Page 59 - 1963-12

Pog. S
Kr. 2T91 0 ramai soclallamatuf

I. M. Ţ E B E A
tnsfrucfâv—educativă

în dîscyfsa adunărilor generale
* PbstdL de C0G£$P(MNT!
ale organizaţiilor U. T. M11NTVP >-^S^m EăS

Analiztnd modul cum s a desfăşu­ a şi însuşi mai temeinic cunoşlinlelo
ra! procesul de inslrnire teoretică teoretico şi practice predate în şcov
5Î practică a elevilor din şcolile pro­ lă asllel ca o dală cu terminarea Se extinde tehnica nouă
fesională minieră si profesională co­ şcolii, să devină m uncitori bine pre­
mercială din Petroşani, adunări'.o ge­ gătiţi, capabili să realizeze sarcinile
nerale ale organizaţiilor U.T.M. care ce le vor reveni in procesul de pro­ Datorită condiţiilor deosebite de înlocuirea cherestelei de Io perellt
au avut loc de ourind au scos în cvi- ducţie. zăcă'nunt. lucrările mm icie dc la doviatori al «bălaielor cameră cu
denlâ faptul că s-au obţinut rezul­ j. M. Teboa silit supuse unor m iri plasă dc sirm.Y Aceasta a dus la
tate bune pe această linie. S în t condiţii pentru presiuni, care necesită o cantitate creşterea ro/N Icnţci peretelui do­
sporită de lemn dc mină pentru sus­ n a to r şi la ram ceio.i preţului de
S â d evenim rezultate m ai bune ţinere. Preocupaţi de crearea unor cost raportat la tona de cărbune cu
condiţii bune de lu a u in subteran şi 2.6-1 lei.
m uncitori destoinici Analiztnd «Muatia la învăţătură, de reducerea consumului de lemn. ca­ Mecanizarea transportului In sub­
organizaţia de bază U.T.M. a anului drele tehnice şi inginereşti s-au pre teran a fost o altă preocupare a
In adunarea generală deschisă a II din şcoala profesională comercia­ ocupat îndeaproape du găsirea şi cadrelor tehnice şi inginereşti de la
organizai lei U T.M . a anului 111 A lă Petroşani, a încredinţai unui co­ aplicarea unor soluln tehnice noi. I M. Tebea. Aşa se Ijcc c.i in pre­
de le şcoala prolesioneli minieră, lectiv de eleve să pregătească un care să asigure o susţinere corespun­ zent indicele de mecanizare a trans­
care a avut loc recent. Iov. llie Pre­ material pe Ierna „M unca e o ches­ zătoare la locurile de muncă. A st­ portului in abataje şi suitoare cs.a
da. secretar al organizaţiei U .T M , tiune de onoare in R P R.“ . Pe lingă
fel. In cursul acestui an a lost ex­ de sută la sută, prin mlrodiK er> a
a prezentat referatul „Cum mă pre­ alte aspecle materialul a scos in e v i­ tinsă susţinerea metalică in galerii
gătesc penlru viată". Din rclerat a dentă faple din munca lucrătorilor şi suitori cu armături T U . pe 7.55 dc transportoare cu raclele, scocuri
reieşit că majoritatea elevilor din din unităţile comerciale din Valea oscilante şi trolii.
in.l. de lucrări. A fosl, de aseme­
clasă tsi însuşesc bine cunoşlinle'.e Jiului, condiţiile minunale de stu­ nea. extinsă in galeriile de trans­ De remarcai e>le faptul că prin
teoretice $i practico. Elevi c<% Vasile diu pe oare le au la dispoziţie ele­ port susţinerea cu mole de boltari aplicarea noilor 'metode de susţinere
Croza, Rornulus Sirbu, Dumitru Bo- vii In şcoală. Re!cvindu-sc grija cu 1 n sistem semieîastic. care asigură o şi prin extinderea transportului me­
soiu, Pavel Alicu si allii. obţin re­ care elevii şcolii profesionale se arnidic corespunzătoare In cazul pre­ canic in subteran Iu primele 10
zultate bune la învăţătură, se pregă­ pregătesc pentru a deveni lucrători siunilor mari. luni ale anului s au realizat econo­
tesc multilateral penlru activitatea In comerţul socialist, a reieşit că No) metode de susţinere au fost mii la prclul de cosi In valoare do
pe care o vor începe după termina­ majoritatea ulem işlilor printre caro Introduse şi In abalaje Astfel. In 250.000 lei.
