Page 69 - 1963-12
P. 69
PROIETARJ DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢT-VA 1
Vacanta de iarnă
N'e aflăm la finele celui mai lung Vacanta oferă un prilej deosebit
trimestru al anului şcolar. Mi» d*1 pentru vizionările în Golccliv a spec
elevi din învâlăm lntul de cultură ge tacolelor şi in special a filmelor. Pro
nefcilă, pedagogic şi profesional pă gramarea filmelor pentru tineret se
şesc astăzi din nou in lr-3 binem eri va (ace in colaborare cu în tre p rin
tată vacantă. Tineretul şcolar este cu derea regională cincmalografică, ca
prins de o emoţie firească, deoarece re va pune la dispoziţie filme cu un
vacanta ii oferă noi bucurii. continui adecvat şccslci vîrsle. Spec
In programul vacanţei de iarnă un tatori inimoşi s-au dovedit a fi şi co
loc im poilont i! vor ocupa manifes piii claselor l-IV in faţa spectacolelor
ţările culturale organizate in cinstea prezentate dc teatrele dc păpuşi.
zilei de 30 Decembrie — cea dc-e Pentru ci. în timpul vacanţei sc vor
XVI-a aniversare a proclamării R. P prezenta numeroase asemenea spec
Roniîne O atentic deosebită va tre tacole.
bui acordată pregătirilor ce se fac Pregătiri febrile sc fac dc pe acum
pentru această serbore. menită să în privinţa unei activităţi sportive
contribuie la educarea patriotică a c susţinute. „Buletinul /.âperii'' se a-
leviior. De asemenea, la nivelul I c nuntă destul dc favorabil deslăşm.i-
cărei scoli generale dc 8 ani se or-
de
întrecerilor
r il
schi
şi
să
Endid de utiftzare cît mai înalţi CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT ganizeazâ în perioada 27-31 decem niuţe, pentru pregătirea şi mai trece
bu
ocazie
cele
din
brie festivitatea sărbătoririi pomu ui
ne
de iarnă, cu care prilej vor fi p-v* re, i probelor din cadrul „Sparla-
Seclia O.S.M. nr, 2 a C S. Hune pectivă şi i spun fiecăruia ce arc de zentate programe artistice date de
doară a luat fiinţă în anii paterii făcut. Dacă cineva are vreo nelămu Materiale de construcţii elevi In multe părţi această ICstiv. chiadei dc iarnă a tineretului" sau a’ e
populare. Este o secţie modernă, do rire, sau ridică vreo problemă cu CREŞTEREA PRODUCŢIE! DE „Insignei de Polisportiv".
tată cu agregate şi instalaţii de i m i privire la sarcinile ce-i revin, i se Colectivul de muncă al In tre vitale va fi urmată de carnavalul p;o Perioada vacantei oferă posibililăll
tă tehnicitate. In ultim ii ani ea a răspunde pe loc, aşa Incit să nu p rin d e rii orăşeneşti de industrie nierilor. De aceea, conducerile scoli variate ş’ sportului dc performantă,
cunoscut o dezvoltare continuă prin meargă pe dibuite. Apoi, pe parcurs, locală I-Iuncdoaia, sub îndrum a l^r respective vor trebui să sc în g ri fn cadrul secţiilor pe ramuri de
punerea in funcţiune a noi cuptoare «iţii maiştri» cit şi şefii de echipă, rea permanentă a organizaţiei de jească pentru asigurarea celor mai sport, sc pot face pregăliri intense
de mare capacitate. Preocuparea de urmăresc atent fiecare fază de lucru. p artid, a reuşit saşi îndeplinea bune condiţii necesare desfăşurării
căpetenie a olelarilor de aic> este Aceasta, pentru a da posibilitatea oo, acesiei acţiuni (spaţiu, program ar in vederea participă rii elevilor la
de a obţine cu agregatele pe care le atunci cind se iveşte vreo defiden- scă planul de stat pe anul 1963 tistic, mir/ieă eic.). campionatele şcolare şi dc ju nio ri ale
deservesc cantităţi cil mai mari de tă. să fie înlăturată la timp şi să ne cu II zile înainte de term en. R. P. K In această privinţă în şcoli
o|el. Anul acesta spre exemplu, In pulem încadra întocmai in graficul REGIUNEA NOASTRA Producînd agregate şi prefa In îoeatilătilc undo funcţionează le cu săli de sport va trebui să se
trimestrul IV au înregistrat un in de lucru. Ei sini obligaţi 6â respecte 2500 bricate din beten pentru con şcoli medii si profesionale sc va o r insiste cu precădore în domeniul gim
dice mediu de utilizare a cuptoare Întocmai instrucţiunile tehnologice, stru cţii, precum şi do lom ilă pen- ganiza revelionul elevilor în incinta nasticii si atletismului, ramuri In ca
lor cu peste 6 la sulă mai marc de iar eu urmăresc Îndeaproape felul l r u o |c lă riilc patriei, colectivul şcolii Organizaţiile dc bază 1J.T.M
ci! in Irimeslrul IU. depăşind In ace cum se achită dc nccste obligaţii. De din şcoli. în colaborare cu cadrele re rezultatele nu ne mulţumesc.
