Page 62 - 1963-12
P. 62
Nr. 2792 î
Drumul socialismului
Pag. 2
i- - iCBBafcxnajapgg
* Z :} s a a a b I <a o. 'B oi a ;n .n s ■ b a::n i a ■ a ■ 8 b :î!
C u s p r i j i n u l
P R O D U C Ă T O R I !
c e t ă f e n tlB o r
N
S i aplicam o normare judicioasa Cetăţenii clin Sătul Boiul de jos, î • Contra» tind laptele de vacă şl de oaie cu I.C.I.L. Simerla H
B
ţ|
raionul Mia, au reuşit ca fjrin mun gbeneficiaţi de următoarele avantaje: H
a muncii în gospodăria colectiva că patriotică să termine lucrările £] • primiţi furaje concentrate pentru fntrc|lnerea animalelor Bl
n
interioare ce mai erau de făcut la
şcoala de 4 ani. Astfel a fost ter • avansuri de bani în contul contractului, n
Un rol Însemnat In stimularea co mult peste cea planificată. Prin fo minată tencuirca unei săli de clasă
le ctiviştilor pentru a aplica la timp losirea unor norme reale s-a urmă şi holul clădirii. • preţuri convenabile pentru produsele predate, gj
metodele agrotehnice înaintate ii are rit in permanentă scăderea numă La aceste lucrări, cetăţenii au
justa normare a muncii. Aceasta con rului zilelor-numcă planificate şi PQ prestat un număr de 300 ore mun • lepai.Uârl dc păşuni. r i
tribuie U huna organizare şi execu această cale sporirea valorii zilei- Pentru it.clieierea de contracte vă veţi prezenta la punctele^
tare a lucrurilor in cadrul brigăzi muncă. că patriotică, evidenţiindu-se tov.
lor şi echipelor. Pentru a cunoaşte In activitatea gospodăriei din Ha loan Marian, Tcofil Bota şi loan ;l centrele dc achiziţionare a laptelui din comuna respectivă sat y
volumul şi calitatea muncii depuse ţeg s-au Iv ii Insă şi cazuri cînd Dehelian. 'direct oficiilor raionale. g
de liecare colectivist in producţia unele norme nu au putut fi reali SILVIU CIURLEA
obşteasca este necesar sa sc stabi zate din anumite motive obiective. corespondent C J B B H a H B f f l O B B B B H H B B ES S Q ■ Ifl
lească norme pentru toate muncile Acest lucru a influenţat negativ asu
din gospodăria colectiva. pra participării colectiviştilor la mun
Norma de muncă reprezintă v o lu că. In scopul remedierii acestui nea- Acfiune patriotică
mul lucrării pe care trebuie sa l rea luns. consiliul de conducere o luat întreprinderea montaje Bucureşti
lizeze. In mod obişnuit, un membru măsuri eficiente fixind norme de lu Mobilizaţi de către organizaţia
iau un grup mic de membri, intr-o cru potrivite. Spre exemplu, norma de partid, muncitorii din cadrul
zi de lucru Unind seama de starea la taiat şi legat cocenii a lost re şantierul Işalniţa—Craiova
Dăminlulul, a vitelor şl uneltelor r.n dusă de la 0.25 ha. cit era stabili districtului 2 L. Vmţul de jos, au
care lucrează. îndeplinirea si depă tă. la 020 ha. avîndu-se In vedere participat la acţiunea dc colectare
şirea normei de muncă este o dova faptul că densitatea culturii de po- a fierului vecin. Organizaţi în 3 <»- ANGAJEAZĂ 8)E UIMilîNŢÂ
dă a atitudinii conştiente a colecîi- riiml) dublu hibrid a fost ina»e. iar r.hipe, salariaţii acestei unităţi au
vistdor lată de muncă şi a loîosini plantele s-nn dezvoltat mult. In ceea reuşit ca numai într-o singură zi să muncitori calificaiişi personal tehnic după
d.n plin a timpului de lucru, consti re priveşte normele din transportai», colecteze cantitatea, de 3.500 kg
tuie garanlia clocluăru la vreme a deearore acestea au fost stabilite tirr vechi. cum urmează:
lucrărilor agricole. Dacă noimelo de mecanic, ele nu au putut fi roali- Cele mai hune rezultate în aceas — ingineri mecanici;
muncă sini bine stabilite, ele asigu zale. Pentru v iilo r acestea vor fi
ră o justă folosite a furiei do mun si.-iliilitc In funcţie de condiţiile lo tă acţiune patriotică le-au obţinut — m iiş iri m D nfori— fevari;
că din gospodărie, stimulează pe co cale si pe baza observaţiilor făcute tovarăşii Mihai Simina, loan Mitea.
