Page 7 - 1963-12
P. 7
Pag. 3
N r. 2773 Drumul socialismului
liniare operativă şi concretă Vom inlcnsiHva rii mul
I I
de execuţie pe ş a n tie re
u confetiirţa organizaliei (!c partid planurilor de muncă, care să cuprin Cste pozitiv faptul că a existat pre
dc ta Uxplor,tarea minieră C'eitej, dă rele mai importante aspecte din ocupare mat mare pentru aplicarea
Cunoaşterea din timp a sarcinilor servicii du» cadrul trustului şi Ingî-
printre principalele prolileme dezbă viata sectoarelor. Aceasta î.n mod in viată a holâririlor partidului. O r de plan ce ne reveneau în anul 11133 no'ilor şefi-adjuneţi li s-a încredinţat
Wr ^ 6 ^ 3 8 3
tu Io a fost si aceea a preocupării pe <lr osebit după ce s-a observat că li ganizaţiile de partid, au muncit mai 7 v -- U W'*- a dat posibilitatea conducerii Kiuciua urmăririi şi coordonării anu
•
*
care a ovul-o comitetul de partid nele birouri ale organizaţiilor de bine cu activul fără de partid. m
T.R.CMI, să inlocmcască un plan mitor lucrări rămase h» »irmă. astfel
fată d.*» îmbunătăţirea activităţii fie bază n-au asigurai respectarea pla orqanizatiilc U T.M. şi sindicale. în “ ^ 7 y- M.T.O. ale cărui prevederi să con ca piuă la sfîrşiud anului ele să
cărei organizaţii de bază. Delegaţii nurilor lor de muncă. vederea educării m uncitorilor din ex ducă la o mai bună organizare a
Ia conferinţă au apreciat că în aceas De exemplu, tov. Ion Hnict in cu- ploatare lucru dovedit de numărul muncii şi la o im hnnulălirc treptat.i poală li dale în folosinţă. Ca urmare,
tă direcţie s-an nbthv.it rezultate fru vîiilnl său s a relcrit la felul cum a lot mai mare al tovarăşilor care au siln.»|i/i s-a redresat mult, iar la sfir-
moase. De altfel. îndeplinirea inte fost ajutată organiz.alin de partid clin cerut să fie prim iţi în partid, precum h procesului dc produclie. încă de sihil lunii octombrie s-a creat pre-
grală a planului în cele Ifl luni in*, seclorul I mină, să-si imbunalăţească SÎ de rresleroa combativităţii care la Începutul anului au fost întocmite iniza predării a încă 511 aiiarl.m»ente,
cute, justa rorolare :i principalilor munca. In luna ianuarie, a spus ci, s-a reflectat în discuţiile purtate. grafice dc cxcculie pe obiective. Pen iar pînâ l.i Mirşilul lunii decembrie
ird ira to ii, sini tocmai ir/n lta liil biroul organizaţiei de bază di:» acest Activitatea îmhunălătila a comite tru mecanizarea transporturilor pe inlroq planul do stal va fi îndeplinit.
m in e iî organizatorice ci politico des sector scăpase din a'enlic probleme tului si a orqanîza|iilor dc parlid a verticală s-au achiziţionai utilaje do $i iu anul v iilo r sarcinile ce ne
făşurată fie comitatul de partid şi <Io le muncii politice şi ale activităţii de condus la realizarea sarcinilor de capacităţi mari şi in acelaşi timp s-a stau îu f-ţ|ă sint mari. In afară de
organizaţiile de bază, rare au condus producţie. In luna respectivă, nu s-a producţie, l<i o bună corelare a in di urmărit ca cele existente să fie fo circa 1.000 apartamente, se vor con
cu mai multă competenţă ailivilate a linut adunarea generală prevăzută in catorilor de plan losite la capacitatea nominală. De ase strui numeroase obiective social-nd-
economic â. planul de m um ă şi nici şedinţa de In concluzie. Iov. Andrei Cerven- menea. au fost organizate cursuri de turale. Ca o condiţie principală a
Aceasta <r> drţpi'inile în mo.I deo birou. Comitetul de pui ticI a format ro v iri a dat unele indicaţii pentru calificare de scurtă durată, s-an ame îndeplinirii şi depăşirii planului pe
sebii din îndrumarea permanentă «i imediat un colectiv din activul său desfăşurarea muncii de viitor a or najat aleiiere pentru pref.ibricaroa tuiul IUG4 este terminarea tuturor
concretă pe rare a asiriural-o rom i. care a primit sarcina să analizeze ganizaţiilor d" partid. Astfel. s au unor elemente de construcţii etc. i onstrm liilor prevăzute a sc exe
teIiii de parlid conducerii evoloatării. activitatea acestei organizaţii la fala accentuat sarcinile ce revin organi Cu to.de măsurile aplicate, rezul cuta anul acesta. Do aceea, fu pro-
în sedin|r!e «-ale, comitetul de partid locului şi să o ajute in lichidarea zaţiilor de bază pentru creşterea ro % tatele obţinuţi' in II luni de activi zo;i‘ ne îndreptăm toate eforturile îu
a analizat cele mai importante ’^ro. neajunsurilor. Concluziile colectivului lului lor de conducător, pentru întă tate nu stn.l pe măsura cerinţelor. In sur** această problemă şi concomitent
b|eme de producte <urn sî■»t intru- respectiv nu constituit apoi obiectul rirea disciplinei dc parlid şl de slal. VUM JjQ • 3%-- această perioadă n-am reuşii să pre r.e lucrează la 900 apartamente cc
ducer«a le hn irii şi procedeelor teh unei şedinţe de comitet la care au V o rlii'o ru l a sublînial necesitatea în ?■■■■ dăm decit 1701) apartamente. 40 săli
nologice noj, care a avid drept urma tăririi si pe m;ii depărta a organiza : ţS H L M , de clasă, drumul Ceoaqiu— C.eoaţpu eonsliluie front de lucru pentru anul
re extinderea perforatului merarde, ţiilor de partid. în caro scop trebuie Băi. un dispensar veterinar la Simc- vuitor. In următoarele zile in ora
aplicarea procedeelor de armare cu Conferinţa de partid să se de,T o mai mare atent ie creş ria şi altele. Pală de posibilităţile şele Vulcan şi IV trila sc vor începe
de la E. M. Certej existente aceasta înseamnă putui. Cu
înlocuitori ai lemnului de mină ra : terii Şi educării activului fără de Intrări la încă 100 apartamente.