laşi timp cu mult sarcina de plan. fapt numai aşa am reuşit ca in tot a m in tit a realizat succese im p o r Drumeţiile. excursiile şi vi/.iteic
Despre căile urmate pentru a ajun cursul anului 19G3, schimbul nostru tante. Astfel anul acesta au fost didactice tinere, pot aduce o con'ri- în întreprinderi. L muzee, la monu
ge Ia această realizare şi ceea ce să nu aibă nici o perforare de prag. livrate cu 30.180 tone dolom ilă, butic însemnată pentru reuşita aces mente istorice ele., v o r constitui
mai trebuie făcut pentru ca In 1904 Pentru a contribui la reducerea fl I • 5 cu 2.306 m c. prefabricate din tei acţiuni, dovcnilă tradiţională. Dc pentru elevi noi prilejuri dc a-si îm
să so obţină rezultate şi mai bune, duratei reparaţiilor la cald, si deci A M K —— beton, cu 42 tone nisip m etalur asemenea, acolo unde există posibili bogăţi cunoşlirilcle, de a cunoaş
eu discutat in jurul mesei rolu-nde la creşterea timpului electiv de lu t | — f r ' -% gic şi alte m ateriale, mai m ult tăti, elevii şrolilor m^dii îşi vor pe te realizările oamenilor muncii şi
tovarăşii Constantin Toma, secreta cru, noi pregătim din vreme aceas ffllK H V faţă dc anul 1962. trece revelionul împreună cu elevii
m l comitetului de partid al secţiei. tă opcralmnc Mai concret, aducem y trocului de lupta al poporului nostru.
Ing. Nicolae Sinlimbreanu. şeful sec lingă cuptor cărămida şi magnezita ■ • » J j B v Ifv La obţinerea acesl or succese şcolilor profesionale. Iu cele 2 sau 3 zile dm săplfimi-
ţiei, ing Zaharia Coslea, şef de granulată, toate materialele necesare, 100 K- şi-a adus o im portanţă c o n trib u Cluburile j-en'.ri. elevi din cadrul nă in caic se organizează activităţi
schimb ing loan lvanciur, ş-lul !vj- încă înainte de începerea evacuării. y<> iî , i I ţie brigada condus? dc com unis şcolilor mai mari îşi vor reîncepe ac «le către şcaahl. se va tine eoni in
lei de turnare, mainlrii Ştefan Trip.-a Iau apoi legătura cu dispecerul ener m f y » tul Gheorghc Păîuleanu de la ca tivitatea prin audiţii muzicale, înul- primul rind d t dorinţa elevilor si (le
Erou al Muncii Socialiste şi Aurel getic, şi-i cer să ne alimenteze cu ric in dc nisip B u ilu ri. brigada niri de şah sau tenis de masă. Biblio posibilităţile şcoli; in vederea reali
Stanciu. lată pe scurt cele relatate aer comprimat la presiunea corespun 1963 condusă dc Toan Măcăoan. dc la zării celor propuse
* zătoare. Astfel, operaţia poate înce 1950 lecile şcolare vor oieri posibilitatea
pe o dată cu terminarea evacuării sectorul prefabricate şi altele. ca şi tn continuare elevii să-şi pre REICHFNAUER IOSIF
— Creşterea indicilor de utilizare
în ultimele luni s-ar putea spune (â şarjei gătească lecturile opeic.or studiate in inspector metodist la
sc datorează a doi factori principali Sint de aceeaşi părere cu Iov. Sin- orele dc literatură sau operele scrii secţia dc hivăţămînt a
— explică ing. Ni- timbreanu, c i pe Turnătoria nr, 1 tatea de producţie să se desfăşoare ramificaţiilor cu 8 U sulă, iar ta în- torilor preferaţi. Sfatului popular regional
roloe Sinlimbrcanu ^ a viilor. Jurnaliştii în Loriditiuni mai bune, iar procesul irclinerco şi reparaţia periodică a lu
vor trebui să uf a Uzinei „Victoria"
luiixl primul cu- tehnologic s.-î Le mereu îmbunătăţit. crărilor dc artă cu peste G la sută
