Page 61 - 1963-12

PROLETARI DIN TOATB ŢARII E. UNJŢI-VA I
Parcul auto

• S i aplicăm o normare ju ­
dicioasă a muncii in gospodu-
ria colectivă O dată cu creşterea volu m ului tu rilo r după o ra ru l de lu ciu al
(pag. 2 a) ; dc tra n sp o rtu ri auto şi a parcu­ acestor în tre p rin d e ri face ca au­
lui ele autovehicule din do­ tovehiculele să nu lie u tiliza te !a
• Conlcrinţa raională dc tarea J. R. T. A. Hunedoara—-
partid Orăştie . capacitatea lor nom inală.
Deva, in faţa m u n c iio rilo r, Unele în tre p rin d e ţi ca J.C.I M.
° Pe urinele unei scrisori te hn icie nilo r şi in g in e rilo r în­ Braşov, I. C. M. M. Petroşani.
de mul|umire tre p rin d e rii noastre sa pus C.C.V J. Petroşani şi a lţi benefi­
(pag. J a|) ; im perios problem a s p o r i r i i ciari, nu respectă distanţa me­
necontenite a p ro d u c tiv ită ţii die de transport sta bilită,
• De peste hotare m uncii. In acest scop s-au luat lucru cc duce la nerealiza­
(pag. 4 a). m ăsuri dc folosire mai judicioasă rea planului Ia in d ica to ru l
Anul XV. Nr. 2792 JO I 19 DECEM BRIE 1963 4 pagini, 20 bani a parcului dc autovehicule din tone brute, în l ini p ce la
dotare. Conducerea în tre p rin d e ­ in d icato rul tone km . planul se
rii a u rm ă rit ca Ia ţoale coloa­ depăşeşte cu regularitate. A lte
nele şi punctele de lucru să lic în tre p rin d e ri întocmesc p la n u ri
Lucrările Comisiei economico-financiare
Ci! pianul anual a Mării Adunări Naţionale redus tim p u l de încărcare-descăr­ operative de tra n sp o rt mai m ici
de
ca te, să crească
num ărul
decît nevoile lo r reale. Or. ne-
curse în aceeaşi unitate de tim p.
şi să sc exiindă folosirea auto exislînd o corelaţie justă între
volum ul de transport solicitat şi
Tovarăşul Aurel V ijoli.
ministrul
îndeplinit a c., Comisia economico financiară a Finanţelor, a făcut in fala comisiei tre n u rilo r. acestea, produc­ ccI p lanifica t, duce la dezorgani­
In diminc.Ha zilei de 18 decembrie
Cu
ţoale
zarea m uncii în sccio m l nostru
o expunere asupra executării buge­
M an i Adunări Nalionale s-a în tru ­
nit Dcnlru a studia proiectul buge­ tului pe amil 1903 şi a prezentat tivitatea realizată n-n fost dc a ctivitate
tului de stat pe anul I9G4. oare u r­ proiectul bugetului pe amil 1904, pe m ăsura p o s ib ilită ţilo r şi Dacă to ţi beneficiarii foloseau
E.M. Lupeni mează a li supus dezbaterii apropia­ dind explicaţiile cerule de depulali. a c o n d iţiilo r existente, fapt autovehiculele puse la dispoziţie,
tei sesiuni a M arii Adunări N aţio­ Lucrările comisiei continuă. ce se oglindeşte în neren- la capacitatea lo r nom inală, a t't
Ieri. minerii celei mai mari exploa­
nale. (Agcrpres) Iizarea parcursulu i m ediu zilnic la ducere c it si la întoarcere şi
tări dm Valea Jiului, au raportai in planifica t. Cauzele n eîn d e p lin irii elim inau tim p ii m o rţi de sta ţio­
dcplmirca planului anual de produc­ acestui p rin cip a l in d ica to r dc nare se puteau obţine rezultate
ţie, cu 13 zile înainte de termen. In plan. au fost mai m ulte. Condu­ bune, asemănătoare celor de la
acest an minerii de la L. M Lupeni Noi unităţi de deservire a pooulaţiei cerile autobazelor noastre se fac I C S IF , I.C.T. — 44 Deva ele.,
au lolosil mai bine limpul de lucru, vinovate că nu au dovedit su fi­
Conducerea cooperativei meşte- nat şi una de tapiţerie, in oraşul unde planul la tone brute a fost
si-au organizat mai bine munca, iu cientă preocupare în urm ărirea
şugâreşti „M u n c a colectivă" din Si- Simeria în d e p lin ii ritm ic lună de lună.