beton monolit, bolim i armarea me pailid. educării comuniste a tinere Penii ii ca in anul v iilo r munca
toate că în trimestrele II şi III s-a
talică cu Mnă ( V, si oltale. tului. precum sf îmbunătăţirii stilu să se desfăşoare în bune conditiunî
muncit mai bine. totuşi nerealiză-
Ea rîndul lor, n rq a n i/a liil* ita bavâ participat toate birourile organizaţi lui de mumă. Pentru aceasta. comi- rile mari din trimestrul I n-au putut vom lua încă din vreme o seric de
nu dezbătut de asemenea în adunări ilor dc bază din exploatare. Aceasta ţoiul de partid si birourile orgauiza- i « c -a S f® li recuperate. măsuri tehnicp'Orgapizatorirc. Piua
Generale problemele de bază re re a condus la îmbunătăţirea muncii or l i ilor de havă trebuie să se ncune cu la I decembrie vor li întocmite loate
ridicau in fala sectoarelor cum si;it ganizaţiei de bază a sectorului I şi mai mare răspundere de pregătirea • Jr > 4 ■* %*J t ir Analizând situaţia dc pe fiecare proiectele dc organizare a şantiere
d " exemplu întărirea disciplinei, or- a avut o influentă pozitivă în «activi- adunărilor qenerale. a plcnarc'or, rineţea şi precizia — tată ce cn raclerizc.izâ munca muncitorului lîm- şantier io parte se constata că mai lor. Lucrările vor fj exlinsc pe b ri
ctanizaro* mai temeinică a m um ii tolca dc viilor. care să devină o adevărată scoală ştrii. şelii de lot şi chiar şefii dc găzi complexe şi dc specialitate, cu
plar de mobilă Ghcorghc Turco, de la U.L. dui Brad. Dind numai lucrări
e ‘c. Orqoni/alia de bază din cadrul Disculînd in mod critic si autocri pentru fiecare membru si candidat fîc bună calitate, cl reuşeşte iu acelaşi timp sâ-şi depăşească zilnic pla şantiere n-au muncit cu suficient plata in acord global; SC va extinde
secţiei explorări de exemplu. doMâ- tic, unii vorbitori au arătat că deşi de parlid. De aceea, problemele care simt dc răspundere, că n-a existat metoda de urmărire a consumului de.
surlnd o sustinulă muncă politică si comitetul do pailid şi-a imhiinălăţit urmează să fie dezbătute în adunări nul dc nroducllc cu 3 la sulă. din parlea lor o preocupare susti- ore pe fiecare apartament. Tn procesul
de îndrumare a a rliv ită lii secţiei, a slilul do muncă, Unind cu regulari generale, să se nleaqă bine. Iar ma nulă pi'ntrn urmărirea felului cum dc execuţie se vor introduce şi me
pus un accent deosebd pe organiza- tate şedinţele stabilite in planurile terialele trebuie pregătite temeinic sînl executate lucrările. A existat tode noi de muncă. Circo 500 aparta
rea unor brirtăzi de înaintări rapid-"», (ie muncă şi m ilitîm l pentru respec pentru a crea baza disculi'Jor. Concurs „ Cine ştie prea pu|in interes pentru organiza mente vor fi executate cu ajutorul
care ulterior au reuşit să obţină ina- tarea principiului muncii colective, Referindn-.se la problemele de rea şi aprovizionarea punctelor de eolrajelor glisante; se vor confecţio
in lă ii în qaţem de T.>-31» m l. p*-* lună. au mai fost totuşi cazuri cînd unii orodnclie. vorbitorul a insistat asu Conducerea întreprinderii regiona clasat pe locul I a prim ii un premiu lucru cu maleriatc. Pe alocuri chiar na suporţi uscali pentru pardoseli,
In vedere,-, imbunăl j|ir ii ar ’ i vilâţil membri ni comitetului nu şi-au adus pra ratificării şi ridicării ratificării, le de electricitate Huncdoara-Dova, do 500 lei. col dc pe locul doi 400 calitatea lucrărilor a lăsat dc dorit. vom prefabrica pe scară largă u n d o
organizaţiilor (ta bază dună cum an contribuţia, pe măsura posibilităţilor, m uncitorilor rare trebuie să stea în a orc|:»niz.al în ziua de 2b noiembrie lei şi coi care au ocupat locul III. Aceste lipsuri interne, precum şi une elemente de construcţie. îar pe ş.m-
arălat tovarăşii Dumitru l.uca, Păun la elucidarea diferitelor prolileme n- alcnlia org on i/aliilo r de partid, ştiut a.c. un concurs „Cine ştie etşligă“ K00 lei. le caii/'' obiective, au generat pe liere armăturile metalice vor f» con-
Corlrescu, Valentin l’oicnar. Gherinan naliza'.c do comitet. In conferinţă s-a fiind faptul că o calificare înaltă ne teme de N.T.S. La concurs au par Regretabil este Insă faptul ta inq. şantiere întîrzierî mari fală de gra Icclionale centralizai.
