Page 71 - 1963-12

Pag. 3
Drumul socialismului
Nr. 2794

C o n f e r i n ţ a o r g a n i z a ţi e i Cu răspundere şi competen ţi I n d ic i d e u t iliz a r e
orăşeneşti de partid-D eva ^ c ît m a i în a lţ i

(U.tmate din paq. t-o) nizatiei noastre de partid ce i jv u l
loc tle curtnd — arată tov. Constan­
Există condiţii pentru o mai bogată torului de transporturi, străduiiulu se tin Tomd. De aceea, comitetul de
Conierinlă organizaţiei orăşeneşti de partid partid, In cel doi ani care au trecut de la ultima să Înlăture avariile, bruscările şi să partid, le va acorda toată alenlid Un
Deva a dezbătut cu multa competenţă cele mal conferinţă orăşenească, metodele dc muncă folo- activitate edtural-educafivă reducă durata manevrelor. accent deosebit va pune pe imbo-
site, experienţa pozitivă, precum şi deficienţele — în ce priveşte scurtarea duratei gâţreo continuă a cunoşti ulcior pro­
Importante probleme ale muncii dc partid, econo­ re p a ra ţilo r la cald. asa cu in au ară­ fesionale ale oamenilor asllel incit
mice şi social-cullurale. A lit darea de seama pre­ care mal există. Delegaţii la conierinlă au lăcut, Conierinlă a apreoiat că sub Îndru­ Slab se desfăşoară şl munca cu tat ceilalţi tovarăşi, s-au Înregistrai să poală stăpinj cu pricepere agre­
zentată de tov. Ladislau Fedoranici, prlm-secrctar în acelaşi timp, o serie de propuneri menite să marea Comitetului orăşenesc de partid, carlea. Bibliotecile, librăriile, coope­ progrese simţitoare — spune mais­ gatele şi să aplice cu curaj metodele
ducă la îmbunătăţirea activităţii in loale sectoa­
al comiletului orăşenesc do parlid, cit şi discuţiile au fost obţinute rezultate Însemnate raţia desfăşoară o slabă activitate trul Ştefan Tripsn. Aceasta, deoare­ noi de muncă Conducerea seclu'i
rele. in munca de educarea comunistă de popularizare şi dc dilu/a re a ce. ne-jm străduit să perfecţionăm va fi indrumulă sa se ocupe mai
la care au participat un număr mare de tovarăşi, Conierinlă a ales noul Comitet orăşenesc al a oamenilor, In oadrul cluburilor şi Cărlii. continuu metodele de lucru şi p’ o mult <•(' imbnnăiăţrr.M c a lită ţi cursu­
au scos în evidenţă rezultatele obţinute de oa­ P.M.R., Comisia dc revizie şi delegaţii la conîe- căminelor culturale se organizează Oraşul Deva are o releu însemnată cedeelo tehnologice. DjcG. înainte vu rilor de calificare, extinderea micii
menii muncii, sub conducerea organizaţiilor de iln ţa regională de partid. activităţi interesante şi cu un bo­ de scoli. Comitetul orăşenesc de numai rileva luni. stratul de uzură al •ne'nn i'ăn si a experienţei înaintate.
gat conlinut educativ. Pe raza ora­ partid s-a ocuoat Cu răspundere Si vclrei sc încălzea circa 2-3 orc. acum Cu sprijinul birourilor org an izaţii ir
şului activează 52 formaţii artistice de acest domeniu de activitate. Ca ci se inrăl/este doar Imip de 3U -50 de ba/u şi colectivelor dc agitatori,
Sn centrul dezbaterilor — de amateri Multe din ele reuşo^c urmare, procesul inslrucliv-educoliv de minute, după care se (ace îmbib i- vom milita penlru extinderea expe­
rea cu ţundăr. Sudarea arc loc cluar
s-a îmbunătăţii mult. a crescut pre­
să-şi axeze tot mai bine repertoriile
lor pe cele mai importante probleme ocuparea cadrelor didactice pentru In limpul elaborării şarjei. Perfecţio­ rienţei bune acumulate la diferitele
Jocuri de muncă. întărirea simţului
(M flava irtHM âfâjire a siliciul le munca ridicate de viala din inlreprimlqr i ridicarea c o n tin u u lu i educativ al narea acestei metode noi si onqinnlr», de răspunderi* a tuturor m uncitorilor
Si din salul colectivizat. La munca
lecţiilor. Conferinţa a apreciat Insă organizarea cit nwii temeinică a mim şi maiştrilor şi vom crea o opinie de
culliiral-educativă participă un număr că pe lingă realizările care s-au cii. au făcut să se obţină re/nllale
Conferinţa orăşenească dc parlid fost antrenat in mai marc măsura sebită este necesar să se acorde ela­ tot mai mare de intelectuali care masă împotriva tuturor abaterilor.