vinlul. Si anume. La m a s a sprijine cu fon IA Căian La i'indul ior. muncilor ii. mobilizaţi O alentie deosebită s-a ucordal ca
«'Sic vorba de crrş- lichidă dc o calita de orqamzaliu rle pariul, au desfăşu
te mai bună. Su lităţii lucrărilor. Ponoran Parlenic. aisiarea. generală a As«c3a$5e!
leroa timpului efec r o t u n d ă Ritmicitatea şi-a spus din nou cu- ral o rodnică activitate. Dintre ce;
tiv de lucru cu mai pără Îndeosebi con vintul la turnatoria nr. 1 a Uzinei care s-au evidenţiat in intiecerea so Ibiirb-ic Ilie. ftera Gheorghc. Trif
bine de 1 la sulă, ţinutul de fosfor. Parlenic. Oi-ita Simion ş! alţii au oamenilwr de
ca urmare o redu '**>' ' ^ ^ Ar fi bine apoi a , „V ic to ria 1' Căian. Faptul că aici s-a cialistă fac parlc Lăcătuşii llofoga crcculat numai lucrări de bună :o-
cerii duratei repri în cadrul secţiei depăşit in fiecare lună planul, a con Romuîus. IJălălaie Emil. Dobrotă lilatr In felul acesta la verificare. Vineri după amiază s au desfăşurat Oamenilor dc Ştiinţă, de la Mosco
m iţilo r la rece şi Ia cald a cuptoa să se pună un accent mai mare pe dus la îndeplinirea planului an in i Traian, Avram Ion şi Bucur Seplisn'm, 111» km de calc feraiă au losl găsiţi In Capitală, lucrările Adunării ge va f 962
relor şi de creşterea proporţiei de întreţinerea agregatelor cheie. E nc de producţie cu două săptămîui înain meseriaşii Boldeau Petru, Maior loan nerale a Asociaţiei oamenilor dc Adunarea a aprobai apoi tn una
fontă lichidă in Încărcătură cu mai voie apoi să fie urgentată montarea te de termen. şi alţii de calitate excepţională. ştiinţă din R.P. Rcmină Au pârtiei nimitate proîcelul statutului modificat
bine de J00 kg pe tona de otel In macaralei nr. 3, Aceasta, deoarece, cele D. ATANASÎL! pal academicieni, profesori u n ive r al Asociaţiei şi a al os Comitetul de
sprijinul acestora au venit o seamă două macarale existente sini şi acum Organizaţia dc bază P.M.R. de la In felul aresta planul dc producţie sitari şi alţi oameni dc ştiinţă din conducere al Asociaţiei oamenilor de
de măsuri interne ca «le pildă, co insuficiente. Din cauza lor avem dese această secţie a desfăşurat o rod ni a fosl depăşit 'una de lună. ceea ce corespondent Bucureşti şi din tară, membri ni aso şliinlâ d:n U P. Pomină, care a de
rectarea regimului termic al cuptoa strangulări. că activitate in sprijinul Îndeplinirii ciaţiei. semnat pc acad Athanase Joja. pre
relor in funcţie dc relata de încărca — In ultimele luni s a Îmbunătăţii a făcut ca planul anual să Iic Înde Prin randamente In cadrul ordinei de zi .acad Şte şedinte. academicienii fş'.elan Milei»,
re şi calităţile otelurilor ce le pro mult munca în hala dc turnare — sarcinilor economice; conducerea sec plinii cu mult înainte,de termen. fan Miicu, vicepreşedinte al Comi Mihail Uaîen, N. Teodorcscu, vice
ducem, asigurarea unei circulaţii moi fcpune ing. loan Ivanciuc S-au Îm ţiei a fost îndrumată sa ia măsurile sporite tetului de conducere al Asociaţiei a preşedinţi, prof. univ. Cornelul Pe-
bune n oalelor dc turnare după gra bunătăţit calitatea sistemului suport- corespunzătoare pentru ca fiecare EMIL HJONAf> prcz.cnlai darea de seamă asupra ac nescu, membru corespondent al A ca
fic, urmărirea circulaţiei vanelor de onfioiu $i tehnologia de turnare. echipă de turnători să poată folosi lăcătuş dc revizie Luni. 16 decembrie a.c„ minerii tivită Iii Asociaţiei, iar prof. univ. demiei, secretar general.