Roman. Sunion Murruş şi alţi*, comî- arătat concret că Iov. Ghcorghc Mo- duce Ia realizări tot mai mari. ticipat un număr dc 6 muncitori elec Cornel Mîrza, şeful secţiei reţele ficele de execulie. Şantierul din Deva
tetu! de partid a acordat o mare a- qos. Iosif Puica şi alţi membri ai S-a insistat asupra muncii pe care tricieni de la diferite secţii din ca Deva st !ov. O nlliu Nequlel. şeful o rămas restant cu 207 apartamente, Măsurile care se vor aplica încă
tenlie întăririi tuturor orqanîzaliilor comitetului dc partid, puteau să ajute trebuie «ă o desfăşoare organizaţiile drul întreprinderii. secţiei construcţii şi montaje Deva. şantierul din brad cu 09, cel din dc la înr^piitni anului, cit şi pe
de baza si în special a celor mai sla mai mult la rezolvarea problemelor de partid pentru redoverea continuă Concursul s a desfăşurat In fala a nu au participai cu oamenii lor îa Călan cn .18 ele. parcurs, ne dau garanţia că planul
be din punct de vedere numeric, la analizata. dar că uneori ci n-au par- a croiului de rost. care fală de po peste 70 dc muncitori de la sec concurs, deşi în sectoarele lor do pe anul Itifi4 va putea fi Îndeplinit
baza net ivi lăţii desfăşurate pentru licipat :iiri măcar la discuţii. sibilităţile şi rezervele exploatării se ţiile întreprinderii din regiune şi a aclivitaie se încalcă cel niai dos Situalin creată n dat de gîndil con cu succes.
Întărirea organizaţiilor de bază a Modul in care au fost de/bălulc menţine încă ridicat. In această di- avut drept scop cunoaşterea cit mai normele de tehnica securităţii şi se ducerii T.R.C.H. şi in urma unei şe
stat ap lin ro-i în viată a d o tă ririi problemele în cadrul conferinţei, n- ro ilie osie necesar să se desfăşoare bine o normelor de tehnica securi piodnc m ii des avarii. Conducerea dinţe de analiză a muncii care a Ing. GNEORGHE SEfCR
C.C. al P M R. din aprilie 1032. nnliznrra temeinică şi cu răspundere a o temeinică muncă politică de masă întreprinderii va trebui să ia mă avu* loc acum două luni s-an luat direi torul Trustului reqional
Rezultatul muncii politice şi ru llu - activităţii desfăşurate de comitetul nouţin ca fiecare comunist, fiecare tăţii muncii. suri pentru a combate astfel dc aii- o seric dc măsuri. Tuturor şefilor do de construcţii Hunedoara
Cei şase concurenţi — Yasilc Mîn-
rat-edur olive desfăşurală în nudul de pariul, a reflectat rresleroa mn- salariat să înpdeană pe deplin im zat, scrlin Deva. Viorel Malncanu,
tovarăşilor din activul fără do partid Inrîlălii politico a membrilor de pui tanla îndeplinirii acestui indica hulim
si a tinerilor n!emisii, s-a reflectat partid, a orqnnî/aliiior de bază. tor de plari, să cunoască bine cle secii:) Valea Jiului. Vasile Pnlcău. Concursul a fost util nu numai
în numărul din <o în ce mat mare Acest Ioni a lost apreciat de cairo mentele ce concură |ţ1 reducerea pre secţia Hunedoara. M iron Miclca. sec pentru concurenţi ci şi pentru parti
de muncitori care solicitau să lie Iov. Andrei Cervoncovici. secretar al ţuim de cost. în acest fel aducin- ţia Gnrabar/a, M iric a Nislor şî Oc- cipanţii care an avut astfel posibi Sa construiesc noi blocuri
primiţi în partid. Astfel. în perioada Comitetului roqional Hunedoara al du-şi o moi mare rontribulie la iof- iavian riorea. secţia Alb<i Iu lin — litatea să î m o(o şi pe acraslă raîe
care a trecut de l,\ alegerile din nmd PAI R., caro. Inimi cuvjnUd în i i u b '- :ieur*a produselor. au primit cîte G inUcbâri. Prezenţin- cum trebuie să lucreze în instalaţiile Oraşul Lupeni îşi schimbă treptat a d ia a încă trei blocuri, cu 90 apar
