Page 57 - 1963-12

1> f
PROtFTAQJ DIN TOATB ŢAfiILB. UNIŢI-VA I

In anii republicii

Întreprinderea „ Marmura“ Simeria

Cititorule, dacă //-oi petrecut Aici, de jur împrejur, numai blocuri rile abrazive ale maşinilor de tăiai,
concediu/ din acest an pe litoral de marmură. O împletire dc cele dind plăcilor lorma cerută. Sint
sau ia Sovala ai admirat cu sigu­ mut dilerilc nuanţe. Negru, roşu, gri mindri de frumuseţile ce ies de
ranţă arhitectura noului cinemato- — marmura de Moneasa, cu albul sub m iinile lot. Şi au de ce. Lu­
gral din Constanta sau a noului de Ruşchifa, cu sidelul de Alun.
crează aici ca discuri abrazive
club din Sovata. Poale ai vizitat cu piatra de Bampoloc, cu traver- confecţionate în întreprindere, ino­
C luju l şi le-a surprins plăcut in­ tinul de Cărpiniş...
vaţie a ortacilor lor, prin cate se
teriorul gării subterane. Dacă ai Intrăm In hala imensă de prelu­ asigură acum continuu hala dc tă­
fost la Iaşi, la Otelul Roşu, la Re­ crare. Opt gatere de mare produc­ iere cu discurile respective.
şiţa sau la Turda, ai Ini îl nit edili- tivitate işi poartă ciniecul ritmic
c/J soclal-cullurale noi, acoperite al sutelor de lierăstraie ce prehe Şlefuitorul loan J u rj urmăreşte
a i podoabe de traverlin, cu inte­ blocurile In plăci de diferite d i­ jocul „rin ich ilo r'4 abrazivi ce dtm
rioarele lucrate In marmură. Dar, mensiuni. De aici, de sub pinzele lustrul marmurii. Pesle citcva ore
dacă n-ai avut prile ju l să vizitezi de otel ale fiecărui gater ies fn plăcile sidclalc, de pe bancul său
dc lucru vor po m i pe calea de licr
recent aceste oraşe, prin Deva ai fiecare lună tăiate în felii uriaşe spre Timişoara, acnlo unde 16 or­
CU P L A N U L A N U A L trecut cu siguranţă. Te ai oprit 25 mc. de placaje de marmură. taci de-ai lui împodobesc viitoaiea
şi-al contempla! poşta cea nouă cu
Doar patru oumeni Inlilnun in acest
universitate.
perefi de sticlă şi placaje de Ir.t- schimb. Sint gaterişlii Alexandru
Dc aici din halele tinerei Între­
verlin, al urcai scările şi ai pă­
Î N D E P L I N I T truns intr-un interior elegant. De Bala, fosil Sleiet, Slelan Hede.r şi prinderi de prelucrare a marmunl,
mecanicul dc schimb Oclaviun Zasi-
jur im iirejur o ambiantă de mar­ lofi. Ti se pare neliresc ca inlr-o dc sub agreqalcle moderne, de sub
mură şt tiavertin. A i privii, al asemenea hală, unde sute de pinze miinile harnice ale gateriştilor, lă-
Sectorul furnale din Câlan admira! aceste frumuseţi, dor te-ai dcslac in talii blocuri mari, să în- iclorilor şi şlefuitorilor. pornesc
tntrebat oare cine sini iu un to rii tilneşli doar /xilru oameni. Şi to­ mereu (renuri Încărcate cu cea mai
Ca şl In anii trecuţi, anul acesta la furnalele din Colan s-a acor­ frumoasă marmură. Marmura aceas- <
dat o deosebita atenţie creşterii indicilor de utilizare a furnalelor. In lor ? tuşi ei sint stăpinii acestor agre­ ta nu se opreşte numai aici in *
acest scop procesul de producţie a fost mai bine organizat, ceea ce a Sd lacem cunoştinţă cu aceşti gate moderne.