A acordat o nlenlie însemnată dez­ activul de parlid si inslruclorii n-i- borării holăririlor şi măsurilor ce se lac parte din brigăzile ştiinţifice. obţinut se mai semnalează şi unele dîn ce In ce mai bune. Spre exem­ Organizaţil$* de ba/.ă vor fi îndru­
baterii unor probleme de mare tn- salariati Cu ajutorul activului de cer a li luate iu urma unor analize. In cursul acestui an brigăzile au neajunsuri. Nu pesle lot organiza­ plu dacă In perioada 1— 12 noiem­ mate să ia in discuţie cele mai ne­
seninătate penlru imbunălătirea acti­ partid au lost studiate anumite pro­ Accslea trebuie elaborate pe baza efectuat pesle 40 de ieşiri la sale. ţiile de partid dm şcoli ajută orga­ brie duram re p a ra ţilo r la cald ora cesare probleme ale producţiei, am
v ită ţii de partid, economice şi cul- bleme de ne şantierele de construc­ unui studiu temeinic la care să fie In dezbateri s-a arătat insă că re­ nizaţiile U.T.M. să găsească forme de 2.51 la sulă, in perioada core^- incit deficientele să lie preintimpi-
tural-educalive. In discuţii şi iu dri- ţii. de la exploatarea moneră si doi alra.s în mai mare măsură activul rlc zultatele obţinute pe lărimu! muncii variate şi atractive de educare o pun/ălonre a lunii decembrie, a ajuns nule la vreme.
rea do scamă s-a sublimai că a cres­ alte întreprinderi, puţind u-se astfel partid, instructorii nosalariaţ, spe­ cultural-eduoative nu sint pe măsura tineretului în spiritul unei atitudini la numai 1,25 la sulă. Cuptorul nr. 2, *
cut mult rolul si competenta organi­ lua măsuri care au avut o bună e fi­ cialiştii din d ile n lc sectoare de ac* posibilităţilor. Tovarăşul Arimescu noi fală de Învăţătură, de muncă reparat prin această metodă in 20 In cuvîntnl lor, partioipan ţl la dis­
zaţiilor de partid iu conducerea eco­ cacitate. M em brii Comitetului orăşe­ tivilalc. Membrii eom dclului vor tre­ Viorel. secretarul comitetului orăşe­ şi fală de comportarea în societate. octombrie, a funcţionat piuă in 24 cuţia in jurul mesei rotunde, au ară­
nomiei si culturii, capacitatea lor de nesc au avut repartizate 1-2 organi­ bui să se ocupe în mod inai temei­ Aceasta este rle lopt principala cau­ noiembrie. Toate acestea însemnează tat cilii metodele bune folosite la
organizare şi mobilizare a maselor zaţii de bază de care să se ocupe nic de urmărirea îndeplinirii hotărî- nesc pentru cultură şi artă. precum ză care face ca tn unele şcoli să In ultimă instanţă multe tone dc oţel creşterea indicilor do utilizare, cit
de m uncitori la Îndeplinirea şi depă­ în permanentă şi pe care să le aju­ rilor şi să sprijine mai mult orga­ şi alţi participanţi ia discnlii au n- mai existe cazuri de indisciplină, dc In plus... şi o seamă de căi prin caic succesele
şirea sarcinilor de plan. a snonl e xi­ te în planificarea muncii şi in orga­ nizaţiile de bază penlru a pregăti te­ rălal că In oraşul Dt*va exUlă posi­ chiul, de încălcarea unor reguli de — Vorbind despre perfecţionarea n b ţn u te se pol dezvolta. Esle bine
genta Şi s-a im bnnălălit mult con­ nizarea a c tiv ită ţi de îndeplinire a meinic adunările generale penlru a bilităţi pentru desfăşurarea unei ac- convieţuire socială. Trebuie arătat metodelor de lucru şi procedeelor de ca exponenta dohjnddă la diferitele
trolul îndeplinirii holăririlor si a sar­ sarcinilor izvorile din hotăririle o r­ lua măsuri care să ducă la creşterea tivităţi cultural-educative mult mai că acei elevi la care sc manifestă reparaţie la cald s-ar mai putea a- locuri de muncă să lie aprofundată
ganelor superioare de partid şi din largi, mai bogate in conţinut, mai <*- astfel de lipsuri obţin cele mai sla­ răla, că dacă acum- citova luni folo­
cinilor. Organizaţiile de parlid au entuziasmului oamenilor muncii in ficace. Aceste posibilităţi nu sini be rezultate la Învăţătură. Tocmai şi exLinsă. In plus. vo trebui ca pro­