lOHll. organizaţiile de bază s-au întă ioroti lucrărilor conlorintei. a subli Ridicarea echipelor rămase sub du-se in fala ju riu lu i format din ing. oîoclrho pocirii prevenirea avariilor înfăţişarea. Cartierul de lo ruin lo tamente. cc vor fi date in folosinţă
rit orîn primirea a 71 do noi membri mat că a croşeuI simţul dc răspun Pl in la nivelul celor evi.b nliale, asi Petru Nimarâ. examinalor. loan I la- M respectarea N T.S Itraîa II sc va completa amil viilo r rn anul viitor. La d.*»ta actuală, blocurile
şi 52 candid »|i eh pariul din rîndul gurarea unei mai bune asNtanle teh Icgan, ing. şef adjunct şi Glioor(|l:e numeroase aparlamenle. De rurind. C!-l, C-2 şi C*1. sc găsesc Intr-un sta
dere' al membrilor de partid în iiulc- GLfC.OR ANDONE ronMr ic lorii şantierului nr. 7 al
celor mai deslomicî muncitori. pliuiroa sarcinilor economico şi poli nice la birurile dc muncă si crearea bălan, şelul producţiei, patru (oncu- diu avansat de execuţie. Cn bune
do condiţii mai bune de muncă şi ic ilii au dat răspunsuri exacte S-n corespondent | T.R.C.H. dm Lupeni nu început exe- rezultate la construcţia acestor obiec
Mult a" vorbit delegaţii Ia rnnfo- tico. Aceasta s-a observat din faptul
viola trebuie de asemenea să stea (recul apoi la înlrebările de baraj tive au muncit brigăzile conduse do
rîiită şi despre* modul în care comi (a membrii do pailid aloq cu discer-
In alenlîa comitetului de portal Spre tn urma cărora pe locul I s-a situat Nicol.ie Popescn, Constantin Alexan
telui du partid a îndrumat organizo- numîid problemele şi Io ridică în n- dru, Vasile Miircşan. Gheorglie Ca-
tiile de bază prn 'rn desfăşurarea li dunărilc qenerolc aşa cum au lăcnl-o a(<Mc p m b 'o x o să tio orientală ac Viore! Hatneann. pe locul II Vasiîo !P IQ > ^ Y * imEI0>4 O IH F II trinoiu şi Constanlîn I. Mocanii
nei, neînljeu'.pio muriri polîlioe in M în timpul desfăşurării conferinţei. tivitatea tuturor roniuniştilor şj a or Mînzal i«ir pe Jocul III M iron M i V A L E N T IN CIRSTOIU
sprijinul producţiei, pentru întărirea Vorbitorul a remarcat dc asemenea ganizaţiilor de masă. ilea şi Vasile Palrău. C onairculid IV A N DUMITRU — BrAnîşra : lozincarde, scăpări de rimă şt ritm.
Pcezia trimisă redacţiei atestă reale In cealaltă poezie. Noapte de corespondent
şi respectarea disciplinei do partid, făptui că organizaţiile de partid au *
înclinării spre versificaţie. Ca n a toamnă", se resimt serios influen
a tuturor normelor vio lii interne de muncit mai bine, dczbătînd cu răs C a secretar al comitetului de pariul Schimb de experientâ putut fi publicată deoarece, in stro tele poeziei clasice eminesciene şi
partid. Astfel, birourile organizaţiilor pundere şi competentă problemele de la r. M.’ O r l o j a fost reales tov. fele ei, n nli reuşit să transmiteţi ci coşbuciene.
de bază au fost îndrumate $i ajnlnlo politice şi economice cc au stat în Avram ’ I ilipaş. Din iniţiativa consiliului agricol titorului cele mai sc.nnificativ e ele Trebuie să lucrali pe viitor cn mai
să-şi desfăşoare activitatea pe baza fa|a exploatării. R. B l1 DIN raional, iu ziua dc 29 noiembrie a.c., mente ato temei alese. multă a Ion lie pe fiecare vers. să ale* Consulfafie şfiinfifică
a fost organizat la Orăştie un sclumb In poo/ie. in primele strofe, tr.i- geli cele mai potrivite imagini pen la G.A C. O răşfie
de experienţă pe tema creşterii ani lati o idee. cn apoi. iu următoarele, tru redarea ideilor, să impuneţi mai
Adunarea pentru dare de seamă şi alegeri malelor la care au participai ingineri s-o abandonaţi şi să trecoti fără nici mult slilul propriu versurilor pe care Duminică, I decembrie ac., la
o legătură la alia. De asemenea, Ic ro m p im d i.