lacul să se reducă timpii de mers încetinit ; de asemenea, întreţinerea făuritori ai Inimosului cu munci­ In IiqIg alăturată se toie şl se tară, ci ea trece şi dincolo de ho-
agregatelor s-a făcut in bune condiţiuni. Toate acestea ou făcut ca in torii întreprinderii „ M arm ura“ din şleluicsc sule şi sule de plăci, să larelc ei. A traversai Mcditerana
Simeria fabrică ce s a inlătal la
anul în curs să se realizeze un indice de utilizare cu circa 56 la sută lacem cunoştinţă cu Emeric SCdo, pornind spre ţările Africii, a trecut
marginea bdtrinu/ul oraş, acolo
mal mare dccît în 1959 şi cu 55 kg fontă albă pe metru cub volum util cu Alexandru S/enciuc, cu Alexan­
unde cu 3-4 ani In urmă era doar LU CIA LICIU
de furnal şl zi calendaristică mai mare decît prevede planul anului dru Benfa, cu Valeriu Paveloni, cu
ci mp.
1963. ace.şli oameni care dirijează discu- ( Continuare in pag. 2-a)
Dinlr-o cabină suspendată, ioan
Pe această cale furnalîşlu din Călan au produs lună de lună im ­
Irinca, conduce macaraua pe podul
portante cantităţi de fontă peste p'an. Ca urmare, ieri dimineaţă, in
rulant. Cir/igut uriaş poartă cu el
Jurul orei 9 — aşa după cum ne informa tehnicianul Piliy Nirolae —
erhipo condusă de maistrul Nedclea Ion Iprimfurnalisl Blaj Ion), a blocurile paralelipipedice de la li­ Deschiderea celei de-a 10-a şedinţe
descărcat ultima tonă de tontă din planul pe anul 19113. In cele două nia letală pînă la intrarea In hală
săplămîni, cile mai sînt pinâ Ia sfirşilul anului, fiirnalişlii din Câlan a Comitetului Executiv al C.A.E.R.
vor dărui patriei mii de tone de fontă peste planul anual.
Stâi •!WSUr'iSfy’ lSiSl n> î •'u.rft "JW-JVS «r'j'i Uf tr W La 17 decembrie s a deschis la Şedinţa Comitetului Executiv al
Bucureşti cca de-a 10-a şedinţă a Co­ C.A.E.R. este prezidată dc reprezen­
Electricienii bobinatori Va-
Evidenţiat în fiecare lună sile Băbişe şi Pctrică Borţun, jir mitetului Ever-uliv al Consiliului de tantul Republicii Populare Romfno
A ju to r Economic Reciproc care va
din secţia de reparaţii elec- şîj Alexandru Birlodcanu, vicepreşedinle
M in erii de la sectorul 111 al E. M Faptul că planul a fost depăşit fn examina o serie de probleme impor­
tricc Vulcan, şi-au depăşit in % al Consiliului de M iniştri al R. P.
T eliur an muncit anul acesla cu mult fiecare lună a permis minerilor aces­ tante ale colaborării economice şi
luna noiembrie sarcinile de ^ tobnieo-ştiintilice. Romînc.
elan. Sub îndrumarea organizaţiei de tui scclor ca, zilele trecute, să în­
plan cu 15 la sută, obţinîud
bază R. M. R ei au aplicat cu consec­ registreze un succes deosebit ; înde­
o economie în valoare dc ^
ventă metodele înaintate de muncă, plinirea planului anual de producţie. Ridicarea legaţiilor de Ia Paris şi Bucureşti
2.000 lei. |
şi-au organizat lot mai bine lucrul M inerii şefi de brigadă Eugen Băie- IN FOTOGRAFIE: Cei doi *
Cs urmare, au reuşit sâ-si depăşească la rang de ambasadă
$u, Vnsite Popa 11. losif Mr»t şi Toun electricieni lucrînd la bobi &
sarcinile de plan in fiecare lună, ţi Urzică sînt evidenţiaţii accslui co­ narea ţinui transformator de Guvernul Republicii Populare Ro- qul ele ambasadă legaţiile lor res-
să obţină titlul de evidenţiat In între­ lectiv 500 kV A . * mlne şi Guvernul Republicii Fran- peclive la Paris şl Bucureşti,
cerea ce se desfăşoară intre sectoa­ C. LEOPOLD, CH. POPA, I. LUCA Foto: V. ONO IU « ceze au convenit să ridice la ran-
rele exploatării. c o r e s p o n d e n ţ i