lectivişti să-şi ridice calificarea pen Din .rele arătate se desprinde fap loan Cioară, Gheorghe Glodean şi — m aiştri m ontori—mecanici;
tru a lucra cit mai bine şi mai u i tul că normele de muncă nu pot fi alţii.
spor. In acelaşi timp creează condi stabilite odată pentru totdeauna. Dez IO N APOLZAN — tehnicieni construcţii montaje şi ataşamente;
ţiile prielnice deslâşn; ăi ii intiocerii voltarea tehnicii, creşterea gradului corespondent — tehnicieni norm atori;
socialiste, ajută pe colectiviştii ră de morai?*/,ve a lucrărilor, rid: z i
maşi In urma să se ridice hi nive cea calificării nrernm si experienţa — montori mecanici — dieselişti—com presorişti;
lul celor fruntaşi, In stopul reali (|o|nn<ljtă (n organizarea muncii, fac Creşte numărul
zării producţiilor stabilite. Ţin,ud oa din an In an normele de muncă — Jăcătuşi (evari;
seama de importanta j>e care o an să fie revăzute. Iar In locul celor
i a r n a ... î n p a r c . cititorilor — sudori autogeni de înaltă ca ilicare.
normele de lucru in justa retribu nororn<i>nnzăloare condiţiilor noi de
ire a muncii, consiliul <le conduce lurru să fie adoptate alte norme. Se asigură salarizare corespunzătoare— munca
re al gospodăriei colective din Ha Pentru ca normele de lucru să fie Prin activitatea bogată pe care o
ţeg. a antrenai la stabilirea lor b ri cunoscute rle către liecare colecti desfăşoară în acţiunea cu cartea, în acord şi condi|iuni bune de cazare.
gadieri, şeii de echipe, şeii de fer vist in parte, (lupa stabilirea şi res N o t ă biblioteca comunală din Sîntămăria
me. responsabili do olelicie şi co pectiv dup.i aprobarea lor de către Ziarul să ajungă la timp la cititori Orlea, raionul Haţeg, a înregistrat Solicitanţii se vor adresa la sediul şantierului
lectivişti fruntaşi în producţie. adunarea generală, ele au fost afi în ultima perioadă un număr sporit din incinta Combinatului chimic Işalnija—Craiova,
Stabilirea normelor s a (and tu şate la sediul gospodăriei. Cu toaîe de cititori. In cadrul acţiunilor în
funcţie de condiţiile specifice de acestea, Inamic do începerea fiecă lecturarea ziarului a intrat în ajunge la agenţia Paroşeni, trebuie serviciul plan şi organizarea muncii.