propriile hotăriri. seam la suflarea vetrei doar o sin­
obtinut rezultate de seamă în gene­ lupta penlru realizarea sarcinilor de insă folosite pe deplin şi pesle toi, de aceea, confermla a criticat cu punerile făcute cu această ocdzie —
ralizarea experienţei mandate. în Sprijinite de Comitetul orăşenesc, plan. la întărirea disciplinei, a răs­ din cauză că unele sfaturi populare, asprime faptul că organizaţiile de gură (e<ivă. acum folosim trei j da <i ne referim la întocmirea unui grafia
popularizarea iniţiativelor şi metode­ comitetele de partid dm întreprin­ punderii în muncă, a g rijii fată de organizaţii sindicale şi de UX.M., parlid dm şcoli nu s-au preocupat la formarea si sudarea vetrei se dă­ mai judicios de circulaţie a oalelor
lor valoroase apărute in întrecerea deri şi din gospodăriile colective au avutul obslesc. Pentru a se pulaa precum şi unele conduceri ale Între­ tn suficienta măsură pentru a im ­ deau atunci 12— 13 straturi de m;:|e- de turnare, extinderea nucii mecani­
socialistă. Acesl lucru a făcut pn- reuşit şi ele să şi îmbunătăţească cunoaşte preocuparea fiecărui mem­ prinderilor şi ale gospodăriilor co- prima in rîndnl profesorilor $i în­ nale, acum, datorită folosirii tundă- zări la o scamă de operaţiuni şi ce­
sibilă cunoaşterea Şi aplicarea de mult stilul şi metodele de muncă. bru al comiletului fată de îndepli­ leclive nu acordă alenlia cuvenită văţătorilor linia de a se preocupa mini. se dau doar două — adaugă lelalte — să fie studiate de condu­
către unele colective de muncitori a Acest lucru a fost scos în evidentă nirea sarcinilor încredinţate, aceştia a c livjlâ lii cultural-educative. Chiar tn mai mare măsură de educaţia maistrul Aurel Stancm. cerea secţiei şi traduse în viată. La
metodelor si iniţiativelor valoroase. de călre mulli participanţi la discuţii. vor trebui să prezinte periodic, in o parte din membrii co/nitelului pen­ comunistă a elevilor la orele de — Sî o 6ă ne Îmbunătăţim mereu rtndul sivi conducerea combinatului,
La HM. Deva se aplică cu succes — In urma îndrum ărilor primite plenare, informări asupra activităţii tru cultură şi artă nu se achită dc curs. A fosl crilicat de asemenea metodele, continuă tov. Tripşn. Peste ar fi bine să ia In studiu necesitatea
iniţiativa ..Nici un vagonet de m i­ din partea Comitetului orăşenesc de lor. sarcinile ce li s au încredinţat. Da­ faptul că unele cadre didactice rup citeva zile vom experimenta o nouă şi posibilitatea construirii unei bate
nereu rcbulat", preluarea dc către partid —a arătat tov. Voiculescu A le ­ Noul organ are sarcina să lichide­ torită specificului său, In oraşul lecţiile de viaţă, de practice cons­ metodă de sudare a vetrei la cup­ de pregătire a nnsambtelor rl? tu r­
cei mai buni muncitori, membri :le xandru — comitetul de parlid dc la ze si acea practică, de a nu sc ur­ Deva i$i desfăşoară activitatea un trucţiei socialiste, neglijează latura torul nr. 3. care esle in reparaţie ca­ nare şi să urgenteze darea In folosin­
partid, a echipelor râmase In urmă E.M. Deva, s-a ocupat cu mai mare mări pină la rezolvarea definitivă <i- număr mare de intelectuali : in gi­ educativă, considerlnd că de edu­ pitală. Ea urmează să aducă o maf e ţă a lucrărilor dc in v e s tiţi (m-d
şi altele. La Atelierele R M.R. si răspundere de pregătirea plenarelor nuinilc probleme care sînt analizate neri, medici, jurişti, arhitecţi, pro­ carea elevilor trebuie să se ocupe economie de timp şi îmbunătăţirea ales a acelora a căror termene de
depoul de locomotive Simcria. s a si adunărilor generale ale organi­ în şedinţe de birou sau in plenarele iectând. artişti, oadre didactice şi exclusiv organizaţiile U.T.M. şi d i­ c a lită ţi lucrării. Cred insă că o ere:; punere in fu n rţu n c sini expiratei.