utilizat mai t>ine maşinile şi agrega­ operativă a autocam ioanelor şi Peni i u v iilo r colectivul I.R T.A.
meria acordă o mare atenţie extin­ Au mai fost deschise in c o m u ­
tele de tăiere si transport a cărbune­ repartizarea lo r întotdeauna în
derii reţelei de unităli pentru d e ­ na Rapoltul M arc un atelier de cis- Hunedoara— Deva îşi propune să
lui. Exiinzind metoda de exploatare strictă necesitate cu volum ul şi urmărească mat operativ fo losi­
servirea populaţiei. Ca urmare a
In abataje frontale, caro a permis o mărie şi în Cnstur, un atelier de destinaţia m ă rfu rilo r transpo r­ rea parcului de autovehicule şî
mecanizare complexă a procesului acestei preocupări, au fost înfiinţa- confecţii pentru bâibaţi tate să îmbunătăţească calitatea repa­
tehnologic, numeroase brigăzi de mi­ le secţiile de reparat ceasuri, repa­ ra ţiilo r.
A existat apoi, din partea unor
neri printre care cele conduse de raţii radio, precum şi o secţie p e n ­ N SRUCMEA conducători auto, lipsă de răs­
Pelre Constantin, loan Ghioanră. Sa­ corespondent S olicităm tolodută s p rijin u l be­
tru desfacerea produselor de arhza- pundere în întreţinerea m aşinilor n e fic ia rilo r în crearea unor con­
bin Ghioanră, Sava Ităcann, .Andrei şi exploatarea lo r corespunzătoa­ d iţii optim e de lucru autovehicu­
C'iuriu. Petru Sălceanu, Gulă Nicolae.
re. M ulte din m aşini au in tra t în lelor noastre. In această p rivin ţă ,
Andrei I.ucaci, loan Taloş şi allete. în întregime electrificat reparaţie înainte de term enul dc mare im p orta nţă este fo losi­
Si-.ui dopăşit productivitatea planifi­ Oraşul regional Deva — pla nifica t, iar la altele reonraţiile rea re m o rcilo r care duc la scăde­
cată. Pe în'.reaqa exploatare randa­ s-au făcut dc slabă calitate rea p re ţu lu i de cost cu 15 20 la
mentul dc ox Ir ar | ic C.slc mai marc C olectivul în tre p rin d e rii regio­ nai Deva a fost în întregim e elec Nu-i mai puţin adevărat însă sută pe tona kilom etrică. îm ­
cu 57 kg. pe post decît cel planifi­ nale de electricitate Hunedoara- l ri ficat. că nerealizarea p ro d u c tiv ită ţii preună cu b en eficiarii va trebui
cat Deva s-a angajai să term ine în Un aport însemnat la obţine planificate a fost p ricin u ită şi de să acordăm cea mai m arc atenţie
Realiv.înrlu-si rilmio sarcinile de această lună electrificarea în rea acestui succes şi au adus unii beneficiari. La în tre p rin d e ­
plan şi sporind continuu randamen- întregim e a oraşului regional rile com erciale şi cooperatiste s-a în d e p lin irii co eficien tu lu i de u ti­
lelc de extracţie, minerii din Lupeni Deva. P iin lr-o muncă susţinută echipele tov. M ihai Schnaider, înre gistrai un volum mare de lizare a parcursului mediu zilnic,
ou extras piuă la 18 decembrie cu In anii din urmă, Combinatul siderurgic din Hunedoara a cunoscut şi bine organizală, lu cră to rii sec­ Rom ulus Cîmpeanu. Constantin staţionări neproductive ceea cc cale sigură dc creştere a produc­
tiv ită ţii m uncii in ionic u n ită ţile
55 009 tone de cărbune rocsificnbil o continuă dezvoltare Aici s au construit (im u lc lc nr 5 şi nr. C, furna­ Gherghina şi ing. Cornel M irza a condus în fin a l la utilizarea
mai mult decît prevedeau sarcinile lul nr. 7 cil o capacitate dc 1.000 m c., iar cele vechi prin reparaţii capi­ to ru lu i co nstru cţii şi m ontaj, unui num ăr mai m are de autoca I.R.T.A. Hunedoara— Deva.