muncă din gospodărie şi In mod di rei lucrări, brigadierii au adus la preocupările zilnice ale oamenilor să ia măsuri corespunzătoare pen treprinse, de 1a începutul anului
ferenţial. In sectorul producţiei ve cunoştinţă colecti vişlilor norma de tru a înlătura cauzele care duc la s-au făcut 23 prezentări de cărţi, 20
getale. spre exemplu, mni Iutii s-a lucru şi felul cum este retribuită ea. muncii. E justificată pretenţia lor de întîrzierea ziarului, să-i tragă la răs recenzii, au foM organizate 4 seri li
făcut o apreciere asupra stări» te In scopul evitării risipei de zile- a primi ziarul în cel mai scurt timp pundere pc cri care nu-şi fac con terare, 3 consfătuiri etc. Ca urmare
renului sub aspectul condiţiilor de niuiKă, la gospodăria colectivă din dc la apariţie. In arest scop marea ştiincios datoria şi caută „justifi numărul cititorilor a crescut la peste
relief si sol, s-a stabilit gradul de Haţeg se tine o evidentă strictă a majoritate a lucrătorilor difuzării pre 570. Printre cititorii cei mai frec Produse industriale Deva i
Imburuienare a terenului, starea ani acestora. In permanentă se urmăreşte sei. precum si (dinilor oostale din cări" neîntemeiate pentru a-si aco venţi ai bibliotecii se numără : Mar
malelor de muncă, a inventarului v o )u m u \zile lo r-m u n că planificate şi regiunea noastră, cepuri ciortan peri neglijenţa. gareta Viţionescu, colectivistă din
agricol, gradul de mecanizare, s-a se controlează felul rum acestea se susţinute achilîndu-se cu cinste o'e C. VAIER!A brigada legumicolă, Toma Muntea- A N U N Ţ Ă
tinut seaina <lc experienţa In muncă inlrebuinlooză. sarcina încredinţată
a colectiviştilor. In funcţie de accs'.e funcţionară nu, Gheorghe Băcilă şi alţii. p u n e re a în v în za re şi cu plata în rate ;
Aplicînd o normare judicioasă a La Termocentrala Paroşeni însă,
elemente au fost stabilite norme «le muncii, s-a reuşit ca la cultura de a aspiratoarelor de p r a f „ *
muncă fn mod diferenţiat. Bunăoară, porumb numărul zilelor-muncă chel ziarul „Drumul socialismului" ajun
la brigada a doua care avea tere t
tuite la ha. să nu depăşească pe cel ge cu o zi şi chiar două după data A G E N O A
nul In pantă, cu un sol mai greu.
planificat, deşi producţia a fost cu apariţiei Factorul poştal al oficiu A sp irato arele sîn t p u se în v în z a re 1
mal Imbnruienal, norma de lucru Pi 800 kg. \a ha. mai mare decit cea 17.00; 20 00; 22.00; 23.52 (pro
prima prăşită a porumbului a fost lui P T.T R. Vulcan afirmă că ziarul la m ag azin ele cu artico le e le ctrice din ;
stabilită. I-a alte culturi ca de exem gramul I) ; 10,00; 12.00; 1 1.00,
fixată la 0.10 ha. fală do 0.12 ha cît plu la griu. consumul de zile-muncă soseşte cu intîrziere. Dar cititorii fQ ctzlio
a fost stabilită pentru brigăzile I şi la ha. a fost depăşit co urmare a to.00; 18.00; 21.30; 23.00; 0.52 D eva, S im e ria şi Cugir.
UI. Experienţa anului 1063 a dove faptului că recoltatul nu s-a făcut din Vulcan şi Lupcni îl primesc în 20 DECEMBRIE I9G3 Iprogranuil II).
