Page 60 - 1963-12
P. 60
Pâf. 4 Dramul socialismului Kr. 2791
m umm sumam colonialiştilor în Guineea Spaniolă
Opozifie faţă de manevra
la Fernando Po, circa 7.000 de v o
B A T A 17 (Agerpres). —
tu ri au fost îm potrivă şi num ai 5.340
P o triv it unor
rezultate
parţiale
nu fost pentru. Aceeaşi situ a ţie
dale
p u b lic ită ţii în numeroase cen
tre din Guineea Spaniolă, populaţia
fost constatată şi in alte centre. Re a
africană a v o ia i Îm potriva proiectu zultatele d e fin itive nu au fosl da le
lu i a u to rită ţilo r spaniole de a pro încă p u b licită ţii, dar, după cum sub
olama la 1 ianuarie 19G4 o aşa-zisa liniază agenţiile de presă In G u i
„autonom ie" neea Spaniolă a (ost înregistrată o
Rezoluţii adoptate de Adunarea Populaţia din acest te rito riu se
închiderea expoziţiei Pierderi suferite de pronunţă insă Îm potriva acestei ma puternică opoziţie o populaţiei in
cărţii rom îneşli la Roma nevre colonialiste. La Bata, capitala digene fată de planul propus de au
Generală a O. N . U. colonialişti în Guineea G uineei Spaniole (Rio M unl), din to rită ţile franchisle deşi acestea au
R O M A 17 — Corespondentul Ager- 25.000 de votu ri, num ai 1.500 au fosl luat toate m ăsurile In încercarea de
pres transm ite : a prezentat A d u n ă rii Generale o te vind te rito riile care nu se autogu Portugheză In favoarea proie ctu lui spaniol de a Înăbuşi glasul populaţiei din aces
N EW YORK 17 (Agerpres). — proclam are a „au to no m iei". In in su
La Roma s-a Închis Expoziţia Câr legramă din partea sindicatelor din vernează si transm iterea în să rcin ă ri te te rito rii.
La 16 decembrie, Adunarea Gene CO N AKR Y 17 (Agerpres). —
tii rom inesti in Italia, organizată în rală a O N U . a adoptat un număr Aden în care se arată că, contrar lo r sale C om itetului special pentru P artidul african al Independenţei
cadrul program ului de schim buri cul de re zo lu ţii In d ife rite problem e a firm a ţiilo r reprezentantului englez exam inarea problem ei a p lică rii De G uineei Portugheze şi insulelor Ca Evacuarea bazelor militare americane
aflate pe ordinea de zl a actualei se la O .N .U . In A den arestările co n ti cla raţie i cu p riv ire la acordarea In
tural ş tiin ţific e 51 tehnice in tre Italia dependentei ţă rilo r şi popoarelor co pului V erde a dat p u b lic ită ţii un co
siuni. nuă.
şi RV . Romînă. loniale. C om itetul in fo rm ă rilo r era m unicat (n care se arată că p a trio ţii din Maroc
Adunarea Generală a adopta* în Tot la 16 decem brie Adunarea Ge
Cu acest p rile j, G io rg io Finoallca. însărcinat cu prim irea şi studierea din Guineea Portugheză au distrus
unanim itate rezoluţia C om itetului nerală a O.N.U. a adoptat cu 100 RARAT 17 (Agerpres). — de trupele marocane în cursul aces
in fo rm a ţiilo r furnizate de statele ad- recent o coloană de autocamioane
subsecretar de stat la M in iste ru l in pentru problem ele Juridice cu p ri v o tu ri pentru şi 2 v o tu ri contra A genţia Rcuter relatează că la 16 tei luni.