rea scolii. Nu acelaşi lu<ru s a spus au fost amintiţi Maria Pop oaro arc
despre elevii Ionel David. Constan­ numai note de I0r Dorina Prună. cursul trimestrului III s a experi­ IO A N TRIFAN
tin Dorotan. loan Dicu, Constantin Maria Ferhele. Maria Milenez, lo jn mentat şl aplicat cu bune rezultate tehnician
Bagaianu. Gheorghe Cnslea, care iau Mihat. Niculina Mureşan Leah Brigada da mineri oonduaă da Perentl Bălai de U rndna Lupeni ?*te una dintre cela tnaf harnica
note slabe Innd ameninţaţi să ră- Sofia $i altele. sînt fruntaşi Ia în ­ Drumeţind prin ţară
mină corigenţi la două sau trei m i- văţătură şi in activitatea ext/aşco- brigăzi de mineri de aici In luna noiembrie această brigadă şl-a depăşit In mod simţitor sarcinile de plan.
torii. De asemenea au lost criticat! lnră. In urma ajutorului primit, mult! MLnerH de Ia Ţebea îndrăgesc muntele Găina, la excursia organi­
elevii loan David. Gheorghe Lesu sl dintre elevii care anul trecut erau nruJt excursiile. In acest an peste zată. a luat parte un mare număr de
Francisc Gabor care obişnuiesc să slabi la invălălură şi au îndreptat Pornind de la o adunare generală 400 da mineri, maiştri, tehnicieni şl
absenteze de la ore, nemolivat. situalin. Cu toate măsurile luate de Ingineri, împreună cu fam iliile lor. mineri <lm cadrul întreprinderii.
Discuţiile vii, pline tle învălămîn* organizaţia U T.M . pe an privind au luat parte la excursiile org m i­ Printre cei cure au îndrăgit tu­
te. purtate de elevii Rornulus Sirbu, organizarea unui studiu temeinic In­ zate de comitetul sindicatului in <o- rismul se numără minerii Teodor
Vasile Groza. IIic Preda şi allii, au dividual şi In colectiv la unele ma­ -------a organizaţiei de partid---------- Gl ier mau. Florca Milioc, Cornel
arătat cîleva d:n cauzele acestor si­ iorii, mai sînt unii elevi cu situaţia laborare cu asociulia sportivă „ M i ­ Ni|ă, maiştrii Filip Suciu, Gheorghe
tuaţii slabe la învăţătură obţinute de slabă la Invălălură. AstIci. Victoria nerul" Tebea. Groza şi mulţi alţii. Ei au preconi­
unii elevi. Astfel, dacă elevul Ionel Ciucă din anul II G Ghizela Glicine In acest an la atelierul de mase sd analizeze periodic calitatea pro­ vino, nu închide suficient partea In excursiile organizate n i s p riji­ zat pentru anul 1964 mai multe ex­
David are note sub 5 la tehnologia din anul II B, Viorica Dumitru, Teo­ plastice al fa b ric ii chimice dm duselor, sd se prcocujye mal mult tlxă. Din această cauză produsele nul O .N T. Carpati oi au vizitat Com­ cursii printre care şi turul patriei,
dora Danciu şi Eugenia Manoloscu de educarea m uncitorilor, dc rid i­
msecriei, organizarea şi planificarea Ordşfie a existat o preocupare per­ Ies cu bavuri. Din (d e lic iu l de mase binatul siderurgic Hunedoara. Uzina cind vor vizita complexul Borşa, lo-
din anul M A şi allii, nu au privit carea cunoştinţelor lor profesio­
muncii şi Ia alte malerii. este urm;i- manentă pentru îm bunătăţirea c a li­ plastice circa 20 dc muncitori uu „V ic to ria " Calau, gheţarul de la calităli şi monumente istorice din
serios invălălură venind de multe nale, de întărirea disciplin ei In
Tea faptului că el nu a privit cu simt
ori nepregătit la cursAiri. tă ţii produselor. Incd de la înce­ muncă urmat cursurile de ridicare a cali- Scărişoara, Muzeul „Poleş" din Si Moldova, lacul de acumulare şi hi­
de răspundere datoria de a învăţa.
