Page 64 - 1963-12
P. 64
Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 2792
M IPX La Pnoin Penh.
capitala
C ambod-
qiej. a avut loc o
adunare la care
ou parii ci pat zeci
de mii de celălem
Cc«i «ie-a 18-a sesiune a unarii Tovarăşii! Corneliu Mănescu Mulţimea a apro
din întreaga
tară
a O.N.U. şi-a încheiat bat prut aplauze
î n e i ’ i călduroase hotărî-
şi-a încheiat vizifa în R.P. Ungară rea prinţului No-
I n c p ă s ’ i rodom Sianuk de
BUDAPESTA (Corespondentul A- au parlioipat Kallai Gyula, membru a continua p o liti
NEW YORK IB (Agerpres) — arma nucleară, pregătirea conferin gerpres, A. Pop, transmite; in Biroul Politic al C.C al P M.S.U., ca dc neutralitate
Cea «le - ci IB d sesiune a Adunării ţei O N U pentru comcrl şi dezvol La invitaţia ministrului afacerilor vicepreşedinte al Consiliului dc M i şi de protest îm
Generale O.N.U. şi-a încheiat lucră tare ele, externe al R P. Ungare. Peler Janos. niştri al R.P. Ungare, Peler Janos, potriva bandelor
rile in noaptea de marii spre Carlos Sosa Rodrigucz a sublimat ministrul afacerilor externe a( R.P. ministrul afacerilor externe al R.P. robele a aşa zişi
miercuri. Lui ml ciivinlul cu accat că in cursul lucrărilor a fost realizai Rominc. Corneliu Mănescu, a făcut Ungare, Erdelyi Karoly, adjunct al lor „Khmeri liberi”
ministrului afacerilor extprne. Puja
prilej preceduilele actualei sesiuni a o vizită la Budapesta. care întreprind hăr
un oarecare progres spre o aplicare Friqyes, şef de seclic la C.C. al
Adunării Generale, Carlos Sosa-Ko- Peler Janos a oferit în cinstea m i ţuicii permanenre
mai largă In lume a principiilor şi PM.SU., funcţionari superiori din
(Inrjur/. u declarat că lucrările sesiu nistrului afacerilor externe al R.P. la frontiera cam
idealurilor Cariei Naţiunilor Unde. .Ministerul Afacerilor Externe, mem
nii an fost axate îndeosebi in jurul Romîne un dineu bri ai Ambasadei R P. Romîne la bodgian.Y
Fără Îndoială, a continuat, el noi
problemei ar menţinerii păcii, abolirii La 18 decembrie, ambasadorul R P. Budapesta. IN FOTO : Mi
nu am obliuut rezultate spectaculoa Romîne la budapesta, M iliail Roşia tingul de la Pno
colonialismului şî segregaţiei rasiale, se. dar am contribuit la pregă In seara aceleiaşi zile Corneliu Penh.
îmbunătăţirii condiţiilor economice tirea terenului Sn vederea rezolvării nu a oferit cu prilejul vizitei tov. Mănescu a părăsit Budapesta plecind
>i socialo in lărilc in curs dc dez Corneliu Mănescu un dejun la care spre patrie.
viitoare a marilor probleme cărora le
voltare. Printre realizările oblinnle
face fală omenirea.
in această direcţie el a mentionet O delegaţie de femei
adoptarea proiectului de rezoluţie cm Cea dc a 19 a sesiune a Adunării
privire la interzicerea plusării pe Generale a O N U. se va deschide la vizitează Grecia
orbită a obiectelor avinri la b )id 15 septembrie 196*1. Noi arestări în Aden
A TE N A 18 — Corespondentul A- existat totdeauna sentimente de prie
tenie şi de inleleqere. Pol să vă
qerpres Al. Gheorghiu transmite : ADEN î 8 (Agerpres). — Un reprezentant al Partidului popu Agenţia Reuter relevă că corespon
M ierctm dimineaţa, dedeqatia de asigur, a spus el, că sentimentele Up purtător de cuvinl al Congre lar socialist a anunţat că deţinuţii denţi» au cerul permisiunea de a v i
Mesajul lui U Thanf femei din R P. Romină, care se altă poporului grec fală de poporul ro su lui Sindicalelor din Aden a deci.i politici din emiratul la d'di. rare (oro zita ue deţinuţi in urina ştirilor des-
in Grecia la invitaţia Ligii de prie mii) sini sentimente amicale, cor ral că toii membrii delegaţiei caro parte din a*a numita rcdorulio a Ara :rp lofîuritc la care aceştia slnî *u-
tenie greco-roinină, a vizitat Muzeul diale şi chiar trăieşti Nu am avut au protest al săptămjno trecută no hmi dc sud. au declarat greva îbn iiirşi.
