Page 65 - 1963-12
P. 65
PROLETARI DIN TOATE ŢARRB. UNIŢI-VA!
înapoierea în Capitală Acord de colaborare
a tovarăşului Cornelia Mănescu culturala şi ştiinţifică
între R.P. Romînă
foi s-a înapoiat in Capitală m i La sosire, ministrul afacerilor
nistrul afacerilor externe al R P. externe al RP Romîne a fost şi R.P. Polonă
Romîne, Corneliu Mănescu, care întimpinat de Bujor Almăşan, m i
a făcut o vizită în Austria la in nistrul minelor şi energiei electri Intre 16 şi 19 decembrie au avut
vitaţia ministrului afacerilor ex ce, Victor lonescu, ministrul co loc la Bucureşti, tratativele cultural-'*
terne al acestei ţări, dr. Bruno merţului exterior, Ceorge Maco- Intre R.P. Romînă şi R.P. Polonă. In
Kreisky. vescu, adjunct al ministrului afa urma tratativelor, care s au desfăşu
cerilor externe rat înlr-o atmosferă prietenească, în
*
Au fost de faţă dr Paul Wetz- spiritul colaborării şi înţelegerii re
La Invitaţia ministrului afaceri ler, ambasadorul Austriei, feno ciproce, la M inisterul Afacerilor Ex
lor externe al RP. Ungare, Peler Kuli, ambasadorul R P. Ungare şi terne a fost semnat pionul pentru
fanos, Corneliu Mănescu a făcut membri ai celor două ambasade aplicarea acordului de colaborare cul
o vizită la Budapesta. (Agerpres) turală şi ştiinţifică între R.P. Ro-
mtnă şi RP. Polonă pe anii 1964 şl
1065.
Se prevede dezvoltarea în conti
CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT m m i w f f wtaţ'Hvpoţ'PFJ1 T nuare a colaborării în domeniile şti
inţei, invătămintului, cultu rii şi artei.
f i 11? a Ambele purii vor face schimburi de
oameni de ştiintă si tineri lucrători
m , - 1
stîintifici. se vor trimite reciproc ca
E. M. Certej şl prin reducerea consumului de energie s au econo dre didoclice pentru specializare ere.
misit peste 512.000 lei.
N A C Y ŞTEFAN . ^ T ;i Din partea romînă planul a fosl
Incfl do I a începutul acestui an colectivul de muncă semnat dc Ghcorqhe Pcle, adjunct t»î
corespondent
de la E. M Certej a pus In centrul activităţii sale în ministrului afacerilor externe, iar «lin
deplinirea ritmică a planului de producţie. Folosind V ’»:; ,t | . fer. partea polonă de Wieslaw Sobiera;-
raţional timpul de lucru, maşinile şi utilajele, nvnerll Sectorul semicocs | » xki. ambasadorul extraordinar şl ple
de I* Certej au realizat o productivitate ridicată La \ s - nipotenţiar ol R.P. Polone in R.R.
sflrşitul celor 11 luni ei au raportat îndeplinirea sar de Ia uzina „Victoria*4 Romînă.
cinii de creştere a productivităţii valorice a muncii In MC
proporţie de 108.4 la «ntă. iar a productivităţii fizice din Că*an f ■ i ■■■&■ f i 8 T f La semnare an participai tovară
In proporţie de 107.6 ]<i sută. Sporind productivitatea I I W ; f* 5: •* iii şii Jeon Llvcscn, adjunct al ministru
Lună de lună. cocsarii de la Uzina „Victoria*' din lui învătămînlulul. acad. lorqu Iordan,
muncii, minerii din Certej au trimis la ziuă mai mult n IU !
Călan şi-cu depăşit sarcinile de plan Acest fapt le-a vicepreşedinte al Academiei R P. Ro-
minereu, reuşind să-şi îndeplinească planul anual al
dat posibilitatea ca in ziua dc 16 decembrie a.c să n p $ mine. Ion Morarii, vicepreşedinte al
producţiei qlobate Înainte de termen. raporteze Îndeplinire-a planului anual de producţie. Comitetului de Stat ponlru Culta;A
Fn timpul care s a scurs de la începutul anului ei La realizarea acestui inseimtal succes an aport sub si Artă. membrii celor două delega
au înregistrat economii la preţul de cosi al minereului stanţial şi-au adus Arpad Prccup. încălzitor—şef, ■ r ţii. funcţionari superiori din M i n i s t
losif Peter. Nicolae Ciobolaru, M arin Ioana de la bate
evtras In valoare de 164.000 lei. economii realizate pe 1 rul Afacerilor Externe.