m inistrante asupra situa ţiei din te portugheze pe şoseaua M ai^aba-B is-
stru cţiu n ii publice a vorb it despre im vire la crearea unei com isii spe (Republica Sud-Africană şt P ortuga decem brie trupele americane au eva Evacuarea bazelor m ilita re am eri
rito riile aflate sub autoritatea lor. sora. capturfnd Im portante can tităţi
ciale însărcinate cu elaborarea p rin lia) o rezoluţie cu p riv ire la politica cuat ultim ele două baze m ilita re de
portanta expoziţiei, şi a m u 'tu m it pen de arme şl m un iţii. Un detaşament cane din M aroc s-a efectuat In ba/.a
c ip iilo r de drept International re fe ri de apartheid. Rezoluţia cheamă sta ★ pe te rito riu l M aro culu i — baza oe- unui acord in te rve n it în tre cele două
tru reunita el organizare. NEW YORK 17 (Agerpres). — de Insurgenţi a atacat la doi kllo m a
toare la re la ţiile prieteneşti şi de tele să adopte toate m ăsurile posibile riană de la Nouasseur din apropiere ţări încă In 1959. In M aroc urm ea
La 17 decem brie Adunarea generală trl de BIssora subunităţi ale tru p e lo r
cooperare în tre state. pentru a descuraja Republica Sud- de Casablanca şi cea de la K enilra, ză să mai răm ină un num ăr de m i
a O.N.U. a adoptat o rezoluţie în care coloniale, provocindu-le grele p ie r
Fără dezbateri a fost adoptată re A fricană în prom ovarea p o litic ii de deri. din apropiere de Rabat. lita ri am ericani, care vo r colabora
Hotârîri luate zoluţia care recomandă ţă rilo r mem aparlheid. Ea in vită toate statele să cere C onsiliu lui de securitate să ia S.U.A. au detfnut în M aroc cinci
bre ale O.N.U. să perm ită cetăţeni aplice rezoluţia C o nsiliu lui de Secu în discuţie problema A fric ii de sikI- în g rijo ra te de pierd erile suferite in baze m ilitare. Una dintre «ceste baze cu forţele armate marocane în adm i
de Congresul S.U.A. lor din te rito riile portugheze care ritate din 4 decem brie 1963 p rivind vesL A frica, cercurile colonlalfsle p o rtu a fost evacuată incă cu tre i ani tn nistrarea unora d in tre aceste baze.
Condamnfnd guvernul R S. A fricane gheze cer s p rijin din partea Spaniei
trăiesc în străinătate să-şi continue încetarea tu tu ro r liv ră rilo r de arme urmă. A lle două au fost preluale In special a bazei de la K enitra.
W A S H IN G TO N 17 (Agerpres) — pentru refuzul său de a co'.abora cu
stud iile prin m ijloacele oferite de către Republica Sud-Africană. franchlste. La 16 decembrie, A m crico
Camera R eprezentanţilor b U.A. a N a ţiu n ile U n ile în această problemă,
aprobat luni scara cu 249 v o tu ri con program ul de asistentă tehnică al O rezoluţie, adoptată cu 99 vo tu ri rezoluţia declară că „sttuatia din A fri Tomas, preşedintele P ortugaliei, a
tra 135 un proiect de lege caro sta O N U . P orlugalia a votai îm potriva pentru şi 2 v o tu ri contra (Republica avut o întrevedere cu frlunoz Gran- Reglementarea conflictului de la Catavi
bileşte la 2,8 m iliarde dolari suma acestei rezoluţii. Sud-Africană şi Portugalia), cere se ca de sud-vesl ameninţă în mod se des, vicepreşedinte al gu vern ulu i şl
creditelor alocate program ului ame Intr-o altă rezoluţie Adunarea Ge cretaru lu i general al O N U. să rios pacea şi securitatea in te rn a ţio şef al m arelui stat m ajor al to rte lo r L A PAZ 17 (Agerpers). — tm optnva g re viştilo r, eliberarea os
rican de a ju to r pentru străinătate pe nerală a cerut guvern ulu i M a rii B ri adopte m ăsurile necesare pentru a nală" şi cheamă C onsiliul de securi armate spaniole, tn cadrul căreia au A g e n ţiile occidentale de presă ta tic ilo r lu a ll de m ineri din rln d u -
exe rciţiu l financiar 1 iu lie 1963— 30 tanii să ia măsuri urgente pentru a acorda aju to r fa m iliilo r persoanelor tate .să examineze situaţia critică " (ost studiate form ele de „a ju to r" pe anunlă că Adunarea Generală a m i
Iunie 1904. Această sumă este m .ii din această colonie. care Spania l-ar putea acorda Por rile conducătorilor şl te h nicienilo r
asigura eliberarea imediată a condn- n e rilo r g re vişti din regiunea bo livia -
mică cu 800 m ilioane dolari decit persecutate pentru opozilia lor fată Rezoluţia a fost adoptată a i 89 vo tugaliei in lupta îm p o triva m işcării m inelor şi garantarea de către gu
aceea aprobată anterior de Senatul cfd o rilo r p o litic i si sindicali din Aden de politica de apartheid. nă C atavi a aprobat, lu ni seara, cu vern a im p a rţia lită ţii In procesul In
şi să pună capăt a cţiu n ilo r repre tu ri pentru, 8 contra şi 3 abţineri. de eliberare naţională din A lrica . m ajoritate de vo tu ri, acordul înche
S.U.A. Adunarea Generală a hotărît di tentat unor fruntaşi sin dicali b o li
sive in acest terito riu . înainte de vo
După cum transm ite agenţia fra n zolvarea C om itetului Inform ă rilo r p ri iat In 6copul reglem entării co n flic vieni.