dit Insă că norma de 0.12 ha. pen mecanizat pc suprafaţa planificată. ziua apariţiei Aceasta înseamnă ră Programul l : 5.05 Concert da
tru prima prăşită, la brigăzile I si Uf Rezultă deci că mecanizarea lucrări ziarul poate aiunue la timp si în @ i n e n i a
Mupâ lucrarea eu prăşlloarea) poate lor joacă un rol însemnat în redu întreprinderea noastră. dimineaţă; 0.05 Muzică iniei pre
fl uşor realizată şi chiar depăşită. cerea volum ului de zile-muncă st tată de fanfară; G.30 Emisiunea 20 DECEMBRIE 1963
Aceasta, ca urmare a lucrării tere In sporirea productivităţii muncii La O ficiul P.T.T.R. Vulcan, pe unde l>eniru sate,- 6.-J0 Jocuri populare; ATELIERELE R.M.R. SIMERIA : A
nului ta un nivel agrotehnic mal su stabilirea normelor este necesar a trece coletul cu ziare înainte de a UN5 (. fiileec patriotice,- 7.10 C iu DEVA : Ah. acesl tineret — cine
perior fală de anii precedenţi Pen no orienta In aşa fel incit să nu fi tă orchestra de muzică populara m atograful „P atria "; A dispăru/ o
tru v iilo r orientarea conducerii gos xăm norme prea mart care nn sti din Caransebeş; 7.30 Stalul me navă — cinem alogralul „ A lt a " ;
podăriei este de a majora această mulează pe colectivişti si fac ca lu dicului,- 7.45 Salut voios de p io S IM E H IA : C oilin — c/nemafog/a- ANGAJEAZĂ DE URGENŢA:
normă. Din observaţiile făcute asu crările respective să întirzie. La rin - n ie r; 8.00 Sumarul presei centra lu l „ M u n c ito ru l* / P E TR O ŞAN I:
pra felului cum se realizează nor dn) lor normele prea mici stabilite, le; 8,06 Muzică populară; 0,32 A1 inrvo von hortlielm — cinem alo-
mele a rezultat că si la cositul lî- duc la mărirea volumului de zile- Plantări de pomi Muzică uşoară; 10.23 Melodii de qru lu l „ Republica" ; Escondida —
netelor naturale norma de 0.25 ha. muncă. scad productivitatea mun estradă; 11.05 Pagini din opera cinem aloqtalul „7 N o iem b iie“ ,-
cit a fost stabilită s a depăşit uşor. cii precum şi valoarea zilei-muncă. Condiţiile pedoclimatice din ra A L U A .'IU U A : Oameni dc alacerl — strungari;
Ca urmare, si aici conducerea gos Printr-o normare corectă vom con ionul Haţeg permit o largă dezvol te,- 11.52 Reportaj; 12,27 Din crea — cinem alogralul „V ic to ria "; Ipo
podăriei a mărit norma chiar in tare a pomicultura. La indicaţia Co ţia de muzică uşoară a compozi c riţii — cinem alogralul „23 A u-
tribui tn mod direct la cointeresarea guşi"; SEHEŞ: Pentru un zimbel se — lâcâtuşi;
cursul anului la 0.30 ha. Dc aseme mitetului raional de partid a fost torilor noştri ; 14.00 Din lot :;:»rul
colectiviştilor, lucrările se vor efec nin — cm cm aloiiralui „ Progresul
nea. norma la recoltarea morcovilor întocmit un plan de măsuri în ve muzical al popoaielor; 15.00 So-
tua la timp şt de calitate ceea ce C abotinul — cinem alogralul „Sebe
a fost -mărită de la 100 kg. cit s-a derea valorificării terenurilor pro lerţiuni din opereta „A n a Lugo- — electricieni şi
va duce în mod nemijlocit la creş şul" ; O R AŞTIE: Plaja — cincmo-
stabilit iniţial, la 200 kg. (inindit-sc pice plantărilor de pomi, stabilin- lana'' de Filaret Barbu 15.30 M u io g ra lu l „ P atria9 V e n iţi mitnc —
terea simţitoare a producţiei. zică de estradă / 16,00 In vncaniâ
seama de faptul că producţia reali- du-se ca în perioada 1%2— 1963 cinem alogralul „Plăcură" ,- HAŢEG: — fierari
zată la hectar (35.000 kg ) a fost cu Ing. A POTOPEA să se extindă suprafaţa livezilor — cintece pioniereşti; 16.15 V o r T a xiu l m o rţii — cinen>Qfografid
pînâ la 1.350 ha. Traducînd în viaţa beşte Moscova; 16.45 MeloiLI „P o p u la r"; IIR A D : Printre oameni
populare; 17,30 In slujba patriei; buni — cinem alogralul „Steaua ro Informaţii su p lim en tare la serviciul
aceste sarcini, o serie de gospodă
10.00 Muzică uşoară cerută de as şie" ; LONEA : Povestea anilor în
rii agricole colective cum sînt cele cultă tori; 18.30 Program muzical flăcăraţi — cinem alogralul „ M i e rso n al al atelierelor.