NEW YORK 18 (Agerpres). — lui de la Moscova cu privire la în prilejul să vizitez tara dv despre
Arheologic din Atena, precum şi pri lingă înaltul comisar britanic. împo mei. La Londra iu Camera I-orzilor. au
Intr-un mesaj dc ştirbit de au adre cetarea experienţelor nucleare fp măria oraşului. Tsukalos. primarul care am auzit că este frumoasă, dar triva acţiunilor represive iniţiate do Autorităţile din Aden au refuz.:l fost puse întrebări cu privire la
sat Secretariatului O.N.U., secretarul trei medii s-a înregistrat o îmbunătă Atenei, s a întreţinut cordial ca sper să am acest prilej ceva mai arestările din Aden ministrului do
qcnerat al Organizaţiei Naţiunilor ţire simţitoare a atmosferei inteene- membrele deleqatiei rominc. In cu- lîrziu autorităţile din Aden au fost ares să permită corespondenţilor de pro stat pentru relaţiile cu Common-
Unite, U Tfuinl, a arătat că anul care Uonale. Prin aceasta s-a ajuns la o Deleqaţia de femei din R.P. Ro taţi. In acelaşi timp politia a efectuat să slrăîni să viziteze pe deţinuţii a- uTallhul, ducele de Devanshhe. M i
v in lu l său, primarul a subliniat fap mină a mai făcut o vizilâ la sediul
a trecut a lost un an dc „realizări nouă reducere a Încordării şi s-x noi perchezj(ii ia sediile sindicalelor restali şi deportaţi In ultimele zile nistrul de slal a afirmat ca sint dn-
tul că între Romînia şi Grecia au Ligii de prietenie greoo romină.
importante" pentru O N.U., Adunare» înlesnit realizarea unor progrese Sn tinuli 52 lideri politici şi sindicali,
Generală oglindind în sesiunea sa ce priveşte colaborarea pentru folo dar a refuzat să dea amănunte asu
pra acuzaţiilor ce li se aduc şi c'u
actuală „sentimentul dc destindere sirea paşnică a spaţiului cosmic. Comunicatul final al sesiunii N .A.T.O . privire la mersul anchetei El s a
în relaţiile internaţionale". Mesajul Pe de altă parte mesajul arată că D e c la r a ţia [praştia Han a asiistaslru străduit să dezmintă informaţiile po
subliniază că după semnarea T ra litu - In domeniile economia şi social PARIS 18 (Agerpres). — Totodată se spune că participanţii trivit cărora deţinuţii ar fi torturai).
O.NU. „se îndreaptă spre realizarea In comunicatul fina) al sesiunii de „au examinat transpunerea fn fapt a l ItaraaS Liderul opoziţiei laburiste din Ca
obiectivelor fixate pentru deceniul la Paris a Consiliului ministerial al a hotăririlor de la Ollawa (din luna mera Lorzilor, lordul Alexander. a
Greva generala a dezvoltării". Faptul că nu s-au coa N A T O . se subliniază hotărirea mai ac. a Consiliului N.A.T.O.) re ZANZIBAR 18 (Agerpres). — tăririle adoptate fa conferinţa ş e i declarat că răspunsurile m inistrului
lizat solulii satisfăcătoare in toate membrilor acestui bloc „de a con feritoare la comunicarea unor in fo r Liiind cuvîntul în Adunarea Naţu» lor de state şi guverne de la A:H»s de stal nu sint. după părerea sa. sa
'nuncitorilor textilişti oroblemcle care se ridică în fot) solida capacitatea de apărare a maţii mai complete autorităţilor na Abcba tisfăcătoare şi a anunlat că va cere
alianţei, Unind seama de progresele ţionale in legătură cu probleme nu nală, primul ministru al Zanzibim -
O N U., a declarat U Tliant. este les iniţierea unei dezbateri asupra p ro
din Italia necontenite ale şliînţoi şi tehnicii". cleare şi cu participarea mai largă lui. Ha-mdi Shamte, a declarat ră au In continuare. Hamadi Shamte a blemei arestărilor dm Aden.