planificai*. In aceeaşi perioadă, prin tale, au lost modcrni/alc. Furnalele din Călău au losl şi ele rcparale ca­ conclus de com unistul O niţiu Ne- GLIGOR ANDONB mioane faţă ele necesarul sta bilit IOAN R O D E A
t e h n i c i a n
reducerea consumurilor specihce de pital şi modcrni/alc. A ii dc an. prin buna organizare a aclivilâ|ii au gulei, a reuşit ca în ziua de 13 maistru I.R.EH
sporit şi indicii de utilizare ai furnalelor. Toate acestea au lacul ca pro­ în plan. Subordonarea transpor­ I.R.T.A, Deva
materiale şi în special a lemnului de decembrie să pună sub tensiune
mină. precum şi pe seama creşlerii ducţia de tontă să crească simţitor.
satul Totia, u ltim u l de pe raza
pro dn clivilălii muncii, ei au înregis­
trat 3.239 000 lei economii la prclul oraşului. Cu aceasta oraşul regio-
de cost.
întreprinderile Chezăşia smcccsbhBibi ia B°epaBea|fli f y 1
t
de industrie locală 6 O I ţy
— E stina organ izare a muncii r ' • •- r
Datorita muncii bine organizate, * t * * w S b al
Colectivul de lucrători dc la
antrenorii m ajorităţii muncitorilor tn si celor mai buni şeii dc brigadă nilor agricole şi a tracloarelor ieşite
întrecerea socialista, aprovizionării la S.M.T din Dobrd a raportai realiza­ Do pildă, ca responsabil al postului dm reparaţie. Pentru a spori exi­ h
timp cu materiale, întreprinderile de rea planului anual de p rxlu clie încă de reparare a pompelor de injecţie genta la recepţie, din comisia lor-
industrie locala din regiunea noastră din primele zile ale lunii decembrie ‘i lost numii iov Romulus Neamţu. mată in acest scop au fost numiţi să
Se cunoaşte faptul că un rol deose de repararea chmloaselor şi a det-o-
au obţinui luna de luna rezultate tot Iacă parte inginerul şef. inginerul me­
bit de important pentru buna lunc- liilor instalaţiei hidraulice răspunde canic principal, şolul de atelier si
mai frumoase. Drept rezultat ele
au putut îndeplini planul anual lionare a tractoarelor şi a maşinilor Dumitru Vasiu. de montajul motorii mecanicul controlor. De asemenci, . M m j |
cu o jumătate de luna înainte de agricole In vederea realizării planu • ni Alexandru Vădan etc. la roceplie participă în mod obligato­
termen. Sprijinite şi îndrumate de lui il are efectuarea din vreme a tutu­ La reparlizarea mecanizalorilor pe riu şelul de brigadă si tractoristul
cOtre comitetele executive ale sfatu- ror reparaţiilor, la un nivel călită posturi s-a avut in vedere ca aceşlia care are în primire tractorul ce a
rilor populare raionale, colectivele a- tiv superior. Pentru a cunoaşte cc să li lucrat şi in anul trecut La aceleaşi fost reparai".