ce Prcsse, reducerile făcute privesc tarea rezoluţiei, delegatul Yem enului Lucrările sesiunii N.A.T.O. tulu i care opune pe cei 7.000 de Aceştia sln t trim işi In Judecată
numai ajutoru l economic, suma de m ineri gu vern ulu i preşedintelui V ic pentru că au protestat Îm potriva
1 m iliard dolari propusă de guvern tor Paz Estensoro. Acest acord, rea p lan urilor gu vern ulu i de a „re o rg a
pentru a ju to ru l m ilita r fiin d m enţi PARIS 17 (Agerpres). — giei, Spaak, şi-a exprim at regretul în lizat In urma c o n v o rb irilo r dintre niza" m inele de cositor din regiunea
nută. Cuvînlarea preşedintelui Johnson La Paris continuă lu cră rile C onsiliu legătură cu faptul că N.A.T.O. „nu preşedintele Boli viei, Estensoro şi Catavi Intr-un mod care ar duce la
W A S H IN G TO N J7 (Agerpres) — lu i m inisterial al N A .T .O . M in iş tn t depune e fo rtu ri suficiente In vederea vicepreşedintele tării, Juan Lechin. concedierea cîto rva m ii de m ineri.
La W ashington a fosl semnată luni NEW YORK 17 (Agerpres). — vo r continua politica prom ovată de de externe, care au luat cu vîn tu l luni, tra ta tiv e lo r cu M oscova". — lider sindical care a s p rijin it In aceeaşi zi, to ii osta ticii de ţi
legea cu p riv ire la suplim entar ea n i La şedinţa plenară din 17 decem defunctul preşedinte Kennedy. „A m au abordat problema re la ţiilo r est- M a rti dim ineaţa au fost dezbătute punctul de vedere al m in e rilo r —
1,2 m iliarde dolari a bugetului pen brie a celei de-a X V IU -a sesiuni a venit azi aici pentru a arăla cîl so vest. Des! a recunoscui posibilitatea problem ele m ilitare. D in raportul dai nuţi de m ineri au fosl puşi In lib e r
tru In v iilă m in tu l superior. A du nă rii Generale a O.N.U. a luat poate de clar că glontele ucigaşului rea liză rii unor noi paşi pe calea spre p u b licită ţii de C om itetul m ilita r al prevede retragerea trupelor trim ise tate.
Preşedinlcle S.U.A., Lyndon John cuvîntul preşedintele S.U.A., Lyndon care a secerat viaţa preşedintelui coexistenţă paşnică dealarînd că „o c N .A .T O reiese că che ltuielile m ilita
son a sublim ai cu acest p rile j că Johnson. După cum relatează presa, Kennedy nu a schimbat te lu rile na cidentul nu trebuie să soape p rile ju l re ale N.A.T.O. au ajuns în onui
noua lege va satisface doar in parte ţiu n ii sale". de a studia toate p o sib ilită ţile în ve Unde duce raţionalizarea capitalistă...
pe aeroportul din N ew Y ork şi de-a 1963 la 73.446.000.080 do la ri fală de
necesităţile mereu crescinde in do lungul itin e ra riu lu i şi în sediul Preşedintele Johnson a consacra! derea înch eie rii de noi aco rd u ri", se 71.360.000 000 in anul 1962.