ne de înţeles, In lriic ll foarte adesea
Aceasta denotă intenţia olaTă — ex a ţărilor membre la stabilirea pla vernul Zanzibarului va depune efor subliniat că Zanzibarul va menţine
problemele care sint aduse In fota Un reprezentant al Uniunii gene
ROMA 18 — Corespondentul Ager primată de altfel şi în cadrul sesiu nurilor de operaţiuni aJe forţelor nu turi continue pentru apărarea den i i va tntări legăturile de vecinăt de
O N U . sînt dificile. Din această cau rale a munrilocilor arabi din Marea
pres transmite: nii si fn afara ei — de a continua cleare ale Comandamentului suprem nitâtii, suveranităţii şi independenţei cu Kenya, Tanganica şi Uganda.
ză nu se poale aştepta ca O.N.U. s? cursa înarmărilor alit In domeniul a) forţelor armate unite ale N.A.T.O In încheiere Shamte a declarai că Britanle a anunţai că la 27 decem
La 18 decembrie 450.000 de munci Zan7.iharului. El a declarat, dc asî
găsească soluţii satisfăcătoare penttu armamentului clasic, cit şi în cel al din Europa". Formularea reflectă, poporul Zanzibarului este solidar cu brie va fi organizată o domonstrj-
tori din industria textilă din Italia menea, că quvernul său va menţine
loalc problemele. armamentului nuclear. după cil se pare. tendinţa de a se cauza unităţii popoarelor afro-asi;r.i- lie de protest împotriva represiunilor
au declarat o grevă generală dc 24 deschide accesul la armele nucleare o neutralitate pozitivă in relaţiile
internaţionale si va lupla pentru uni ce si es'.e credincios principiilor con din Aden.
de ore Această acţiune ure loc In şi membrilor N.A.T.O. care în pre
somn de protest împotriva refuzatul Conferinţa ministerială a Pielei comune zent nu deţin asemenea arme In tatea A lric ii fn conformitate cu ho- ferinţei de la Bandunq.
patronilor de a semna un nou con comunicat nu se face nioi o refe
rire la divergenţele existenţe intre
tract colectiv de munca care t»ă pre
BRUXELLES 18 (Agerpres). — lor de armonizare a politicii agrico membrii N A T O . în diverse proble
vadă îmbunătăţirea situaţiei materiale „Kenya va promova o politică
M iercuri au fost relualc la Bruxel le. indică faptul că divergentele în me politice, economice şi militare,
a muncitorilor textilişti şi să garan
les lucrările Conferinţei miniştrilor problemele majore se mai menţin. divergente sub semnul cărora s au
teze respectarea drepturilor organiza agriculturii dm cele şase state vest In legătură cu dubla ln liln ire a deschis şi s-au desfăşurat lucrările de neangajare“
ţiilor sindicale a'.c muncitorilor di.) miniştrilor de externe şi ai agricul actualei sesiuni
industria textilă. europene participante la Piala co turii, corespondentul din Bruxelles Deşi se mai arată că membrii — Conferinţa de presa a lui Oginga Odinga —
mimă. paralel cu deschiderea unei
Greva muncitorilor textilişti este sesiuni a conferinţei miniştrilor de al aqouliei UP1 relatează : .Problema N A T O „s-au angajat să se abţină
crucială a Pieţei comune rezidă in in relaţiile lor internaţionale de a NEW YORK 18 (Agerpres). — mova unitatea africană şi să contri
sprijinită de principalele centrale externe „M in iş trii — relatează a-
disputa asupra produselor agricole recurge la ameninţarea cu (oria sau M inistrul de interne al Kenvci, buie la eliberarea restului Africii
sindicale din Italia — Confederaţia qcnlia Reuter — urmează să hotă dintre Franţa $i Germania occiden Ia folosirea ei" şi că este necesar
Generală a Muncii, Confederaţia ita rască piuă simbălă dacă să continue tală. Franţa, care vrea să-şi vin.lă să se ajungă la îmbunătăţirea rela Oginga Odinga. care se allă la New prin toate mijloacele. Odinga şi-a
maratonul in perioada de slirsit de York unde a participat la p rin m e j exprimat convingerea că litigiul de
liană a sindicalelor oamenilor muncii surplusul produselor agricole in ţiilor Est Vest", sint formulate o se
an sau să amine lucrările piuă în oficială a tării sale in Organizaţia frontieră dintre Kenya şi Somalia va
şi Uniunea italiană a muncii. Germania occidentală, speră să şi rie de puncte dc vedere inlr-nn spi
luna ianuarie". M inistrul agricultu Naţiunilor Unite, a declarat in ca
rii <il Olandei. Biesheuvel care pre atingă telul prin unificarea preturi rit absolut contrar acestor obiective putea fi reglementat pe calc paşnică
lor produselor agricole Preşedintele Următoarea sesiune a Consiliului (Irul unei conferinţe de presă că ou
zi dea/, ă lucrările, a declarat că dc prin tratative.