Mul li dintre vorbitori au arătat că putul anului, org an izata de partid H otărirea a prins v/o/ii. Mtincf- llc a ril profesionale. In urma unul naia. Muzeul Urau. au p o p o s i t in drocentrala dc la Bicaz, nrm ind să-sl
In Ioc să invele zi de zi. pe baza lo ril cu experienţă In muncă l-au potroacă apoi zilele de concediu In
membrii biroului organizaţiei U.T.M. de aici a pus problema c a lită ţii in m inuţios studiu, M ih ai Popa, mais­ Poiana narciselor, pe insula Adu K i-
unul plan de studiu, a lăcut Intui nu au tras la răspundere cu toată a/utut pe m un citorii cu o slabă ca- Delta Dunării şi pe litoralul însorit
la inlîinplnro, pierzindu-şi mult timp tăria pe acei elevi la care s a ob­ discuţia com uniştilor lilica te sd înveţe sâ lucreze mul tru la ate lie rul mecanic, a conce­ Icli, In s la ţ i u ii i le Căliinăneşli. Gn al M ării Negre.
In secţie erau m u lţi m uncitori bine. put lnova{ia ; „Sistem dc cimentate vora, Hcrculane şi Ocnele Ma.ri. Cu
cu plimbările fără rost. servat o răminerc In urmă chiaj dc cu o shbă calilicure. O putle dintre I. OPRI$'A
In discuţiile purtate mulţi elevi mi la începutul anului şcolar. Să nu u i­ — Dacd tim pul de Infecţie estc a o ţe lurilor pe bază dc p iio U iă ". prilejul tradiţionalului Tirg dc pe coulabd
tăm — a spus Iov. D Prună, că in ei nu respectau param etri proce­ mai mare decit cel stabilit — spu­ Aplicată In producţie Inovaţia a
luat atitudine critică fală de abateri.
amil şcolar (recul n am avut mei un sului tehnologic. In alară de aceas­ nea loan O bcm u unul m uncitor — dus la scurtarea procesului de ci­ Cereri justificate
El au propus ca organizaţia de In m atriţe intră mai m ultă soluţie
corigent şi nici un repetent in anul mentare a pieselor care Intră tn
U .T M să tnoredinteze celor mal nostru de studiu. Şi în acest an avem ta m atriţele se tr/ciri prea repede de polistircn. Din această cauză
In adunarea generală q organizaţiei produsele ies cu bavuri. In cazul componenţa m atriţelor, la mărirea La Începui minerii *-au bucurat care n a dat curs comenzilor amtnJ
buni utemişli sarcina tle a ajulora posibilitatea să încheiem cursurile clnd tim/KJl de injecţie este mul d u ra b ilită ţii lor. deci la îmbuna lă ­ d n d ou aflat de înfiinţarea In In Iile, oît şl merceologului Rusii losif,
elevii mai slabi la invălălură. să cu un asemenea bilanţ. E nevoie însă dc partid, s a hotărit să se ia legă­ mic, produsele ies din maşină ne- ţirea c u lită tii m atriţelor. dn ta întreprinderii a unui magazin care nu s a preocupat Indeaproapo
ca organizai ia U.T.M. să inlensilicc tura cu ate lie rul mecanic şi împreu­
popularizeze moi mult elevii fruntaşi term inate, solu(ia de p o listircn nu In alară de măsurile am intite or­ alimentar al cooperativei «Ic con­
controlul asupra studiului individual, na sâ se studieze posibz/ifofea îm- de buna aprovizionare a tuturor uui-