r a f t u l *i ■•: ty isusis
Cu contribuţia întregului colectiv i e ş e n e
© g*& S8M t l l
Colectivul de muncă din depoul dc vc din Teiuş au remorcat 1.109 tre­ Reparaţii Ia utilajul agricol
locomotive C. F. R. Tciuş a înregis­ nuri cu supralonaj, transport!nd ast- La şcoala profesională din oadrul bilit, ei Învaţă să cunoască şi să re­
trai zilele trecute un nou succes. Ce­ fel mai repede la destinalii pesle
Grupului minier din Liipeni Învaţă pare utilajele electromecanice de di­
feriştii de aici, îndrumaţi în perma­ 15 637 tone mărfuri. In vederea realizării sarcinii întocmit grafice de încărcare a 704 de elevi, vn io rii mecanici, lă­ ferite tipuri, să le întreţină Si sA
nentă de organizaţia de partid nu In cele 11 luni încheiate din acest Se lucrează în două stabilite, conducerea S.M.T. a luat atelierului şi de desfăşurare a cătuşi, preparatori şi eleclricieni ai le poală pune In funcţiune aUt la
reuşit să-şi îndeplinească planul a- an celcrişlii depoului de locomotive măsura de a sc organiza repara­ reparaţiilor pe decade. Ca urma­ minelor noastre. Drumul lor prin suprafaţă cit şi ln subteran. Elev;i
nual cu 19 zile mai devreme din Tein$ an realizat însemnate eco­ schimburi ţiile pe posturi specializate la re a măsurilor tehnice şi organi­ şcoală, cu eforturile depuse la în­ preparatori lucrează la instalaţiile
Preparatiei de cărbuni dm Lupent cit
La acest succes a contribuit orga­ nomii. La combustibil convenţional, tractoare. Totodată, la maşinile zatorice stabilite, pînă acum me­ văţătură şi salisfactiile acestora, este şi la cele ale preparatiei din Corotşti.
nizarea bună a muncii, extinderco pe de exemplu, s-au economisit peste Mecanizatorilor de la S.M.T. agricole unde trebuie efectuat un canizatorii dc la S.M.T. Alba au de fapt drumul spre măiestrie, peri­ Mecanicii, lăcălusil-monlatori. iau
oada in caie meseria aleasă este În­
scară largă a unor voloroose iniţia­ 2.440 tone. Cu combustibilul econo­ Dobra lc revine sarcina ca în a- volum mai marc dc lucrări repa­ reparat 19 tractoare. 19 semănă­ suşită. parle, alături de muncitorii calificaţi,
tive cum ar fl : remorcarea trenurilor misii se pol remorca circa 600 garni­ ecasta perioadă să facă reparaţii raţiile se execută pe echipe caic tori pentru porumb, 15 pluguri, Astăzi, cînd tehnica avansată Işi la montarea instalaţiilor noi de mare
cu supratona), realizarea de ci: m d turi pe distanţa T c ins—Sighişoara. curente şi revizii tehnice la 73 lucrează în două schimburi. A- 2 maşini fitosanitare etc. face tot mai mult loc In procesul de productivitate, ca transportoare b lin ­
multe economii de materiale etc. De V. STREMŢAN tractoare, 103 pluguri, 66 semă­ cest lucru a dat posibilitatea me­ produelie. necesitatea însuşirii unor date, pluguri şi combine. A sllcl, ele­
la începutul anului şi pînă fn pre­ E SVAICOV.SKl nători pcnlru cereale şi porumb, canizatorilor ca pînă acum să rea­ Rezultate bune cunoştinţe temeinice, la nivelul a- vii Şcolii profesionale Lupeni, ln ma­
zent ceferiştii depoului de locomotl- corespondenţi 9 cultivatoare şi alte maşini. lizeze reparaţii la 23 la sută din cestei tehnici, este o ccrinlâ pe de­ rea lor majoritate, sini de un real
numărul plugurilor planificate, la G.A.S. din Bîrcea plin justificată. folos Întreprinderilor unde îşi efec­
Pnn grija partidului şi stalului nos­
la 80 la suta din semănăiorile tru, elevii şcolii au la dispoziţie tot tuează practica.