m eniul In vfitA m in lului. l-l a chemat O.N.U., au fost luate măsuri deose apoi o mare parte din cuvînlarea sa cretarul D epartam entului de Stat al Deşi in iţia l s-a anunţat că Sesiu TO K IO 17 (A gerpres). — de protecţia m uncii. A stfel echipele
Congresul să aclione/.e In direcţia bi: de riguroase de securitate. După ro lu lu i şi sa rcin ilo r O rganizaţiei N a S.U.A. nu a form ulat nici o propunere nea va lua s firşit m iercuri, ea s a Secretarul general a) C o nsiliu lui ge de salvare au început lu crările de
adoptării altor program e guvernam en cum scrie zia rul „N e w Y ork Post", ţiu n ilo r U nite si a arătat că „Cea nouă si s-a m enţinui pe vechea linie neral al sindicatelor din Japonia. deblocare abia după 6 ore de la ca
mai im portantă problemă din toate a p o litic ii N.A.T.O. El a ceru l ca încheia! cu o zi mai devrem e. M a rţi A k ira Ivai, luînd cu vîn tu l la Omuta. tastrofă. In d u da fa p tu lu i că în aba
tale pentru lichidarea anllabolism n- aceste m ăsuri de securitate au fost taje a rămas o mare cantitate de
lul, dezvoltarea tnvătâ nun tulu i pen problem ele o m e nirii şi cea mai în N.A.T.O. să continue cursa Înarm ă seara a fost dat p u b lic ilă lil com uni a declarat că recenta catastrofă de
asigurate de 5.000 de oameni. semnată sarcină comună a noastră rilo r şi a reluat planul american de la mina M ikava, în care $i-au găsit gaze. echipele de salvare n-au fosl
tru adulţi şi Îm bunătăţirea c a lită ţii catul final in care este ennnlată li
In cuvintarea sa rostită la O.N U.. este să m enţinem pacea şl să apă creare a Jorlel nucleare m ultilate ra le înzestrate cu măşti de gaze. A d m in i
In vă lâ m în tu lu i In toate in s titu ţiile de Johnson a declarat că Statele U nite răm v iito ru l. Tot ceea ce s-a Tea* nia generală a N A T O ., fără a se moartea peste 450 de m ineri sc dato- straţia, a subliniat Ivai, nu a anuntat
lnvâtâm int. atlantice. W ajuns la vreo holărîre concretă, reşte p o litic ii de raţionalizare capita
flzat pe lin ia bunăstării popoarelor M in is tru l de externe francez, Couva pe m in e rii din m inele vecine, legate
şl tot ce intenţionăm să facem pen de M u rviîle a vo rb it în term eni fo a r ceea ce reflectă neînţelegerile dintre listă. Iva i a citat noi lapte care con de mina M ikava, despre catastrola
tru îm bunătăţirea v ie ţii tuturor, va te rezervaţi şi cu m ult scepticism des participanţi. firm ă neglijenta adm inistraţiei fală care a avut loc.
. a r w r o v fi zadarnic dacă vom proceda greşit, pre e fo rtu rile depuse In direcţia unei
dacă vig ile n ţa noastră va slăbi, . sf destinderi şl asupra perspectivelor
J U K i dacă toate speranţele noaslrc se vor unor asemenea e io rtu ri. Ancheta evenimentelor din Dallas
nărui in tr-u n nou război m ondial".
M in is ltu l afacerilor Externe aj Bel
„Dacă există vreo prom isiune pe
T O K IO — P roieslind îm potriva in nuat lupta. Proclamarea la 12 decem care aş do ri să v-o fac astăzi, mal W A S H IN G TO N 17 (A gcrpresl. — dy să înainteze documontele, declara DALLAS 17 (Agerpres). —
tenţiei ad m inistraţiei U n ive rsită ţii din brie a independenţei K enyei le-a dat m ult decit o ri oare alta, este pro m i Comisia specială de anchetă asu ţiile, in te ro g a to riile şl rapoartele de Tom Howard, unul din avocaţii Iul
Ţ o kio de a m ajora laxele de invâtă- posibilitatea să se reîntoarcă la oa A gravarea situaţiei
siunea ne clin tită de a m enţine şi în pra asasinării fostului preşedinte a) anchetă care au servit Ia întocm irea Jack Ruby care l-a ucis pe Lee Os
m înt Inccpînd cu prim ăvara anului sele lor. S .U A , John Kennedy, s-a reu nit din dosarelor. Judecătorul W arren a de wald, a înaintat lu n i trib u n a lu lu i din
v iito r. 4.000 de studenţi japonezi au M em brii detaşam entelor M au-M au tări pacea, a spus preşedintele. A poi din Aden nou luni, pentru a treia oară de la
declarat grevă la 17 decembrie. La au fost salutaţi o i căldură de p ri a afirm at că Statele U nite doresc ca clarat dc asemenea, că comisia 6e Dallas o cerere de punere in lib e r
războiul rece să înceteze o dată pen CAJRO 17 (Agerpres). — tnfiin la rea ei. După term inarea şedin află In posesia armei cu care se tate provizorie a c iie n lu lu i său pe
toate in tră rile in universitate au fost mul m in istru Jomo Kenyatta, m in iştri
Sitmotla din Aden s-a agravat tot
instalate pichete studenle$li. ai g u ve rn u lu i central şi m em bri ai tru totdeauna, vor să colaboreze cu mai m ult fn ultim ele zile. relatea ţei, preşedintele com isiei, judecăto presupune că a fost săvîrşită crim a m o tivu l că acesta „ore nevoie de a ju
Tot la 17 decembrie, au mai de parlam entului. to ii m em bri O.N.U. în lupta îm po rul Earl W arren, care este în acclaş $t a gloanţelor, d a r a arătat că aceste toarele unui medic psihiatru şi de un
clarat grevă peste 2.000 de studenţi PNO M PENH — A genţia France triv a duşm anilor seculari ai om ului ză agenţia MEN. A u to rită ţile , scrie tim p preşedintele C u rţii Supreme piese nu sînt absolut necesare. examen psihia tric".