şl metodele lor de studiu pentru a II asupra folosirii cit mai judicioase a completează go lu rile din m atriţe. ganizaţia de partid a Irasat sarcină sum „Dum brava" dm Baia de Criş tăUlor. U R CC- Brad trebuie sâ ana­
însuşite şi dc ccilalli elevi. Cei cri­ timpului. b u n u lu ţirii c a lită ţii m atrilc/nr. Tot — M u lţi dintre noi — explica co le ctivu lu i de rcdac-lie a gazele/ In ultim ul timp insă ei silit nemul­ lizeze cauzele care au generat aceas­
alunei, com uniştii au mai hotărit Iile Negrea — dăm produse de de (>erelc sa tăspindcască pnn ar­
ticaţi şi au exprimat hotărirea de a
AUREL SLABII slabă calilQ lc şi pentru că nu res­ ticolele scrise metodele şi in iţia ti­ ţumiţi de felul cum esle aprovizio­ tă stare dc lucruri şi să ia măsuri
depune in viilor tot efortul penlru «cilvist U.T.M. — Petroşani pectăm tim pul de răcire indicul. vele bune de muncă. M u n cito rii corespunzătoare pentru ca magazinul
care au dat produse de calitate nat magazinul, al cărui gestionar este din incinta IM . Ţebea să fie bine
Dacă acest tim p este prea nuc, pro­ tov. Vlad Victor, lată eileva exem­
bund au lost popularizaţi la panoul aprovizionat şi să i tragă la răspun­
VEŞTI DE LA U.M. CUG1R mează repede. Iar clnd tim pul de de onoare. Orgun//nf»u de partid ple : In vederea aprovizionării dc dere pe cei care se fac vinovaţi de
dusele rezultate sin i moi, se detor-
a a n a liia l periodic In adunări ge­
răcire este prea m ite , produsele nerale eficacitatea m ăsurilor a p li­ Iarnă au fost făcute comenzi pe-nlra lipsurile semnalate DUMITRU LUPU
cate, cu cure p rile ţ uu fost scoase 13 000 kg. cartofi, 15 000 kg. rădă-
Ies din maşină prea rigide. lehnlcian
Produse noi frezori, lăcătuşi şl strungari. De ase­ plinit In proporţie de 100,38 la «utS, S a Insistat apoi pe clim lnatea la iveală şi uite p o sib ilită ţi de fm- clnoase, precum şl alte legume şl
bunălaţire a cu/i/u/ii produselor.
menea, muncitorii tineri, absolvent! ol producţiei marfă depăşit cu 2.4 la dellcleaţelot provocate dc slaba zarzavaturi. Din cantităţile solicitate
preocupări Io
D atorită acestor
Pe Ungă produsele fabricate tn al scolii profesionale, au fost repar­ sulă, iar sarcina productivităţii mun­ atelierul dc mase plustice rebutu­ piuă 1 n prezent au sosit numai 4.000
anul 1963, In anul viito r-c o le c tiv u l tizaţi să lucreze alături de muncitori cii a sporit cu 15 la sulă. O atenţie Intre ţia e ic şi alim entare a m aşini­ rile au scăzut. La capace llacon, kg. corloli, cantitate cu totul ncsa- ce nu se cur^ă
U.M. Cuglr va mal produce -o scrie cu o bună experienţă. deosebită s a acordat şl reducerii lor De pildă, dacă tn bazinul de cu tii sbrpanan şi la alte produse‘
de maşinl-unelle noi. Printre acestea alim entare uleiu l nu esle la n ive­ rebuturile au lost reduse cu circa tls/ăcălodfc fa|ă dc cerinţele mine­
pre|ulul dc cost. pe flecare operaţiune vagoanele?
