Page 62 - 1963-12
P. 62

Nr.  2792  î
                                                                                                                Drumul  socialismului
               Pag.  2
                                                                                                             i- -    iCBBafcxnajapgg
                                                                                                                                                                                        * Z :} s   a   a   a   b   I   <a  o. 'B  oi  a   ;n  .n  s   ■  b   a::n   i  a   ■  a   ■  8   b :î!
                                                                                                                                                           C u   s p r i j i n u l
                                                                                                                                                                                                           P R O D U C Ă T O R I  !
                                                                                                                                                            c e t ă f  e n tlB o r
                                                                                                                                                                                                                                                        N
              S i aplicam o normare judicioasa                                                                                                         Cetăţenii  clin  Sătul  Boiul  de  jos,   î    •  Contra» tind  laptele  de  vacă  şl  de  oaie  cu  I.C.I.L.  Simerla  H
                                                                                                                                                                                        B
                                                                                                                                                                                        ţ|
                                                                                                                                                      raionul  Mia,  au  reuşit  ca  fjrin   mun­  gbeneficiaţi  de  următoarele  avantaje:             H
              a muncii în gospodăria colectiva                                                                                                        că  patriotică  să  termine  lucrările   £]   •  primiţi  furaje  concentrate  pentru  fntrc|lnerea  animalelor  Bl
                                                                                                                                                                                                                                                         n
                                                                                                                                                      interioare  ce  mai  erau  de  făcut  la
                                                                                                                                                      şcoala  de  4  ani.  Astfel  a  fost  ter­  •  avansuri  de  bani  în  contul  contractului,       n
                Un  rol  Însemnat  In  stimularea  co­  mult  peste  cea  planificată.  Prin  fo­                                                     minată  tencuirca  unei  săli  de  clasă
              le ctiviştilor  pentru  a  aplica  la  timp   losirea  unor  norme  reale  s-a  urmă­                                                   şi  holul  clădirii.                   •  preţuri  convenabile  pentru  produsele  predate,        gj
              metodele  agrotehnice  înaintate  ii  are   rit  in  permanentă  scăderea  numă­                                                          La  aceste  lucrări,   cetăţenii   au
              justa  normare  a  muncii.  Aceasta  con­  rului  zilelor-numcă  planificate  şi  PQ                                                    prestat  un  număr  de  300  ore  mun­  •  lepai.Uârl  dc  păşuni.                                 r i
              tribuie  U  huna  organizare  şi  execu­  această  cale  sporirea  valorii  zilei-                                                                                              Pentru  it.clieierea  de  contracte  vă  veţi  prezenta  la  punctele^
              tare  a  lucrurilor  in  cadrul  brigăzi­  muncă.                                                                                       că  patriotică,  evidenţiindu-se  tov.
              lor  şi  echipelor.  Pentru  a  cunoaşte   In  activitatea  gospodăriei  din  Ha­                                                       loan  Marian,  Tcofil  Bota  şi  loan   ;l  centrele  dc  achiziţionare  a  laptelui  din  comuna  respectivă  sat  y
              volumul  şi  calitatea  muncii  depuse   ţeg  s-au  Iv ii  Insă  şi  cazuri  cînd                                                       Dehelian.                          'direct  oficiilor  raionale.                                   g
              de  liecare  colectivist  in  producţia   unele  norme  nu  au  putut  fi  reali­                                                                      SILVIU  CIURLEA
              obşteasca  este  necesar  sa  sc  stabi­  zate  din  anumite  motive  obiective.                                                                         corespondent      C J B B H a H B f f l O B B B B H H              B  B  ES  S  Q  ■  Ifl
              lească  norme  pentru  toate  muncile   Acest  lucru  a  influenţat  negativ  asu­
              din  gospodăria  colectiva.       pra  participării  colectiviştilor  la  mun­