de Gaulle a cerut ea o Înţelegere N A T O se va tine între 12 si 14 vernul Kcnyci va promova n politică
legaţiile olandeză şi vest-qermana Odinga urmează să plece la W a
in această privinţă să fie realizată mai 1964 la flnqa dc ncangajarc. El a subliniat că tara
Guvernul italian de la 21 decembrie pînă in luna ia ptnă la sfirşitu) anului, aineuinlinrl sa csic gala să sprijine toate statele shington unde va avea întrevederi «:»
sint favorabile am inăni tratativelor
că va distruge Piala comună prin
a obţinut vot nuarie. retragerea Franlei Germania occi fn memoria africane in eforturile lor de a pro membri ai guvernului S.U.A.
Relerindu se la surse autorizate UINICHI DE CIMPANZEU
de încredere din Paris, agenţia United Press re denlală a înfruntat ultimatumul şi Iul John Kennedy GRE1;AŢI LA OM
latează că „preşedintele de Cănile a repetai cererile ca Piaţa comună
a declarat in şedinţa guvernului de să-şi definească politica fală de trn W ASHING TO N IB fAgerpresj. - închiderea unui arsenal englez în Kenya NEW YORK 18 ( Agerpres) —
ROMA 18 — Corespondentul Ager lativele tarifare dc la Geneva din
miercuri că voinţa de a se ajunge Camera Reprezentanţilor S.U.A. o M ed icii dc la U nivenulătca Tu-
pres G. Paslore transmite: luna mai 1964, înainte de a se ocu
la o înţelegere asupra unei politici aprobat m arii, cu 352 voturi, contra NAIROBI 18 (Agerpres) — care sini depozitate 2(1000 tone de lane (slutul Louisiaoj}, au anun
In Camera depulalilor a avui loc agricole comune la Bruxelles trebuie pa de agricultură Bonnul a anunţai 6, un proiect de leqe cote autoriză In capitala Kenyci s-a anunfat că. arme, avea menirea să înzestreze cu lat m arii că un tro/nav cc/ruio i-ou
marii noaptea votul de încredere pen să apară piuă la 25 decembrie" Re că nu va laco concesii in probleme punerea in circulaţie o unor noi mo a fosl închis arsenalul englez din i i i inifii Şi arme de loţ; navele l!ot u fost greluli, in urină cu şase săp-
le agricole, piuă clnd Franţa nu va
pelarea ultima tumulul francez, după nede de 50 de cenfi avind im pri- tăm ini, rin ic h ii unui cimpanzeu, se
tru noul guvern italian, condus de accepta să ia parte la tratativele portul Mombasa, situat pe litDralul maritime militare engleze
Aldo Moro. Au fost prezenţi 587 dc cc marii seara la Bruxelles s a s m ald eliqia fostului preşedinte ol allă in p tc /c n l in tr-o slare perfec
mintal înregistrarea de „progrese priviloare la reducerea tarifelor va S.U.A., John Kennedy îm potriva p 'n- Oceanului Indian. La Mombasa se at!A tă dc sanălatc şi u p rim ii perm i
deputaţi din care au votat 583. iar
patru s-au ab(mut. In favoarea gu- tehnice" iu elaborarea regulamente male". Ieclului dc leqe au votat şase mem una din cele mai mari baze mar' i- siunea dc a i>ărăsi spitalul. M edicii
bri republicani ai Camerei Reprezen me militare engleze din Africa oa Două societăţi engleze eu indicat că rin ic h ii g re lu li lunc-
vcrnului an votat 350 dc deputaţi re-
tan ţilor Noua monedă va Ii pusă Est Închiderea acestui arsenal, ci'-» lioneaza sulislăcător.
