guineea spaniolă cu viatului. pre c iv ilu a fia antică din această
că auloritălile dm A d m au efectuat faptul că, de pildă, continuă să lie In 1839. guvernul majeslălii sale Statutul de autonomie, aşa cum a Cu prilejul sărbătorilor de Iar­ EUROPA rerjutnc a lum ii.
noi arestări in rindul patrioţilor. nă i a organizat In Palatul Sub apele M ă rii Ncrjrc, in a p r o ­
livrate A fricii de sud piese pentru britanice propusese Spaniei să cum fost elaborai de auloritălile de Io PARIS 10 (A qcipre*). —
Printre cei arestaţi se altă şi Zokari. cure blindate. Asemenea care au fost pere arest leo- _ ________ Madrid, nu lasă U.N.E.S.C.O. din capitala Fran­ In inlteufia Europă iarna a pd- piere dc llerson, au lost descope­
membru at conducerii Congresului lolosite acum doi ani dc auloritălile loriu la preţul de ---------- - --------------“ -------— «ici o Îndoială asu­ ţei expoziţia cu vinzare „La Ven- tm ns pc un Irom lanj. In ultim ele rite urmele unor construcţii monu­
sindicalelor din Adcn. caro l'armai sud-alrirauc cu prilejul masacrului 50000 de li/e pen­ N O T A pra caracterului tc des Nations" in bencliciul -18 de ore tem peratura a sexuul s/rn- mentale d a lin tl din epoca G reciei
a n iicc. Au losl clcciuatc ccrecturi
s-a reîntors dm străinătate. La sediul de la Sharpevitle. tru a instala acolo fictiv şi antidemo­ unor opere sociale şî culturale tilo r in n u ijn iila ie a ţâ rilo r şi sn u am ănunţite in regiunea scufundată
Congresului sindicalelor au fost efec­ Rezoluţia arată, de asemenea, că „o bază împotriva cratic al acest m internaţionale. Timp de 3 zile 500 semnalai cudcri de /.a pa dă care au a Panaqotici (in shîntinarea K crci)
tuate percheziţii. Pohţui a conliscot c o m e r ţ u l u i de extert acţiuni. V i i t o r u l de „vin/.âtoare" olcră vizita to ri­ îngreuna/ c u a ilu liu ne şosele şi
şi avioanele cu reacţie de lip „Bur- şi in t/o llu i Sultumi, p rin ţic ruinele
maşini de scris şi multiplicatoare. caueer", exportate In Africa de sud, sclavi". M a d r i d u l ________________ guvern autonom lor circa 50 000 de obier Ic de ar­ pc cuilc Iernic. let/ciularci A tlantide u i'la rii Ne­
Pe stră/.ilc Adenului au losl răs nu apreciase irv.ă * ' nu va avea, )ii tizanat provenite din G7 de ţări. In rcg/iinî/c din estul franţe i, gre, iiin d tlcscoiKuil un ma/e nu ­
si care pot zbura la jşa.să înălţime,
plm lile manifeste iu care se cere în cum se cuvine lăudabilele teluri ale lapt, nici o personalitote politică sau IN FOTO : La ştandul stalului termometrele au in tcr/istrai dum i­ măr dc monumente ale c u ltu rii un-
sint inimile „represiunilor interne" nică le m iie ia tu ri pină la minus 2IJ
celarea convorbirilor de fa Londra «u britanicilor şi fixase prelul la 60000. juridică. Se prevede ca el să :ic
din R VA. Ecuador Două şorturi ornate i i i <le grade, h t la Patis u losl minus
privire la viitorul statul al acestui Doi ani i an trebuit guvernului eu condus şi controlat de comisarul ge­
RIO DE JANEIkO. — După cum capele de păsări exotice şi cu 0 grade. Căderile dc v.apadă au
teritoriu, punerea in libertate d tu ijtez să se liotă rască să plătească neral spaniol, iar preşedintele şi cei PATRU GEMENI
•uimită agenlia Prensa Latina. un opt consilieri, care vor compune provocaI In lrcru iK te u edeu/of/ci pc
t n r jr deţinuţilor, abrogarea slâni ev această sumă ; Intre timp insă. pene dc papagal şi vulturi.