Âten(ie sporiţii Emisei desfăşurări) 2 S.P.C.—2, la 30 la sulă din se- La gospodăria agricolă de stat cesar penlm a <e lii, Simonis Fride-
Dintre elevii şco­
ceea ce le eslc ne­
mănătorilc S U.—29 si la 15 la su­
tă din grapele cu discuri. din Bîrcea, oraşul regional Deva, preg.iti cit mai bi­ Calificare a rich, Bobita loan,
acţiunea de reparare a utilajului
a îiivătămitrîuBui agrozooBdiiiiic de H iEasa! In fruntea întrecerii pentru agricol a fost temeinic pregătită ne •. săli de clasă Lauran Dănilă, şi
executarea la timp şi dc calitate şi a început din timp. spaţioase şi lu m i­ la nivelul mulţi alţii s-au evi­
organizaţia de bază din cadrul gos­ a reparaţiilor se situează echipe­ noase. laboratoare, denţiat în repara­
De la data deschiderii tnvălămînlulut agrozootehnic ite podăriei (secrelar tov. Clnş Magda- le conduse de Tănase Colţatu, Drept rezultat, ccfc 3 echipe dc tehnicii avansata rea transportoare­
masd in unităţile agricole a trecut aproape o tună. In acest ienu), caro trece cu vederea aseme­ mecanici şi tractorişti organizate biblioteci, un bogat
timp multe organizaţii de partid, consilii de conducăe ale nea neajunsuri, nu trage la răspun- Marin Argeşnnu şi posturile spe­ în acest scop, au reuşit ca pînă material didactic, lor, pompelor, lo­
gospodăriilor agricole colective, comitete executive ale sta­ -•dere conducerea gospodăriei, per­ cializate în fruntea cărora se află ieri, 17 decembrie, să repare toa­ cadrai de profesori cu e.xperienlă. In comotivelor electrice sau ln executa­
lu rilo r populare comunale s-au ocupat cu simt de răspundere sonal pe Iov. Acs, pentru pasivita­ Dumitru Vasiu. Wnss Geza, Nnghi te semănăturile pentru porumb, schimbul acestor condiţii elevilor It rea diferitelor construclii metalice.
de asigurarea bunei deslăşurări a invălămintu/ui. Se constată tea de care fe dovadă. Miron, Neamţu Romulus, Alexan­ granele stelate, plugurile precum se cere să se pregătească cit m ii La seclia electrică a 'minei Lupani
Insă că s int şi situaţii ln care activitatea cercurilor de fn- dru Vădan şi alţii. şi 4 tractoare (unul a fost repa­ bine teoretic si practic pentru a de­ sau celelalte exploatări, muncCMj
vălâmint se deslăşoară nesalisiăculor. La gospodăria agrico­ rat Ia Uzinele din Sibiu) din cele veni muncitori cu o înaltă calificare, ucenicii Hobjilu Tratau, Brand Ber-
Redăm in cele ce urmează unele aspecte in li/m lc cu la colectivă din Tnrdaş, Pe posturi 7 planificate, 50 la sulă clin se- uameni Inundaţi, vrednici de epoca nand. Cheia Hie, Toinuş Viurel, ILe
prilejul unui raid anchetă întieptins dc rednefia ziarului nos­ raionul Orăştic, sala in mănătorile pentru cereale şi 50 socialismului. Nicolae, Mergea Tiberiu care. dc
tru In citcva gospodării cotcchve din raioanele Orăşlie şi caic se fin cursurile in- specializate la sulă din maşinile pentru stro­ In şcoala noastră instruirea prac­ asemenea, c-xcoilă lucrări de bună
caldate şi sini fruntaşi in activita­
Sebeş. vălăininlului nr/roz.oo/e/i- pit pomi. tică a elevilor din anul \ se face lu tea do practică. Aceleaşi bune rezul­
nic este neincălzilă. Reparaţia tractoarelor la S.M.T. otehcrele scolii, iar a celor din anii tate le obţin elevii Tomcscu Botr:,
din Alba Jutia a f‘»st organizară Restul tractoarelor, semănăto­ II $a Ut la exploatările miniere Lu- Crăciun Tudor, Murăraşu Petr11. M u ­
Unde există preocupare susţinută şi în acest an pe posturi specia­ rilor pentru cereale, pentru stro­ peni, Vulcan şi Uricani. Preparalia reş Constantin şi mulţi alţii, pe care
pit pomi şi o grapă rotativă, sînt
Vulcan.