zgură, pregătirea ansnmbleloi de Maiştrii şi şefii dc echipă au fost in din plin timpul de lucru şi utilajele se •.forului IV al E. M. Vulcan au tri Comoliu Pcncscu. membru corespon Prin puternice aplauze, udnnarm»
turnare in timp util şi de bună oj- struiţi temeinic asupra felului cum Dc asemenea, cadrele lehdiro-inqi- mis la suprafaţă ultimele vagoncie vie dent al Academiei R.P. Ko'/iiine, re generală a aprobai tcvlnl unei t e lv-
lilale .. trebuie să urmărească fiecare ope nercşfi au rezolvai o serie de pro Statia C.F.R, Haţeg feratul delegaţiei care a participai la grarne adresate C.C' al P M IL, lo-
Aici, as vrea să Ternare că preo raţiune şi fază de lucru. Ca urmare. cărbune din planul dc producl'e al lucrările Adunării Generale şi ja varăşului Gheorghc Ghcorghm Dej,
bleme privind îmbunătăţirea tehno In alcalin colectivului de muncă anului 1963. Prin organizarea mai bu
cuparea pentru Îmbunătăţirea calită Inslvucliimile tehnologico sc respectă simpozionul Federaţiei Mondiale a (AgeipicsJ
ţii montării ansamblelor dc turnare acum cu rigurozitate. Acestea au fă logiei de fabricaţie. Toate acestea de la slalia CF.R Fialeg a stat In nă n muncii, aprovizionarea la timp
a contribuit cel mai mult La reduce cui ca pierderile dc op-d clin cauza au con ţiib uil la creşterea simţitoare permanentă realizarea ritmică a pla a locurilor dc muncă cu vagoncie
rea pierderilor de otel cu peste 11 noastră să scadă de -la 30 la sută, a productivităţii ' nuiîiCif şi pe aceas nului dc* transport şi -reducerea sta- go-jle şi materiale, minerii sectoru
la sută fată de admis. cit erau In trimestrul 1, la 13— 15 la tă biV/fi la producerea unor impo'- donării vagoanelor. In acest fel pla lui IV au reuşit să extragă tn ac?>l Semnarea Acordului privm d modul de rezolvare
S a acordat apoi o alentie deose sută In trimestrul IV'. tnnlc canlilâli dc piese 'muiate peste nul la transport de mărfuri de la în
bilă întreţinerii u tila ju lu i; graficele S-a îmbunătăţii şi circulaţia ca pian. ceputul anului şi pînă acum a fosl timp o cantitate de 11.900 tone căr a unor problem e ale regimu'ui frontierei de s-la)
tic reparaţii şi revizii s-au respectat lelor dc turnare, fapt ce a contri bune, peste prevederile planului. De
cu strictele, iar calitatea lucrărilor buit la un mers mai bun al otelăriei. La îndeplinirea înainte de termen îndeplinit în proporţie dc 100 la sulă. asemenea, rerlucînd consumul de c- rom îno-iugoslave
s o urmărit Îndeaproape. întregul co Dar, in acest sens, sini de păr are că a planului de producţie a contribuit in condiţiile respectării stricte a si nergie electrică şi gospodărind m ii