de ia U niversitatea din oraşul No- agenţia ii supun pe lid e rii P artidu a S. U. A. a declarat repre
Prcsse relatează că Comisia Interna — foametea, bolile şl ignoranta — In legătură cu ancheta desfăşurată După cum transm ite agenţia U.P.I.,
goya. ţională de Supraveghere şi C ontrol pentru raţiune, securitate şl pace". lu i Popular Socialist şi ai Congresu ze n ta n ţilo r presei că comisia se află de F.B.I., sâptăm înalul „N ew sw eek" a cei şase avocaţi ai lu i Ruby se stră
H ELSIN KI — Prim ul m inistru al din Cambodqia, însoţită de un grup lu i Sindicatelor din Aden la to rtu ri tn posesia unul rezumai aJ raportu publicat lu n i un a rtico l fn care subli duiesc să-l prezinte pe acesta ca
Finlandei A . K arialainen a prezen de ziarişti, a început lu n i ancheta sa Inumane. După cum se ştie, ei au lu i B iro u lu i Federal dc Investigaţii niază că raportul B iro u lu i Federal «le avînd o sănătate şubredă. P rocurorul
(ost arestaţi în urma in cid e n tu lu i din
tat m arţi demisia cabinetului său In legătură cu atacul eleclual Ia 3 d istrictu lu i H enry W ade. a declarat
preşedintelui Kckkonen. Criza dc gu decembrie de către avioane sud-vlet- SUCCESE ALE PARTIZANILOR 10 decembrie, de la aeroportul din (FB.I.), precum si a unui raport tran In ve stig a ţii nu răspunde la unele în Insă că Rubv este perfect sănătos
Aden, cînd un necunoscut a aruncat
vern din Finlanda a fost provocată nameze îm potriva unei lo ca lită ţi cam SUD-VIETNAMEZI o grenadă, provocînd rănirea mai smis de Departam entul de SlaL W a r tre b ă ri După cum scrie „Newsweek**
de divergenţele dintre reprezentanţii bodgiene In urma acestui atac au m ultor persoane oficiale. Folosindu-se ren a arătat că publicarea raportului p rintre altele „ra p o rtu l nu spune dacă fapt ce rtifica t de altfel şi de un exa
U n iu n ii agrare pe de o parte şi re fost ucişi doi cambodgieni, iar alţt SAIGO N — Corespondentul agen de acest incident, al cărui vin ova t nu este utilă, textul n cliin d decit Lee H arw cy Oswald este vinovat men psihia tric căruia l-a fost supus
prezentanţii a ilo r tre i parlide — 15 ră n iţi. M em brii com isiei au cules ţie i UPI la Saiqon anunţă că la 17 „osatura" ra p o rtu lu i com plet aj fără nici un fel de în d o ie li" si nu acum citva tim p — şl că va fi jude
Partidul de coaliţie. Partidul popular m ărturii ale lo c u ito rilo r lo ca lită ţii decembrie detaşamente ale fo rţe lo r este încă necunoscut, a u to rită ţile co F.B.I.-ulul. dezvăluie Identitatea agentului de cat la 3 februarie pentru crim a sa.
lonialiste. sub pre te xtul „m ă su rilo r de
suedez şi P artidul popular finlandez, atacate. P o triv ii acestor m ărturii, patriotice sud-vietnam eze au pătruns securitate" operează arestări în masă p o litie din Dallas care a permis Iul Judecătorul districtual. E. B.