                Norma  de  muncă  reprezintă  v o lu ­  că.  In  scopul  remedierii  acestui  nea-                                                         Acfiune  patriotică
              mul  lucrării  pe  care  trebuie  sa  l  rea­  luns.  consiliul  de  conducere  o  luat                                                                                          întreprinderea  montaje  Bucureşti
              lizeze.  In  mod  obişnuit,  un  membru   măsuri  eficiente  fixind  norme  de  lu­                                                       Mobilizaţi  de  către  organizaţia
              iau  un  grup  mic  de  membri,  intr-o   cru  potrivite.  Spre  exemplu,  norma                                                        de  partid,  muncitorii  din   cadrul
              zi  de  lucru  Unind  seama  de  starea   la  taiat  şi  legat  cocenii  a  lost  re­                                                                                                 şantierul  Işalniţa—Craiova
              Dăminlulul,  a  vitelor  şl  uneltelor  r.n   dusă  de  la  0.25  ha.  cit  era  stabili­                                               districtului  2  L.  Vmţul  de  jos,  au
              care  lucrează.  îndeplinirea  si  depă­  tă.  la  020  ha.  avîndu-se  In  vedere                                                       participat  la  acţiunea  dc  colectare
              şirea  normei  de  muncă  este  o  dova­  faptul  că  densitatea  culturii  de  po-                                                      a  fierului  vecin.  Organizaţi  în  3  <»-   ANGAJEAZĂ  8)E  UIMilîNŢÂ
              dă  a  atitudinii  conştiente  a  colecîi-   riiml)  dublu  hibrid  a  fost  ina»e.  iar                                                 r.hipe,  salariaţii  acestei  unităţi  au
              vistdor  lată  de  muncă  şi  a  loîosini   plantele  s-nn  dezvoltat  mult.  In  ceea                                                   reuşit  ca  numai  într-o  singură  zi  să   muncitori            calificaiişi  personal  tehnic  după
              d.n  plin  a  timpului  de  lucru,  consti­  re  priveşte  normele  din  transportai»,                                                   colecteze  cantitatea, de  3.500   kg
               tuie  garanlia  clocluăru  la  vreme  a   deearore  acestea  au  fost  stabilite                                                        tirr  vechi.                          cum  urmează:
               lucrărilor  agricole.  Dacă  noimelo  de   mecanic,  ele  nu  au  putut  fi  roali-                                                       Cele  mai  hune  rezultate  în  aceas­  —  ingineri  mecanici;
               muncă  sini  bine  stabilite,  ele  asigu­  zale.  Pentru  v iilo r  acestea  vor   fi
               ră  o  justă  folosite  a  furiei  do  mun­  si.-iliilitc  In  funcţie  de  condiţiile  lo­                                             tă  acţiune  patriotică  le-au  obţinut   —  m iiş iri  m D nfori— fevari;
              că  din  gospodărie,  stimulează  pe  co­  cale  si  pe  baza  observaţiilor  făcute                                                     tovarăşii  Mihai  Simina,  loan  Mitea.
               lectivişti  să-şi  ridice  calificarea  pen­  Din  .rele  arătate  se  desprinde  fap­                                                  loan  Cioară,  Gheorghe  Glodean  şi     —  m aiştri  m ontori—mecanici;
               tru  a  lucra  cit  mai  bine  şi  mai  u i   tul  că  normele  de  muncă  nu  pot  fi                                                  alţii.
               spor.  In  acelaşi  timp  creează  condi­  stabilite  odată  pentru  totdeauna.  Dez­                                                                   IO N   APOLZAN           —  tehnicieni  construcţii  montaje  şi  ataşamente;
               ţiile  prielnice  deslâşn; ăi ii  intiocerii   voltarea  tehnicii,  creşterea  gradului                                                                  corespondent            —  tehnicieni  norm atori;
               socialiste,  ajută  pe  colectiviştii  ră­  de  morai?*/,ve  a  lucrărilor,  rid: z i ­
               maşi  In  urma  să  se  ridice  hi  nive­  cea  calificării  nrernm  si  experienţa                                                                                              —  montori  mecanici — dieselişti—com presorişti;
               lul  celor  fruntaşi,  In  stopul  reali­  (|o|nn<ljtă  (n  organizarea  muncii,  fac                                                      Creşte  numărul
               zării  producţiilor  stabilite.   Ţin,ud   oa  din  an  In  an  normele  de  muncă                                                                                               —  Jăcătuşi  (evari;
               seama  de  importanta  j>e  care  o  an   să  fie  revăzute.  Iar  In  locul  celor
                                                                                                          i a r n a ...   î n    p a r c .                      cititorilor                     —  sudori  autogeni  de  înaltă  ca ilicare.
               normele  de  lucru  in  justa  retribu­  nororn<i>nnzăloare  condiţiilor  noi  de
               ire  a  muncii,  consiliul  <le  conduce­  lurru  să  fie  adoptate  alte  norme.                                                                                                Se  asigură  salarizare  corespunzătoare— munca
               re  al  gospodăriei  colective  din  Ha­  Pentru  ca  normele  de  lucru  să  fie                                                         Prin  activitatea  bogată  pe  care  o
               ţeg.  a  antrenai  la  stabilirea  lor  b ri­  cunoscute  rle  către  liecare  colecti­                                                 desfăşoară  în  acţiunea  cu  cartea,   în  acord  şi  condi|iuni  bune  de  cazare.