prezentind cele patru partide po liti Un raport neoficial privind autopsia o licia l In circulaţie cu începere din urma să (ie lichidai piuă in iunie îşi încetează activitatea Este pentru a doua oară cind r i
ce, care formează coaliţia guverna ianuarie 1064 nichii unei matinale slnf g rcla fi
mentală (dcmocrat-crcşlinii, socialiştii,- corpului lui John Kennedy fn aceeaşi zi, Comi/ch»/ pentru lu 1964. are loc in legătură cu proi v - în Indonezia •j/iuj om şi pruna oară cind aceas
social-democralii şi republicanii). 233 crările im hlice al Camerei Rcprezcn- lata retragere a trupelor coloniale ‘M- tă operaţie pate să lic reuşită M e
tu n iilo r şi Senatului a aprobat * un qlezc din Kenya caro la 12 decem d ic ii care au clcctual intervenita
de deputaţi au votat contra, iar 25
W ASH IN G TO N 18 (Agerpres). — cală de cel dc-al treilea glonte care proiect dc lene cu p rivire la linan- brie şi-a proclamai independenta LONDRA 18 (Agerpres) — nu declarai cu rin ich ii au înce
de deputat! socialişti, aparţinind ari
La Washington a devenit cunoscut a străbătut cutia craniană şi a distrus larea construirii unui centru naţio Ministru) dc stal )a Ministerul pui să funcţioneze im ediat ce au
pii de stingă, au refuzat să parti Potrivit presei din Kenya, acest ar
raportul neoficial privind autops.a o parte a creierului. Medicii au su nal dc cultură la W ashington. care Alaccrilor Externe al M an i Britanii. losi g re la ti pe organism ul bolna
cipe la voi, părăsind sala *cnal care ocupă 150 de încăperi, in
efectuată dc medicii de la spitalul blimat că această rană a provşc-it vn pur fa numele lui John Kennedy. Petcr Tloinas. a declarat marii in Ca vu lu i carc a h a it pină acum da
Voturile împotriva guvernului ou naval Bclhcsda asupra corpului (os moartea instantanee a preşedintelui mera Comunelor că guvernul hnlan c torită unui rin ic h i a rtificia l.
aparţinui deputaţilor comunişli, tutui preşedinte al S.U.A., John Ke.i- Kennedy. a cerut unor societăţi engleze să-si Prima operai ic dc acest lei a
berali. monarhişli şi membrilor miş nedy. asasinat la 22 noiembrie in ora După cum rezultă din raport, pre înceteze activitatea fn Indonezia şi losi efectuată la acelaşi spital asu
cării sociale. A mai votai împotrivă şul Diillas. Agonliile de presă occ* şedintele Kennedy ar fi putut c /ila In S.U.A. au început acţiunile împotriva să-şi recheme tehnicienii din acea-iă pra unei Icmei care insă a m urit
opl zile mai ilt/iu .
Paooiardi, membru al partidului repu denlale menţionează că, după cum se glonlele care l-a ucis dacă s ar I» discriminării rasiale tară El a justificat această măsură
blicai). S-au abţinui dc la vot depu arată in raport, primul glonte tras J< lăsat în jos după cc a fost atins de prin politica Indoneziei de condam CAPRICIILE IERNII
taţii din Alto Adige şi reprezentau asasin a lovit pe preşedinte in s p i t \ primul gionte. sau ar fi (ost iinplrs oraşul New Orleans (statul L)u:sn- nare a Federaţiei Malayczc. creaPc
(ii Uniunii Val d'Aosta Ziarul „II după ce a atins mai iu tii car osce* ■ in fundul automobilului dc unul d n NEW YORK 18 (Agerpres). — na). Participanţii la demonstraţie au ncoro onialislă menită să întărească PARIS 18 fA gctprcsi. —
După o uşoară „ acalm ie" iarna,
Populaţia de culoare din S.U.A a
Tempo" relevă miercuri că în ac automobilului, p o v o c in d o rană su agenţii însărcinaţi cu poza sa. adresai senatorilor din partea aces poziţiile occidentale in Asia de sud- ccr/e s-a abălut asupra continentu
trialele dezbateri au exislul momente perficială Cel ile-al doilea glonte s In ce priveşte rana de la gil. ra reînceput acliunile împotriva discri tui stat telegrame în care Ic cer să csl. lu i european, cunoaşte In prezent
minării rasiale Marti, in oraşul Co
în care chiar şi unu membri ai parti
atins pe guvernatorul statului Texas. portul menţionează că aceasta a fost lumbia (stalul Carolina de sud) © sprijine adoptarea proiectului de le Măsura luată dc quvernul englez o nouă recrudescentă.