extins metoda lucrului în 11ux teh­ zaţiilor de bază In cadrul lor au fost comitetului. In lata noului organ slă diferiţi alţi specialişti. Dintre aceş­ riginta. Unele cadre didac­ tere sim ţlo a ro a timpului c lc e ţv de Un sprijin preţios In munca ote­
nologic, remorcarca trenurilor cu to­ lucru s-ar putea o b ţn e si prin ex­
dezbătute cele mai esenţiale proble­ de asemenea sarcina dc a desfăşura tia însă. doar cadrele didactice tice privesc sarcinile ca pe lurilor il pot acorda furnaliştii şi lu­
nal sporit si marsrulizarea trenurilor. tinderea micii mecanizări Spre exem­
me ale activităţii de partid şi eco­ o activitate mai organizată si mai efi­ participă în măsură mai mure la nişte simple obligaţii profesionale, crătorii sectorului de transporturi.
lm bunălâlirca a c tiv ită ţi de parl'd nomice. Buna pregătire a plenare­ cientă, de a pune mai multă bază pe a o tivilă lilc culturale. Dar şi din rupte de problemele pe care viata plu, mecanizarea operaţiunii do d r e Primij prin iinbunătăţred c a lită ţi
a determinat obţinerea unor reali­ lor comitetului şi a adunărilor or- munca colectivă si de a întări răs­ rindul cadrelor didactice sint so li­ le ridică. Acest mod de a privi lu ­ a stratului de maqne/ită ar aduce foniei, iar cci din urmă prin a face
zări de seamă In creşterea produc­ qanizalulor de bază a avut drept ur­ punderea personală, de a lua măsuri citaţi In general aceiaşi oameni. In crurile este fodrle greşit şi dăunător. după sine o scurtare cu încă o ora tot posibilul pentru a respecta g ra ­
ţiei. Volum ul producţiei globale pe mare activizarea membrilor şi can­ pentru continua imbunătălire a mun­ timp ce albi rămin fără sarcini. El va trebuj să lie combătut cu a duratei reparaţei lo cald ficul de circulaţie a oalelor.
ansamblul oraşului regional va fi la didaţilor dc partid, dezvoltarea spiri­ cii dc selecţionare, creşterea si pro­ A fost 6Cos In evidentă si toată tăria de călre organizaţiile — Multe din problemele ridicate Exislă deci posibilitatea ra In 19->4
sfirsitul anului 1063 cu 30 la sulă tului critic şi autocritic, descoperirea movarea cadrelor, de instruire cu faptul că unele cămine culturale, de partid din şcoli. Ele au obliga­ aici vin in sprijinul îndeplinirii cn să s? realizeze indici m a ţi de u tili­
mai mare lată dc anul 1061. Planul unor importante rezerve interne, com­ mai multă grijă a aparatului de nefiind sprijinite de sfaturile popii- ţia de a îndruma si ajuta oadrcle succes a hotăriri! adunării generali» zare a cigr<juîib?1ur. bă facem totul
producţiei globale pe 11 luni ale anu­ baterea manifestărilor de indisciplină. partid, a secretarilor organizaţiilor lare şi de organizaţiile U.T.M. des­ didactice să-si însuşească temeinic do dare de seamă şi alegeri a oig i- penlru a-i obţine.
lui curent a fost realizai in propor­ In urma propunerilor făcute în adu­ de bază. de a îmbunătăţi munca cu făşoară o aotivitale slabă. La aces­ invătălura marxisl-leninistă, politica
ţie de 101,7 1j sulă, iar sarcina creş­ organizatorii grupelor de partid pe tea se lin foarte rar şi mai mult o- partidului nostru, să lege lecţiile
nările generale, noi am organizat
terii productivităţii muncii, pe aceeaşi colective din membri de partid $i to­ blocuri şi pe străzi. eazional programe artistice şi con­ ce le predau de sarcinile construc­
perioada, a (ost realizată în propor­ varăşi rlin activul fără dc parlid care Tinind seama de propunerile ce ferinţe. iar despre alle activităţi cuin ţiei socialiste de realizările ob ţi­ C o o p e ra to ri evid en ţiată
ţie de 101,5 la sulă. Merilâ a fi au studiat experienţa brigăzilor fru n ­ s-au lăcut. dc învă|ămjnlcle care sint : seri de Întrebări $i răspunsuri, nute de poporul nostru sub condu­
subliniat şi faptul că aproape 00 la taşe şi cauzele ce au făcut ca unele s-au desprins din conierinlă luptind seri de experienţe ştiinţifice, seri ale cerea partidului. In industrie agri­