fn legătură cu căile d'c reglementare continuă agenţia, atacul fo rţe lo r sud tn capitala pro vin ciei Xuyen, Camau, în rîndul a c tiv iş tilo r progresişti din Pe de altă parte, comisia a cerut Jack Ruby să pătrundă în subsolul Brow n a anunţai că la 23 decem brie
a bugetului de sfat pe anul 19G4. vietnameze a lost neprovocat şi ne- unde au atacat şi au provocat pagube Aden. Liderul P artidului Popular So o ficia l tutu ro r agen ţiilo r federale care va asculta argum entele a p ă ră to rilo r
CIUD AD DE G U A TE M A LA — După ju s lilic a t. M a rto rii au declarat, de serioase fo rţe lo r m ilitare diemiste, au întocm it rapoarte p rivito a re la c lă d irii p o liţie i pentru a-1 ucide pe
cia list din Aden. Basendva, cw e, în iu i Ruby în s p rijin u l cere rii lor de
cum anunţă agenţia Prensa Latina. asemenea, că pierderile de v ie ţi ome concentrate în acest centru. prezent se află la Cafro, a declarat asasinarea fostului preşedinte Kenne Oswald.
M arco A jilo n io Y 011 Sosa, com an neşti au fost lim itate deoarece popu Acelaşi corespondent relatează că, la 17 decembrie că a u to rită ţile se punere în liberta te provizorie a aces
dantul Forţelor armate revoluţionare laţia a avui tim p să părăsească sa în ultim ele două zile, în delta flu folosesc de incidentul de la aeropor tuia.
(FAR) din Guatemala, a dat p u b lic i tul, atacul fiin d precedat dc nume v iu lu i M ekong, p a trio ţii au lansai tul din Aden pentru a intensifica C o n t r a s t e
tă ţii o declaraţie în care cheamă po roase zboruri de recunoaştere ale cîteva atacuri, în urma cărora tru acţiunile menite să ducă la înăbuşi Avioane m ilitare engleze
porul la intensificarea luptei penl.-u aviaţiei sud-vlelnameze. pele diem iste au suferit m ari p ie r rea m işcării de eliberare naţionala
răsturnarea d ic ta tu rii lu i Peralla G ENEVA — La Geneva a avui loc deri fn oameni. din acesl te ritoriu. v io le a zi spaţiul aerian
A 2 urdia. o conferinţă de presă ţinută de avo al Yemenului
Peralla Azurdia. spune declaraţia, catul brita nic John A rnold, care a
este un uzurpator care şi-a arogat vizita t Republica Sud-Afrioană în încheierea lucră rilor Consiliului economic al lig ii arabe S A A N A 1/ (Agerpres). —
d re p tu ri pe care legea nu i le acor calitate de observator al Comisiei In P o triv it ş tirilo r transm ise din Saana
dă, a ruinat finanţele lă rii şi a com ternaţionale a Ju riştilo r. CAJRO 17 (Agerpres). — sesiune a C o n siliu lu i economic ăl la graniţa d in tre Yemen şl protecto
prom is independenta Guatemalei. C ulificînd ca josnică actuala le La 17 decem brie m luat sfîrşlt la L ig ii arabe. ra tu l b rita nic Aden are loc o concen
N EW YORK — Nouă m ineri şi-au gislaţie din R.S.A., A rno ld a atras Cairo lu crările C o n siliu lu i economie trare de trupe enqleze. A vioane m ili
pierdui via|a în urma unei explozii, atenţia că ea a fost adoptată dc un al L ig ii arabe. Tn cadrul şedinlei de In ceea ce priveşte atitudinea ţă tare engleze violează în mod repetat
care a avut loc lu ni la mina carbo parlament care nu reprezintă decit închidere au fost adoplate mal m ulte rilo r arabe fată de Piala Comună Eu spaţiul aerian a) R epublicii Yemen.