se numără maşina de rectdioal plan. Prin şevăruire In parte. Ca urmare, valoarea eco­ lu l indicai, partea mobilă a m atri­ 5 la suta lata dc c ilta p lan ificatd- rilor. Cu comenzile nr 200. 210 şl
cu acţionare hidraulică, maşina de nom iilor realizate numai in 10 luni ţei nu face complet cursa de du-fe* L. DEM ETER 288 din 15 noiembrie magazinul a
f.ezat roti (liniate, lot cu acţionare Nu Întotdeauna In secţia meşinl- se ridică la suma dc 670 000 Ici. solicitat conducerii cooperativei d i­ Din statia Lupeni pleacă In fiecare
hidraulică, concepute şi executate de unelte procesul de rectificare al ro­ Calitatea fiind un obiectiv princi­ zl cîleva m ii (le lonc cărbune cocsi-
către colectivul de muncilor», ingi­ ţilor dinlale dădea rezultatele cele pal al întrecerii s-a bucurat de o verse alimente, dar de sosit, n-au flcabil penlru cocseria din Hunedoa­
neri şi tehnicieni ai U.M.C. De ase­ mai bune. De aceea, In urma unui stu­ alenlie crescîndă. De aceea procen­ d ru m u l spre m esene sosit încă. La fel s a intimptui şi cu ra M inerii de la exploatările Lupeni,
menea, va mai intra tot in producţia diu efectuat de un colectiv de spe­ tul de rebut a scăzut cu 40 Io sulă comenzile 219 şl 220 din 29 noiem­ Uncani şi Vulcan se străduiesc să
dc scrie a anului viilo r şi o maşină cialişti din uzină, acest piocedeu a fată de cel admis. (Urmare ătn pag. 1-a) Unii absolvenţi cum «lat Vlnăloru brie prin cure gestionarul, la propu­ scoată zilnic la suprala|ă sule do tz-
de rectificat exterior universală fost înlocuit, ap!icîndu-se operaţiu­ Ntoolae, Burdeţ Dumitru, Gal Fran­ nc de cărbune cocsilicabil peste plan t
nea de şevăruire care se tace cu aju­ O contribuţie deosebită Ia obţi­ torltă unei inund perseverente, or­ cisc şl alţii se pregâteso acum pe nerea cumpărătorilor, a cerul să t preparatorii de (a preparatia Lupeni
In vetlcrea fabricării celor trei ti­ nerea acestui important succes şl-ş.i ganizate. a cadrelor didactice din băncile Instituţiilor de Invătămlnt.
torul unor culile speriate. Prin apli­ se trimită articole dc îmbrăcăminte sini şi ci preocupaţi sâ prepare şi să
puri de maşini s-au luat încă din vre­ adus-o brigăzile conduse de Ion şcoală, a conducerii întreprinderilor, superior, In timp ce alţii ca Diţu
carea noii operaţiuni, productivitatea penlru iarnă, printre oare căciuli, expedieze Iu liecarc zi cantitatea do
me o scamă de măsuri tehnico-or- Gross. Angliei Pâlrînoiu, Viorel Pop a maiştrilor şl muncitorilor Instruc­ Gheorghe, Barau Ion au ajuns in g i­
nimicii a crescut cu 30 la sulă, iar cărbune planificată, penlru ca m un­
ganizalorice. Penlru primele două ti­ tori. elevii se străduiesc să-şl Însu­ neri $i eu rezultate frumoase In mănuşi îmblănite, ciorapi groşi şi al­
pre r’7.ia executării roţilor (liniate a şi altele, care şi-au depăşit cu regu­ ca la Hunedoara să se desfăşoare tn
puri s-au proiectat şi executat şească temeinic cunoştinţele practice, producţie. tele. Dar de primit, nu s au primit.
sporit simţitor. laritate sarcinile de plan. să răspundă cu succes problemelor Pe baza experienţei acumulate In mod ritmic.