               gadieri,  şeii  de  echipe,  şeii  de  fer   vist  in  parte,  (lupa  stabilirea  şi  res­  N  o  t  ă                                  biblioteca  comunală  din  Sîntămăria
               me.  responsabili  do  olelicie  şi  co­  pectiv  dup.i  aprobarea  lor  de  către   Ziarul  să  ajungă  la  timp  la  cititori         Orlea,  raionul  Haţeg,  a  înregistrat   Solicitanţii  se  vor  adresa  la  sediul  şantierului
               lectivişti  fruntaşi  în  producţie.  adunarea  generală,  ele  au  fost  afi­                                                          în  ultima  perioadă  un  număr  sporit   din  incinta  Combinatului  chimic  Işalnija—Craiova,
                 Stabilirea  normelor  s a   (and  tu   şate  la  sediul  gospodăriei.  Cu  toaîe                                                      de  cititori.  In  cadrul  acţiunilor  în­
               funcţie  de  condiţiile   specifice   de   acestea,  Inamic  do  începerea  fiecă­  lecturarea   ziarului  a  intrat   în   ajunge  la  agenţia  Paroşeni,  trebuie          serviciul  plan  şi  organizarea  muncii.
               muncă  din  gospodărie  şi  In  mod  di­  rei  lucrări,  brigadierii  au  adus  la   preocupările  zilnice  ale  oamenilor   să  ia  măsuri  corespunzătoare  pen­  treprinse,  de  1a   începutul   anului
               ferenţial.  In  sectorul  producţiei  ve­  cunoştinţă  colecti vişlilor  norma  de                    tru  a  înlătura  cauzele  care  duc  la   s-au  făcut  23  prezentări  de  cărţi,  20
               getale.  spre  exemplu,  mni  Iutii  s-a   lucru  şi  felul  cum  este  retribuită  ea.  muncii.  E  justificată  pretenţia  lor  de   întîrzierea  ziarului,  să-i  tragă  la  răs­  recenzii,  au foM organizate  4  seri  li­
               făcut  o  apreciere  asupra  stări»  te­  In  scopul  evitării  risipei  de  zile-   a  primi  ziarul  în  cel  mai  scurt  timp   pundere  pc  cri  care  nu-şi  fac  con­  terare,  3  consfătuiri  etc.  Ca  urmare
               renului  sub  aspectul  condiţiilor  de   niuiKă,  la  gospodăria  colectivă  din   dc  la  apariţie.  In  arest  scop  marea   ştiincios  datoria  şi  caută   „justifi­  numărul  cititorilor  a  crescut  la  peste
               relief  si  sol,  s-a  stabilit  gradul  de   Haţeg  se  tine  o  evidentă  strictă  a   majoritate a  lucrătorilor difuzării pre­       570.  Printre  cititorii  cei  mai  frec             Produse  industriale  Deva  i
               Imburuienare  a  terenului,  starea  ani­  acestora.  In  permanentă se urmăreşte   sei.  precum  si  (dinilor  oostale  din   cări"  neîntemeiate  pentru  a-si  aco­  venţi  ai  bibliotecii  se  numără  :  Mar­
               malelor  de  muncă,   a  inventarului   v o )u m u \zile lo r-m u n că   planificate  şi   regiunea  noastră,  cepuri   ciortan   peri  neglijenţa.  gareta  Viţionescu,  colectivistă  din
               agricol,  gradul  de   mecanizare,  s-a   se  controlează  felul  rum  acestea  se   susţinute  achilîndu-se  cu  cinste  o'e   C.  VAIER!A   brigada  legumicolă,  Toma  Muntea-                 A N U N Ţ Ă
               tinut  seaina  <lc  experienţa  In  muncă   inlrebuinlooză.         sarcina  încredinţată
               a  colectiviştilor.  In  funcţie  de  accs'.e                                                                             funcţionară    nu,  Gheorghe  Băcilă  şi  alţii.   p u n e re a   în  v în za re   şi  cu   plata  în  rate  ;
                                                   Aplicînd  o  normare  judicioasă  a   La  Termocentrala  Paroşeni  însă,
               elemente  au  fost  stabilite  norme  «le   muncii,  s-a  reuşit  ca  la  cultura  de                                                                                        a  aspiratoarelor  de p r a f „                               *
               muncă  fn  mod  diferenţiat.  Bunăoară,   porumb  numărul  zilelor-muncă  chel­  ziarul  „Drumul  socialismului"  ajun
               la  brigada  a  doua  care  avea  tere­                                                                                                                                                                                                    t
                                                 tuite  la  ha.  să  nu  depăşească  pe  cel   ge  cu  o  zi  şi  chiar  două  după  data   A   G  E N O             A
               nul  In  pantă,  cu  un  sol  mai  greu.