lccliv, mobilizat de organizati-a de s-ar putea face mai mult. lată despre şi faptul că rebut’..!*! a scăzut mult guranţei circulaliej. De asemenea, ca bine materialul lemnos, ei au reuşii V in eri 20 decembrie 1963 a A cordul conţine prevederi re
partid, s-a străduit să asigure o do ce este vorba Noi lucrăm cu trei 6iiI) cifra admisă. Merite deosebite avut loc Ia Bucureşti, semnarea
ui marc a unei bune activităţi la ope să obţină o economie la prclul de fe ritoare la desfăşurarea a ctivi
zare corespunzătoare a şarjelor, con categorii dc oale Grnlicul lor dc A cordului între G uvernul Repu
6C cuvin echipelor conduse de comu raţiunile de încărcat şî descărcat, s-au cosi în valoare de G-12.000 lei. tă ţii îm p u te rn ic iţilo r dc fro n tie ră
form reţetelor de încărcare s» ela circulaţie trebuie să fie astfel întoc b lic ii Populare Romîne şi G uver
borarea lor In termen cil mai scurt mit, Incit, ele să fie repartizate ju niştii Stempel Adolf şi Stronsrhl economisit in acesl an 4G2 ore-vagon. Prin munca prestată, un aport pre nul R epublicii Socialiste Federa ai celor două state pentru rezol
Pentru ca în anul v iilo r sa oblincm dicios pe fiecare cuptor, să ţină losif, care in ultimele 9 luni au lu Toate acestea. împreună cu munca ţios lo îndeplinirea înainte de termen tive Iugoslavia p rivin d m odul de
Tealizăn şi mai frumoase, ne-am pro cont de toate operaţiunile şi fazele entuziastă a întregului colectiv de a planului anual şi-au adus brigăzile varea unor problem e ale regi
crat fără rebut rezolvare a unor problem e ale
pus să ne însuşim o nouă tehnolo de lucru prin oare trec şi să evite muncă al staţie!, din rîndurile că conduse de minerii M iliai Tucaeiuc. m u lu i fro n tie re i de stat rom ino-
gie de reparaţie a velrelor, prin care lo maximum suprapunerile acestora. ruia evidenţieri deosebite se cuvin regim ului fro n tie re i de stat ro-
timpul efectiv de lucru va creşte şi Numai aşa 6e vor pulea evita în în I. CRAŞCA loan Costea, Dinu Lungu, M ihai Sima mîno-iugoslave. îugoslave.
corespondent magazioniorului Siştac Constantin,
mai mult. Vom urmări îmbunătăţirea tregime strangulările... şî alţii, precum şi loan Stănilă, şeful
continuă a regimului termic al cup — A r trebui amintit şi faptul că acarilor Lăsconi C.heorghe $i Crişan sectorului şi prim-maistru] miner foan
toarelor şi asigurarea unei asemenea hala de turnare este cu totul insufi Revizia de vagoane Simion. impiegatului de mişcare A-
încărcări care sa conducă la obţi cientă pentru numărul marc de oale mărăzeanu Dumitru, au făcut ca pla Paşca.
nerea unei greutăţi constante pe şar ce I avem şi operaţiunile ce se exc Teiuş J H S .
jă. Ne vom însuşi pregătirea podu cută in ea — intervine tov. Toma. nul anual de producţie să fie în ADELA V O IN _ S «■ !s»i
deplinit înainte de termen.