SD.V.-urile, care vor asigura o bună
ridicate de procesul de producţie munoa de zl cu zi. colectivul scolii Curios esle insă faptul că loale a-
desfăşurare a procesului tehnologic. Secfie evidenţiată Apartam ente repartizate Ne mlndrini cu absolvenţii şcolii Pînâ nu de mult, spre cocserîe ple­
In acelaşi timp au fost elaborate teh­ noaslre care. alungind In producţie, noastre se va strădui ca şi In v i i ­ o oesle articole se găsesc In magazi­ ca zilnic întreaga canlilale de căr­
tor să dea patriei muncitori cu
nologiile de fabricalie şi s-a analizai pe uzină m efalurgiştilor ne trimit scrisori de mulţumire, pen­ înaltă pregătire, educaţi in spiritul nul din Ţebea, unde gestionar este bune planificat. In ultim ul timp Insă
posibilitatea executării reperelor gre­ tru că au fost bine pregătiţi in şcoa­ moralei comuniste, contribuind ast­ Rusii Mihai I în transportul de cărbune cocsilicabil
Secţia lorjâ ($eJ de secţie tehnicia­ Recent, constructorii şantierului nr. s-au ivit dclecluini. Aproape zilnic
le, cu ajutorul unor agregate speciale lă. Iar întreprinderile li apreciază ca fel la realizarea măreţelor sarcini ce Slaba aprovizionaie a magazinului
nul Paul Radu) a realizai anul acesta 4 al T R .C II din Cugir au mai pre­ se Încarcă caniHăţi niai mici dcclt
şl cil maşini de frezat cu program. muncitori bine prcgâ'.ili, de nădejde. ne stau In fa|ă In opera de desă-
o performantă remarcabilă ; lună de dat două blocuri de locuinţe. Din din incinta minei se duloreşte allt cele pluuif icalc. Zilele trecute s-a
Pentru maşina de frezat roti dinţate Duban Anton, Matei Dănilă, Sasvarl vlrşire a construcţiei socialiste in
lună a fosl evidenţiată în întrecerea totalul «parlamentelor dale In folo- Andrei. Szasz Bela, K6vari Fran­ patria noastră. conducerii cooperativei „Dumbrava".
cu aclionare hidraulică a lost rezol- rămas restanţă cu circa 1.000 tone.
socialistă A vin d la baza întrecerii sin|ă. 28 au fost repartizate munci­ cisc, Cosina Ovidiu. lăncii Viorel
vală, In cadrul uzinei, şi problema torilor dc la U.M Cugir. Printre cei Q c.-» i-m-r» Care să fio oare cauza ? Să nu-şi mal
cuplajelor electromagnetice. crilerii mobilizatoare ca: depăşirea sînt doar ciliva dintre aceştia facă minerii datoria ? Să fi rămas pre­
sarcinilor dc plan. reducerea preţului care s-au mutat In case noi se nu­ M ulţi dinlre absolvcnli. ca Puia paratorii iu urmă ? Nici una. nici a!la,
A v in d In vedere complexitatea
de cosi, îmbunătăţirea calităţii lucră­ mără Rndolf Goghianu. lăcătuş. M i­ Miliai. Kacso Karol. Adănmţ Cons­
procesului de execuţie necesar fa­ nai Frătilă, lăcătuş. Li viu Moldova n tantin. Argint Xicolae. hăloi Constau- CăibiiMvie spălat slă şi aşteaptă tn
rilor. muncitorii scclici au reuşit ca
bricării acestor m aşiiiiunclte. con­ inginer. Huniamin Şchiopii, contabil lin, Uohai Ştefan şi allii, Incrind in silozuri, deoarece vagoanele K U A S r,
şi iu luna noiembrie să obţină re­ pmduclic, se pregătesc In şcolile 3 r a S * ce sosesc de la Hunedoara, slnt mur­
ducerea uzinei a Iniliat cnrsuil dc zultate bune în producţie. Astfel pla­ Constantin Ciociu. lăcătuş. Ion Rn-
medii serale unde sini. dc aseme­ dare şi nu pol fi încărcate la timp.