sulă rlin sporul producţiei industria­ brigăzi să rămină in urmă. In felul pentru înlăturarea deficienţelor ce fruntaşilor din G.A.C., concursuri pe cultură şi in alte domenii de acti­ îmbunătăţirea conti­ tot mai mare A lit din rea prestigiului coope­
le dm această perioadă s-a realizai acesta, comitelui dc partid a putut s au semnalai, penlru îmbunătăţirea diferite leme, ocliuni cu cartea, nici vi la le. nuă a calităţi lucrări­ aprecierile cetăţenilor rativei meşteşugăreşti
pe seama creşterii produclivitălii lua măsuri competente pentru îm bu­ continuă a metodelor şi stilului de nu poale fi vorba Mai există încă I ii fata organizaţiilor de partid lor executate, este una înscrise în condicile de din Simeria. au fost a-
muncii. Aceste rezultate se dainreso nătăţirea situaţiei. muncă, noul organ va putea să des­ şi formalii artistice de amatori ale din scoli stă ca o sarcină principală dintre problemele că­ sugestii, cît şi din scri­ m intiţi Iov. Vasile Pi-
măsurilor lehnicoorganizalorice luate Dczbălînd rezultatele obţinute In făşoare o activitate mai eficientă căror repertorii au nivel scăzut. Tex­ mobilizarea o rg a n iza ţilo r U.T.M. si reia conducerea coope­ sorile de mulţumire, se coş, Tudor Avătafului
de către organizaţiile de parlid si Imbunălătirea activităţii de partid, tele acestora nu sint legale de sar­ a cadrelor didactice la o activitate rativei meşteşugăreşti şi Olimpiu Munteanu,
conducerile întreprinderilor pentru conferinţa a scos în evidentă şi une­ pentru mobilizarea maselor de oa­ cinile practice ale întreprinderilor si mai organizată In vederea ridicării desprinde strădania lu­
cxlinderca lehnicii noi a micii me­ le neajunsuri. In dorea de seamă, meni ai muncii Ia îndeplinirea sar­ gospodăriilor coleotivc, nu combat continue a nivelului de pregătire a „Munca colectivă' din crătorilor cooperatori cismari, Mihai Cobzaru,
canizări. penlru o mai bună organi­ cil şi in discnlii s a arălat că in cinilor trasate de Congresul al III- cu desluiă tărie manifestările nega­ elevilor, a îmbunătăţirii con ţi rin | n lui Simcria îi acordă mul­ de-a executa comenzile croitor. Hermina Pe (rea-
zare a muncii si a întrecerii socia­ stilul de muncă al comitetului oră­ lea al 1\M R. tive cum sini indisciplina, neglijen­ educativ şi instructiv a Invălămin- mi. coafeză. Petru Che-
liste, pentru calificarea si ridicarea şenesc s-au făcut simţite si unele ţa. absentele de la lucru şi altele. tulim tă atenţie. Cu ocazia clienţilor în cele mai
gradului de calificare o muncitori* lipsuri. Au ex-islat cazuri clnd In unei şedinţe de analiză bune condiţiuni şi la recheş, frizer, Vasile
lor, întărirea disciplinei, descoperirea urma unor analize făcute In şedinţe a rezultatelor, a fost timp. Bogdan, ceasornicar şi
Si valoriliearea rezervelor interne şi de birou sau in plenarele comitetu­
altele. lui nu au fost luate hotăriri sau mă­ arălat faptul că numă­ Printre cooperatorii alţii.
M ulţi dintre participanţii la discu­ surile ce se cereau. De multe ori rul cooperatorilor evi­ care au contribuit în N. SBUCHEA
ţii au arătat că imbunălătirea acti­ au fost luate hotăriri bune, dar nu denţiaţi în muncă este mod deosebit la ridica­
vităţii de parlid $i economice, se da- întotdeauna a existat preocupare te­ corespondent
loreşte în primul rin<l faptului că, in meinică pentru a le face cunoscute
perioada care a trecui rlc la confe­ organizaţiilor de bază. tuturor comu­
rinţa anterioară, comitetul orăşenesc niştilor. Au lost cazuri cind con lro­
si-a îmbunătăţit sim liior metodele şi lul îndeplinirii ho lă ririlo r s-a făcut
stilul de munca. Iu urma ajutorului sporadic şi fără eficientă. lin ii mem­ Fabrica
prim it din partea Comitetului regio­ bri ai co'mi telului nu au transmis
nal de parlid. comitelui orăşenesc a organizaţiilor de bază de care au de produse refractare Bani-Mare
acordat o mai marc a ten L ie pregăti­ răspuns sarcinile ce izvorăsc din ho­