dului democrat-creştin du vrut să Connu)]y, care a fost grav rănii provocată fie de o aşchie de mclol qe cu privire la drepturile civile. In se referă la societăţile „Decen Unitar După cum transm ite agenlia
voteze împotriva guvernului. Moartea preşedintelui a lost provo- care s-a desprins lovită de unul d a.n fost organizat un marş dc protest îm localitatea W atcrbury .statul Conner- Company'4 şi „Fairy Avialion C^tu- France Prcssc, serviciile meteoro
potriva segregaţiei rasiale la care au logice Iranceze au anualul că ter
tjlaanlele trase, fie de un os depla ticul) au lost instalate pichete ir* pany". Potrivii unui acord inch.uat
participat studenţii dc la colegiul lo mometrele an înregistrat scăderea
sat cu puleie din cutia craniană. fala clădirii m unicipialilălii în sein i In anul 1959. aceste societăţi efec tem peraturii fn cea mai marc jxir/c
cal Politia a arestat 126 dc persoa rle protest împotriva discriminării m tuau fn Indonezia anumite lucrări fn a (arii. In mod txxradoxul singura
După cum transmite agenlia France
M l!- ____i w n r Prcsse, raportul medicilor care au ne O altă manifestaţie a avut loc fn siale Sn angajarea la serviciu. domeniul aviaţiei. regiune unde Irir/ui şi iarna nu
iJ A s liS U t C 2JL. 1 K 1 efectuat autopsia contrastează fla sini a til dc accentuate este n o td u l
Şi no rd-vcstul lă ţii. In schimh, In
V grant cu raportul medicilor dm Dul-
sudul Proniei zăpada a continuat
las, întrucit dacă. aşa cum au arătat
sa cadă din abundentă, ptovoclnd
MOSCOVA. — La 18 decembrie S.U.A. care fusese pus sub acuzare ultimii, preşedintele a fost supus unei p o rtu ih a tii in circulaţia feroviară
au luat sfirşil discuţiile iu cele doua pe motiv că nu s-a inrcqislral la Mi translii'/ii dc sineje. la spitalul din Si rutiera hi apropierea oraşului
Camere ale Sovietului Suprem in nislerul dc Justiţie in hazj legii (fin Dallas, în acel moment el era dc acum A r Ies, situat în regiunea M ă rii Ma-
legătură cu planul de dezvoltare a 1950 privitoare la „controlul a d i- diterane, a lost necesară interven
economici naţionale şi proiectul dc vilătii subversive". Curtea a trimis mort. ţia pom pierilor pentru u degaja
buget pe 1964— MMî5. Au luat cuvin- procesul tribunalului districtual fie oulom ohiielc im obilizate dc zăpa
tul 73 de deputaţi Joi dimineaţa v\i
pentru o rejudecarc. dacă guvernul dă Tem peratura a scăzut in medie
avea loc o şedinţă comună a Sovie o va cere, fie penlrn un verdict de pină la minus 15 qrade.
tului Uniunii şi Sovietului naţionali tln iliv de jcliitarc. In Vitln a niul sud: tn tarile scandinave, unde pină
lălilor. Vietnamul de acum iarn-i s-a lăcut prea puţin
PARIS. — M i n e j M a lta . nd ju iut HELSINKI. — Criza gnvernamen Iniţiativa aparţine sinititâ. termometrele neinreai s-
tală din finlanda a luat slirşd sud Tortele (fon
al ministrului a to m ilo r exlernc al tului naţional de h in d decil minus 2 qrade C., a în
R.P. Romîne, care se află în drum miercuri după ce preşedintele Urlio forţelor dem ocratice eliberare au dis ceput sd ninqă, iar femppratura
spre tară, venind dc la New York Kekkonen. a însărcinat pe economis trus în cei lr*ii a scăzut.