                                                 planificat,  deşi  producţia  a  fost  cu   apariţiei  Factorul  poştal  al  oficiu­                                                           A sp irato arele  sîn t  p u se   în  v în z a re   1
               mal  Imbnruienal,  norma  de  lucru  Pi   800  kg.  \a  ha.  mai  mare  decit  cea                                                        17.00;  20 00;  22.00;  23.52  (pro­
               prima  prăşită  a  porumbului  a  fost                               lui  P T.T R.  Vulcan  afirmă  că  ziarul                                                               la  m ag azin ele  cu   artico le  e le ctrice   din  ;
                                                 stabilită.  I-a  alte  culturi  ca  de  exem­                                                           gramul  I) ;   10,00;   12.00;  1  1.00,
               fixată  la  0.10  ha.  fală  do  0.12  ha  cît   plu  la  griu.  consumul  de  zile-muncă   soseşte  cu  intîrziere.  Dar  cititorii   fQ ctzlio
               a  fost  stabilită  pentru  brigăzile  I  şi   la  ha.  a  fost  depăşit  co  urmare  a                                                   to.00;   18.00;  21.30;  23.00;  0.52   D eva,  S im e ria   şi  Cugir.
               UI.  Experienţa  anului  1063  a  dove­  faptului  că  recoltatul  nu  s-a  făcut   din  Vulcan  şi  Lupcni  îl  primesc  în   20  DECEMBRIE  I9G3  Iprogranuil  II).
               dit  Insă  că  norma  de  0.12  ha.  pen­  mecanizat   pc  suprafaţa  planificată.   ziua  apariţiei  Aceasta  înseamnă  ră   Programul  l :  5.05  Concert  da
                tru  prima  prăşită,  la  brigăzile  I  si  Uf   Rezultă  deci  că  mecanizarea  lucrări­  ziarul  poate  aiunue  la  timp  si  în                        @  i n e n i a
               Mupâ  lucrarea  eu  prăşlloarea)  poate   lor  joacă  un  rol  însemnat  în  redu­  întreprinderea  noastră.  dimineaţă;  0.05  Muzică  iniei pre­
                fl  uşor  realizată  şi  chiar  depăşită.   cerea   volum ului  de  zile-muncă  st                      tată  de  fanfară;  G.30  Emisiunea   20  DECEMBRIE  1963
                Aceasta,  ca  urmare  a  lucrării  tere­  In  sporirea  productivităţii  muncii  La   O ficiul  P.T.T.R.  Vulcan,  pe  unde   l>eniru  sate,-  6.-J0  Jocuri  populare;            ATELIERELE  R.M.R.  SIMERIA                            : A
                nului  ta  un  nivel  agrotehnic  mal  su­  stabilirea  normelor  este  necesar  a   trece  coletul  cu  ziare  înainte  de  a  UN5  (. fiileec  patriotice,-  7.10  C iu­  DEVA  :  Ah.  acesl tineret — cine­
                perior  fală  de  anii  precedenţi   Pen­  no  orienta  In  aşa  fel  incit  să  nu  fi­                tă  orchestra  de  muzică  populara   m atograful  „P atria ";  A  dispăru/  o
                tru  v iilo r  orientarea  conducerii  gos­  xăm  norme  prea  mart  care  nn  sti­                     din  Caransebeş;  7.30  Stalul  me­  navă  —   cinem alogralul   „ A lt a " ;
                podăriei  este  de  a  majora  această   mulează  pe  colectivişti  si  fac  ca  lu ­                   dicului,-  7.45  Salut  voios  de  p io ­  S IM E H IA :  C oilin  —  c/nemafog/a-   ANGAJEAZĂ  DE  URGENŢA:
                normă.  Din  observaţiile  făcute  asu­  crările  respective  să  întirzie.  La  rin -                  n ie r;  8.00  Sumarul  presei  centra­  lu l   „ M u n c ito ru l*  /   P E TR O ŞAN I:
                pra  felului  cum  se  realizează  nor­  dn)  lor  normele  prea  mici  stabilite,                      le;  8,06  Muzică  populară;  0,32   A1 inrvo  von  hortlielm   — cinem alo-
                mele  a  rezultat  că  si  la  cositul  lî-   duc  la  mărirea  volumului  de  zile-   Plantări  de  pomi  Muzică  uşoară;  10.23  Melodii  de   qru lu l  „ Republica" ;   Escondida  —