ceslor uniiaiî au pus In valoare noi măsuri an losl stabilite tn aceasta ansamblc sau subansamble, asigurîn- Datorită măsurilor luate, jirm orga­
resurse locale şi au realizat peste 20 privinţă, la S.M.T. din Dobra, nc-nin du-so astfel o specializare a lor şi nizarea judicioasă a muncii şi folosi­
noi sortimente In II luni ale anului adresai tov ing Anton luga, direc­ implicit executarea mai rapidă şi de rea din plin a timpului afectat pentru
e!e an dat peste sarcinile dc plan torul acestei unităli. care nc-a relti- bună calitate a lucrărilor. De mare lucru, colectivul de mecanizatori de
produse industriale a căror valoare lal următoarele: însemnătate esle şi faptul că fiecare la S.M.T. Dobra a şi obţinut o scrie J
depăşeşte suma de 9 milioane lei, si ..In urma conslalărilor făaitc de către traclorist participă la remedierea de­ de succese In muncă Astfel, pînă n- 'I
au vărsat la bugetul sfatului popular o comisie tehnică alcătuita in acest fectelor la traci >rul pe care U are in cum s-au făcut revizii tehnice şi re- \
regional aproape 14 milioane Ici be­ scop. s-a stabilii că au nevoie de in- primire. Cu ocazia introducerii trac­ l>aratii curente la peste 20 la sută
tervenlii un număr de 73 tractoare, ■
neficii S-au evidenţiat in mod deo­ torului In reparaţie, mecanizatorul din numărul tracloarelor planificate, J ' ' *T, ►
_ • . V
sebit întreprinderile de industrie lo­ 103 pluguri. 46 semănălori pentru ce­ respectiv arată felul cum s-a compor­ peste 80 la sută din semănălorile
calei din Deva. Albd Iulia si lira I. reale păioase, 20 semănători penii n tat tractorul în limpid lucrului pentru pentru porumb, 30 la sulă din semă-
care au raportat cu mult Înainte rle porumb. 9 cultivatoare. 13 grape cu a se putea stabili exact de ce repa-
termen Îndeplinirea planului anual. discuri şi alte maşini. Pe baza cu­ ralio are nevoie. nătorile pentru cereale, |>este 25 la
A ZAHARIE noaşterii volumului de lucrări ce tre Reparaţia maşinilor agricole, unde sulă din pluguri jirecum şi la alte
buic efectuate şi a capacităţii de în­ trebuie execulat un volum mare de maşini agricole.
Revizia de vagoane cărcare a atelierelor, s-a irecul ta lucrări, se face pe echipe care lucrea­
Întocmirea graficelor de desfăşurare ză In două schimburi.
Simeria a reparaţiilor pe decade. Menţionez O sarcină importantă care slă in fala Inainle dc a porni spre uzînetc patriei, cărbunele poposeşte şi la
(aptul că înainte de începerea lucră noastră, pc lingă executarea la timp ( U \ IJII «y IE IE <1 IIII II IU IRI WJL preparaţi* de cărbuni unde i se Îmbunătăţesc param etrii tehnologici
Tov. DUMITRU ZIJBA. corespon­ rilo i, conducerea S.M T -iilm a luat
şi de buna calilale a reparaţiilor, o In c lişe u : Vedere de Ia preparaţia de cărbuni din P clrila.
dent voluntar al ziarului nostru, măsuri pentru verificarea şi repara­ constituie şi preţul de cost al lucră­
ne a informat că muncitorii, tehnicie­ rea maşinilor unelte, a sculelor, pen­ rilor. lată de ce se pune o marc bază Consfătuire cu cititorii F oto: N. M O LD O VEAN U
nii şi inginerii, din cadrul reviziei de tru asigurarea încălzirii şi îluminatu pe rceondilionaroa a cil mai multe
vagoane C.F.R. Simeria Triaj au În­ Im tuturor încăperilor atelierului Cu mese de schimb precum şi pe rezol­ Biblioteca comunală din Toteşti, liniind avantajele mari pe care le
deplinit planul anual al producţiei noseind faptul că avem de execuţii varea propunerilor lăcule de că're raionul llatcg, (bibliotecară Măriţi aduoe gospodăriei creşterea animale