rii şedinţelor de birou şi a plenare­ tar î ri le organelor superioare. In une­
lor. In plenarele Comitetului orăşe­ le cazuri, hoiărîrilc sa u adus la
nesc si în şedinţele <le birou au MM cunoştinţa organizaţiilor dc bază dar
analizate unele probleme de care acestea nu au lost ajutate practic să
depinde îmbunătăţirea activităţii eco­ ia măsuri organizatorice pentru în ­
nomice şi de partid. S-a analizai de deplinirea lor. Nici aparatul comite­
exemplu, modul in care se realizea­ tului orăşenesc nu a exercitat intol-
ză planul de in v e s tiţi la I M . Deva, deauna si peste tot un control cali­
mersul lucrărilor pe şantierele de ficai penlru a ajuta organizaţiile de
construcţii, cauzele rămîncrii in urmă bază să înfăptuiască bolăririle orga­ îmbunătăţirea arderii produselor
la întreprinderea llîrcca. modul dc nelor superioare si propriile lor ho­
întreţinere a fondului de locuinţe de tăriri. Unii activişti din aparat şi
călre IC O ., inlărirea organizatorico- chiar unii membri ai comitetului oră­ La Începutul aceşlui an colectivul arderii, conducerea fabricii, indru»
economică a G-A.C. inlărirea rTiulu- şenesc si ai biroului acestuia in loc Idbiicii noastre s-a angajat su spo- mată dc organizaţia dc partid, a în­
tilor partidului. îmbunătăţirea activi­ să ajute organ /a liile de bază iv.i- icuiCă pioductiviidtea muncii cu 1 la locuit lignitul cu cocsul mărunt. In­
tăţii cultural-educative si altele In Iru a ş i îmbunătăţi activitatea si sutâ fata de cifra planificată. Pentru troducerea în cuptoare a cocsului
cele mai multe cazuri, in urma ana­ penlru a şi rezolva anumite proble­ realizarea anqdjameiitulni s-ju prevă­ cu q ra iu ila ţc mică, pe care lu r.n -
me ce le stau în fată. s-au apucai ei
lizelor lAculo. s-au adoptat hotăriri zut măsuri concrete in planul M I O. lişlii hunedoreni nu-1 puteau folosi,
să Ic rezolv p sineturi, siibsliluindu-
sau au fost luate măsuri care să Una din masurile cuprinse in planul a djis, pe lingă obţinerea unor în­
se astfel organizaţiilor de bază.
ducă la înlăturarea deficientelor sem­ M T O. d IOi»L îmbunătăţirea coiiluunl semnate economii, la scurtarea cu
nalate si îmbunătăţirea situaţiei. A Confermta a pus in lata noului o r­
sporii mult preocuparea pontrii a face gan ales sarcina dc a şi îmbunătăţi o ardem tn cuploare. Piuă nu do aproape trei zile a ciclului dc ardere
cunoscute organizaţiilor dc bază pre­ in mod continuu metodele şi stilul mult pentru arderea produselor in a produselor, Ca urmare, capacita­
dc muncă, de a asigura şi pe mai cuploare sc lolosed lignitul. Folosi- tea cuptoarelor a crescut cu 8.5
vederile hotărînlor. La elaborarea
departe întărirea rolului conducător rea acestui combustibil avea citeva sulă, spormdu-so pe aceasta cule
hotârîrilor si a planurilor dc măsuri
al organ zutiilor de pariul in loaic (lezdvdiHa |e. Unul din ele esle că productivitatea muncii. De remarcat
cit şi la conlrolul îndeplinirii lor a domeniile de activitate. O grijă deo­
era pred scump. Apoi, [aţă do necesar că fală do angajamentul luat co­
putorea Cdloric.1 era mică. Dm dce-is- lectivul fabricii noastre a sporit pro­
Membiii Comitetului orăşenesc lâ cauză un ciclu de ardere a pio- ductivitatea muncii cu 5.6 la sulă.
Deva al P.M.K. duselor refractare dura circa 15 zdo. P. ANDRAîj
Studiind căile de Îmbunătăţire a
inginer
Andone Gligor, Ardeu Petru, Rodea zăr Magdalena, M iliăilâ Mihai N-U
In încheierea lucrărilor conferin­ se dci lor esc în primul rind îmbună­ varăşul l/cjcu — a fosl cea a con
ţei a luai cuvinluî Iov DUMITRU tăţirii muncii politice şi culturol-mlu- stru cţilo r social culturale. In această Llconora. Badea lonn. Ihideanu Pa- Trandafir. M iluit Avram, Mutek Prin buna organizare a muncii
DEJCU, membru al Biroului Comite i-alivo. cre d e m competentei organi­ puvinţă, oraşul Ceva se situează în vel. Coslca Adam. Dm nilrcsiu Cons­ lan. Mar cu Viorica, N iculilă M