                netelor  naturale  norma  de  0.25  ha.   muncă.   scad   productivitatea   mun­                        estradă;  11.05  Pagini  din  opera­  cinem aloqtalul   „7   N o iem b iie“  ,-
                cit  a  fost  stabilită  s  a  depăşit  uşor.   cii  precum  şi  valoarea  zilei-muncă.  Condiţiile  pedoclimatice  din  ra­             A L U A .'IU U A :  Oameni  dc  alacerl   —   strungari;
                Ca  urmare,  si  aici  conducerea  gos­  Printr-o  normare  corectă  vom  con­  ionul  Haţeg  permit  o  largă  dezvol­  te,-  11.52  Reportaj;  12,27  Din  crea­  —   cinem alogralul  „V ic to ria ";  Ipo­
                podăriei   a   mărit   norma   chiar   in                           tare  a  pomicultura.  La  indicaţia  Co­  ţia  de  muzică  uşoară  a  compozi­  c riţii  —  cinem alogralul  „23  A u-
                                                  tribui  tn  mod  direct  la  cointeresarea                                                             guşi";  SEHEŞ:  Pentru  un  zimbel  se­  —  lâcâtuşi;
                cursul  anului  la  0.30  ha.  Dc  aseme­                           mitetului  raional  de  partid  a  fost   torilor  noştri  ;  14.00  Din  lot  :;:»rul
                                                  colectiviştilor,  lucrările  se  vor  efec­                                                            nin  —  cm cm aloiiralui  „ Progresul
                nea.  norma  la  recoltarea  morcovilor                             întocmit  un  plan  de  măsuri  în  ve­  muzical  al  popoaielor;  15.00  So-
                                                  tua  la  timp  şt  de  calitate  ceea  ce                                                              C abotinul  —  cinem alogralul  „Sebe­
                a  fost  -mărită  de  la  100  kg.  cit  s-a                        derea  valorificării  terenurilor  pro­  lerţiuni  din  opereta  „A n a   Lugo-                              —  electricieni  şi
                                                  va  duce  în  mod  nemijlocit  la  creş­                                                               şul" ;  O R AŞTIE:  Plaja  —  cincmo-
                stabilit  iniţial,  la  200  kg.  (inindit-sc                       pice  plantărilor  de  pomi,  stabilin-   lana''  de  Filaret  Barbu   15.30  M u ­  io g ra lu l  „ P atria9   V e n iţi  mitnc  —
                                                  terea  simţitoare  a  producţiei.                                     zică  de  estradă /  16,00  In  vncaniâ
                seama  de  faptul  că  producţia  reali-                            du-se  ca  în  perioada  1%2— 1963                                   cinem alogralul  „Plăcură"  ,-  HAŢEG:   —   fierari
                zată  la  hectar  (35.000  kg  )  a  fost  cu     Ing.  A   POTOPEA  să  se  extindă  suprafaţa   livezilor   —  cintece  pioniereşti;  16.15  V o r­  T a xiu l  m o rţii  —  cinen>Qfografid
                                                                                    pînâ  la  1.350  ha.  Traducînd  în  viaţa   beşte   Moscova;   16.45   MeloiLI   „P o p u la r";  IIR A D :  Printre  oameni
                                                                                                                        populare;  17,30  In  slujba  patriei;   buni  —  cinem alogralul  „Steaua  ro­  Informaţii  su p lim en tare  la  serviciul
                                                                                    aceste  sarcini,  o  serie  de  gospodă­
                                                                                                                        10.00  Muzică  uşoară  cerută  de  as­  şie" ;  LONEA  :  Povestea  anilor  în­
                                                                                    rii  agricole  colective  cum  sînt  cele   cultă tori;   18.30  Program  muzical   flăcăraţi  —  cinem alogralul  „ M i­  e rso n al  al  atelierelor.