globale in proporţie de 102 la sula. un volum marc cie reparaţii la ma­ mecanizatori in cadrul consfătuirilor Floroni) a organizat zilele trecute o lor. Pe drumurile raionului
la dala de I decembrie a.c. şinile agricole, ani extins spoliul rle de producţie, care sc ţin la slirşitnl consfătuire cu cititorii pe tema : „Im Tov. Ionel Zeiconi. preşedintele
îndeplinirea planului anual inainle lucru al atelierului, prin amenajarea fiecărei săplămlni. O asemenea pro­ portanta creşlerii densităţii animale comitetului executiv al sfatului
de termen s-a făcui j>e seama mă­ mim încăperi no|. punere. îa aplicarea căreia s-a trecut, lor la sula de hectare teren4'. Pc popular comunal, luind cuvinlul a
ririi productivităţii muncii care In In afară de asigurarea condiţiilor o constituie cea referitoare la u tili­ marginea referatului prezentat pe a arătat că asemenea consfătuiri sîul Dc i>c tarlalele i/i/insc, cultivate rezultate in activitatea tor au ob­
această perioadă a crescut cu 21 Iu ceastă temă dc către profesorul dc cu i>unimb, ştm lc fii de cu/uaicu ţinu i şi lu cra to rii poduri, din echi­
materiale, neam îngrijit şi de orga­ zarea disp )zilivului pentru rodarea deosebit de fructuoase şi că pe vii
Slltc’l. agricultură de la şcoala de 8 ani din lor va acorda tot spriiinul organi­ aurului erau / k i/is/^ojI.i// iu pu- pa condusa de Sitnion Jinur, cure
O contribuţie la obţinerea acestui nizarea cit mai judicioasă a lucrului scaunelor supapelor. localitate, numeroşi colectivişti au zării lor. itilc lc (loai)odunilor colective. O de asemenea şi-au rculizut şi de­
succes şi-au adus-o lăcătuşii dc re­ Astfel, am stabilit ca rcp-tra|i>i trac In vederea asigurării ex*eculării re­ parte din aceştia, contopii con- puşii sarcinile de plan pc anul
vizie Mihai Matei. Nicolae lrimie. loorelor sa se desfăşoare pe posturi paraţiilor la un nivel calitativ supe­ luat cuvînlul, dind exemple concrete Colectiviştilor le-au fost recoman t nictclo t încheiate cu stalul, erau acesta
loan Stan. precum şi lăcătuşii de re specîaliy.alc. Conducerea celor I4 pos­ rior. un accent deosebii se pune o*' din gospodăria d-in localitate date apoi cărţi din biblioteca co­ tiuns/ioi tafi cu a /tiln n il c u in ii^ lUdosi.nl utilaje le şi maşinile din
paraţii Vasile Andronic, Dragomir turi alcătuite în acest scop a fos' controlul înlerfazic al lucrărilor Colectiviştii Babeş Lăscut. Prej- munală rcleriloarc la problema dez­ nelor Iu ha/a dc recepţie... 5/>/c doim e la intreucju ior capac dale,
Sorinoa şi alţii. Încredinţată mecanicilor din alelicr şi mai ales pc receplia maşi­ ban Avram. Lada loan şi alţii au vor­ bătută. colectivu l de m uncitoii, tehnicieni
cele nuii indeputIute sate ulc ra ­
bit despre realizările oblinule de gos­
AN C A AUREL ionului pot nene in uccurc dinii şi incpucn din cudi.d .set/ier dc
podărie In creşterea animalelor, sub­ corespondent ncafii i Imioane cu mm lo ri pen­ tlru m n ii şt-au depăşii u lii planul
tru a h deslm ule populaţiei pun
Complexele meşteşugăreşti din regiunea noastră unităţile (oo;>c/u(iei dc consum valoric (jiot)ul (cu 78.0(70 Ici), cit
şi p lin u l ti/.ic pc sortim ente de
Seară literară
Z iln ic ilin Sebeş pornesc zeci </e lucrări, rccdr/ind in acelaşi tim p
In orele dimineţii sau după-amie­ plex Ia Simeria undi Imn l u n e a ţi h mulţi <iIIu. consliluie exemple dem­ unlo bu/c IM J .A . m te lians/turlă economii lată dc valoarea înscri­
zii inlilneşli in unităţile coooeraliei unită ti de deservire. ne de urmat. Datorită hărniciei de La căminul cultural din Gn rasa da. vorbirea dintre Mirrea cel Băl rin şi Şi aduc sute dc pasaţjcri. să in tle \u/.c in sumă de 90.000 lei.