ria I şi Dumitru l^ c o U a Filip şi Teodor Lun-
seama creşterii productivităţii m un ai şi a reducerii An fost de fată membri ai amba
geami, de la bdloriu a U-u.
sadei R.P. Polone la Bucureşti.
consumurilor specifice de materiale. PAVFL COSMESCU
lw. jşponilent ☆
E. M. Deva Cel prezenll Io semnare au parti
Fabrica de produse ceramice cipat la un dejun oferii dc Ghcorg! c
Calitatea minereului extras din abatajele Exploatfi’ M Polc, adjunct ol mnvstrwliii afacerilor
miniere Ceva n fost şi In acest an obiectivul principal al din Baru Mare externe, şi la i*n dineu oferit do
întrecerii socialiste desfăşurate de colectivul de muncă ambasadorul R.P, Polone la Bucu
Enunţate lapidar, succesele coleotivulut de muncă reşti.
de aici. Acordlnd alenlia cuvenită îmbunătăţirii cali
de la lobrica de produse ceramice refractare din Baru I ! (Agerpres)
tăţii. minerii de la Deva ou intensificat trierea In
Mare se pot concretiza astfel: In 11 luni de activi
fronturile dc lucru, trim illn d uzinc*i de preparare, m i La Simerla, prlnlre noile
late productivitatea muncii a crescut cu 5,6 la sută
nereu ce conţine steril sub procentul admis. Aici ca o 'iin d iv c constante Şl dole in
litatea a fost Îmbunătăţită prin strădaniile prepara fată de plaţi, s au obtmut economii la preţul de cost folosinţă in ultim ii ani. se nu Creste continuu producţia de oţel
peşte sarcino planificată In valoare de 50 000 lei. In
torilor de a spori continuu indicele de extracţie Ast
7.iua de 17 decembrie a c. colectivul de aici a raportat oiăiă şi o modernă labncu tfc
fel. prin îmbunătăţirea calităţii minereului extras, co
lectivul de la C M. Deva a reuşit să şi îndeplinească îndeplinirea planului anual de producţie. Obţinerea piine.
cu 24 de zile mai devreme planul anual al piod uctid oc©Mor rezultate o fosl posibilă datorită aprovizionării In fotografie : Aspect exte 1060 Un an mal Ifrzlu a Început toatelor cu 37 la sută mul mart
ritmice cu materie primă, aplicării unor măsuri teii - A devenii obişnuit la ptul ca Io
de metal. rior al fabricii de piine din să producă cuptorul tu. 5, iar dec H Jn unul 1050, aceusta se
nioo-organizatorico. cit şi muncii entuziaste prestate de Hunedoara, In Jicco ik an, să se
Simeria. apoi cuptorul nr. 6. dalorcşlc In su tle firil şi priceperii
Sectorul I de Ia E. M. Lonea muncitori ca : Sinela Boboni, Nicolae Zitea, * Vasile Foto: V. M1IIAILE5CU spună că producţia de lonlâ, o - Deocamdată dour aceste 6 cu care munceşte colectivu l dc
fel şi laminate a crcscuf simi i
Micşi şi al Ui.
lor Iu fă de unul piceedent aşu cup/oorc ulcututesc noua ofe/d- oţelati.
17 decembrie 1063. In schimbul de noapte minerii Izi Ici cum dezvoltarea o|e-
sectorului 1 din oadrul P. M. Lonea. au trimis la su întreprinderea de morărit Lună de lună cum obişnuita a devenit Şi pu- (ie M u tlin a Hunedoarei. Dar lă rie i nu se va opri aici, nici
prafaţă ultimele cantltăti de cărbune din planul de b /iu re a in coloanele presei u u- In p i m ul economic de şase ani realizările oumeni/or nu se vor
producţie al acestui an Sporindu şi eforturile, organi- din Alba îulia evidenţiaţi in întrecere nor ş tiri despre noi obiective im s? prevede con sl/uitcu a ilo r opri Iu uccustă . lim ită. Rină fn
2lndu-$l mai bine munoo. o scamă de brigăzi au mărit du.striule iiitru tc In luncţiune. cuploare, de rn arc capucdatc...
Pe adresa redacţiei a sosit o telegramă Prin Inter N uile lin ii dc lum inoate şi lu anul 1065 o fe la rii s-au angajat
randamentele de extracţie pe post Brigada condusă In ciuda frigului, la Hunedoara, In Odată cu ofclăna au crescut
mediul ei, tov director Ferenc/y Toma ne lace cu brica iu. 2 de aylom etuic a nn- să sporească in d ic ii de utilizare
de Nioctae Burdea a realizat un randament dc 5,31 imediata apropiere a marelui co:n oamenii, care stăpînesc cu m ul
noscut că I ii ziua de 18 decembrie ac., colectivul binnl siderurgic, constructorii Îşi n cte urilor sini cele mut noi o- cu cel puţin 55 ta sulă fufă de
tone pe post, cea condusă de Ion Farcaş 5.03 tone tă siguranţă agregatele. Ş lch n
de muncă al întreprinderii de morărit din Alba lulia continuă activitatea. Antrenaţi in bicctivc care produc.. Tripşa, Eiou al M uncii Socia n ive lu l atins in 1050. Succesele
pe i>osl, iar brigăzile lui Dionisie Poleiciuc şi Manoilă şi a îndeplinit planul anual de producţie. De aseme Întrecerea socialistă, a v iu j drept Ctc.şlcieu continuu şi snbrkin- liste, A urel StunciU, loan Mi- ob/nmle in u tiim u l tim p dau go
Bâîăncscu 4,78 şi respectiv 4,77 tone pe post In ace nea. s au obţinui şi însemnate economii la preţui de scop creşterea necontenită a produc fiald a produi-fiei dc ulei csfc culic, sini oameni crescuţi aici, runi ic ; in lunile octom brie şi
tivităţii muncii, reducerea preţului noiem brie la O.S M. nr. 2 s au
laşi timp prin gospodărirea judicioasă a materialelor cosi. strins lerjutd in prim ul tin d de la ucoastă otelărie. In 1058 A u
de cost şi Îmbunătăţirea calităţii a produs peste plan mui m ult dc
parlamentelor, numeroase brigăzi ob conslruclia noii o (e lu iii M u tlin rel Stanciu şl loan M icu tic emu 18.000 tone o/cl dc bună ca li
ţin rezultate de seamă. Printre a- din Hunedoara. A ici s-au cons p rim -to p ito ri Iu cuptorul nr 1 t tate Aceasta Înseamnă un nou
Roi unităţi P.T.T.R. ccslca se găsesc şi brigăzile de in tru it in u ltim ii uni cuploare dc ucnm şîrd apreciuţi m uişhi o fj- spor dc producţie de ofel, în
Energia electrica stalatori şi de zidari conduse de Tttl •iOO tone, cele mui mari d.n /a.ă. lati. Re lingă ci au crescut ca seamnă mai multe maşini peniţa
La Braşov. Predeal, Sinaia. Clmp na. Brănişlean şi Weber Andrei Orga u tih te cu upotafină dc in ulla dre li nete. ca pul* i le sa obţină industria I id io t itoarc a patriei
nizlnd mai bine locurile de muncă, tchnicitulc. Ruralei cu ateux/u ou
Mangalia, Tg. Jiu şi In alte localităţi reparlizlivd oamenii potriviţi la lo realizări deosebite, sa lulosctiscă noastre socialiste.
la un preţ de cost redus din tară au (ost conslruite 1n acest cul potrivit de muncA. aprovizionln losl m o d e in i/a lc cuptoarele exis din ce in ce moi bine agrega GH 1. NEGREA
tente, ceea ce a condus la
un
an noi clădiri pentru poştă şi lele
tele. Si dacă anul acesta s-au
controlor
la
oţclărta
tehnic
comunicaţii. Numărul unităţilor poş du-se permanent cu malenale. el au nou spor a l producţiei de oţel. obţinut in dici dc utilizare a cup- M artin nr. 2 a C-S. HuncdourQ
reuşit oa împreună ou oamenii pe
La sflrşitul celor t l luni oare s-au agregatelor, lucratori» secţiei turbine tale existente acum în tară este de oare-l conduc să şi depăşească sar ...5 mut 1059, ora 23. Comanda
scurs din acest an, colectivul de au reuşit să realizeze Însemnate eco de evacuate a prim ei şarje ia
peste 4 ori mai mare tată de 19-17. cinile de plan, să dea lucrări de bu
muncitori, tehnicieni şi Ingineri de nomii. la lei oa şi lucrătorii labo nă calitote. Drept urmare, lună de cuptorul nr. 1 al no ii ofclă/if
la Termocentrale electrică Paroşeni ratorului chimic pentru tratarea ape Telefonia automată a fost Introdu lună, comitetul sindicatului le-a In- M artin hunedorene a lost ros
a raportat că pe Ungă depăşirea p l i lor. AJd laboranţii, printre care să în alte 7 localităţi ajungind ast minat drapelul de „brigadă eviden tită. Cu răsuflarea in trclâ ia lâ ,
nului de producţie, a realizat şi amintim pe Viorica Vodislav, Ioze- fel la aproape 40. (Agerpres) ţială In Întrecere". of c la rii aşteptau revărsarea lu
4.285.000 lei economii la preţul de lina Stocnescu şi alţii, au realizat o m in ii orbitoare, in solită dc ploa
cost. Obţinerea acestui 6ucces este dozare corespunzătoare a reactivi S B K
urmarea strădaniilor depuse de lu lor, asigurind astfel oalilalea cores ia de scin lei a rg in tii. Macaraua v V
crătorii termocentralei de a da pa punzătoare a apelor. Economii de turnare aştepta să prindă
triei cit moi multă energie electrică Realizarea de cit mal multe econo prim a oală cu oţel incandes-
si de a reduce continuu cheltuielile prin ce/if. CilevQ lo v itu ri puternice, 1
mii a stat şi In alejitia moonnicilor
pentru producerea el.
de locomotive şi a personalului ad inovaţii dale cu sete şi pe jgheabul nou-
Aceste ,obiect,ve au stat in per ministrativ, fapt ce a dus la reduce Cabinetul teh nouţ a p o rn ii spre oală şuvoiul E£U
manentă In centrul atenţiei organ*, rea consumului de combustibil prin de ofcl, aducind cu el prima
zatiei de partid, care a îndrumat cu buna întreţinere a locomotivelor, şi nic de la CM. iz b in d ă : cea d im ii şarjă, p/ăm.î-
competentă conducerea tehnică, ln- a cheltuielilor de întreprindere. Certej t. desfă d ilă in pintccelc prim ului cup IN REGIUNEA NOASTRĂ
dicind căile principale de realizare Aceasta a făcut oa la sfirşilul a 11 şurat Ln acest
a sarcinii de reducere a preţului de luni de aotivilole, la cele trei capi- an o udivit.-ote tor al noii oţe lării. 11
cost. Buna Întreţinere a agregatelor, tole ale planului preţului de cosi, să rodnică spri Aceasta a lost Insd doar un
menţinerea paramelrilor de exploa se Inretjislreîe economii de peste jinul u i o . f lo r i semnat al noilor victo rii. Cind
tare la valorile nominale, reducerea 1.400.000 lei. lor. Aşa so face cuptorul nr. 1 număra doar 227
consumurilor specifice de materiale, Prcocuoarea permanentă a între şarje, i s-a alăturai cuptorul
prevenirea avariilor şi remedierea gului colectiv pentru reducerea pre că numărul pro nr. 2, Iar citeva luni moi Ur
lor In cel mai scurt timp. ială ci leva ţului de cost al energiei electrice s-a punerilor de ino \
din problemele care au constituit concretizat In rezultatele oblmute In valii înrt^us"tJte ziţi cuptorul nr. 3. Aşa s-au năs
obiectivele principale ale activităţii lot cursul anului. Astfel, cu toate pină ta .5 de cut cele trei cuploare care pro \
comuniştilor. Mobilizînd întregul co qrentă|ile iernii trecute, preţul de cembrie a.Q este duceau mai m ult otel decîl în
lectiv In lupla pentru realizared «le cost ai unui M W h a fost redus In de 22 din care treaga Ixominic bnrghezo-moşic-
cit mai multe economii, tn cele II primul trimestru al anului cu 1.79 renscă iit anul 1038.
luni ale anului consumul specific «le la sută, in trimestrul li şi 111 preţul 13 slnt aci‘.ca te Ş irul v ic lo riilo r nu s-a oprit 1189%
combustibil tehnologic a fost redus de cosi al energiei fiind redus cu In procesul <le
aici. Celor trei cuptoare de 200 lAwit.. 4 --—.-r- I
cu 1,24 la sută. Eforturile depuse de 4.34 şi respectiv 3.87 |pj po MWh. producţie şl aduc
lucrătorii secţiilor cazane şi turbine Conţinuînd şirui succeselor şi In Iu. fone li s au ahdural alte trei
printre care amintim pe loan .Inia. nile octombrie şi noiembrie, planul econom:! ante de 400 tone, fiecare. Rrimul din
Isaia Miulescu. losif Oblccan. Mircea nrelulni de cost al energiei electri oalculate In va tre acestea, cuptorul nr. 4, o
Barcanu. Stclian Ene şi alţii, de a ce a fosl redus cu 1,96 şi respectiv loare de peste dat prim a ş irjă in octombrie
reduce consumul speciile de combus 3.33 [ei pe MW h. 250000 lei.
tibil planificat au ilus la menţinerea Rezultatele bune obţinute In cele
parametrilor de exploatare la valo- II luni care au trecut din acest an
.rile nominale ale cazanelor şi tu r «le lucrătorii Termocentralei electri
binelor. la funcţionarea permanentă a ce Paroşeni se daloresc eforturilor Comuna Fenes,
turbinelor ou vid ridicat, precum şi depuse de Întregul colecliv. In frun Veşti din unităţile agricole • 7
la folosirea rahondlă a apei de răci- te cu comuniştii, de a descoperi şi tot mai frumoasă
re Preocuparea muncitorilor din vaJorofioa rezervele mlerne şi de a
sectorul de reparaţii, printre care se reduce consumurile specifice de ma rifică minuţios felul cum se toate lecţiile să fie legate In
numără Sabin Dnmitrică, Vasile Fou- teriale sub sarcinile plamliodle. Tre R e p a ră ufilaju) execută reparaţiile In anii puterii populare
nene. Almoş Vas şi tovarăşii lor de buie scos In evidentă faptul că prin mod nemijlocit de practico pro harnicii locuitori din comuna
muncă, pentru reducerea duratei «le buna Întreţinere a agregatelor şi a g rico l (luetici de aici. Astlcl. după lin Ecneş au schimbat complet
executare a reparaţiilor, prelungirea prin utilizarea lor raţională, s a reu Un cerc zootehnic eare lecţie se fac aplicaţii înfăţişarea satelor. In locul
timpului de funcţionar*- Intre două şit menţinerea paramelrilor de ex La gospodăria agricolă de practice privind modul do hră- caselor din bîrne acoperite
reparaţii prmtr o întreţinere cores ploatare la valorile lor nominale. siat din Sinlămăria Orlea se cu activitate rodnică
punzătoare şi, pe această cale, e« o Aceasta a condus la prelungirea du- lucrează inlens la repara'-ja nirc. respectarea programului cu paie, au lost conslruite
nomisirea pieselor de schimb, a IA ratei «le exploatare Intre două re utilajului agricol. Printr-o bu Gospodăria agricolă colorii- de grajd etc. case noi din cărămida, in ca
mit ca si la capitolul ..materii şi paraţii. la rezlucerea timpului de exe nă organizare a muncii s-a vă din Daia are în p ro prie lifo re se poate trăi cu adevărat
materiale'' să se realizeze economii cutare a reparaţiilor şi la prevenirea reuşit ca pină la I7 decembrie obştească un număr însemir.l o viaţă omenească. Dar ce
ce depăşesc suma de 630 000 iei. avariilor. Pe această bază colectivul să fie efectuate reparaţiile la de bovine, ovine, porcine şi Concurs „C ine $25e tăţenii de aici au participat
La aceste sume se adaugă şi eco «le muncitori, tehnicieni şi ingineri păsări In vederea cunoaşterii răspunde*' Şi la construirea unor obiec
nomiile realizate la capitolele ma'.e «le la Termocentrala Paroşeni a reu 2 tractoare din cele 6 plani celor mai Înaintate melode de tive social culturale care ju
riale auxiliare, alţi combustibili şj şit să livreze sistemului energetic ficate Dc asemenea an fost ier- întreţinere şi hrănire a anim-i- De curmd. la căminul cul'u- înfrumuseţat satele In fiecare
cheltuieli. Folosind raţional uleiurile naţional o însemnată cantitate «te ral din Miercurea, raion1.*
energic electrică peste prevederile minate reparaliile la toate ma (elor încă din anul trecut aici sat au /oM construite şcoli cu
de turbine şi reduci iul consumul «le planului. n luat fiinţă un cerc de învaţă- L’cbcş, In prczcnla a cileva mi .» săli spaţioase şi luminoase,
uleiuri prinlr o bună intrebnere a şinile de semănat ccreole pă- de colcclivişli s-a deslăşnrat no i
S POP mint cn profil 'zootehnic, car* localuri de cooperative etc.
ioase şi porumb. Totodată din
este Irecvcnlal de G0 de colec interesant concurs „Cine ş':o In anul 7963 s-.n/ construit
cele 8 pluguri care necesnă in- tivişti. răspunde". Concursul, al cărui prin munca patriotică birou
Revehoane în ţara şi străinătate organizate tcrvcnlii au fost reparate două. In prezent aceiaşi număr de examinator a (osl iov. m i I r rile cnoiier.divei „fenrşana' ,
v e ic rn u r
>*
Duru.
N':«o!ae
La buna reuşită a accslor lu brigadieri, îng rijito ri mntgătoii a Inst împrejmuit căminul
avut ca temă „C.iile de spum e cultural din satul Rrcsaca, s a
de O.N.T.„Carpaţi" crări o contribuite unporîan- şl alţi colectivişti care •**- a producţiei de lapte".
trează la ferma de animale ur procurat materialul necesar
,fă şi-au adus-o cele Irei echipe
Si In acest an O lioiiil National «Ic munţii Bucegi şi Ciucaş s-au prcgălit mează cursurile anului II de in- Concursul a cou -tilm l un hui- penlru construirea a încă
Turism „Carpol»'* organizează revoli- dc reporatu. Prmlre mecaniza vălămînt agrozootehnic. Pină prilej de verificare şi tolodu.ă două săli de clasă in satul
pentru a primi oaspeţi.
oanc in cele mai frumoase staţiuni torii evidenliali in execut.irea de aprofundare a cunoştinţe Galaţi c ’c Participînd la exe-
A 11i 2.000 de oameni ai mnncîi vor acum cursanţilor de la acest
de monte, la cebane. precum şi in loz inzjri11lorilor de nm m jte Cutarea luCiărilnr premuse, ce
^ărbălori Anul non alături dc locui unor reparaţii de bună calitate cerc li 6-an predat 10 lecţii
străinătate. Cele mai bune răspunsuri nu tăţenii din comuna Feneş
torii Sofiei, Varşoviei. Budapestei, se numără Ion Nistor, care lu pe diferite teine Lecloru) cer au realizat in acest an eco
Mai mult de 5000 de oameni ai Moscovei. Berlinului şi ProgAi. lost date dc către colectiviş
crează In echipa de reparaţi) nomii in valoare de 44 000
muncii vor sărbători Anul nou pe La rîndu! ior, numeroşi luriştj din cului, tehnicianul Ghcorghe tii loan boaită, Irinn Felrneth şi
Valea Prahovei — ]a Sinaia, Buşteni. R.P. Bulgaria, R S. Cehoslovacă. D<» De Jos, de la baza macaralei, me caninii Ion Elal- a tractoarelor, Ion Cadar, din Dan acordă o mare aten|ie pre loan Avram, care de alllcl ob lei S-au evidenţiat deputaţii
Preileal. Poiana Braşov, — sau pe echipa de reparaţii a maşini’or liu rezultate bune şi in pro lom Nim fa, loan Duhaş, Vio-
nemarca, R D. Germană. R F Germa şor de la şanUerul nr. 7 al T.R.C H. din i i ^ e n l dirl- qăîirii lecţiilor şl semlnarnlor.
Valea Oltului - la CăllmAneşM. Otă- duc(ie, ca în g rijito ri de aiu- rel Tomuţa şi alţii care au
nă. Norvegia. R.P. Polonă vor sosi (ează cu îndemînare şl grijă săgecla agregatului RIHI- agricole şi altll. Faptul că Întreaga activitate a
neşll, Govora. Herculane, — precum male. antrenat cetăţenii la realiza
penlru a petrece noaptea de Anul tln d pe verticală Însemnate canlRă{l de m M e r le $! In scopul de a se face numai
0i în statlunrle Tusnad, Borsec. V a cercului se desfăşoară la Ier- rea lucrărilor nrnnuse
nou la Bucureşti şl Poiana Braşov el a contribuit la construirea multor blocuri de locuia- lucrări de bună ca 11 la te, comi C lştlgălorllor concursului li
tra Dornei şl altele, Şl cabanele din ma de animale, Inlr-o Încăpere IO AN LUPEA
(Agc-rpjes) |o in cartierul Crala. a-au înmfnat numeroase pre
sia de recepţie a utilajului ve special amenajata, permite ca m ii lo obiecte. corespondent