                               Brigada  artistică                                   din  Boşorod,  Pcşleana,  Sarmisege-   pentru  evidenţiaţi  in  întrecerea  so-   nerul" ;  T E IU $:  A do ia bile  şi  min­  î p
                                                                                                                                                                                           ♦
                                                                                                                                                                                           4
                              a  cooperatorilor                                     luza,  Silvaşul  Inferior  şi  altele,  au   c io lis lă ;   10.00  Jurnalul   satelor i  cinoase  —  cinenvjlo qralul  „V ic ­  • ♦ H                               4  4  ♦
                                                                                                                                                         toria"  ;  ZLA T V A   :  A ve n tu rile   lu i
                                                                                                                        19 30  Universitatea  tehnică  radio/
                                                                                    executat  plantări  în  masiv,  crem-
                                                                                                                        19.45  Muzică  uşoară  de  Aurel  Gl-   Huchleberry  Pion  —  cinem ulogia-
                  Una  d in tre   cele  mai  apreciate   Turdaş  şi  Bircca  M arc  precum   şi   du-şi  livezi  ce  le  vor  aduce   mari   • ovennu -,  20.10  Cintece  din  fol­  lu l  „M u n c ito ru l" ;  IU  A :  Tom  „D e­
                fo rm a ţii  de  a rtiş ti  am atori  din  ca­  In  Petroşani.      venituri                            clorul  nou.  cerute  de  ascultători  ;   geţelul"  —   cin cm nln gu ilu l  „L u m i­
                d ru l  cooperativei  meşteşugăreşti   S pectatorii  prezenţi  la  program    Planul  de  plantări  stabilit  pent.u   2O..30  Noaple  bună  copii  :  „Cine   na" ;  APOI.DUL  DE  SU S:  Cum pă­
                 „M unca  colectivă"  din  Sim eria,   au  răsplătit  cu  vii  aplauze  stră ­  anul  1962—1963  a  fost  depăşit  cu   te  va  g ă si? ";   21.15  Muzică  de   r a ţ i  un  bulon  —  cinem alogralul
                este  brigada  artistica   ele  agitaţie.  dania  tin e rilo r  a rtiş ti  am atori.  100  ha  S-au  plantat  astlel  50.070   dans;  21,45  Părinţi  si  co p ii;  22.42   „23  August"  ;  C A I,A N  :  U llim u  şan­  C O A f
                  In   cadrul  acestei  fo rm a ţii  com ­                                                              Cintece  de  dragoste  —  program   să  —  cinem alogralul  „ / C.S.H.".
                                                                    N.  SDUCUEA      bucăţi  meri,  2.224   bucăţi   peri,
                 pusă  din  20  dc  tin e ri  cooperatori,                                                              de  muzică  uşoaiă
                 activează  cu  bune  rc/.ultalc  iov.             corespondent      36.770  pruni  520  caişi  şi  alte  specii  Programul  I I :    10.10   Melodii
                 M ihai  Gripora.ş.  lu cră to r  cizm ar,                                                               populare  roniinoşli  şi  ale  m inori­  cJjuUtin
                 V icto ria   Vcres  şi  Ioana  T uţu,  coa­                                                             tăţilor  naţionale;  11.30  Valsuri  de                              C       Â      ă      O       M         i  t  o     a
                 feze,  Rodica  V laicu. croitoreasă  d                                                                  estradă»  12.05  Ciulă  fanfara  re­                    re
                 a lţii.  Dc  pregătirea  tin e rilo r  din   Qji  program,  calitatea  !                                prezentativă  a  A rm a te i;   13.00                                                                   J U t   d r tr y a f
                 brigadă  sc  ocupa  cu  m ultă  g rijă                                                                  Muzică  populară  din  tSrl  socia­   PFNÎWU  24  l)F  o u :*
                 in stru cto ru l  vo lu ntar  Io s if  Mor*                                                             listo;  13 30  Limba  noastră.  V o r­                                                                     d c r t im  e n / f   d c
                 cea.                                                                to ru l  130  Almur/u,  calituiea  m ine-   ţ  beşte  arad.  prol  A l  G ra u r;  14.05   Vreme  ne>labi)ă  cu  cerul  mai                     ca c4 o a t\,  aăzeh
                                                       Sini  13.  O  inim i  de  oameni.  In                                                              mult  noros.  Local  vor  mai  cădea
                   In   u ltim u l  nrogram . brigada  a r­                          teu lui  cx.lia i  ile  m em brii  b iig a zii   Uverturi  la  operele,-  14.35  Muzică
                                                                                                                                                                                                                                                        ‘
                                                      orele  dc  h u n i  sini  m ineri,  Incn-                                                           ninsori  slabe.  V in i  moderat   cu
                 tistică  dc  agitaţie  a  cooperatori­                              lui  Emunoil  Cotit iu  ilin   secloiut  IV   populară   din   Muntenia ;   15.00  intensificări  locale  din   surl-vest.   r*                  ( a   m  a g a y  lu te fe
                                                      /u.;/,  elcU t icieni,  h clio g ru ii  şi  car­
                 lo r  meşteşugari  din  Sim eria  a  n-   tograf/,  tehnicieni  şi  lunc(iotturi,  i'ii  Yaieu  Alo///..,  Actualitatea   tn   tarile  sociaHsle;   şi  vest.  Temperatura   (u  uşoara
                 videnţiat  apo rtu l  unor  lu cră to ri   după-o miază,  u rlişh   ama lo ri.  Scena   O  noua  melodie,  m ult  mai  spri;i-  17,00  Muzică  uşoară  romlnoască i   creştere.  Ziua  v;i  fi  cuprinsă  in ­      c o o p x ra  H e i  d e
                 la  bunul  mers  al  u n ită ţilo r,  sco­  />e  care  ptezinlu  ci  program ul  nu  (ura,  inunda  din  nou  sala.  19,3(1  Teatru  );»  m icrofon:  „Iubesc,   tre  I   şi  —3  grade.  Iar  noaptea   ^  -   ,#fc***#*.*%
                 ţând  în  acelaşi  (im n  în  evidentă                                Aplauzele   iz.but.ncsc.   Pc  scenă,  iubesc*'   2<I,4'J  Muzică  din  opere­  Intre  — 6  şi  — )4  grade.                          ►       c tn u H c r ti   d i n
                                                      c  intnUleuunu  o  scenă  adevărata
                 lip su rile   cc  sc  m anifestă  din  nnr-                         a rtiş tii  um atoii  işi  continuii   mai   le ;  22,40  Ciulă  baritonul   Petra   PENTRU  URMĂTOARELE                                         ORAST/E , SEBEŞ,
                 tca  a lto r  salariaţi  faţă  de  ca lita­  Dc  m ulte  o ri  ca  e  im provizata  in   in s u ile fi[i  program ul.  •>/  u lii   m i­  Stefânesni  G oa nga,-  23,37  Muzică   3  ZILE  m m m .