din G A.C, tehnicieni agronomi şi G.A.C. din Orăşlie. a fost organi
în organizaţia de bază din G.A.S. Aooidul de Sur. medicii veterinari din raim». aveţi o serie de exprimări cenfu/e SANDU BA LÂ CEA NU. T Ă V I M ÎN zai»'» o consulialie ştiinţifică pc tema
IMro'ete n lil a şi a V-«i) şi repetiţii DOI A NU. DUMITRU POPE: S O I —
Cn acest prilej, participanţii la „M etode noi in creşleroa taurinelor*.
de cuvinte supărătoare. M m iriţi r ă la n ; V IRC dl. STOriNLSOI, ION Consultaţia a fost susţinută de că
Bilanţul poate fi şi mai rodnic ma de vaci a G A S. din Gelmar. Aici mai mult pe vers. câutali să reali SOVRLA. LM IL ARMÂfşLLU — I Iu tre^ prol. Gheorglie Dincă de la ln-
schimbul de experienţă an vizitat for
n e< loara; G fl LOR CU IC VLÂ DOI A N 11
fru
zaţi
imagini
poetice da re şi
li s-a demonslrat lelnl cum slut În moase. — Sebeş; N K U I.A L HI MOR — Si- slilulid de cercelări zootehnice din
In adunarea de dare do scamă şi ficat, iar brigăzile a l-l a Gusn şi a C orn m i. preşedintele comiletuluî sin grijite şi hrănite animalele, li s-a I L C W A $TC.rA\T:SCU — Călan: tneria ; Cd lEORCdlE ItlLDLA — II.»- Bucureşti, In fata a peste 100 co
Alegeri a organizaţiei do bază de In l'd a boz au depăşit producţia cu dicatului, inq. Gheorglie Miliăiescu. vorbit despre metodele folosite <le Versurile întitulate „Un pom" şi pria : Versurile pe care le-ali Irim s lectivişti si cadre tehnice care muu-
Ci.A S. Apoldul do Sus, talonul Scbos *'H5 şi res|)ectiv 265 leg. struguri la şeful serviciului plan produclie au înq rijitorii-m ulgălori pentru obţinerea „Tinereţea poetului" au cald.di in redacţiei n-au putut (i publicate. A- cusc in sectorul zootehnic al gos
au fost dezbătute unele prolileme d ■,* ba. făcut lolodală propuneri menite sa unor producţii sporite dc lapte. re priveMe ritmul, rima imaginile renstn dcouiere eon|in incâ multe podăriei.
marc insemnâlata. Anul trocul, co Vin dezbătută a fosl şi ac4ivilnLM ducă la sporiica producţiei şi 13 lotosite. Dai păcate, analizate din stinriăcii. sini d<'ficilai*e în rera cc Cn acest prilej, numeroşi colec
pliveşte' metrica, rima şi ritmul, con
punct de vedere al conlimdutui, ele
lectivul «icosIci gospodării a realizat comuniştilor din sectorul zootehnic. tivişti au pus diferiie întrebări le
ielliuirea ei ; să se execute în sec un spun mare lucru Din arest mo ţin o seric de expresii improprii
beneficii peste plan iu valoare do )nlr-o adunare lărgită a orciani- „ Concertul “ tiv* nu au putut fi puhtirnle. limbii. gale de îngrijirea si brânirea anima
torul zootehnic mai multe lucrări rh
170.00b lei, iar în anul acosta s au z.aliei dc bază — a «îrfilat muncilu- Vă sfătuim rp în vrtoareh* crea Vă sfătuim să le d m a ti mai mult lilo r, înlrebări ta care consultantul
mecanizare, să sn acorde o mai ma ta Băiln
obţinui rezultate şi mai bune. V o lu n 11 loan Drăgliilă — s-au Inul o ţii să căululi izvoare, do inspira operele poeţilor noştri clasici şi con a dat ample răspunsuri.
ro atenţie ridic «1 rii niv elului profe
mul beneficiilor (peste cel planificaţi seiic de măsuri pentru o mai bună Simbătă, 30 noiembrie, pe scena ţie mai apropiate, mai fireşti, in temporani. să vă alegeţi cu mai mult O ademenea consultaţie va avea
însumează 500.000 Ici. iar la preţul organizare a muncii în so d o m i zvi sional «il celor care muncesc la for căminului cultural din Uailu, forma munca si viul,» oamenilor din jur. diseernămiid temele, să vă aple loc astăzi 1 decembrie şi la G.A.C'
male de animale, l'i a'i propus In ţia <le estradă a clubului muncitoresc ION ril.lM O N - - D rim hur: Poe caţi cu deosebită atenţii' asupra lie-
de cost s ou realizat economii în va oiciune. S-a stabilii p lin ire altele; din Siboi, unde vor participa si co
loare de aproape 700.000 lei. introducerea gr'alicului de product’O acelaşi timp ca in v iilo r activitatcvi al sindicalelor din Deva a prezentat zia ( ii titlul înlă |i. omule, pute rărni vers pciilm n i du strălucire, lectivişti care muncesc In sectorul
prospeţime. Ar li lupe să apelaţi iu
rea...*' conţine un me-.aj rnnhniipo-
Kiroul organizaţiei do bază a corul l<i fiecare loc de muncă ; rafii com comuniştilor şi a ce!orl<dli munci uu spectacol cu programul muzical zootehnic al altor gospodării colec
tori de la secloru! zordehnic să sl-.'i intitulai , / o i k t i tul tinereţii” rai», de mare ael hdilide : lupta pen mai mare măsură la ajutorul (('icu
unor tovarăşi d.u conducerea gospo plexe de furajare; mulsul vacilor la tru apărarea uârii. Aresta insă nu rilor literare ce si desfăşoară a c tiv i tive din satele apropiate Sibotnlui.