Brigada artistică din Boşorod, Pcşleana, Sarmisege- pentru evidenţiaţi in întrecerea so- nerul" ; T E IU $: A do ia bile şi min î p
♦
4
a cooperatorilor luza, Silvaşul Inferior şi altele, au c io lis lă ; 10.00 Jurnalul satelor i cinoase — cinenvjlo qralul „V ic • ♦ H 4 4 ♦
toria" ; ZLA T V A : A ve n tu rile lu i
19 30 Universitatea tehnică radio/
executat plantări în masiv, crem-
19.45 Muzică uşoară de Aurel Gl- Huchleberry Pion — cinem ulogia-
Una d in tre cele mai apreciate Turdaş şi Bircca M arc precum şi du-şi livezi ce le vor aduce mari • ovennu -, 20.10 Cintece din fol lu l „M u n c ito ru l" ; IU A : Tom „D e
fo rm a ţii de a rtiş ti am atori din ca In Petroşani. venituri clorul nou. cerute de ascultători ; geţelul" — cin cm nln gu ilu l „L u m i
d ru l cooperativei meşteşugăreşti S pectatorii prezenţi la program Planul de plantări stabilit pent.u 2O..30 Noaple bună copii : „Cine na" ; APOI.DUL DE SU S: Cum pă
„M unca colectivă" din Sim eria, au răsplătit cu vii aplauze stră anul 1962—1963 a fost depăşit cu te va g ă si? "; 21.15 Muzică de r a ţ i un bulon — cinem alogralul
este brigada artistica ele agitaţie. dania tin e rilo r a rtiş ti am atori. 100 ha S-au plantat astlel 50.070 dans; 21,45 Părinţi si co p ii; 22.42 „23 August" ; C A I,A N : U llim u şan C O A f
In cadrul acestei fo rm a ţii com Cintece de dragoste — program să — cinem alogralul „ / C.S.H.".
N. SDUCUEA bucăţi meri, 2.224 bucăţi peri,
pusă din 20 dc tin e ri cooperatori, de muzică uşoaiă
activează cu bune rc/.ultalc iov. corespondent 36.770 pruni 520 caişi şi alte specii Programul I I : 10.10 Melodii
M ihai Gripora.ş. lu cră to r cizm ar, populare roniinoşli şi ale m inori cJjuUtin
V icto ria Vcres şi Ioana T uţu, coa tăţilor naţionale; 11.30 Valsuri de C Â ă O M i t o a
feze, Rodica V laicu. croitoreasă d estradă» 12.05 Ciulă fanfara re re
a lţii. Dc pregătirea tin e rilo r din Qji program, calitatea ! prezentativă a A rm a te i; 13.00 J U t d r tr y a f
brigadă sc ocupa cu m ultă g rijă Muzică populară din tSrl socia PFNÎWU 24 l)F o u :*
in stru cto ru l vo lu ntar Io s if Mor* listo; 13 30 Limba noastră. V o r d c r t im e n / f d c
cea. to ru l 130 Almur/u, calituiea m ine- ţ beşte arad. prol A l G ra u r; 14.05 Vreme ne>labi)ă cu cerul mai ca c4 o a t\, aăzeh