                                                      alelieie,  alteori  chiot  Iu  ginu  m i­                                                                                                                                        m u s ,  HAŢEG.
                 tea  lu c ră rilo r  executate.                                     neri  îşi  aiul  numele  p rintre  e\ iden-   de  dans.
                                                      nei.  u io lo   unde  ies  m inerit  din  şi ti.                     Hulei inc  de  ş tiri  şi  radiojurnale:   Vreme  favorab'tă  precipitaţiilor
                   Cu  acest  program ,  brigada  s a                                ţ iu tii  minei,  printre  acei  cuie,   in                                                                                                        IU A . BRAD  SI
                                                      Dur.  pc  orice  scenă  s  ar  alto,  urhş-                        5,00,-  (>,00;  7.00;   11.00;  13.00;  cu  temperatura  staţionară.
                 deplasat   recent   în   loca lităţile  lii  am atori  din  bngadu  a rtiş tii a  de   lupla  din  u d in c u ii  sc  situează  me­                                                                                ^   OURABARZA.
                                                                                     reu  in  h u n lc :  A \ ,um  Ai/f/cf,  A n ­
                                                      a g ilu lic  nr.  1  dc  Iu  £.AI.   lia n a ,
                                                                                     g lie i  Kesiga.  loan  Z ccliciu,  /V/coDe                                                                                          >**
                                                      sini  p iin titi  cu  aplauze,  cu  voie
                                                                                     Vădan,  T raion  botanici...   pen-  |                                   «    s»'
                                                      b( md.
                                                                                     Iru  liccuie  biigadă  urc  un   vers  f
                           Pe  scurt                    „A lo ,  cu/ilalca",   im ul  progium    elogios,  nn  cinice  de  îndemn  spre  *   c®
                                                      ul  brigăzii  a  losi  aplaudai  dc  m ine­  noi  succese.  A p o i:                             Af __
                 de  fa  corespondent»                rii  din  Tebcu  şi  Crişcior,  dc   :c i   „Ala»  s ilit  şi  u n ii  Iu  care                   ©
                                                      din  Va/cu  A rsului  şi  din  Luncoiul
                                                                                       1.1  se  piue  şuiul  m uie.."   s                                fl
                                                      dc  Jos...  E  program ul  care  vo r­  A ure l  Unda  u  laşul  p ti\ irca   in  }                                                                        rREVELBONUU
                   •   La  agenţia  CEC.  a  oraşului   beşte  despic  ci.  despre  m in erii  cure   p â in in l.  Si  Simion   lu d o t   la  tel.  %   3
                 regional  Hunedoara  creşte  pe  zi  ce   in   udincuri  sc  străduiesc  m i  trim ită                                                    «
                 Irece  numărul  depunătorilor.  Făcînd   I a  zii ia  minereu  m ult  şi  dc  calitate.  In ia   nu  şi-uu  nuzii  nume le,   d u   5   $  $      « 3 *             -A
                                                                                      s-au  regăsii  inunde  <fc  u  li  se  spu­
                 o  analiză  s-a  putut  constata  ca  în                                                                   &                              O
                                                        Azi,  cei  13  u tliş li  um utnri  un  a r•  ne.  ,,//uui  ştiam,  ponte  nu  veneam",
                 comparaţie  cu  anul  1960,  volumul                                                                        &    i                         9
                                                      (a i  pc  scena  clubului  din  Ciur t-  „Ibm lc  to ii  sc  uita  u iu m   la  mine",
                 realizărilor  a  crescut  de  aproxima­                                                                     9                                  ÎH 0 P s tJIR E Â
                                                      bar/a.  Sini  \ c seli.  V or  sa  lic   ia  „C um   su  mai  rid ic  lu p u l   I ii  mia-  )
                 tiv  trei  ori,  iar  soldul  mediu  pe  l i ­
                                                      înălţim e.  Dom  in  sala  sini  o rla iii   le  ti  se  involm ăşcuu  u ium   lei  de  >
                 bret  a  înregistrat  o  creştere  de  2.50                                                                         m                          T S N U lU i
                                                      lor.  Zii ia  şi  S/elan.  ptcze nlu lorii,  ie i  de  g in d u ti.  Lei Im  e  buna  şi,  J
                 la  sută  (SIMER1A  AVEI).
