Page 73 - 1963-12
P. 73
PROLETAR] DIN TOATE TARîT.E. UNIŢI-VA)
o m u n i c a i t i 1
cu privsre cea de-a X-a şedinţă a Comitetului
Executiv al Consiliului de A jutor Economic Reciproc
mn Bucureşti a avut loc cea dc-a X-a qîce complete şi agregate pentru acestui raport, propunerile cu p riv i
Intre 17 şi 21 decembrie 1963 la
rale utile şi a aprobat concluziile
chimică.
Recomandările
industria
prevăd specializarea producţiei a 35
şedinţă a Comitetului
Executiv ăl
re la direcţiile principale şi la creş
Consiliului dc A ju to r Economic Re
de lin ii tehnologice complete, pre
terea continuă a eficacităţii lu c ră ri-'
m m E R i® ciproc. cum şi a şase tipuri de utilaj tehnolo lor de explorări geologice. Executiv
gic. care cuprind 65 tipodimensiuni
şedinţa
Comitetului
La
La şedinţă au participat : L. Avrn-
de capacităţi destinate pentru asigu
mov, membru In Biroul Consiliului
au fost examinate unele probleme
rarea fabricării celor mai importante
de M iniştri al R.P. Bulgaria, O. Si-
privind transporturile şi o serie de
mun-ek, vicepreşedinte al guvernu
ror producţie urmează să fie lărgită
lui R.S. Cehoslovace B. Leusohner, produse şi preparate chimice, a că alte probleme ale colaborării eco
nomice si tchn icosliin lifice .
Comitetul Executiv a luat cunoş
| Anul XV. Nr. 2795 j DUMINICA 22 DECEM BRIE 196Î | 4 pagini, 20 bani vicepreşedinte al Consiliului de M i l-n mare măsură In anii următori In tinţă de informarea secretariatului
ţările C.A.E.R. Au fost adoptate, dc
niştri al R.D. Germane; B. Duger-
suren, vicepreşedinte al Consiliului asemenea, recomandări referitoare Consiliului cu privire la faptul că,
de M iniştri al R P. M o n g o le ; P. la satisfacerea necesităţilor ţărilor asa cum s-a stabilit, comisiile per
Jaroszewicz, vicepreşedinte al Con membre ale C.A.E.R. fn ce priveşte manente ale Consiliului pentru in
In gospodăriile colective Noi capacităţi siliului de M iniştri al R.P. Polone; unele tipuri de aparate de măsură, dustria uşoară, industria alimentară,
Al. Birlădeanu, vicepreşedinte al utilaj petrolier de extracţie şi utilaj geologie, si industria radiotehnică si
energetice
pentru industria alimentară.
electronică,
In
înfiinţate
conformi
Planuri de producţie reale, în construcţie m in e ; A. Aprd, vicepreşedinte al a fost adoptat un plan concret de sesiuni C.A.E.R. şi-au Început acti
Consiliului de M iniştri al R.P. Ro-
şedinţa
Comitetului
Executiv
La
18-q
tate cu h o lă ririle celei de-a
Consiliului dc M iniştri al R.P. Un
• Conferinţa raională de gare; M. Leseciko, vioepreşedinte lucrări pregătitoare in vederea coor vitatea şi a aprobat regulamentele
de dezvoltare a
donării planurilor
cît mai chibzuite partid Sebeş al Consiliului de M in iştri al U.R S S a celor mai importante ramuri ale e- In perioada lucrărilor Comitetului
de funcţionare ale acestora.