Sini 13. O inim i de oameni. In mult noros. Local vor mai cădea
In u ltim u l nrogram . brigada a r teu lui cx.lia i ile m em brii b iig a zii Uverturi la operele,- 14.35 Muzică
‘
orele dc h u n i sini m ineri, Incn- ninsori slabe. V in i moderat cu
tistică dc agitaţie a cooperatori lui Emunoil Cotit iu ilin secloiut IV populară din Muntenia ; 15.00 intensificări locale din surl-vest. r* ( a m a g a y lu te fe
/u.;/, elcU t icieni, h clio g ru ii şi car
lo r meşteşugari din Sim eria a n- tograf/, tehnicieni şi lunc(iotturi, i'ii Yaieu Alo///.., Actualitatea tn tarile sociaHsle; şi vest. Temperatura (u uşoara
videnţiat apo rtu l unor lu cră to ri după-o miază, u rlişh ama lo ri. Scena O noua melodie, m ult mai spri;i- 17,00 Muzică uşoară romlnoască i creştere. Ziua v;i fi cuprinsă in c o o p x ra H e i d e
la bunul mers al u n ită ţilo r, sco />e care ptezinlu ci program ul nu (ura, inunda din nou sala. 19,3(1 Teatru );» m icrofon: „Iubesc, tre I şi —3 grade. Iar noaptea ^ - ,#fc***#*.*%
ţând în acelaşi (im n în evidentă Aplauzele iz.but.ncsc. Pc scenă, iubesc*' 2<I,4'J Muzică din opere Intre — 6 şi — )4 grade. ► c tn u H c r ti d i n
c intnUleuunu o scenă adevărata
lip su rile cc sc m anifestă din nnr- a rtiş tii um atoii işi continuii mai le ; 22,40 Ciulă baritonul Petra PENTRU URMĂTOARELE ORAST/E , SEBEŞ,
tca a lto r salariaţi faţă de ca lita Dc m ulte o ri ca e im provizata in in s u ile fi[i program ul. •>/ u lii m i Stefânesni G oa nga,- 23,37 Muzică 3 ZILE m m m .
alelieie, alteori chiot Iu ginu m i m u s , HAŢEG.
tea lu c ră rilo r executate. neri îşi aiul numele p rintre e\ iden- de dans.
nei. u io lo unde ies m inerit din şi ti. Hulei inc de ş tiri şi radiojurnale: Vreme favorab'tă precipitaţiilor
Cu acest program , brigada s a ţ iu tii minei, printre acei cuie, in IU A . BRAD SI
Dur. pc orice scenă s ar alto, urhş- 5,00,- (>,00; 7.00; 11.00; 13.00; cu temperatura staţionară.
deplasat recent în loca lităţile lii am atori din bngadu a rtiş tii a de lupla din u d in c u ii sc situează me ^ OURABARZA.
reu in h u n lc : A \ ,um Ai/f/cf, A n
a g ilu lic nr. 1 dc Iu £.AI. lia n a ,
g lie i Kesiga. loan Z ccliciu, /V/coDe >**
sini p iin titi cu aplauze, cu voie
Vădan, T raion botanici... pen- | « s»'
b( md.