                                                      au  in lrat  in  trilu ri.  Sc  » ode  că  ic  poate,  nici  nu  mai  e  nc\ o:c  de  »                    D U M N E A V O A S T R Ă
                   ®  Acum  cîteva  zile  la  cabinetul   slăpinvsc.  Peste  un  minut,  o  melo­  aho...
                 tehnic  al  întreprinderii  raionale  de   die  inundă  sala.          Prognim nl  continua   Prinde   in
                  industrie  locala  din  Petroşani  a  fost   O  voce  ilin   sulă  întrerupe  cin-  a iu l  saiiie i.  u t  mult  umor,  şi  a lic
                 înregistrată  o  nouă  inovaţie.  Inova­  le m l.  Spectatorii  se  privesc  ned-j-  aspecte.  V io rica  VIad,  D orim   Lupu.
                 ţia  „C uţit  de  freză",  realizata   He   m erili.  „C e-o  li  tivin d    A lar/i/m a  Vasile  Deriş,  Ana  Simina.   Leonid
                                                      Al o/.sc ?“  se  intrcabu.  Tinăra,  insă,  Rujat,  Ion  Acin,  Ala r i j   şi  Coslică
                  tov.  F.  Binder  a  şi  fost  pusă  în  a-
                                                       nu-i  iu  in  senina.  Dryjr  işi  in ie:-  Vrac iu,  lo li  cei  13  u tliş li  uim itori
                  pîicare  la  realizarea  golurilor  cutii­
                                                       pretează  ro lu l:             lin iă ,  re ţiiă ,  inlcrpiclca ză  cu  pu-
                  lor  de  scrisori  tip   (C il.  SÂNDU-   —  O  clipă  /o»uraşi,  o  i upă   A  tos,  cu  talent.  Instructoru l  e  prin-
                  LESCU).                             apărui  u ltim u l  număr  ul  ziu tu lu i  ire  ei.  (Antă-  a lă tu ri  de  ci.  I cxhii,
                                                      nostru  „M u n c ito ru l  m iner".   Ş liri  asupra  căinai  u  slut  u p le ia t  multe
                    •  De  cum  intri  pe  uşa  spitalului
                                                       im portante,                   seri,  place  spe< fa/orr/or.  P iin  el,
                  unificat  din  Deva  te  întîmpmă  o  cu­  Alarlinîcu  urcă  i>c  scenă.  Inter-  m inerii  dc  la  E Al.  Hui/a  s-au  re-
                  răţenie  dcsâvîrşitâ.  Dar  cea  mai  fru­  p re fii  o  înconjoară.  Urmăresc  zia-  găsit,  chiar  da ni  nn  s-a   am intii
                  moasă  impresie  o  lasă  felul  atent   rut.  (Adese  cu  voce  taie.  Din  co-  numele  lu ltim r.  Peni,ii  mnl(i,  „A lo ,                                                                                  ^ a /fu u ie
                                                       Ioanele  lu i  sc  dcsp in nl  oameni  .şi  m lilu lc u ",  lo n s ld n ie   p rile j  de  bn-
                  in  care  medicii  se  ocupă  dc  trata­
                                                       luplc  noi.  ultim ele  realizări  din  ia-  curie,  penliu  unii,  ajutor,  dar  />c:i-  i
                  rea  pacienţilor.  Această  constatare
                                                       tiv ie rc ,  succesele   m in e iilo r   din  tiu   liecare  progium ut  binga/ii   e  '
                  am  făcut-o  atunci  cînd  am  fost  in­  sectorul  Dealul  Pclii,  a  celor  din  îndemn  in  munca  \  ///oare.
                  ternat  la  secţia  chirurgie  pentru  o   echipa  lu i  A ron  Gheridon  din  sec-   LUCIA  LIC1U
                  operaţie  (NICOLAE  ZENOVIE).
   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66   67