niferă H clper din Statele Unite. A lţi o şesiine din num .îruj total a) popu rezoluţii. ropeană, C onsiliul economic a) L i
Lulnd cuvîn tu l în fala corespon
zece m ineri care I ii m om cnlut expto laţiei. g ii arabe in vită statele membre „să d e n ţilo r de presă, m in istru l afaceri
' ziel se găseau îu mină au reuşit să N EW YORK — De o lună şi ju O rezoluţie prevede crearea unul nu stabilească nici o legătură econo
ajungă la suprafaţă. Toate m ăsurile com itet provizoriu «1] U n iun ii econo mică incom patibilă cu interesele pie lo r externe al R epublicii Yemen,
mătate continua greva ch iria şilo r din
luate pentru salvarea celor nouă m i M ustafa Yacud, j declarat că g u ve r
Harlem . A p ro xim a tiv 1.000 de fam i mice arabe care va elabora p rin ci lei comune arabe sau ale U n iun ii eco
neri au fost zadarnice. lii dc negri cer reducerea c h iriilo r nomice arabe şi să nu acorde vreun nul Yem enului va adresa C o n siliu lu i
BERLIN — După cum anunlă agen şi repararea urgentă a lo cuin ţelo r. p iile Pielei comune arabe pe care p rivile g iu ţă rilo r din Piaţa Comună de Securitate o notă de prolest în le
tîa ADN , jn urma tra ta tive lo r care Greva a începui să capele un ca urmează să le prezinte la următoarea Europeană", gătură cu această situaţie. El a a d
au avut loc intre un reprezentant al racter dc masă. G re viştilo r li se ală iat, de asemenea, că o notă dc pro
gu vern ulu i R.D G. şi n 11 îm pute rni tură mereu noi chiriaşi. Se prevede test va fi înm lnntă şi însărcinatului
cit al Senatului vest bcilinez. la 17 că anul v iito r, greva va lua o mare cu afaceri al S.U A. la Saana care g i
decembrie In B erlinu l occidental a amploare dacă revendicările popu IDHE IPIRtlEirilJirilMIOMENII rează interesele A ng liei fn Yemen.
fost 6emnat un protocol comun p ri la ţiei din Harlem nu vo r li satis FILMAREA NAŞTERII INIMII I Hăt li Lakeland (stalul Florida) po NAIROBI — capitala Kenyei — este un oraş cu mari con
vind acordarea de permise lo c u ito ri făcute.
lo r B erlinu lu i occidental în vederea UMANE IN EPRUBETA liţiş tii din se rviciu l circu la ţie i au traste. Acest fapt se daloreşte dominaţiei îndeiungate a colonia
BAG D AD — Z iaru l iranian „A l op rit lu n i un autom obil care gonea Pak Ci jart Hi a fost
v iz ită rii rudelor lor din R.D.C în NEAPOLE 17 (Agerpres). — liştilor englezi. In centru) oraşului unde locuiesc europeni,
Fajr al Jadid" anunlă că T ribunalul cu o viteză dc pesle 100 km. pe
tim pul sărbătorilor «Ic iarnă. m ilitar din Bagdad a condamnai 28 Prolesotul italian Daniele Pe- ord. la volanul căruia se alia un... străzile sînt frumoase cu «_ ase mari şt elegante, cu gră instalat preşedinte al
LEOPOLDV1LLE — După emu de femei la închisoare po termene tm cci. cunoscut pentru realizurea cimpanzeu Stăpînul maimuţei, Ro- dini. Aici sînt multe restaurante, hoteluri moderne, bănci, maga Coreei de sud
transm ite agenţia UPJ, prim ul m in is cuprinse între 5 luni şi 2 ani şl iu- unor ex/zerienţe p rivin d lecundalia bert Slova, care se alia a lă tu ri de zine. In cartierele unde locuiesc africanii, străzile sînt murdare,
tru al R epublicii Congo, Adoula, a m ălale sub acuzaţia de a fi desfă a rtilic ia lâ in eprubeid", a prezentat ea, a explicat p o liţiş tilo r că peda casele mici şi insalubre. SEUL 17 (A gerpres). —
avertiza!. Intr-o declaraţie televiza şurat „a ctivita te com unistă". în cursul lu cră rilo r p rim u lu i con lele acceleratorului şi Jrinel erau SUS — centrul oraşului Nairobi, JOS — unul din cartierele La Seul a avut loc m arii Instalarea
tă, că v o r fi luate măsuri Îm p o tri gres de m icrocirculaţle (circu laţia africane. oficială a lu i Pak C ljan H i în lunz-
N E W YORK - In faţa c lă d irii Dl- capilarelor sanguine,), oare se ţine d irija te de dtnsul. A rgum entul nu
va acelora care urcă p re ţu rile m ăr rectiei pentru problem ele învătâm ln- a îm piedicai Insă pe p o /lffştl să-l tia de preşedinte al Coreei de Sud. El
fu rilo r fn mod arbitrar, fără aproba tulu i din New Y ork a avut loc o în prezent la Neupole, un lilm in dreseze un proces verbal pentru e x a lost desemna' în această funcţie in
rea quvernului. P o trivii agen(ici. de care se arată naşterea in im ii um a
dem onstraţie de protest Îm potriva ne In embrion. ces de viteză şi să oblige cim pan alegerile prezidenl’ale care au avui
la devalorizarea francului congolcz, zeul să cedeze lo cul pe c a re ! ocu
în luna noiem brie, cu 300 (<* sută. refuzului direcţie i dc a lua m ăsurile F ilm ul reprezintă prim ele mo ioc la 15 octom brie. Pak C i|nn H i
oare să perm ită «inul v iilo r e levilor mente cind, la citeva zile după le- pa la volanul au tom ob ilu lu i. a preluat puterea cu oproapo trei
Congoul cunoaşte un \u l dc scum
pete fără precede»!. Deşi salariile de culoare să înveţe im preun.l a i c.undalia in epnibelă, inim a incepe SPECTATOR ENTUZIAST ani in urmă, după o lo vitu ra viu
m inim e au fosl sporite < 11 25 fa su elevii albi. să bală. Furat de acţiunea unul Ulm de stat m ilitară c«:rc a răsuirnai g u ve r
lă, pre tu rile l \ cernea de vită au cr<*s- Au fosl arestaţi 21 de demons- Prolesorul Peltucci a Indicat că aventuri, un spectator d in lr-u n ct- nul c iv il a) lâru.