Termocentrala
lupeni si
lizate. Conducerea acestor pos­ Paroscni si S R E. Vulcan. ii apreciază maiştrii şi muncitorii cu
Cete 3 cercuri de Invâtămînl agro­ lective, lolosind de fiecare dată ma­ turi a fost încredinţată celor în lucru. Ritmul în care se desfă­ caro lucrează.
zootehnic oare funcţionează la gos­ teriale intuitive. La lecţiile predate mai buni mecanici din atelier şi şoară aceste lucrări constituie o Programul de practică al elevilor Elevii, la locurile de muncă, sini
podăria colectivă din Pianul de Jos fn legătură cu cultuia griului şi a şefi de brigadă. Pentru urmări­ garanţie că ele vor fi puse în sta­ de anul I so desfăşoară sub supra­ îndrumaţi şi supraveghind de maiş­
sint frecventate de 139 cursanţi. porumbului, de pildă, au fost folosite vegherea mniştrilor-insi.rurinn iii ate­ tri si şefi rle echipe din atelierele
Cercurile pentru cultura plantelor de colecţii de plante dm diferite soiuri rea realizărilor şi executarea lu­ re de perfectă funcţionare înain­ lierele scolii Acestea au fost dota­ respective. In fiecare întreprindere
clmp sl legumiool anul 11 sini con­ recoltate de pe tarlalele gospodăriei. crărilor la termenul stabilit, s-au tea termenului stabilit. te cu maşiuile-uneUc. sculele s> dis­ există cile un responsabil cu prac­
duse de ’.ng. loan Lascu. iar oe) zoo­ Totodată, s-au utilizat grafice privind pozitivele cerule de însuşirea mese­ tica, care urmăreşte comportarea
tehnic anul I de medicul vetcriniT producţiile realizate la aceste cuJ- rie: la nivelul tehnicii avansate. Prin elevilor in producţie, semnaliud pe
Mircea komanilan. La fiecare din a- luri. R ea liză ri în domeniul farm aceu tic resurse interne, conducerea scolii a cei ce se evidenţiază In muncă pre­
ceste cercuri s-au predat cile B lec­ Fiind convinşi de necesitatea în ­ construit In pluş un atelier de sudu­ cum si pe cei caro comit anumite
ţii, potrivit planurilor tematice sta suşirii şi aplicării în practică a re Colectivul Oficiului zionare din partea fu r­ In prezent unităţile ră şi unul de forjerie, nrmind să so acte dc indisciplină. cl>. st un co­
biJite qulilor agrotehnice înaintate, colec­ r e g i o n a l farmaceutic nizorilor. repartizarea mai eonslnuascâ încă două ateliere lectiv dc indriiinnre şi control al
Că la această gospodărie există tivişti cum sînt loan Tomuţa, Raîila Hunedoara— Deva şi n chibzuită a sortimente­ farmaceutice din regiu- de lărăluşcrie. practicii format din cadrele tehnice
un Interes deosebit din partea or­ Gliita n. Maria IJa u I i n ii. precum şi ne dclin suficiente In aceste ateliere elevii primesc ale Întreprinderilor.
ganizaţiei de partid si a consiliului mulţi alţi cursanţi, se pregătesc te­ îndeplinit în ziua de lor pe unităţile farm > stocuri pentru asigura­ cele dinlit noţiuni, alungind ca pină Pentru cu elevii să cunoască toate
de conducere pentru buna deşi aiu ra ­ meinic pcnlru seminarii şi reuşesc 16 decembrie a.c pla­ ecutice din cadrul re­ rea unei bune asisten­ la finele anului şcolar să-şi însuşeas­ operaţiile prevăzute de progra'mcie
re a cursurilor o dovedeşte faptul că să dea răspunsuri bune la lecţii. nul anual do desfacere. giunii precum şi redis- te cu medicamente a că toate deprinderile şi priceperile analitice, pe meserii, B se întoc­
frecventa la cursuri csle totdeauna Irilvnrea intre nnităti a oamenilor mumii. cerute de meseria aleasă. O dovadă meşte trimestrial un grafic de rota­
linie îşi deslăşoară activitatea si La această realizare a
de pesle 90 la sulă. Dc asemenea, cercul zootehnic anul II dc la gos­ medicamentelor defici­ RUSU VALFR In acest sens o constituie şi lucră­ ţie periodică prin secţiile respeodve.