grup de tărâm de la moşia Rio-Cnsca .,M arin- nu mai era de vinzare. acest guvern autonom, vor ti toţi unele şosele naţionale. In Italia, a IST AN PUL 16 (Ar/crptcs). —
ceplionale, dizolvarea Adunării le­ nins abundent, ceea ce a lucut ca
Istalul Brazilian Mmas-Ierais) au opus Fapt divers al istoriei colonizării desemnaţi, prin decrel, de guvernul După cum anunlă agenfia f/a n ­
gislative nereprezCMitative. spaniol. Primarii vor fi desemnaţi de mai multe m eciuri din cam pionatul ce Ptesse, H a lite Cari, onr/inară
rezustenlă armată reprezentanţilor or­ Africii...
PARIS. — In seara zilei de 15 de guvernatorii de provincie. Populaţia Rostul vizitei generalului italian de lotbal sd lie am inale $i din localitatea Bolihesir dm apro­
ganelor judiciare care cu ajutorul Tim purile s au schimbat, metodele
cembrte, la Paris a fosf dat publici nu va fi. nici un moment, chemată a m tem peraturile uu cuborll pină piere dc Istam bul, a născut zilele
politiei, au încercat să-i evacueze de colonialismului clasic „au evolul".
lăţii un decrel semnal de preşedln Nu slnt puţine cuvintele care multă să şi desemneze reprezentanţii In îa ylo r în India ta minus 20 dc tirade iar trenurile acestea patru copii — 3 baie fi şl
pe terenurile pe care sc statornici­ au circu lai cu m ari in tlr/.ie ri.
tete Franţei, de Gautle, prin care vreme au fost tabu In Spania, bi organele autonome. o lată. A til mama cit şi cei patru
seră DELHI 16 ( Agerpres).
slut amnistiaţi 103 tineri condamnaţi unul dintre acestea este „referen­ Organizaţiile africane au subliniat fa Moscova /crmomc/re/c au in ­ născuti sini sănătoşi. A ţ/cnlia Trân­
llo îă rirra privitoare la evacuarea La 16 decembrie a sosit Ia Deliii, dicul minus J2 dc grade iar In Si­
pcnlru activitatea teroristă în cadrul dum". Iată însă că autorităţile colo că proiectele spaniole nu urmăresc te Prcssc telalea/ă că In anul
ţăranilor a Işst |iia!ă de auloritălile altceva decil de a lutirzia. cil mai tntr-o vizită de trei zile. generalul beria minus 57 de grade In dHo­ 1062 Halire. Con a mai născut aUi
O.A S înainte de I iulie 1902 (dala niale spaniole organizează im rele-
iiuliciare la cererea moşierului din mult posibil, procesul ediberării de­ Maxwell Taytoi', preşedintele Comi­ rite rct/iu n i ale Poloniei /.apatia a trei t/emeni iar in 1001 — 2 z/c-
Independentei Algeriei — N R ), rendu'm In coloniile lor alrlcanc Un
localitate pline a tuturor popoarelor alricanc. tetului mixt al şclilor dc stal major trecui de o jum ătate dc metru inat- IIICIII.