cui cu 250 ld sulă. I,i sare cu 100 ' rănit. această tehnică de film are va ixt- nemafoqrQl din capitala M exiculu i Cu p rile ju l in sta lă rii sale, Pak Cl-
la sută, la pe.sări cu 300 ld sulă, iar tea avea o marc u tilita te in preci
CAIRO — Ta Cairo au începui lu a început pe neaşteptate să tragă jan H i a rosti', ^ cuvîn ta rc tn care
asistenţa medicală cu 100 la sulă. crările sesiunii C om itetului p la n ifi zarea diagnosticului in bolile c it asupra ecranului in m om entul cind a reafirm ai te lu rile iuntei m ilitd ie .
au la lo r ii. El a arătat că stud iul v ie
N AIR O BI — A p ro xim a tiv 2OO.0U0 cării a q ri< u liu ril din O rientul M ij ţii in epnibelă, care a fosl p riv it eroul Ulm ului, un cow -boy, eto u r care deşi a fosl Î 11 inod o ficia l d izo l
de persoane «iu in lim p in a l luni in lociu. la care Iau parlc reprezentanţi cu sccplicism in unele ţări, va pu m ării de nişte adversari. Publicul, vată pentru a da im presia rcconv«>r-
localitatea N ye ri pe m em brii dotaşi tea perm ite să se cu ltive v iru s u ri prins Intre două focu ri — pe ecran siu nii regim ului m ilita r fn regim ci
dîn 14 ţări. In cuvîn tu l de deschi
m ontelor M .iu-M au rare tim p de mai In scopul la b tic ă tii de va ccin tt'i si In sulă — s a grăbi! sd ajungă
m u!ti ani au luptat in m unţi îm po dere, m inistrul a g ricu lţu rii al R.A.U., cit mai repede la Ieşire. vil. va continuu să exe rc:le. p o triv ii
pentru a studia evo lu ţia b o lilo r 5i agenţiei Associaled Press, controlul
triva dom inaţiei coloniale pentru (‘li M aquib Hasad. a declarai că C om i clechiarea de cercetări p riv in d dis „N u m-am p u lu l reţine, am vru t
berarea naţională a Kenyei. real in tară
telui trebuie să analizeze, printre al trugerea celulelor cancerigene. să-l salvez pe acest tinăr sim patic
Se ştie că după decretarea stării Relalînd despre «itmosfera In care
tele, posibil Halca creării unui insti* UN CIMPANZEU LA VOLAN care era pe punctul de a li ucis",
excepţionale in Kenya de către «u- u preluat funcţia de preşedinte Pa*c
ful rcqiona! <le planificare a a g ri NEW YORK 17 (Agerpres). - a declarat in lo ca tu l spectator p o li C ijan Hi, aqcntm scrie că acest eve
to rilă lilc coloniale, m ii de patrioţi c u ltu rii şi de prcqătlre a cadrelor de Pe o şosea din apropierea loca-
s-au retras Î 11 m unţi unde au c o n ti specialitate în acest domeniu. ţiş tilo r care l-au arestai. nim ent „a provocat puţin in îeies la
Seul.
Redacţia şi admLaislralia zia rulu i sLr. 6 M a jtia a/, o ia Ia Iao ia sa 12 75.
15 85. 2U78. raza plătită In numerar conform ap robâ/il D lreoţlel G enerale P .n .R . nr. 263.328 din 0 n o ie m b rie 1940. T ip a ru l» Întreprinderea Poligrafică Huncdoara-Deva. 40.06f