rilor de turnare cu 6 lingoliere De Uluite ori, din cauza spaţiului res îndeplinirea integrală şi Ia timp a corespondenţă
ceea ce va face oa durata turnării trlns, se scot afară trenuri întregi planului de măsuri tehnico-organiza- ta mc iaăj Ifc ] 55»
să scadă. Iar pentru îmbunătăţirea ncrăcite, sau se opreşte producţia loricc a stat permanent în alentia co AUREL A N C A
calităţii lingoului sc va respecta v i unor cuptoare. Operaţiunile de Între corespondent
lectivului de muncă de la Revizia de
teza optimă de turnare şi se va apli ţinere; demolareo, Inzidirea. curăţa
ca capacul chimic corespunzător ca- rea oalelor ocupă un volum mai mare vaqcane C.F.R. Teiuş. In fiecare lună Secţia L 11 Alba lulia ţJ iu m m ă v i
lită lii oţelului. dcclt turnarea propriu-zisă. De aceea, s-a analizat stadiul îndeplinirii pla
Toate nccslca. împreună cu asi consider că studierea posibilităţii nului M .T .O , prilej cu care s-au fă A îndeplinit planul producţiei glo La o- e.xp.o r<i(ia
gurarea din parlea furnalişlilor a de construire a unei hale de pregă cut propuneri valoroase. Ca urmare, bale pe anul 19G3 înainte de termen
unei fonie lichide cu o analiză ciri- tire a ansamblelor de turnare sepa şi colectivul de muncă al secţiei
mică corespunzătoare şi cit mai con rată, ne ar fi de un real folos. Aceas toate obiectivele din plan au fost în L H CF.R. Alba lulia. Aici planul a a q s'ie o lă
stantă. asigurarea creşterii greulălii ta cu alit mai mult, cu cit. anul a- făptuite, ceea ce a făcut ca activi
medii pe troacă la 2,3 tone, im pul cesta. secţia noastră se va dezvolta. fost depăşit la întreţinerea liniilor şi Deschisă cu cUcvq zi/c in ut mă.
sionarea executării unor lucrări de — Aş vrea să mai adaug că nici expozif/p agricolă din oraşul Hz leg
investiţii cum s in t : montarea ma noi n-am făcut lotul — intervine tov. s-a bucurai de m ultă apreciere dm
caralei nr 3 de fontă, stntia de pom Ivanciuc. N-^m reuşit să ne înca parlea v izita to rilo r. Prin la(n ştan
pe pentru părură şi celelalte, vor drăm întotdeauna In ritmul de lucru Plantări de vii şi pomi d u rilo r, numai in ultim ele trei zile.
duce fără îndoială la obţinerea re al otelăriei. Uneori operaţiunile de s-au perindai peste 1.000 dc vizita
zultatelor dorite. curăţare, demolare şi înzidire a oa Tn vederea extinderii suprafeţelor tori.
— După părerea mea, pentru a lelor au durat mult, înqreunind cir pîicnte odată cu plantările însem încă dc la intrare, p riv irile Ui
■ obline indici înalţi de utilizare este culaţia lor în grafic. Pe viito r ne vom ocupate cu vii şi pomi, gospodă nate co utilaţi dc îngrăşăminte or sint atrase dc cele două panouri
necesară, In primul rîncl, o buna or strădui să remediem acest neajuns. riile de stat din regiunea noastră ganice şi minerale. cu eviden\ia(i, lu cră to ri care prin
ganizare a muncii — arată ing. Cos- Dar, la acest capitol un ajutor pre au plantat mari suprafeţe. Spre e- clo rtu l lor au con tribu it la dez iri fo to g ra fie : Vizitatori în faţa ştandului cu exponate din sec
tea. Iată cum procedez eu. înainte ţios ni 1 pol acorda şi lucrătorii sec- xemplu, în acest an au fost plan Pentru îndesirca plantaţiilor de voltarea a g ric u ltu rii raionului. Am torul zootehnic.
de începerea lucnilu-i, informez maiş Inq. GH. COMŞUŢA tate 42.000 viţe pe suprafaţa dc 7 pomi şi a completării golurilor nu reţinui cilcva nume printre care
trii şi şefii de echipă cu sarcinile ha Pentru a asigura o bună creştere fost plantaţi peste 10.000 de pomi Paulin P itv, preşedinte al G A C. EXTINDEREA PLANTATIIIOR P0f
ce re slau în fală pentru ziua res (Continuare tn pag. 3-a) şi dezvoltare a acestora au fost a- din diverse specii şi soiuri. din Peşteana. A rm ie Mihâi/esc, b ri
gadier de ci mp la G.A.C, din Sin-
pclru, Ilic Dăncscu, colectivist din C0LE ÎN RAIONUL U A Ţ E
Boşorod, Marfa Mcdre-a. inginer a-
Instructaje gronorn la G.A.C din Haleq etc.