mcşlcşugăreşli sule dc cetăţeni. Li Constructorii se pot tuindn si cu care au (lat dovadă, cooperatorii din raionul IIia. a avut loc o seară li Bai azi d. La usniuuncu a m d itiiln t nc<cs..t- O altă măsură care a con tribu it la
După expunere, in discuţiile pur
se adresează unităţilor de croitor;»; noul complex ridicat la D cvi Aceas­ regiunea noastră au îndeplinit pla­ ternră pe tema : ,.Eminescu — Iu ic efectuării i (dom ului t(>i m o hunul inc/.v al lu crărilor şi a coti-
cizmărie, lenjerie, ceasornicărie etc. tă impimăloaie clădire va li dală tn iul producţiei globale pe II luni in ccalărul poeziei romineşii“ . Expune tale. colectivistele Benţa Lccreţia sporii </c lia n s p o itu n utila, o con- lă lii lor. esie şi aceea a specin-
rea făcută dc către tov
prol
Ni-
cu dorinţa dc a li se executa a m oroporţie de 101,1 la sulă iar la preş Popa Aurelia si Orşa M inerva o;i ii/a iii şi petm uncni'uuiu m unci­
foiosinlă in luna ianuarie a anului cula Valcria a fost cxemplîlioată cu
mile lucrări. La ritului lor majorii.i 1964. Acum Se munceşte intens la ul lări servicii neindustriale planul ana- m opus ca în viitor căminul cullncil tid iu tic im p orlw ila .şi-o aduc şi lu- to rilo r pc (.(//«u/orii de lu cia n , mă­
tea cooperatorilor primesc cetăţenii al a fosi îndeplinit in 11 luni In versun de călre elevii şcolii de ( id io ţii tlin (O tliul s a lic i tle thu-
timelc lucrări de finisare. Alte două ani rlin loca H tal o -.ă organizeze o seara c<dluiral#i pe sură ui urina căreia s-a reuli/.al
cu grijă şi i deservesc prompt. Acnsl aceste zile cooperatorii luptă pentru De mnll succes s-a bucurat dra unui a Stalului poptilur ia io n .il o depăşire dc 0.000 Ici, lafu de
lucru a dus la creşterea prestigiului complexe vor mai fi date în lo!o îndeplinirea planului anual la pro­ teme educative. din Sebeş. Aceşti oameni h a in e i
sinlă in aiml viilor la ZIatna şi Ha­ mativ.arca fragmentului rl:n „Scriso-i- piuduc livd a le a m uncii planificata
cooperaţiei meşteşugăreşti, la spori ducţia globală Înainte de termen. rca a III a" care înlălişează mu- c n nişte itiin i< i, din zoii şi pi mi ui
rea numărului de comenzi. ţeg. Csle demn de remarcat fapln V. ALBU VERGINICA DOBROTA seara, com ită ind p u tc rn n u l lic h ­ pe tap tic mu iu Hor.
In acest un au mai lost deschise ca pentru conslri complexelor cortv.pmubuilrt /-'(dosind m aterialele de baza ca
meşteşugăreşti a ior K im a a i rpethir, m in uiiul lo­
încă G8 unităli de deservire. Dar pen nisip şi ha/asf, cwhosc dm (cuie­
minţile s a cheltuil pata sau Ui uuco/im/, uşc/.imt cu
Iru a crea cooperalorilor condiţii cit Proaram artistic rele ailatc in apiopioiect puncte­
maj bune de muncă şi a imbunăldţi suma de 5.885.00i muiata m ii si mit de <nlup> dc lor dc lucru, s p rijin iţi de masele
continuu deservirea, prin grija lei. Ţoale unită Colectiviştii din Măcen. ra:«*nnl (traiul sc st i adu iese, in iu in lin tl in ­ de (atoni m ie d ivişi i pi in muncă
l i r C . O M . şi U.R.C.M s-nu luat mă­ Iile an fost înze^ I fnlor|, ou asistat /.iiele ac estea la o tem periile, mi inltep na in hune p n tiio th ă , Im tu to rii xcefioi ile d ru ­
suri de construirea unor complexe trate cu mobilier ş seara culturalo, organizată de con a m d ifiu n i (u ile dc comuna alic mul i asiifută con diţii hune de c ir­