unde d participai la sesiunea Adună tul Reino Lelilo cu lormarea unui MOSCOVA 18 (Agerpres) — am de existentă In R.F.Ck RO de şlepuri au losi
rii Generale a O.N.U., a avut la 17 cabinei dc tranziţie. Guvernul de Intr un interviu acordat ziarului blocate de gheald.
Iran/.ilic nu include nici un repre 200 de posluri m i
decembrie la Paris o întrevedere cii „Krasnaia Zvcda". Nuqen Min
/ciiEuit al vreunui parlid politic. El litare şi 500 ,.s»Le
Rene MaliOi», directorul general al luunq. membru al delegaţiei Frontu slrnteqice" AFIŞ PENTRU... HOŢI
UN.F.S.C.O. va fi menţiuni la putere piuă cc lui naţional rle eliberare din V ie t
wiilidclc politice vor cădea de acord IN FOTO : Pa-
PEKIN — Ansamblul „Perinda" al namul de sud care vizitează iu pre NEW YORK 18 ( AgerpresJ. —
isupra problemei controversate p il tiiolî sud vietna
Sfatului popular al oraşului Puici zent Uniunea Sovietică, o subliniat mezi pe teritoriul ..In aicnlm bo lilo r : apărateic
»osti. care întreprinde in prezent un ind propunerile pentru bugetul dc că in momentul dc Iotă iniţiativa unui post al împi lo lo g ru lii e. m aqneloloanclc. tran-
lat
turneu in Republica Populară ( Iun*' lui naţional dc eliberare din V ie t latorilor poporului '/.islnrii, b iju te riile , diam antele, co
ză. a sosit in oraşul Seninii, provin LONDRA. — In urma dezbaterilor namul de sud lierele din perle şi hibe Inutile nu
fia Liaonn Mar|i. la Teatrul de A r '' '•are au avui loc in cele două Ca Vorbind despre situaţia din regiu losi deja Iu rate. Nu a mai rămas
din localitate a avut loc primul spec mere ale Parlamentului englez a lost nile eliberate el a arătat că aceste nim ic de lu a/1’. Acest nm inf a lost
tacol dat de ansamblu Spectacolul aprobat proiectul dc lege privind di regiuni cuprind cea. 60 la sută din alişal m a ifl fn fu/a unui im obil
s-a bucurat de mult succes zolvarea Federaţiei Rhodcsiei şi teritoriul Vietnamului de sud. in (l\n New York, care găzduieşte
W ASHING TO N. — După cum Nyassalândului Astîel. Ia 31 decem care trăiesc aproximativ 7 milioane mai multe magazine unde /io/î/
transmite agenţia Associated Press. brie 1903 această iedera tic işi va in de oameni. Dcsicpir. a spus ol. în nu clcclunt patru spargeri In ut
Curtea, federală dc apel din distrlc cela existenta, iar ţările care au tăcut condiţiile războiului de partizani si titnele luni
Iu! Columbia fpe teritoriul căruia se parte din ea — Rhodesia de sud. tuaţia se schimbă adesea Nu există După cum transmite agenţia
află capitala Slafelor Unite. W ashing Rhodesia de nord şi Nyassal.uidul — o linie a frontului permanentă, cu Ftunce Pressc m iercuri dim inea
ton — N R ), a infirmat marţi con vor deveni teritorii separate sub toate acestea, puterea popula-ră s a fa a dispărui şi. , alişttl I
damnarea Partidului Comunist din controlul Angliei. consolidat fn regiunile eliberate
Reducţia şt adm inistraţia ziarului slr. 6 M arllo or. U, lelelun l 6 8b, u /5. i b 85, 20/8. laxa oiătitâ fu numerar conform aprobârU D irecţiei G enerale P.TT.R ni 263 328 din 6 noie m brie 1949 - Fiparul • Inlrepr indetea P ohyialicâ Hunedoara-Dev 40.06: