Page 67 - 1963-12
P. 67
M». 179} f u -I
D m m a l t o c i
TOI n C6 P gafftiM
Conferinţa Fi" 5?|} P | aS P
13 J B
iii gg fs t-
raională £Mmm 8 a i i 22 w J a v X b
de partid iii.
■ ,r;r: }s J W
In fiecare « C. — J ffifw b iit;rf ' $ 0 8 i . • \ '" • i ]
Z//e/e trecute a avut loc conferinţa raională d® festă in munca lor. Ei au asigurat conferinţa că P: Hi;’ -
partid llio. Conferinţa n analizat activitatea des- $1 pe v iito r vor depune toată strădamo pentru o organizaţie s2e gţartfid
lătu rată de către C om itetul raionul de partid, de îndeplinirea măreţelor sarcini ce izvorăsc din
către to\i m em brii şi cum lidaţii de partid in vede,- documentele celui de-al ///-/ea Congres al P.M.R., p u t e r n i c ă
rea în lă n ţu irii sarcinilor economice din industria a h o tă ririlo r adoptate de conlerinlu raională de
şi agricultura raionului, dezvoltării continue a de partid.
Comitetul raional de partid a avut bru de partid**, „Comunistul luptă
m ocratici interne de partid, în tă ririi rîndut ilor Conlerinta raională de partid a ales noul co tor activ pentru traducerea iu v u tâ
partidului, a d isciplin ei de partid. m itet raional de partid, comisia de revizie şi de fn alentia sa în această perioadă in L « B
tărirca activităţii organizaţiilor .1^ a politicii partidului1', „V igilenta re-
P articipanţii rare au luat c u v in lu l la lucrările legaţii pentru co n lctin j-2 regională c/e partid. partid din G.A C.. ridicarea rolului volutionară*' etc.
cnnlcnrdci nu vo rb ii despre esperienta acumulată Apoi, a avut loc jirim n şedinţă plenară a C om i
lor de conducător. In acest scop. or întărirea rîndurilor lor. a permis I *
de organizaţiile de bază P.yt.lt. in conduce rea ac tetului ruionul de partid, cate a ales m em brii
ganizaţiile de bază P.M.R. au fost în organizaţiilor de bază P.M R respa:-
tiv ită ţii economice si întărirea v ie ţii de partid. si m em brii supleanţi ai biro u lu i si secretarii co
rirumale să desfăşoare o muncă po tive sa cuprindă mai bine activitatea
ardlind totodată de licicnlele ce se mai mani m itetului raional de partid.
litică si educativă permanentă in din cadrul gospodăriei agricole co
rfndul colectiviştilor din activul fără lective, să repartizeze in fiecare 0-
de partid si organizaţiile U T M. iar chipă si brigadă membri si candiditi
Toate gospodăriile colective pe cel mai buni dintre cei moi buni de partid care să mobilizeze Întreaga
*ă-i atragă in rinduriie candidaţilor
masă de colectivişti la o a ctivi1, olt*
de partid. Asa se face că cei mal rodnică în G A.C.
A L buni colectivişti, care alături do n - In conferinţă s-a arătat insă că moi
1* i ce muniştl sînt întotdeauna în fruntea sint organizaţii de bază P.M.U. ca ce
JL lucrărilor agricole si in acţiunile ob le din G.A.C, Lc.şnic, Bălaia, Tisa $i
şteşti, au cerut să fie prim iţi in •ia
Prlntr® multiplele probleme care semnate suprafeţe cultivate cu po membri de partid 80 lucreze şi ti Bretea, care fată de posibilităţi au
au fost dezbătute cu multa compe rumb au fost prăsit® doar o sin neri în g rijito ri de animale In ur durile candidaţilor de partid. Dacă primit un număr mic de candidaţi.
tenta de cairo delegaţii )n eorde- gură dată. Slabă este si îndrumarea ma exponentei acumulate, et obţin In aprilie 1962, peste 50 de organi Deşi nici există un mare număr de
rintâ un loc important l-a ocup.it care o acordă organizaliile de bază frumoase rezultate in creşterea u- zalii de bază aveau sub tO membri şi colectivist’ care depun strădanie in
felul in care s-ou preocupai or fla P M R. din aceste unităli consiliilor nimalelor si a producţiei de lapte candidaţi de partid, în prezent aces Îndeplinirea sarcinilor încredinţate de
nele $i organizaţiile (le partid pen de conducere. De aceea unele cul pe cap ftc vaca furajată tea au peste 20 de membri si candi parlid. luptă pentru întărirea si dez
tru a ridica tor.le yospon.'iriile co turi do cereale au fost greşit am Sprijinind organizaţiile de partid, daţi de partid, cum sint de exemplu
lective Io n’velul celor Im nl '«?■* plasate în terenuri necorespunză consiliile de conducere din G.A.C. G. A. C. din Roz. Fînloag, Slreloa voltarea gospodăriei agricole colec
M u lţi dintre cei în>c r I n n iv iiit toare. la unele lucrări regulile agro în vederea rezolvării problemelor tive, de ei nu se ocupă cei mai buni
secretari ni orqonizriţiilor fie pariul tehnice n-au losl respectate Iertate de sporirea numărului de Cîmpuri Surduc ele. Asa cum a apre comunişti pentru a-i atrage in riu-
preşedinţi din G.A.C., ingineri, co iar preocuparea pentru dezvol animale proprietate obşteasca. Co ciat conferinţa, pozitiv este si faptul durile organizaţiei de partid.
lectivişti, ou vorbit despre expe tarea celor moi rentabile ramuri mitetul raional de parlid le-a aju c3 organizaţiile de bază P.M.R. s-a i Aceste organizaţii trebuie să de;*
rienţa buna ncuinuldia de o;ic!e o r ale producţiei agricole specifice tat totodată să ia măsuri pentru in preocupat cu mai nuilt simt dc răs făşonre in rindul activului fără dc
ganizaţii dc parlid, f.on.sjii do con gospodăriei respective a losl insuli- tensificarea lucrărilor fie construc pundere de munca do primire in parlid o muncă polilico-cducalivă
ducere din G A C. in lupi o pentru clenlă. ţie a unor adăposturi noi, asigura partid a femeilor. Din cei I 520 can Echipa de bobinatori condusă de Imling Eugen, do la atelierul de ro-
oontinua întărire economico orgoiii* Pată de această situaţie o vină o rea necesarului dc furaje pentru didaţi de partid prim iţi dm aprilie mai perseverentă, iar colectiviştii d u paralil electrice din Vulcan, I.şl depăşeşte lunar planul cu IC— 20 la sulă.
zalorica a G A C. are si Comitetul raional de partid Întregul efccliv de animale. Asa 1902 $i pină in prezent. 693 sini fe activul fără de parlid să fie atraşi IN FOTOGRAFIE; Ciţiva din m em bru echipei, exerutind repararea
Din lucrările conferinţei a rcip>it care nu a luai poziţie hotărîtă fală cum au sublimat participanţii la mei din rindul celor mai harnice st la Îndeplinirea sarcinilor ce stau tn unul motor asincron. Foto : V. ONOIU
faptul ca organele si organizaţiile dc aceste lipsuri. In accaslă privinţă discuţii, pe viito r este necesar să fata organizaţiei de parlid.
de portid, sub Îndrumarea perma s-a subliniat necesitatea acordării se ia măsuri mai eficiente în ve destoinice colectiviste, si oare au un întărirea rîndurilor organizaţiilor
nenta a Comitetului raional de de către insirnclorii comiletului ra derea sporirii producţiei de lapte mare număr dc zile-muncă efectuate de parlid din G A.C, cu cei mat bun*
partid, au acordat şi acorda un larg ional de parlid a unui ajutor mai Si carne. Organizaţiile de partid au Ia lucrările agricole dm G A.C. colectivişti este una din condiţiile ho- Pe şantierul noului
sprijin dezvoltării si consolidări e- concret organizaţiilor de bază fost chemate să-şi îmbunătăţească Paralel cu întărirea rîndurilor lor tăritoare spre continua Întărire eca-
conomico organizatorice a gospodă P.M.R. din aceste gospodării In munca politică in rindul colectiviş organizaţiile de bază P.M.R., acordă
riilo r agricole colective S a subli ceea ce priveşte organizarea mun tilor care lucrează în sectorul zoo o mare atenţie educării membrilor nomlco-organizaloric.* a G. A. C. Iată
niat in mod deosebit preocuparea cii, a controlului îndeplinirii hotă tehnic, să militeze pentru lotizarea de ce. conferinţa a cerut noului or
manifestată de către organizaţiile ririlo r adoptate in adunările gene animalelor după producţie si intro şi candidaţilor de parlid. Membri de gan ales să manifeste fn această dl-
de oartid din G A.C. pi-nirn îmbu rale etc. ducerea retribuirii muncii colecti partid cu un stagiu îndelungat au rectie şi pe viilo r o preocupare sl eci de blocuri, zugrăvite In maf bună calitate. Ca urmare blo
nătăţirea muncii organi/.dorii e si M ulţi dintre participanţii )a dis viştilor in funcţie de producţiile prim ii sarcini concrclc de a se ocupa mai susliuulă si în primul rînd să-si Z culori vii, pastelate, cu apar cul B 1-i a prim it la recepţia bc-
de educare o colectiviştilor in spi cuţii au arătai importanta răşpindi* obţinute, astfel, ca si din acest sec de 1— 2 candidaţi de partid. Perio îndrepte alentia snre organizaţiile de tamente spaţioase şi luuunuusc l/> ne liciuru lui ouiihcat iv u l „io u ite
ritul dragostei Inia de munca, pen rii cu mai nuillă operativitate a ex tor sa se obţină de către toate gos dic au fost expuse conferinţe pe di bază care au un număr mic de mam- care stau m m eil şi constructori. b i n e Acelaşi calificativ l-a p ri
tru sporirea averii obşteşti. Ca ur perienţei pozitive acumulate dc u- podăriile colective rezultate cil mai bri şi candidaţi de partid. A lă tu ri altele, in ju ru l carora tor- m ii şi blocul C 13 cu 10 aparta
mare. inajorilatco qosporlăr iilor a- nHe gospodării colective. De exem bune. ferite teme ca; „înaltul titlu de mem lolesc constructorii. Aşa arata in mente Aceeaşi g n ju se dă şi f i
qricolc colective din raionul llio au plu. Comitetul raional de partid a aceste zile noul oraş construit la nisajelor de la blocurile B 16 şi
crescut si s-au dezvoltat dc la an luat măsuri bune in ceea ce pri Brad. C onstructorii au pornit lupta B 17, C hl şi C 15 cu un total
la an In darea de seamă si 1n veşte îmbunătăţirea orqanizârll cu tim pul, penhu a-l scurta, pentru de 70 apartamente, care îşi vor
GA.C.
discuţiile purtate pe marginea ei studiu asupra organizării brigăzilor Sînt încă posibilităţi prim i noii locatari încă in acest an.
muncii In
Po baza unul
au fost relevate rezultatele bune ob a cons/ruj llecaie bloc mat repede, I’N ar pentru a realiza ang-ajamen-
mal bine şl mai ie ftin . Şl peste tot
ţinute d« GA.C. din Dobra La- în GA.C. s-a constatat că organi In tlin e şli lapte demne de eviden '- 't u l a lost necesara luurca u-
puşnie. 11 ir». Bretea, Leşnic si altele zarea brigăzilor n are peste lot o ţiat. oameni care prin munca lor nur măsuri corespunzătoare de im -
In ceea ce priveşte cultura griului formă corespunzătoare. de îmbunătăţire a muncii s-au străduit să dea viata saretn- Im isionare a ritm u lu i dc lucru, mol
Si porumbului. Aşa cum subliniau Concluziile şi măsurile de$r>rlni*e lor de plan. P rintre evidenţia!» fn* a ies că a început perioada /rigu
In cuvîntul lor iov. loarlun Orsa. în urma studiului efectuat au fost V orbitorul a apreciat de asemenea ttln e şli in prunul tin d com unişti, roasă. Tocmai de aceea organiza
v .sin Lugojan, Lurrelio Costa, Ten- discutate în adunările generale. In încheierea lucrărilor Consecin aa lipsurile oe se manifestă aici. aportul pe care sl l-a adus in acest apoi tovarăşi din activu l Iută de ţia de ix irtid a consacrat in u lti
dor Vasiu. Ioan Albu. M ir cea Ba Astfel au fost reorganizate unele ţei raionale de Dartid a luat cu vin Organizaţiile de parlid din G A.C, an S M T . Dobra in efectuarea la partid, sau agi tutori. mul tim p două din adunările ge
brigăzi conslituindu-se 76 de b ri tul tovarăşul ANDREI CERVENCO- se străduiesc să traducă în viată
nca si alţii, succesele obţinute de timp $i de bună calitate a lucrărilor problem elor dc producte,
găzi in Ioc de 117 existente cu V1CJ, secretar al Comitetului regional sarcinile izvorite din cel ce-al llf-loa N icolac Dobrescu este şelul unei nerale
aceste gospodarii In ceea ce p ri agricole. Organizaţia de parlid con eclupe de lie ra ri beloniştt. tntr-una a analizat activitatea co
cîteva luni în urmă. Multe din o- Congres al P.M R. privind întărirea
veşte realizarco unor recolte I n i Hunedoara al K M R. care a apreciat ducerea staţiunii, a scăpai însă din l-au iosl încredinţate lucrările ia m itetului sin dica tulu i p rivin d mo
cestea ou dc pe acum o experienţă econoniico-organizatorică a lor. Pe
moase in condiţii climaterice m ii activitatea desfăşurată de către co vedere încadrarea in preţul de cost constructorilor la rea li
bună în organizarea muncii. Rău această linie s-a trecut la unifica mai multe blocuri intr-o perioadă bilizarea
pi lin favorabile se datorcsc ronda- munişti, de către toţi oamenii mun plaaificai pe bnnlru care a fost de clnd din cauzu a rm ă lu rilo t yr-uli- zarea sarcinilor de plan. S-a cri
cerii de călrc organizaţiile de este că experienţa dobindită n-a cii în ceea ce priveşte îndeplinirea rea gospodăriilor colective nvioi vn păşit cu 7.50 lei fată de plan. A- cui rămăsese In umră. Cu membru ticat ahincl laptul că întrecerea
partid, a Îndrum ării competente ce fost extinsă pentru a li cunoscută planului dc prodnclie in industrie, altele mari cu largi posibilităţi dc ceasta ca urmare a unui slab control socialistă nu se desfăşoară pe baza
în toate G.A.C. din raion. dezvoltare. Astfel, din cele 54 G A.C. dc pQitid, birou l organizaţiei de
o exercita acestea asupra consilii precum şi succesele obţinute pe 1n folosirea tractoarelor şi maşinilor baza i-n recomandat su-şi m ob ili unor angajamente concrclc, iar
lor de conducere ale gospodăriilor. calea întăririi econoinico-oigamza- au fost formale 26 gospodării co precum şi a unor cheltuieli nejusti- zeze toate tortele pentru ca g ra li- pentru i>opulurizareo e v id e n ţia ţi
)n aceste unităli agricole, comuniş Zootehnia — sector torice a G.A.C. lective. S-a dat mai multă atenţie re fioate. cul să lie respectat. Trebuia să lor In muncă nu sc lăţea aproape
tii au manifestat preocupare Iuta aducător de mari Refcrindu-se la problemele indus partizării oadrolor tehnice în G.A C. antreneze şi pe cel din echipele nimic. Tot atunci com uniştii au
de executarea luluror lucrărilor a- triei, vorbitorul a arătat că în pe Prin Întărirea rîndurilor lor. prin S-a arătat de asemenea că stlluJ
gricole la timp $\ de bună calitate, venituri rioada analizată. Comitetul raional primirea de noi membri şi candidaţi da muncă al Comitetului sl birou vecine. Dar acest lucru nu-l poti c riticu l laptul că agitaţia vtz.uulă
este slaba. Pe blocuri nu sint a-
prin
tace dcclf
lui rnionol de partid s a îmbunătă
exem plul
perso
au m ilitat perseverent pentru res- de partid s-a preocupat cu mal de parlid, organizaţiile de partid au de e-
pectarea cu strictele a requlilor o- In dezvoltarea continuă a G.A C multă răspundere de îndrumarea or- reuşit să repartizeze aproape In fle ţii. In mod obişnuit membrii birou nal, şi-a spus N icolac Dobrescu. fişate g,'alice cu termenele
xeatţre şi panouri cu angajamen
qrotclmice. Un factor holărilor a Sl întărirea lor economico-organi qanelor si organizaţiilor de care echipă comunişti. lui. secretarii Comitetului raion ii De aceea şi-a organizat cu marc
de partid, merg pe teren, iau legă
fost de asemenea munca continua zatorică un ntare rol 11 reprezintă partid In vederea mobilizării A vln d In vedere că tn fata G.A.C. tură cu membrii şi candidaţii de alenfie munca In echipă. F itcute tele unor echipe, iar gazeta de pe
de educaţie pe care o desfăşoară co creşterea animalelor. Aşa cum a re colectivelor de muncă la rea stau sarcini din ce în ce mai mari cu sarcini precise. Un lucru in să rete nu tine tiasul cu ce se in-
tim plă pe şantier
muniştii In rindul masei de colec ieşit d;n lucrările conferinţei, In lizarea sarcinilor ce plan ; creşterea privind sporirea producţiei vegetale partid, se consultă în vederea re nu trebuia neglijat. Trebuia de Intr-o ol/ii adunare generală des
problemelor
zolvării
monstrat că pe Şantier se pol lave
ce )c ridică
tivişti. Aceasta o permis ea fiecare raionul llia, In ultim ii doi ani nu productivităţii muncii, reducerea pre Sl animale. organizaţiile de partid munca şi viata. Pentru viito r este chisă. com uniştii uu analizat posi
colectivist să-şi dea seama de Im mărul bovinelor a crescut cu 3.208 ţului de oost. îmbunătăţirea calită vor trebui să militeze pentru conti Insă necesar ca membrii C om iletu şl economii. b ilită ţile în d e p lin irii sarcinilor de
S ubliniind activitatea echipei con
nua dezvoltare economică şi organi
portanta participării cu regularitate capele, revenind în prezent 38 ca ţii. introducerea tehnicii noi, aplica zatorică a G.A.C. O atenţie sporită lui raional de partid să aibă în ve duse de com unistul Nicolae Dobrcs- plan pe 1903 şi asigurarea Irontu-
la muncă în G A C„ a dezvoltării pele la 100 de hectare, numărul rea celor mai avonsate metode de dere cuprinderea tuturor probleme cu, darea de ser/mă a organizaţiei lui de lucru pentru anul J00J M ult
sectoarelor mari aducătoare de ve muncă etc. Aceste măsuri au condus trebuie acordată creşterii producţiei
porcinelor a sporii simţitor alun vegetale globale in truclI suprnfjţa lor ce se ridică îulr-o anumită pe de bază de la adunareu de alegeri discutată a lost problema asigu-
nituri cum sini zootehnia, legumi gind la 2.700 capele, iar la ovine la obţinerea unor importante suc raionului so va măii în anul 1965 cu rioadă. să lupte mai mult pentru evidenţia /aptul că a obţinui eco tă rii c o n d iţiilo r optim e pe tim p dc
cultura si alic ramuri fie producţie. la 13 136 capete etc Vorbind des cese în îndeplinirea prevederilor de circa 100 de hectare, creştere care îndeplinirea hotăririlor organelor nom ii de materiale in \alo are tle iarnă. De aceea s-a ho lă rlt ca c-
Delegaţii înscrişi la cuvînt din a- pre dezvoltarea sectorului zooteh plan în toate întreprinderile, iu spo- superioare şi a propriilor holărin. 3 82'â Ici. In vreme ce toate lucră chipelc de in stalatori să-şi m o b ili
ceste gospodarii au arătat că sfa nic. delegaţii la conferinţă au sub oial la exploatările miniere Certej se va fiice prin desţeleniri de pă Este necesar dc ademenea să sc a- rile au lost term inale conform gra zeze tortele pentru a termina în
tul, Îndemnul comuniştilor, si a o- si Săcărimb. şuni, livezi si finele slab productiv*.
liniat însă că nu în toate gospodă Mm multă grijă va trebui acordată cordc o îndrumare şi un control ficului. călzirea centrală a b locu rilo r in
raiat incă de pe acum roadele In riile colective se acordă ateului cu Aşa oum s-a arătat In conferinţă rm i susţinui asupra activităţii or trate in finisaj ca să ash/ure că l
prezent, G A C. din Ilia are un lond venită acestei ramuri mare aducă fată de folosirea pe scară lot m ii locul B hf cu 2-1 dc aparta dura necesara. In citvn tim p pro
de baza de peste I non 000 lei, există insă mari posibilităţi de a se larqă a seminţelor din soiurile do ganizaţiilor de masă. să se îndrepte B mente Intrase tn Iuza dc n-
toare de venituri l-a G A .C Bur- depăşi sarcinile ce revin unor între alentia acestora spre rezolvarea punerea s-a înfăptuit.
G A C. Dobra peste I -lOO.ORn lei. înaltă productivitate extinderea apli nisoj Trebuia deci dală o atenlie
iuc Roseoni Cimpurl, Moldea sl prinderi. Pentru viitor organizaţiile de sarcinilor trasate de partid În C om uniştii au critica t insă şl
G A C. Lăpuşnic peste 1.200.000 lei .altele se obţin încă slabe produc cării îngrăşămintelor naturale în aşa deosebită lu crărilor, itccuie tova
etc. ţii la carne şi lapte, linsa princi partid vor trebui să aoorce o al^n fel ca în următorii coi ani să se treaga activitate a Comitctuliw ra răş să ite pătruns de im portanta faptul că nu P ili m em brii şi can
ional de partid va trebui să fie a-
incorporeze pe o suprafaţă de 16 574
Cu ţoale acestea Insâ asa cum pală in acest sens o con slitu> sla tie mai mare îndeplinirii planului pe ha îngrăşăminte organice iar i>e 6 15 xală pc tiitfiriio !» continuă .1 vivtii c a lită ţii iini'.Q jclor. lată de ce dida/// de partid an sarcini pe linie
şi
laptul că
organizaţie,
cit
m aistrul A ndrei Dum itru, agitator de
s-a arătai în cadrul conferinţei, In ba preocupare a organizaţi ir de sortimente, sporirii productivităţii ha. amendamente caloaron.se pentru întorne de pailid educarea muixi-d- al organ/zaţ ;er de buză n strins m cl urnii nu a losl pus să rapor
raion mai sini gospodării colective ivirtid pentru munca politică cure muncii reducerii preţului de cost combaterea acidităţii solului. Sînt lenin'slă a membrilor şi c<iik ITIi - pe foţi zin/ravii. instalator ii, hm- teze in adunarea generală de fe
Ia EM, Certoj, de exemplu, se fac
rămase în urmă. Datorită slabei or trebuie desfăşurată In rîndu) co încă mari cheltuieli pentru realiva- inră unele G A T . unde amplasarea tilor de partid care să dură nem ij p itirii şi parchetat ii de la uceă lul cum a muncii.
gamzari a muncii, a insuficientei lectiviştilor în stocul stimulării in terenurilor pentru anumite culturi locit la obţinerea unor noi şi im hloc pentru u discuta cu ei Pe
preocupări de a se valorifica posi ferosului lor pentru creşterea ani rea producţiei. Întărirea dis nu se face după lequîiîe agrotehnice, portante sucrry.a în toate domeniile. scurt, in cuvinte simple dar con- onşUenfi de sarcinile cc le
bilităţile existenle, in unele gospo malelor. In acest sector, în g riiilo rii- ci pil ne 1 în mumă. aplicarea pe sca fanl pentru care se obţin reco’te Conferuiţa raională de partid — \ ingăP-are. le-a explicat ce »ni- ie\ in m c in tu iindu-şi bine to r
ră mai largă a metodelor inainlnîe
dării colective continuă să se rea mulgători nu au I ost permanen de muncă sint de asemenea proble- slabe De asemenea, unele lucrări dc poriunfă are calitatea lucrărilor. tele. com uniştii de pe şantierul nr.