lului regional de parlid. z a ţilo r dc partid in conducerea e- urma celorlalte oraşe ale regiunii. tantin. Dinu Mihai Dor dea Mie. Duna Ocoş Viorel. Oargă Nicolae. O- Din secţia preparare a Fabricii de a sculelor şi utilajelor. Apoi. ţinîuvl
— Nu pulnm trece cu vederea — conoimci. Este de lapt singurul care nu-şi Nicolae. Duburu loan. Drăqhhin Mu produse refractare din Baru-M.u <\ seama de calificarea fiecărui mun­
a subliniat vorbitorul — marile rea­ Dar aşa cum s a arătat In confe­ indeplmeşte planul la construcţiile ria Fedoranici Ladislau. Filipaş Oc ciu Mir«.ea, Pop Io m(. P itim i Mi brigada condusă de Vasile Necşi şi-a citor din brigada, ii imparie pe oq.î -
lizări pe care roporul no.dm te ob rin ţe exislă încă mari posibilităţi de locuinţe. Comitetul orăşenesc are tavian. Finia losif Furdu Olimpiu. Popa loan. Purdeu Teodor. R, depăşit sarcinile de plan aproape in r d ţi de lucru. După aceea c o n s o ­
ţine sub conducerea înţeleaptă a penlni îmbunătăţirea o c tiv ilâ ţi in sarcina şă acorde maj mare atenţie Filip loan. Fekclc Pelru. Fcrency Si Ghcorghe, Susan Dumitru. St fiecare lumi din dcesi dn. In luna lează felul cum muncitorii am este’ă,
partidului. Datorită g rijii partidului toate domeniile. Noul organ, loate acestei probleme, să ia măsuri pen qisniund. Foilor loan, Grama Vasile Ghe.orghe Siănrulosni loan. F i
şi guvernului, tara noastră devine org an i/aliiic de partid dc pe r.i/a Iru intârirea organizaţiilor de parlid Ghez.an Ladislau, Gvdrfi Francisr rescu Antonie, Vincreanu M noiembrie, de pildă muncitorii bri­ umezesc şi pregătesc materialul re­
tot mai frumoasă şi mai bogată, in ­ oraşului vor trebui sâ şi îndrepte de pe şantiere ca ele să poa­ Georqrscu Mihai. Horvalh Alexandru Vlad An.-i. V o u u u îs c ii Aiexa găzii au reuşit să prepare poMe sar­ fractar pentru operaţia de presate,
dustria. agricultura, şlimta şi r.il alenlia lot mai mult înspre luor-'d lă rezolva cu mat multă competen lrim ic loan. Irimu- Nistru. Irimie la cinile de plan mai mud de 5u tone dîndu lc indicaţii concrele.
tura se dezvoltă in ritm rapid Re­ unor asemenea măsuri politice şi ţî sarcinile complexe pe care le au V isjfin Viorica. Zăvoianu Glicor material refractar. Aceste succese au In alură de cele arătate trebu.e
giunea Hunedoara. Iu Iul cu ln-d<? tehnico organizatorice caie să ducă In lata noului organ — a «rulat zăr. lqna Costică. Koşlyal Carol, La- Zndor Ghcorghe. lost dobîndite ca urmare a unei oi- subliniat că muncitori cum sini ! ir
regiunile larii, cunoaşte o continuă !a o şi mai mare eicşlcre a produc- m inebeiere iov. Dejeu — stau sjr qainzări judicioase a muncii V ju le Pelru II. Troian Adorian, Vaier Ro­
Înflorire o v ilâ lii muncii, la o simţitoare redu­ cmi multe şi de mare răspundere. El M em brii supleanţi ai Com itetului orăşenesc Necşi, şefn 1 de brigadă, s-a obişnuit botă şi a lţi, din brigada condusă ne
V orbitorul a apreciat apoi reali cere a preţului de cod An lost ob­ le va putea duce la îndeplinire nu­ D ev* al P. M. R. să vină la serviciu inam ic cu n r . 'i Vasile Necşi, sc ajulă reciproc.
zările obţimile dc oamenii muncii ţinute realizări frumoase in ce pri mai in măsura in care îşi va im 15 minute, timp în care ronlrole-i'ă A PAROTOI
d,n oraşul regional Deva. sub con­ veşte imbunălătirea c a lită ţi produse­ bunătăţi metodele *i siilul de muncă, Rorloacă Auqusttn Ciocodelca Ra­ Ana, Stoica 11io. Silugy loan Szen-
ducerea organ izaţilor de pariul Co lor. dar cu toate acestea mai avem in măsura m rare va şti să selecţi) existenţa şi starea materiei prune, gazogenist
lcctivclc dc muncitori de tu E M încă multe deficienţe Va trebui sa nc/o să promoveze şi să îndrume bla, Crişan A nu. Munleanu Mano. leş Margareta, Turuăşan Iile. Urc
Deva, Atelierele K.M II, Simcria. din ne îndreptăm ale n ţa înspre înla'.u- cadrele. Controlul pe i are-1 va fare Pelraşcu loan. Răvaş Păun, Serbau Sabina.