In dor rolul de amnistie iu i se in referendum adevărat, pretind ele: „Dacă planurile guvernului spaniol (imc. In schimb, in Suedia, sc .sem­
In cursul schimbului de focuri, trei „primul act din procesul îndelungul din S U A
cartrea7ă membrii grupului (arc au nu vor li modificate, scrie revista nalează o iarnă mar blintlu de cil PRIMA EEMF.IE PILOT DIN LUME
lăruni şi trei reprezentanţi ai al decolonizării- , scrie ziarul fran In timpul şederii sale la Deliu, su­
comis in august 1901 alenlalul îm­ organelor judiciare au fos| ucişi. chist „A b c ” . „Jeunc Afriquc", avangarda africa­ bliniază agenţia France Prcssc, Taylor de obicei in aceasta fură. A ÎNCETAT DIN V IA Ţ A
potriva locuinţei lui Andre Malrauv, nilor dm aceasta regiune os|e liolă- M ari căderi de zăpadă au losl
SAN JOSE — Partidul Avangarda Cu cllva timp în urmă, guvernul va aved întrevederi cu preşedintele
ministrul de stat însărcinai cu pro­ Populară din Costa Rica — anunţă spaniol a holărtt. să acorde autono rilă să treacă la acţiune şi la lupla Neliru. semnalate tic asemenea in reqiunilc La Puns a încetai din viată In
blemele culturale in guvernul Iran- armată deschisă". din răsăritul centrul Statelor v its iâ dc 88 rfc uni. M ărie Mar-
agenţia Prensa Latină, a dat publi- mie internă Guineei spaniole. In Unite.
cer. larsa Işi urmează deocamdată Iu legătură cu intenţiile Pentagonu­ Wngf. pum a femeie p ilo t din lume
rilă lii o declaraţie în care condam­ acest scop, a fost fixată dala u n ii cursul. Dar deznodămiidul nu poale lui de a include Oceanul Indian In O sportivă excelentă, p ra d ic in il
LONDRA. — La 16 decembrie Con­ nă planurile de creare ,1 unei aşa- referendum pentru a se stabili dacă fi evitat, bl dacă colonialiştilor por­ DESCOPFRIRI ARHEOLOGICE atletism ul, înotul, judo, tenisul,
siliul bisericilor, caro reprezintă nin- nnimlc armate a A m eririi Cenlrale. populaţia acestui teritoriu doreşte tughezi le este greu să păstreze sleia de activitate a liotei a 7-n a- IN A D ÎN C U R I1E M ARII qnllut, sUiul, M o rvin q l o reuşit una
mericaue, Agenţia dc presă Indiană su­
joritatea comunităţilor creştine din In declaraţie se -ubliniază că sco­ cu adevărat acest „pas spre decolo­ jugul colonial In Angola cu forla din te le mai surprin/.utoare /xr//or-
Marea Britanic, a cerut guvernului pul creării acestei armate esic apăra­ nizare", sau. poale, cine ştie, doreş­ armelor, nu este de conceput ca bliniază cit Statele Unite intenţionează M O SC O VA 16 ( Aqctptes) — nuiiifc ale acestui început dc se­
să Iransforme Oceanul Indian ln!r-o
că revizuiască pşlilira sa privi'onre rea intereselor monopolurilor slrăine te cu tot dinadinsul, să rămînă sul» conlratii lor iberici să poală împie­ Cerce tin d adincurile M ă rii Negre c o l: traversarea In 1000 a M a n i
la livrarea dc armonicul Republicii şi ale oligarhiei locale, precum şi dominaţia deplină a colonialiştilor dica prin citeva manevre şubrede dc zonă de patrulare a navelor U d ei a Şi ale la tu lu i Is ih k u l din Asia Cc/r- N ordului intr.-un balon. C ifiva ani
fcud-afrlcanc. pregătirea unei agresiuni împotriva spanioli Acest referendum a avut ultimă oră marşul popoarelor africa­ 7-a americane în scopul de a inJlinen- trată, arheologi/ sovietici uu cules mai firziu ca obţine brevetul rle
Intr o rezoluţie adoptală, Consiliul Cubei. loc la 15 decembrie. ne spre independentă şi libertate. ta asupra evoluţiei evenimentelor un marc număr de dale noi des- pilot.
Există puţine inlorm aliţ despre N. R. din Asia de sud-est.
R^docţia 91 adminislrolla ziarului »tr. 6 Marii® nr 9 l^'o/on 15 18, 12 75, 15 85, 20 r8 Taxa plătită In nmneiar conform aprobării Dlieoţiel Geoera le P.TT.R nr 263.328 din 0 oolembr ie 1949. — Tiparul 1 Inlieprlndeiea Poligtaficâ Hunodoord-Dev- 40.065