mai mult in alenlia organi/alioi d i Specia» olul. la care au participat
dăriei să prezinte informări asupra orc li x e ; respectarea cu strictele a o liriiw m s prii» mijloacele artistice tatea in tocnldălde in care domici-
mersului diferitelor lucrări. In adu pioqr,imului de grajd ; evidenta ba/ă. numeroşi oameni ni muncii, s-a bucu proprii poeziei. .Astfel, versurile con lij|i, acolo unde acestea există. IO A N IC N A
nări generale ale organizaţiei de ba/.â sirii dă a montei şi tătarilor dc. Dă V. P i l AN rat de sucrc.-;. ţii» mulle expresii prozaice, unele V. u n s corespondent
şi In şedinţele de birou au fost n- ltuită acestui fapt. a muncii în g ri
nalizate probleme importante ca : jitori lor— mulgători. piuă la 2 a
desfăşurarea lucrărilor agricole, ca noiembrie noi am realizat o produc* S M.T.. şi realizările unor înslilulii Ca şi în al li ani. multe cămi-
litatoa lor. executarea do reparaţii |ii> medie dc ÎU00 litri lapte pe cap ş tim lilu o de cercetare. De ao'ea. i»i> culturale nu organizat cu
de calitate la tracloare Şi maşini a- de vacă furajată Aceasta iui reflec Festivalul filmului pentru acest prilej mici expoziţii agricole
acetic filme trebuie văzute de că
grîcole ele. Totodată, la propunerea ta Insă posibilităţile ce le avem. tre toţi cursanţii invătăm iiitului ag ri In Incinta căminului cultural cn ex
biroului au fost alcAluile de cutr* Vacile gospodăriei sînt bune. dc col, de mecanizatori, crescători de ponate. plânşi', grafice, care sa ilus
conducerea gospodăriei cileva co nisă şi n i o valoare zootehnică r i «â cunoască cele mai noi şi valo te, aqro/.oolehnii o, de educaţie sa animale, lucrători din unităţile agri treze succesele obţinute de unităţile
lective formale din coi mai buni me dicată Puteam deci obţine o pro roase crt'dlii a!e a n o n ijlo g ia lic i ţa nitară. spo ilive ele, cole de stat. Programele de lilme pc agricole din comună si d»n regiune,
rii noastre şi ale celorlalte ţări so panouri ale fruntaşilor din G.A.C
canici. care studiind la fala locului ducţie mai mare TMo adevărat că Lieiare cinematograf săt.'M" va teme agricole trebuie prezentata
&:lua|ia din fiecare soc|ic sau trup iu primiiI trimestru şi clnar în vară cialiste. creaţiile progresiste ale ci- prozelita săphunîual două programe spectatorilor de către ingineri, me tologa70te ş.n. Bibliotecile săteşti,
aparţinător gospodăriei au stabilit gospodăria n-a dispus de cvmtilăli nemalogralioi altor ţări. Vnr rula in compuse din lilm e arlNhco In pro - d iii veterinari, tehnicieni şi alţi spe cooperativele an organizat expoz.itii
această elajiă numeroase filme, ade mieră. filmul documentar şi jurna n i cârti politice, beletristice, cârtişi
măsuri operative pentru folosirea ta suficiente de furaje Dar. tot alit de vărate opere ale artei cinemalogra- cialişti, pentru ca spectatorii să tra broşuri do tehnică agricolă, din ra
gă maximum de învăţăminte tu urma
maximum a capacităţii de lucru a adevărat este că $1 cele de care am lice. ca : „I.iipeni-29*, .,Printre oanv.*ni lul de actualităţi. vizionării lor. După vizionarea aces mura cerealieră, pomicultură, vili-
tractoarelor, pentru reducerea chel dispus n-au Iost folosite destul do buni". ,,.A fost prietenul meu". „C e Sarcina organizării „fe s tiv a lu lu i" tor filme pol li org aii'/n lc discuţii ruliura snu creşterea animalelor,
tn comună revine consiliului de con
tuielilor pe unitatea de produs. D i- «lubzjiil şi economiros. Nu rare «iu rul n-are gratii", filme ce infîihşoa- ducere a) căminului cultural, care, n i participanţii. (Icoanu c numeroase după specUicul producţiei locale.