Exponatele prezentate oglindesc
pe teme agricole realizări im portante obfinule de că
tre gospodăriile aqncolv colective
Timp de 3 zile, Ia gospodăriile a- In toate dom eniile de activitate. De
gricole de stat din Ge!m.a-r şi Orăs- pildă, la ştandul cu produse vege
tale alentia v iz ita to rilo r este rc-
tie, se desfăşoară un instructaj cu
tinu lă dc cilcva exemplare de ştiu-
brigadierii zootehnici din gospodări recoltaţi de la G.A.C. din Boşorod x S i> :
/e/i din porum bul dublu hibrid 101.
ile coleclive din raionul Orăştie La
acest Instructaj participă 29 briga (producţia realizată a losl de 3200
dieri zootehnici, iar lecţiile şi apli Ug. la I\q.I. Gospodăria colectivă
din Hafeg a expus g riu din soiul
caţiile practice sint conduse de spe
Scotospelca, soi la care s a obţinui
cialişti din cadrul raionului. Scopul o p ro du cte de 2 024 hg. boabe la
acestui instructaj este de a ridica hu. O Impresie dcnschdâ produc
permanent nivcluJ aolivilălii ce se exemplarele dc c a rto li din soiul co
desfăşoară in sectorul zootehnic. mun, p:ovcn/f/ dc ta G.A.C. din
Clopotiva. La acest soi s-a obţinui
*
o producţie dc 16 970 kg cartoli
Din in iţia tiv a C onsiliului a gri la ha. Suit expuse, dc usemenea,
col regional, ieri a început la exemplare dc sicclă furajeră, cul
M in tia un in s tru c ta j pe tema tură la care co le ctiviştii din Săla
şul In le rio r au obţinui 51.260 kg
c u ltiv ă rii sfeclei de zahăr. La
la ha. Axc/nc/ica exemple sc mai
acest in stru cta j, care va dura 4 pot da încă mullc. im p o ila n l c^le
zile, p a rticip ă brigadieri şi a lţi Insă că c ’e constituie o dovadă a nothan, Potaie, Croiesc. Pălul si şî gralice. care ilustrează realiză
co le ctivişti din gospodăriile agri p o sib ilită ţilo r e x iile n ic . de a spori altele, expuse dc gospodăria co rile mai im portante obţinute fn <v
considerabil producţia vegetală in lectivă din fliu t Alb. Peşteana şi
cole colective cultivatoare de Priveşte mărirea producţiei anim a
gospodăriile colective dm raionul Sarm iscgeiu2a exprim ă rc/.ullaicle liere
sfeclă de zahăr din regiune. In
Haţeg. obtinulc In acesle u n ită fi pc lin,a N um ărul însemnat de exponate
prim a zi a in s rn e ta ju lu i, ingine tn siondurile expoziţiei sint pre de zvoltă rii şi în tă ririi unei im poi- (peste 200). rele 160 Ia le g,alb, q r j.
r ii loan Giosan şi M ircca Silves zentate apoi îngrăşăminte chimice lanle ram uri de producţie, pom i Inele şi mulajele. dcmnnst ren/â
tru au v o rb it despre im portanţa care cu citiva ani in urmă nu erau cultura realizările r,blm ule de cât te gos
acestei c u ltu ri pentru economia cunoscute in agi icul tura raionului tn ce priveşte sectorul zootehnie. podăriile colet live <lin raion pc l i
naţională şi despre ca racteristici Acum insă e!c sint un la rfo r hotă- In ştandul respectiv sint expuse nia în tă ririi lot econom ico-m garu-
rito r în sporii ca recoltelor. mulaje care reprezintă rasele dc zr. lorice.
le terenului care se pretează cul
Delicioasele mere din soiurile fo animale răspindite in raion, mostre
In fotografie : Blocul nr. 8 din Vulcan, in care s-au mulat de curind 40 de fam ilii tu rii sfeclei dc zahăr. A. P O T O rilA