Exeouliv
Şedinţa
Comitetului
• Adevărata semnilicaţie a
conomioi naţionale a ţărilor mem
In dife rite lo ca lită ţi ale tă rii cifrelor fost prezidată de AI. Birlădeanu, re bre ale C.A.E.R. pe perioada 1966— Executiv, reprezentanlii Împuterniciţi
ai guvernelor R. P. Bulgaria, R. S.
prezentantul RP. Romlne. 1970, care urmează să fie înfăptuit
In aceste zile, In codrul gospodă ducţie pe care le are în dotare. 9c allă in prezent in conslruc- (pag. 3-a) Cehoslovace. R. D. Germane. R P
exami
a
Exeouliv
riilor agricole colective se desfăşoară Procedindu-se în acA t fel s-au fie puternice u n itâ li energetice, » De peste hotare nat Comitetul aprobat recomandări In primul semestru al anului 1G64. Polone. R. P. Romine. R. P. Ungaro
Comitetul Executiv a examinat ra
şi a
lucrările de pregătire a adunărilor creat condiţii pentru ca fiecare co iar la unele din centralele e* (pag. 4-a) şi U.RS.S. au semnat Acordul cu
xislente se deslăşoard lucră privind specializarea producţiei şi portul cu privire la situaţia rez-v- privire la crearea şi exploatarea par
anuale in care se vor prezenta dă lectivist să cunoască si să militeze
ri de dezvoltare a capacităţii livrările reciproce de linii telm o b- vclor principalelor substanţe mine- cului comun dc vagoane dc marfă.
rile de seamă asupra activilă lii des permanent pentru realizarea tuturor
de producţie. La centrala e- Şedinţa Comitetului Executiv fi-a
făşurate şi o rezultatelor obţinute obiectivelor Înscrise In planul anu
lectrică de la Paroşeni se a- desfăşurat tntr-o atmosferă de prie
In anul 1063, precum şi proiectul al de producţie al gospodăriei co Ud in plină desfăşurare lucră tenie şi deplină Înţelegere reciprocă.
planului de producţie şi financiar lective. rile de construcţie şi m ontaj a CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT
pe anul 1964. Deosebit de im por Este In interesul tuturor gospo unui grup electrogen dc
tant esle ca in adunările ce vor dăriilor colective pentru ca şi In 150.000 k\V, prim ul dc această
avea loc Intre 1 ianuarie şi 10 fe anul \-iitor, la baza întregii aclivi- capacitate din tara noastră. Semnarea Acordului
bruarie 1964, colectiviştii să facă lăli ce se desfăşoară în vederea Puterea noului grup este egală Lamânora! de @0© mm. al C.S.K. Districtul
cu un sfert din inlrcaga pu
o analiză temeinică asupra întregii dezvoltării intensive şi multilaterale tere instalată in tară înainte privind schimbul
activităli desfăşurate in cursul a- a agriculturii să stea planuri de de 23 august 1911. In prezent Realizarea integrală a planului dc slal pc anul în curs la laminorul L I Sim
nului, să propună totodată măsuri producţie cit mai chibzuite, care să sc execută m ontajul celor de 8U0 ruru. din C.S.H. a coincis cu ţinerea conferinţei comitetului sin de mărfuri şi plăţile
menite să contribuie la îmbunătă prevadă in mod real posibilităţile două cazane cu circulaţie for dical de secţie, care a avut loc v in e ri după amiază. Cu acest prilej lânii- In numai II luni dc activitate, co
ţirea procesului de producţie şi de de Întărire economico-organizatorica ţată dc cîte 2/0 tone abur pc notorii au raportat că în cursul celor 11 luni şi 20 dc zile, cere s-au lectivul dc muncă dc aici a reuşii să- între R.P. Romînă
muncă, la utilizarea cu chibzuinţă dc oare dispune fiecare unitate a- oră fiecare, a lurboqcncraloru- scurs de (a începutul anului, conduşi şi îndrumaţi de organizaţia de şi îndeplinească sarcinile planului
a fondurilor fixe si circulante, a gricolă socialistă. tui şi a instalai iilo r mecanice partid, au dat peste plan mai bine de 7.000 tone laminate de bună ca* şi R.P.R. Coreeană