torilă acestui fapt. m c m n i/a fo n din fost cazurile etnd s-a făcut risipă frsUtfîtfw ză prin imagini emoţionante erois- trebuie să desfăşoare o largă mun metode noi. arătate in filme, vor Cine.nulogrnlole siluale iu centre
rîndul membrilor de partid cum sînl de furaje, cind programul de grajd mul coim niişlilor in lupla pentru li că educativă pentru mobilizarea putea fi aplicate cn s iw c s in un i le de comună au obligaţia Cn in pe
bertatea şi fericirea celor ce mun rioada festivalului să facă deplasări
Dumitru Pophmos. Io,in IMrlbm. n-a fost respectul cu strictele, cind populaţiei Ia speclacoleie cinom.i- tatea respectivă, ducind la creşterea
cesc. în construirea vieţii noi. re producţiei agricole. in satele apropiate pentru prezenta
Ohoorghe Ghibeb.ru şi alţii au m ui- unii în g rijito ri mulgători, ee-i drept flectă patriotismul socialiM, umanis .lografice şi valorificarea deplină a rea spectacolelor cu filme. Având
Şd sa depăşeasră planul de oro fim .- p u fn i la uiimăi. au dat dovadă de mul profund al omului se< iolătii so- mesajului de idei al filmelor. Consiliile agricole raionale au d a ajutorul direct al sfatului popular,
t ie na re tractor. In felul acesta. pe indisciplină. Acestea sînl doar cileva Cialiste Cle vor Însufleţi masch' Este bine ia pe baza lemalicii fil toria de a orienta şi îndruma ca (onduccrea căminului cultural tre
tMat gospodărie, s mi realizat JK 347 din cauzele care au condus la ob- muncitoare din sale' la săvirsire.» do melor să se inilieze acţiuni aprecia drele de specialitate spre o a c tiv i buie să organizeze in mod judicios
tate
multilaterală
lilmu! docu
cu
ere tractor, fală de ‘*7.50(1 ore Ira:- lineroa unei producţii nu îndeajuns noi lapte, demne de constructorii so te de soertalori, ca: prezentări de mentar agricol care ajută po oamenii deplasarea utilajului şi asigurarea
lor cit s a planificai. In acelaşi tunu. de corespunzătoare. Vinovată de e- cialismului. filme, simpozioane, şeii de între muncii din a g ric u ltu ri >ă înţeleagă nuor spectacole reuşite cu participa
prin sporirea piod nelivita lii muncii, xistenla acestor neajunsuri se face festiva lul film ului pentru sale se bări si răspunsuri insolite de pro mai bine şi să şi însuşească n u c - rea n»ar;i majorităţi a populaţiei.
iecţii dc lilme. concursuri gen ,,Cine
rr^ lii) de cost realizat pe ură trac şi oiganiz.alia dc bază Ca n a in* organizează tn perioada I decem ştie, răspunde" pe marginea unor lirilc ştiinţei şi tehnicii agricole. Sc ştie câ eficacitatea spectacolu
tor a (ost redus c il (>, | 5 Ici. Icrvenil întotdeauna cu destulă o- brie 1961 — I I ianuarie 1961 şi se filme, spectacole speciale pentru le- festiva lul film ului pentru sate ne lui cinematografic depinde in cea
mai mare măsură do calitatea pro
Obţinerea unor producţii sport'e pw ati vitale pentru înlăturarea lor. desfăşoară in două etape : I de mei. tinerel ele. l!n număr de 186 cesită o largă popularizare In vede iecţiei şi audi|u'i Secţiile raionale
ecmbiic — 4 ianuarie 1964 .şi 5 in
îa herlnr, au aritlal mai mulţi v o rb i nii a analizat lelnl corn s-n acliilal nu«»i‘i o — 31 ianuarie 1964. liime artistice, de desene animale, de rea cunoaşterii programului şi tema de cinolieare. operatorii proiectio-
tori printre rare loan Tm|ă. direc de sarcini Iov. iiig. Pavai Oăla. caro basme. Iiln»c despre activitatea pio ticii filmelor. In acest sens, afişele msli au datoria să ia toate măgu
In regiunea noastră, in acest an. litografiate, lotomonlnieie. vitrine!.',
torul gospodăriei — a stal perm i răspunde dc seclorul zootehnic din . f■estivalulS * * * * * ii * * 14 are toc hi toate cele 222 nierilor, de sport vor fi prezentate rile tn vederea atingeri» acestui
n?nt In centrul muncii politice de gosiiodăi io. Mrtuifeslare cullinală deveuilă elevilor şi copiilor in inaliuee spo invitaţiile, broşurile cu -uihiedc de obiectiv.