«le cooperaţiei mcşlcşugăreşli. Pri­ utilaj modern ti (lucerna căminului culluiol din !o sau am shuicsc noi ptu f,un i de
mul complex de acuşi fel a fost valoare de peste C M lilolc Programul scrii ruilurulo a drum uri şi pode/e culaţie pc heile drum urile din ra­
construit la Hunedoaia In anul 1960 I.GOO.OOO lei. cuprins o expunere, recitări, i inle*:e ion Munco Im. la a itc ne ci ‘m -
Bucuria cooperatorilor a fosi maro Cooperatorii se şi o piesă de teatru. Dini te lut n ilu l ii m cslei s a lă <l:m poale numai uh în ri ciori arcu­
Ia Ici de mult s a u bucurat şi ce străduiesc să răs Dintre recitatori amintim pe Pe­ se c.\ idenfiu/u. pi in hunele re /u i­ rile m aşinii sultă. tre (in d pe.s/e
tălemi. La cele 8 unităli poli vedea plătească aşa cum tiţia Brodea. Botniţă Puşa, Lui v i- tate obţinute, (o in in u siu l loan A’e- o groo/iri, sau a n d au/un mişi în-
In fiecare zi numeroşi oameni fă- se cuvine această ininn iar dintre soliştii vocali pe c/fdu, şcitif .şantierului (o n stn icfo du-se scindările ta (rcceic:i /ieste
elnrt anumite comenzi Dar acesta a grija a partidului PăsăreJ Steluţa. Budin Nica. c.i.vi dc (Im m iiti. Mereu in m ijlo cu l oa­ un podeţ, a m tim iă şi pe tim pul
fost numai începutul. In anul ur­
şi guvernului prin au lost deosebit dc apreciaţi dc că m enilor. modest şi tiuia unei ml să iernii. Pcnlni de./apc/ircu drum u­
mător constructorii au început să Ir o deservire e tre colectivişti. Poeziile: , .Partidu­
înalte un nou complex modern la lu i4', „C în lrc pculru patrie" „Flora dea un slut, el este recunoscut rilo r nu losl prerfătde tio c lo iu t
xemplară a cel ăl a 'pentru c sic/cn li cc o mnniicstu
Gnrabarza. Si aici, s-au deschis uni păcii4', precum şi cinlccclc popii „K iro \ “ şi (pcdeinl, a n e sini c/aht
mior Coopcralor;
lali de croitorie. încălţăminte, foto, iare „Zi băile cu fluiera*. ...Mîndro. lata dc* im lephnirea plan ulu i şi a penhu a deşi tr.de calc libera in
ca Nicolae Gher
rnnio şi altele. Iar in limp ce Ia ca,'Halii lucrai ilu r c scp itu lc. Im- raz de in /ă p e /ite . C e ila lţi lo c rî-
nii'in şi lordachc* gura la i izvor'4. „L.i Obreja-nl-r-o
Gurnhnr/a se făcea inaugurarea nou­ n rin u rd la oam enii c u < are. lu- t:m îşi picipdesc uneltele pentru
Li viu din Dcv.i grădină44 şi piesa de teatru (iVpci,ui
lui complex, la Lupeni, Petroşani si Ini Liisehie44. care tratează aspc»cle crea/u un tle /v o lla l simt al ras- " i 11 dală <u lophe.o va p c/ii sd
Gugir. se atacau alte trei localuri. Ghcoi'ghâ Fur.In, nuinletn personale, loan «Ver//ii.i.
din Lupeni, Ln dm scliimbăiile survenite in viaţa P'unc.istu din nou pe drnm unle
Aşa ca în anul I9G2 in oraşele amin salului colectivizat, siut doar < ileva împreuna <u lu c ru lo n i pe c rre -i
file alte complexe rle deservire erau gen Ghirciş din din punctele programului arlishc pre conduce, a reuşii să realr/.e/.c sa’ - /atonului, spre (lu cid e le pi n u le dc
dat? In folosinţă. Fiecare cuprinde Petroşani, Mai^r Im ru.
zeutat. cinitc de plan pc acest an incu
numeroase unit»i(i moderne, spatioa- Cahan din Hune
kp, frumoase Iu acesi an a mai fost «loara. ( a inia Cr- din ziua de 70 decemhtie. nune M. RUG! NES CU
dnl în folosinţă un asemenea corn nest din Sebeş şi Complexul de deservire din S im en* — dai In folosinţă la I noiembrie 1963. AUREL M ÂG EAN U
corevpondeivt