colectiviştilor U s-au asigurai con­ podăria colectivă din Miercurea, con­ STUDIU, LA ...RECE. contribuit buna aprovi­ tare. corespondcnl rile executate de aceştia, expuse In Elevii, ln practica din producţie,
diţii din cele mai bune pentru însu­ vitrinele expoziţiei permanente ce se sini cointeresaţi $i din punct de ve ­
dus de medicul veterinar Nicol.ic
şirea lecţiilor predate. In sala în Dura. Aici lecţiile se tiu in zilele La unele cercuri — găseşte in holul şcolii. dere material. Pentru munca presta­
care se tin cursurile s-a adus o ta­ stabilite, după ce crescătorii de ani­ S e r ă l i t e r a r e Ca fruntaşi In practica de atelier tă ei sint retribuiţi lunar.
blă, mesele $i scaunele necesare. frecvenţă slabă ! pot fi amintiţi elevii Graman C.arol
male termină programul dc lucru dc Conducerea şcolii, pe baza unul
Totodată s-au luat măsuri pentru ca Pentru minerii de la E. M. Bar-
dimineaţă. Cursurile se lin la gra j­ cu cei cîin „Cciaiea de foc" a lui Lihu loan, Mabina Ludovic. Micloş program. împreună cu organizaţia d®
sala să fie încălzită de liecnre dală duri intr-o cameră special amenajată L.u gospodăria agricolă colectivă za se organizează mereu la clubul Mihail Davidoglu, cu eroii lui Aurel, 1. Răcâşau, Savu Alexandru, partid si U.T M. precum şi cu con-
cinrl aici so predau locţii sau se lac unde au fost aduse diferite planşe dm Si bot ou fost organizate şi işi sindicatelor din localitate simpo­ V o im Constantin şi alţii, care se duoerea administrativă a Întreprin­
seminarii. Nu este lipsit de impor si aparatul dc proiecţie. Faptul că desfăşoară activitatea 5 cerouri de zioane, seri literare, recenzii pre­ Nagy Iştvan din „La cca mai străduiesc să-şi însuşească cit mai derii respective analizează period-'a
tanlă mei f a piu 1 că deşi toii cursan­ invdlămint agrozootehnic, din care înaltă tensiune" şi cu mulţi alţii.
s-a procedat bine la alegerea locului cum şi alte manifestări cultural bine tainele meseriei, să aplice cu aotivilalea elevilor ln producţie,
ţii şi-au procurat manuale, fie c irc şi a orelor potrivite pentru tinerea 3 pentru cultura plantelor de cimp educative. Seri literare s-au organizat şi măiestrie in practică cunoştinţele în ­ lulnd măsuri ca anumite deficiente
î$i ia notite după explicaţiile lec­ cursurilor, că lecţiile sint interesan­ şi 2 ou profil zootehnic. In aceste pe temele: „Să-l cunoaştem pe văţate teoretic.
torului. cercuri an fost cuprinşi un mare nu ­ La seara literară pe tema: „Chi­ Lenin", „Viaţa şi opera lui Mihail ivite ln munca praotică să fie cit
te si atractive, are urmări directe a- Elevii anului II şi III care se pre- mai grabnic înlăturate. Astfel, da-
Interesul de care dau dovadă co­ supra frecventei bune ce se înregis­ măr dc colectivişti dornici de â-şi pul muncitorului în literatură", Eminescu", etc. Pregătite şi, pre­ qălesc in meseriile de electricieni
lectiviştii pentru ridicarea nivelului trează. De asemenea, trebuie men­ însuşi temeinic noi cunoştinţe, care participanţii au făcut cunoştinţă zentate cu concursul cadrelor di­ şi 'mecanici de mină, Îşi desfăşoară OKROGI.ICI IO A N
lor de cunoştinţe profesionale işi ţionat faptul că rezultatele însuşirii aplicate în practică să asigure reali­ dactice din localitate, aceste seri programul de practică ln producţie directorul Grupului şcolar
are explicaţia şi în aceea că locto- cunoştinţelor predate Ia cerc se re­ zarea unor producţii sporite. cu eroii lui Alexandru Sahîa din literare s-au bucurat de mult la exploatările miniere, pe specia­ profesional din Lupeni
rul, tov. ing. loan Lascu. se pregă­ flectă pozitiv in realizările obţinute In ceea ce priveşte desfăşurarea „Uzina Vie" şi „Revoltă în port", succes.