ridicare a calificării In meseriile de nul producţiei globale a lost înde­ şilă. tehnician şi mul|i allii. nea, fruntaşi ta invălălură. Pe bună dreptate se spune la Lupeni
ţ O Q Q m d | ■jo o - ■
că aici există Întreaga gamă de p r >
diise siderurgice de la G S. H une­
IN A Ş T E P T A R E A V A C A N Ţ E I... doara I
La sfîrşit sa le curăţe şi ele sosesc murdare la
Cei ce descarcă vagoanele „u ită "
de trimestru eu note bune. şi (darie bune Lupeni Delegatul combinatului dl.i
Hunedoara, care asistă la încărcarea
numai cu note bune şi toarte bune. Ce bucurie şi m indric penlru el şi cărbunelui cocsilicabil. relnză pe bună
încheierea p rim ulu i trim estru a anului şco h t se apropie. Vacanta, cu p ă rin ţii lot I Le dorim aceleaşi succese şi in trim estrul urm ător, iar ce­ dreptate sii încarce vagoanele în sla-
bucuriile ei, işl aşteaptă e le v ii penlru a le o ie ri cu dărnicie din fru ­ lo rla lţi elevi, să le urm c/e exem plul.
museţile sale neîntreaiie. După o muncri asiduu, de/xisu zi de vi In clasă IN fO T O G H A flI: Incepind dc sus, de la stnuia spre dreapta: Dădu ren In care se găsesc O vină In fap­
şl ocflSd, vacanta este un p rile j dc odihnă şi rccrecre, una dinlre bucii- loan — o V7 lf-a E, K nsti loan — a V I/G n G, 7a har ic Dorin — a V lll-u tul că vagoanele murdare ajung pîn.1
/iile cele mai ir .ir i penlru şcolari. i>». desigur, aceste bucurii sînt cu a lit la Lupeni au şi organele CF R. din
P. fipurcanu M aria — a V lll-a f, Năăâşan Aloria — o V lll-a H. A lexia
mal mart pentru unii, cu cit strădaniile depuse de a lungul trim estrului staţia Peşliş, care primesc vagnuno.a
Fclicia — o V lll-n D. Slaicu fte lilla — a V lll-a A, Csobot In d ii — a
au fost încununate de succese. V lll-a J, S lra lulal A driana —■ a V lfl-a B, Costco Angola — a V III a C. de la combinatul siderurgic lătă ca
E levii din In to g ra liile dc mai ţos lac parte din cele 10 clase a V III a
Foto : V. O ^ O IU acestea să fie curate.
de la Şcoala medie „D e ce b a r din Deva. El aşteaptă vacanta de Iarnă sr„ , s â
Pentru ca munca la exploatările m i­
niere. la preparalla din Luoenl şl
chiar la Combinatul siderurgic Hune­
doara să ca deslăşoare In mod ritm ic
este necesară o mal mare atenţie 'a
descărcarea vagoanelor ICUASF ce o j
lost incăr(ale cu minereu sau nN:;*.
L« prepar«|ia Lupeni nu există o echi­
pă specială pentru curăţarea va'goa-
netor. Piuă se găsesc muncitorii ne­
cesari curulăni vagoanelor trece un
timp destul de lung. !>i apoi mui e
locuri de muncă sini descompletate.
Alt timp trebuie să treacă pînâ sînt
curăţate aceste vagoane. deoare :e
minereul şi nisipul este îngheţai, i i r
de multe ori cantitatea rămasă »n
vagoane este loarlc marc: 3-4 tone.
Lipseşte, de asemenea, spaţiul penlm
depozitarea acestor materiale. Condu­
cerea tehnică a Combinatului siderur­
gic Hunedoara arc obligaţia sâ urmă-
reusrj şi acest aspect al acli vilă ţii «1
s.i i.i n.ăsuii in consecinţă, iar cefe­
riştii din s'.olia Peşliş silit obligai! sâ-
şi facă datoria — nimic mai mult
decit datoria — refuzind primirea va­
goanelor murdare.
C O N STAN TIN IONESCU