industria locală şi altele, şi-au rea­ ia rea acestor debcienle şi inspre im pe teren trebuie să lie permanent, Inovaţii preţioase
lizat sarcinile dc p’an pe 1 l luni bunăl,îlir*'a continuu şi in mod stru­ conc-rul şi însoţi întotdeauna de un M embrii biroului Comiteffu ui orăşenesc
ţilor a ca lită ţi tuturor produselor.
ale anului. Planul produclivitălii ninlor Iovă răsese dat organizaţilot In cursul celor 11 luni. cile au Eficace s-a dovedit şi inovaţia
In continuare vorbitorul u jră la i de bază şi cadrelor d n aparatul de
muncii a lost de asemenea real izul Deva a! P., M. R. trecut dc la începutul anului, la ca­ „Uniformizarea apei la meslccătoi d
(le călre marea majoritate a infr<- râ este necesar să se ia măsuri pen parlid şi de stat. O condiţie esenţa binetul tehnic al Fabricii de produse E ir ir lr . al cărei autor este laborantul
prinderilor din oraş Realizări în ­ Iru a asigura o mai bună organizare !ă in îmbunătăţirea a r liv ilâ ţ i in Dinu Mihat Dumilrescu Constau- rc^eu Antonio. Voiculescu Alexan- refractare din Barii-Marc au Iest în­ Cmilion Marini. Aplicată in p ro d u c ţr,
semnate an fost obţinute in agricul­ d muncii în întreprinderi, pentru în loale domeniile de <u tivilate o cons­ lin. Fedoranici LadiMnu, Inm ic loan. dru, Zăvoianu Gneorghe. registrate in )v a ţi preţioase, lată ( i-
tură. in con ţinu ţ i îu dom ni ni in Voirea disciplinei, pentru combaterea tituie pop iIarizarea experienţei po­ inovaţia a dus la umo/.irea u n ifo r­
jb^onlelor de la lucru In nceadă Koşlyal Corol. Ocoş Viorel, Teodo- levd din ele. Inovaţia „DN-
văţămlnluhii şi culturii. Despre lo i zitive AreMei probleme va ţe b n i mă a materialelor refractare cont arm
privinţă un rol important îl au orga­ să i se acorde o atenţie mult mai pozitiv de prelungire a axei reţelei de presare scmiuscalâ. In
te are»-le realizări cil şi despic r-j-m
nizaţiile sindicale. mare si permanentă. Generalizînd ex- M em brii supleanţi ai biroului Comitetului orăşenesc dc la presa melc4', concepută de sliun-
ce trebuie făcui in viilor, au vorbii :ifară de aceasta, prin aplicarea in o ­
In fala organ izaţilor de bază dm
o i multă competentă delegaţii la con Dcnenla pozitivă, Comitetul orăşe­ Deva al P. M. R. (|arul-nndriler Tio Grozav, aduce o vaţiei. muncitorii care deservesc uti­
ferinlă. Darea de scrimă a fost dos gospodăriile colective slă sarcina de nesc de partid va putea da mi aju­ economie de l.tint) Ici pc (ic( are a v i lajul nu mai sint nevoiţi să sica cn
u lua măsuri politico organizatorice
Iul de cuprinzătoare. dar discuţiile tor preţios org anizaţilor de partid, Bodea ioan, EXrăqhiciu Mario, Mihailâ Mihai, Kcsiga Ghcorghe. nrolucrată. Pc lingă economiile aduşi*
in vederea pregătirii campaniei de mina in amestec penlru a conlru 1
au romplelal-o şi mai mult. primăvară, a bunei desfăşurări a in întreprinderilor industriale, unităţi­ in aplicarea accMor inovaţii. s a umiditatea, nu mai inhalează prutul
Esle un lucru pozitiv (aptul că vălăm iiiiului agrozootehnic, a folo­ lor socialiste din agricultura, insti­ • Secretariatul Comitetului orăşenesc îmbunătăţit funcţionarea preiei melc. ce se degajă la încărcarea materiei
Ilie Grozav a mai conceput in acesl
participanţi la discuţii au scos in sirii cil mai ruţon alc a furajelor pe tuţiilor culturale şi altor colective Deva al P. M. R. an; „Dispozitiv de -form are a zale­ prime.
evidentă rolul pe care l-au avut or ţm p u l iernii. de oameni al muncii în lupta lor lor clovni pentru prinderea cupelor
ganizatiile de parlid în obţner-ia — Una din problemele mult dez­ penlru înfăptuirea sarcinilor trasate Fedoranici Ladislau — prlm-secre- Dumilrescu Constantin — secretar elev,dor ne lanţ", „Tocătoare de de­ I, ALDEŞ
ac&sU* realizări, subliniind că ele bătute In conierinlă — a arătat to­ dc parlid şi guvern. tar, Zăvoianu Gheorghe — secretar, Teodorescu Antonia — secretar. şeuri" ele. tehnician