cin em n loq rjlc săteşti şi ti» localităţi filme, liebui.» folosite intens. Conli-
)nnsă Dpseoii agitatorii au linul in Pozitiv este faptul că trăgînd î:»- tradiţională, ,,l:esli valul lilmul-iii mai mari <‘ a Ilia, Apoldul do Sus. liate. Organizării spectacolelor pen ii u tu I filmelor se poale populariza A vin d coordonarea permanentă a
brigăzi şi echipe scurte convorbiri vătămintelo cuvenite, tn toamna ,\- pentru salo**, caro a început duniinică, Miercurea. Pui, Doina şi nllelc. C'cle tru copii şi tineret trebuie să i so prin statute do radioficare, de la om comitetelor raionale şi orăşeneşti
a» orile toată atenţia,
film e le pre
despre calitatea arăturilor, a lucră ceasta conducerea gospodăriei. la vine sa îmliogăloască programul de trei caravane cinematografice vor zentate să lie explicate de cadre d i la om. cu ajutorul activului cu ltu pentru cultură şi artă. sub condu
cerea organelor si organizaţiilor (ta
rilo r de întreţinere la cultura ma'O indicaţia organizaţiei de parlid a activitate pe perioada de iarnă al prezenta pe perioada (estivalului dactici', activişti culturali, iar parti ral. cu prilejul spectacolelor ta că partid, „fe s tiv a lu l Ulmului pentru
aşezămintelor do cultură pc mlrog
şi tn vii. I'rin ga/etele de perele p<> hiat măsuri pentru asupirarea între* cuprinsul |ării. spectacole tn sa teta unde nu exis ciparea m irilo r spoliatori să aibă un min. a (epetiliilor etc. sate* va deveni O puternică acţiune
*eejii prin agitaţia v izuală au lovi du’.'ii necesar de nutreţuri, ceea ce ta utilaj dc proiecţie cinematogra carat'tor organizai- Rine sc pro.a- Cnnoscînd eficacitatea educativă a culIurul-ediK nti\<î care şi va ad ine
A lă 'iu i de rvIaLMic acllvilă li cui- fică.
popularizaţi ev ;d**idia|ii ju în lro o u i*j consPiiro o garanţie că in viitorul lural-edef-alivo din «alo şi comune, dează in atvM sens ta Pui, liaioşli, film ului şi importanta vizionării con i ru lrilm lta la Înarmarea oamenilor
socialistă şi fin fo*.-| criticaţi cei care •'«*» p ro d u 'iiijc dui sectorul zooteh festivalul ai o cu obiectiv principal Cinematografele şuteşti din raioa Silvaşiil Inferior unde elevi», alienaţi tinuo <i acestora. In lunile decembrie muncii din sale cil noi şi bogate en-
l,*ce,,u lucru de minluială. nic vor li superioare celor obţinute dezvoltarea conştiinţei socialisto a nele Alba. Sebeş, Oră.şlle şi oraşul lunar la vp('cla* olele cinemalografice. >i ianuarie colectiviştii şi fam iliile poşinite politii-o-ideologice, cullurut-
regional Hunedoara participă la fes participă ta areMen sub îndrumar^,i lor pot face abonamente la specta nrofeslonale In ve<taiea înfăptuirii
Activitatea organizaţiei de bază in nced an. ţăranilor colet tivişli, ridicarea n i
fi va I i n etapa I- a iar cele din lîrad. directă a profesorilor şi inv ătaloi i- colele cinonialografice nu nuMR.ii eu s m r j s a sarcinilor trasate de
pentru mobilizarea muncitorilor ’a De/hăiiml rn competentă a c liv ili- velului lor de cunoştinţe politice, Mia. Ila|t*(| si oraşele regionale Deva lor. linului perioada I estivalului ci şi pe partid in opera de desăvârşire l
obţinerea unor producţii rit mai ideologice, urofesioiwih.' şi de tul
b'n de*-!uŞ'ira|ă in sectorul zooleh şi IV lruşn i" >>• <*Mpn I I -a. In uiutorul li,v i'tu’iii.luM î a g o • > perioadă mai li (Mmignlâ, ne un • unsli :u hv'i socialiMe.
mari a dat *t / o!izm^ Iuiim'. \s'b*l •ură (U'nerŞfcjr. prem iu şi inl.irire.i >« m“ -.liii sau chiar ne un an.
i ic si iu o'to'aiie sc' ioare do acti întreprinderea cinematografică re zoo le’ nie de masă au fost t imr.e
brigada nr. I7 D o M rr* ,, realizat o economico-organiza lorică a gospodă Deschiderea „fc-sliv aluliu filmului
vitate ale G A S ., numeroşi pârtiei qionalâ a selecţionai şi programai programe de lilme documentare. Ce IIO R O V ITZ 0MF.RIC
produci ie do 5.7HM kg struguri la rlllor agricole colcclive. un număr de 659 filme artistice, U21 le mai liniile dintre ele sieUI'zeaz.ă pentru sate" duminică 1 decembrie membru al biroului executiv al
panii la discuţii printre care Viorel
Im, fa|ă dc 5.75U kg. cit s-a plani In perioada festivalului, oamenii lilm c documentare pe dilorite tenie experlenla înaintată a unor q'spodă- (clapa I o) s avut un c u ■ Ier săr- Comitetului regional pentru
Samlrii, inginerul şol al G A S., loan
muncii de la sale vor avea prilejul social politico, de ştiinţă populariza iii agricole colective fruntaşe, G.A.S.r băloresc in şalele regiunii.