lizeze producţii mic; si deci să se tizaţi. se schimbau mereu şi in re !n inlretinere a m itu rilo r in tim e ca a spus în încheiere tov. Andrei .'/) z.iicic ui mătooi a a iacul ae du n 2 HraJ al T .ltC T l. au hotărft să-şi
dezvolte înlr-nn ritm lent. In a mai multe razuri nu sini atraşi sp-e uip de rezolvarea cărora orfiairz-i Cervciu ovici — a sccs in eviden îndeplinească planul ile I I 7 apar
li 11 e de partid din industrie trebuie "im ure a friptului că organizaţiile dc lucru a i iici 0/ e echipă şi om in
ceasţă direcţie conlerinta a relev.it ireaslă muncă coi mai buni colec să se ocupe cu mai multă per>eve onrtid nu desfăşoară iu rindul ro- tă posibilităţile largi do cure dis nai Ic. in acelaşi hm p u vc’g hi'ut la tamente şi sa dea in plus şi cele
rezultatele slabe oblinule la G.A C tivişti. rentă. Slab s-d ocupat organizaţia > ' tivisldor o muncă permanenţă de pune industria şi agricultura raio 27 apartamente cit x-ou angajat
din Bîrsău, Bejan, Zam şi Răiln- O experienţă bună In acest sens educaţie, de mobilizare a lor In respectarea întocm ai a iru licu lu loi la inr c/jv/irt anului. Este un lucru
ieşti. Tovarăşii Aurel Răceanu. NI- o fost acumulată de către roiectl de partid ele la I F. Dobrd de reu lucru Comitetul raional de nurii.1. nului Ilia. hotărîrea fermă a dele dale pe linie lehniră. Echipele con posibil deoarece ţoale blocurile
colae Iordan. luna Albu si loan visti» din G.A.C. Boz In cuvintul lizarea planului la toate sortimen trebuie să îndrume oarganizaliile de gaţilor la coidenntă. de a mobi duse </c Nicolae Cointanu, ■//«/. ir, tare cuprind a c o lo apartamente
loan Pesta. Umplut. I. Purdiu, d u l
tele si in special la lemnul declinat
Faroas an arătat cîteva din liza întreaga masă de oameni ai sint in iun sa/.
său, tov. Manea Tovicâ a aratat că exportului. pariul să milile/.e mai mult pen gher şi ultcic au dat lucrări de teu
oauzela care an rlns la aceoslă ră inră de la înfiinţarea gospodăriei tru dezvoltarea sectorului zooteim c muncii la înfăptuirea măreţelor sar V. FUR IR
minere in urmă. In primul rind colectiviştii din Boz au manifestat Relevlnd faptul că in economia şl a altor ramuri mari aducătoare de cini ce izvorăsc din documentele
organizaliile dc bază l’.M.R. din a oreorunare fală tle dezvoltarea sec raionului o pondere mare o are venituri.
ceste unităli nu desfăşoară o mun agricultura vorbitorul a aublimat d- celui dc-al 111-lea Congios al P.M.R Depuneri la C.E.C. pe bază
torului zootehnic Organizaţie de portul care trebuie să $11 aducă
că politico-«du ca ti vel corespunză
partid a propus conducerii gospo G.A.S Mintia în generalizarea ex
toare în rindul coleclivişlilor. _v dăriei să repartizeze să lucreze fn de conrnmţctmînt
lui. să. fie exemplu pentru toate gos Membrii Comitetului rnionai Ilia al P.M.R.
cest lucru se răslrînge in ultimă acest sector pe cei mai buni mem perienţei înaintate în cadrul raionu
1-nslan(ă în slaba participare a loi Ini de partid S-a stal de vorbă şi Nu de m ult, la scctonul ante- tomon Gavnic, Eugen Olas, Trn-
la lucrările agricole. In acest sens podăriile colective. De aceea este
ou membrii organizaţiei de baza necesar ca Comitetul raional de Albu Ioan Mircea fk-nca loniu, Kovacs Dominic. I.ăsmş Si- zd ro b ito r de la Uzina de prepa ian Manase, Gheorghe Pctrean
sint concludente şi exemplele clin U.T.M Aşa ş-a reuşii ea alături de parlid s/i acorrle un spniin mai sus '-lirei-a. Baba Iulian. Barbu •n ni ic, Meleş Nicoîae, Moqos Geor- rare din G urabaiza. îi sau d is tri şi al fii.