teşte temeinio pentru predarea lec­ în producţie. Pfnă acum, la această învăţămîntujui la G A C. din $ibot lităţi. Aiol oonform programului sta­ l'Con/Jniiare ln pag, 3-a)
ţiilor, explică pe înţelesul cursanţi gospodărie colectivă s-a realizat o există însă unele deficiente. Este
lor, leagă conţinutul lor de situaţia producţie de peste 2.400 1. lapte pe vorba in primul rînd de slaba par­
practică din cadrul gospodăriei co- cap de vacă furajată. ticipare a cursanţilor la cele 3
cercuri pentru cultura plantelor de
Inlre vorbe şi... sfarea de fapt cîmp. Aici, Irecvenţa nu a fost la
nici una din lecţii mai mare de 50-60
— La noi învălăm inlul agrozooteh­ vedere al spaţiului ea corespunde. la sută.
nic de masă merge strună — ne asi Păcat insă că mulţi cursanţi nu se O situaţie similară poate M Intll-
gură tovarăşul Acs Alexandru, pre­ prea ineumeîâ să vina aici pentru a n'tâ si la G A.C. djn Apoldul de
şedintele gospodăriei agricole co participa la invalnmînt. Aceasta pun Sus şi Cirbova, din raionul Seb2ş,
loLtive din Turdaş. raionul Orăşli-.v tru faptul ca sala nu este încălzită
unde frecventa cursanţilor la fnvă-
Cursanţii au condiţii din rele mai Nu-i deci de mirare că la unu din
t-Vaiint lasă. de asemenea, mult de
b-ine pentru a studia, nenlru osi lecţii, nu participai ta învâlăminl dorit. Ia cercul pentru cultura plan­
însuşi noi cunoştinţe |et ţii'e s-au numai 6 cursanţi.
telor de cîmp. anul I. de la G.A.C.
t'niMt pi iui acum cu regularitate, iar Vorbind lot despre „condiţii", so­ din Apoţd, spre exemplu, participă
frecventa. . cotim necesar sa aralăm că multor m medie doar 20— 25 de cursanţi
Citcva discuţii pe care le-am pur­ cursanţi nu le-au fost nici pină In
din cei 50 înscrişi, iar la sedinlele cer­
tat cu unii cursant» şi cu lectorul prezent repartizate manualele după
cercului zootehnic, tov medic vc care să studieze. curilor pentru cultura plantelor de
terinnr Marii» Dogarii ne-an demon­ Sesizat de către cursanţi şi dc că­ cîmp şi viticol anul 11, organizate
strat însă că lucrurile nu stau toc­ tre lector, tovarăşul Acs Alexandru in aceeaşi gospodărie, lipsesc deseori
mai aşa. Este adevărat că pînă la a dat nepăsător din umeri. Puţin ii numeroşi cursanli. M artin Glatz.
ora actuală s-au (inul R leclii si rfl pasă lui de condiţiile în care se des­
predarea lor s-a făcut la un nivel făşoară învălăminlul. Poale că ducă loan Rozdorfer, Vegor Măria şi Su-
corespunzător. Despre condiţiile de ar li participat măcar la una din lec­ moilă Pirinqer, au lipsii de la toate
studiu s-ar putea spune însă multe ţii, s-ar li gîndit să ia măsurile cu cele 8 1 ccIii liniile pină acum, iar
lată un singur exemplu Ca loc pen venite. Dar aşa ceva lipseşte din Dumitru Iridon şi alţii, au doar o
Itu tinere-a şedinţelor cercnlui zoo­ preocupările preşedintelui. singură prezentă.
tehnic s-a fixat 6ala de şedinţe de Insuficient se ocupă de mod-ul In
la sediul gospodăriei. Din punot de oare se desfăşoară Lnvflţânitnlul şl fConf/mtare in pag. q // q)