Iru liccuie biigadă urc un vers f
Pe scurt „A lo , cu/ilalca", im ul progium elogios, nn cinice de îndemn spre * c®
ul brigăzii a losi aplaudai dc m ine noi succese. A p o i: Af __
de fa corespondent» rii din Tebcu şi Crişcior, dc :c i „Ala» s ilit şi u n ii Iu care ©
din Va/cu A rsului şi din Luncoiul
1.1 se piue şuiul m uie.." s fl
dc Jos... E program ul care vo r A ure l Unda u laşul p ti\ irca in } rREVELBONUU
• La agenţia CEC. a oraşului beşte despic ci. despre m in erii cure p â in in l. Si Simion lu d o t la tel. % 3
regional Hunedoara creşte pe zi ce in udincuri sc străduiesc m i trim ită «
Irece numărul depunătorilor. Făcînd I a zii ia minereu m ult şi dc calitate. In ia nu şi-uu nuzii nume le, d u 5 $ $ « 3 * -A
s-au regăsii inunde <fc u li se spu
o analiză s-a putut constata ca în & O
Azi, cei 13 u tliş li um utnri un a r• ne. ,,//uui ştiam, ponte nu veneam",
comparaţie cu anul 1960, volumul & i 9
(a i pc scena clubului din Ciur t- „Ibm lc to ii sc uita u iu m la mine",
realizărilor a crescut de aproxima 9 ÎH 0 P s tJIR E Â
bar/a. Sini \ c seli. V or sa lic ia „C um su mai rid ic lu p u l I ii mia- )
tiv trei ori, iar soldul mediu pe l i
înălţim e. Dom in sala sini o rla iii le ti se involm ăşcuu u ium lei de >
bret a înregistrat o creştere de 2.50 m T S N U lU i
lor. Zii ia şi S/elan. ptcze nlu lorii, ie i de g in d u ti. Lei Im e buna şi, J
la sută (SIMER1A AVEI).
au in lrat in trilu ri. Sc » ode că ic poate, nici nu mai e nc\ o:c de » D U M N E A V O A S T R Ă
® Acum cîteva zile la cabinetul slăpinvsc. Peste un minut, o melo aho...
tehnic al întreprinderii raionale de die inundă sala. Prognim nl continua Prinde in
industrie locala din Petroşani a fost O voce ilin sulă întrerupe cin- a iu l saiiie i. u t mult umor, şi a lic
înregistrată o nouă inovaţie. Inova le m l. Spectatorii se privesc ned-j- aspecte. V io rica VIad, D orim Lupu.
ţia „C uţit de freză", realizata He m erili. „C e-o li tivin d A lar/i/m a Vasile Deriş, Ana Simina. Leonid
Al o/.sc ?“ se intrcabu. Tinăra, insă, Rujat, Ion Acin, Ala r i j şi Coslică
tov. F. Binder a şi fost pusă în a-
nu-i iu in senina. Dryjr işi in ie:- Vrac iu, lo li cei 13 u tliş li uim itori
pîicare la realizarea golurilor cutii
pretează ro lu l: lin iă , re ţiiă , inlcrpiclca ză cu pu-
lor de scrisori tip (C il. SÂNDU- — O clipă /o»uraşi, o i upă A tos, cu talent. Instructoru l e prin-
LESCU). apărui u ltim u l număr ul ziu tu lu i ire ei. (Antă- a lă tu ri de ci. I cxhii,
nostru „M u n c ito ru l m iner". Ş liri asupra căinai u slut u p le ia t multe
• De cum intri pe uşa spitalului
im portante, seri, place spe< fa/orr/or. P iin el,
unificat din Deva te întîmpmă o cu Alarlinîcu urcă i>c scenă. Inter- m inerii dc la E Al. Hui/a s-au re-
răţenie dcsâvîrşitâ. Dar cea mai fru p re fii o înconjoară. Urmăresc zia- găsit, chiar da ni nn s-a am intii
moasă impresie o lasă felul atent rut. (Adese cu voce taie. Din co- numele lu ltim r. Peni,ii mnl(i, „A lo , ^ a /fu u ie
Ioanele lu i sc dcsp in nl oameni .şi m lilu lc u ", lo n s ld n ie p rile j de bn-
in care medicii se ocupă dc trata
luplc noi. ultim ele realizări din ia- curie, penliu unii, ajutor, dar />c:i- i
rea pacienţilor. Această constatare
tiv ie rc , succesele m in e iilo r din tiu liecare progium ut binga/ii e '
am făcut-o atunci cînd am fost in sectorul Dealul Pclii, a celor din îndemn in munca \ ///oare.
ternat la secţia chirurgie pentru o echipa lu i A ron Gheridon din sec- LUCIA LIC1U
operaţie (NICOLAE ZENOVIE).