GA.C, Branişca şi Sirbi, unde, In- oameni mai in virslă în majoritate linul acestei unităli pentru a elimi Gheorghe, Belea Virgina. Bu rje. Mica luljii. Mica Asinefla, Mă b u it lu c ito r ilo r înseninate sume N um ai în decursul cîtorva zile,
cnreşlean loan. Covaci Constantin dăiiiţa O,ga. Moţi Mana. Manea To- dc bani, ca prim e pentru vechime dc la a iU czdrobitor au fost de-
Ciucin Vnsile Cojan Dragoniir. Co vică, Ni^ea Ionel Podeh-an lăn, su- în muncă. puşi la C.E.C. peste 10.000 Iei. fn
ţa. v rlrut Gheorghe. Codrescu Păun, Ci/, Polcumr V'olenlin Poiia Vaier, l>opa Cunoscind m arile avantaje ne această acţiune s-a evidenţiat
Rm m m m m m maş Silvia. Cnşau Vergii ici. Du- '.oglu/i KoiTiek Ana Amalio. Rus care le oferă depunerile pe brz.ă
n
r*i u daş loan Dă ian Velentin, Dn;la lo m Chcori|hP R<-(l O c’aviau. bicoo Bo în mod deosebit tehniciană Ve-
B/hiftL de consim răinm i, mai n u ilţi lu utrîa T iciu, care a popularizat a-
w i v v : S / bT * \ f a 6 A C O lM R A IO N U L I L IÂ . nul. ,om<m losil, Sinrlea Elena, To-
J*t* l Petru Diaconoscu Gheorghe Pj crăto ri dc la acest sec toi au de vanfajeîc depunerii la C.E.C. în
lon: Victoria, Tiunuţa Aurel. Ţogoe
lipaş Avram Pâieran losil Fn-rcuţ pus la C.E.C. tn întregim e p ri
DunMru. Todea loan \ os;n loan rin du l luci atol ilo r.
Ioan. Fărau Petru, fitun on Smuon mele p rim ite . P rintre aceştia sc P. TR AIAN
V’asiu leodor, Vaidoş Ioan, Vlad
Ceara Petru, Ivan Gheorghe. lucia An Ionel. num ără iov. Vasilc Nicula, So- corcspondc.il
Membrii supleanţi ai Comitetului raional de partid
. ^ h - * ' $ $ ! & * *
brinda Aurel,. Rulea Viorica Co'.- Colectivul atelierului
Ni Iacob, Oi A'iorcl. Pa- 1 to-
lea Aurelia, Cerlejiiu Doina, lu-kele n , . j a,
>. R Andrei, Gii Sofia, Muntean Miron, s,‘' ‘ 1 f c°dor, Vmczi Ladislau.
In cadrul întrecerii
M l %\ socialiste ce se des succese sin li buna or fx. Gresu, F. Oelmon-
muncii,
ganizare
a
'rV U,' t*.*. fa.. M em brii com iveî de reviste făşoară la labiica chi precum şi justa repar do, lăcătuşii P. Caraş-
B S mloEE
câ şi I
Oancea, a ii
Pclc Aurel, (preşedinte) Mor.ir ghe, Vlădestu loan mică din Orjştie, ate tizare a lucrului pe căror lucrări au lost
Constantin Popa Tcoţil, Tioc Gheor- lierul de slrungărie oameni şi maşini O apreciate pentru cali-
□ 3 s-a clasat in truniea contribuţie importan talea execuţiei.
m Albu M embrii biroului Comîteteiui raional înticccru pe seciie tă la acestea şi-o a- Cu oca2ia şedinţei
Mircea. loan Mirroa. Rcimo Cominic. Popa Loghin Ţoyoe Dumi- Pe lîni’â faoiut că co duc maiştrii atelieru de producţie care a
lui Constantin Popes
'
Constantin. Fi-
Covuci
lectivul atelierului ş:-a
lipaş Avram, Farcaş loan. Kovacs lfU| Vasiu Teodor. îndeplinit lună de cu şi Petru Sonov, avui loc zilele irecule,
aceşti
toţi
harnici
lună sarcinile de olan jjrecum şi strungarii
M em brii supleanţi ai biroului în proporţie de 10.') — M. Toţfea, 1 C 1 aşr.ă, muncitori s-au anga
Ciuciu Vd.xile, Codruţ Gheor- dOJlj Victoria 107 la suiâ. calnatea Glt Curcă. I l.npşoi jat ca şi în viitor să-şt
ghe, Di.aoonescu Gheorghe To- lucrânlor u.xecutafe S-a <i G ir Mazilu, eviden realizeze sarcinile de
plan, să dea produse
îmbunătăţit continuu, ţiaţi în întrecerea so
wet 3’arn ComfelaJa r a î o o a i »I j a P.-I.R. procentul Je rebut cialistă de bună calitate
Joţ^ . Dufiulru pnm secretar, Dommic. Albu Ioan Mircea »«- scăzînd la .nirn.’n Cu bune rezultate NICOLAH STOICA
Benea Mircea, Farcaş Ioan, Kovaoi cretarl. La baza acestoi au muncit ţi frezorii ooxospondent