fondului de zile muncă, In vede şi electrice. lilalc şî au realizat economii suplimentare la preţul de cost anual. Sub conducerea picherului loan
Acest luciu sc realizează prin
rea dezvoltării şi consolidării eco- Printre un ităţile energetice In realizarea planului anual, in cin te dc termen, colectivul secţiei s-a Lucaci, echipei** con lusc de loan In urma tratativelor, care s-ou des
participarea nemiilocilă la Întocm i care îşi dezvoltă capacilQtca făşurat in lr-o atmosferă dc prietenie
nomico-organizatorice a fiecărei u- străduit să traducă in viaţă măsurile teiinico-organizatorice şi propune Voica, loan Tcodorcscu şi Leonlin
rea proiectului de plan, pe lingă
nilăli. De aceşti factori, oare au un de producţie se numără, dc rile lărule în consfătuirile dc pro'J >c|ie. Din măsurile aplicate amintim ; Voica, au reuşit ca printr-o muncă şi înţelegere reciprocă, la 20 decem
membrii consiliului de conducere şi brie 1963 s-a semnat la Phenian A cor
rol de mare Însemnătate pentru asemenea, ccntrola Grozăveşti realizarea unul nou procedeu Irh n o 'o g ic dc sudură automală a c ilin d ri
specialişti, a brigadierilor, şefilor de organizată să întreţină mai bine ca dul privind schimbul dc mărfuri şi
sporirea producţiei agricole In sec din Capitală. Puterea acesteia lor dc laminare, modificarea bolţilor dc la orificiile arzătoarelor dc gaz,
torul vegetal si zootehnic, s-a li echipe şi a unui număr însemnat dc va spori cu încă două grupuri la cuploarele adinei ete. lea ferată, asigurind ostiei condiţii plălilc pc anul 1964 Intre R P. Romină
nul seama la alcătuirea planurilor eoleotivişli fruntaşi. Astfel pot fi electrogene de cile 50000 /;W Colectivul laminorului dc SQ0 mm. este hotăril să extindă mai mult depline dc siguranţă a circulaţiei. şi R P.D. Coreeană.
de producţie pe anul in curs In scoase la iveală rezervele ce există fiecare. 57 aici se lucrează in experienţa bună debindilă şi să găsească noi căi dc îmbunătăţire a pro Aceasta Ic-a dat posibilitatea să În R P. Romînă va livra maşini şi
numeroase gospodării agricole co cesului tehnologic şl dc sporire a vitezei de laminare. u'ilaje, piese dc schimb, rulmenţi, an
şi modul de valorificare cu maximum prezent la instalarea cm anului ceapă cu mult înainle de lermenul
lective din regiunea noastră. Ca dc 420 tone abur pc oră, a ION M U N TEAN U velope auto, produse sodice, diver
urmare, unităţile respective au În de eficientă a lor. pentru creşterea I dispecer stabilit lucrările dc amenajare a unui se chimicale şi alte mărfuri.
registrat producţii şi venituri spo producţiei agricole. In primul rînd turboqcneralorului, a in sta la ţii peron în ha'la Şuulcşti, montarea R.P D. Coreeană va livra fontă, la
rite, la nivelul celor planificate o alentie deosebită trebuie acordată lo r au xiliare mecanice şi elec E. Af. Petrila unei bariere la kilometrul 476. intro minate dc otel, oteluri speciale, plă
«au chiar mai mari. Bunăoară, co trice alercnte p rim u lu i grup. cute de metal dur, grafit, tutun, con
folosirii raţionale, depline si inten ducerea a două ramificaţii şi a 200
lectiviştii din Gusu. raionul Sebeş, Intrarea în luncfiune a acos- derile pionului 24.514 tone de căr serve de peşte şi alte mărfuri.
sive a pămîntului. In această d i In dimincala zilei de 21 decembrie m l. dc cale forată in incinta A telie
au recoltat In medie de pe întrea tor noi capacităţi va rezolva cea de-a treia exploatare din Valea bune, indcpliiiim lu-şi cu 10 zile înain Fală dc 1963 acordul pc anul v iilo r
ga suprafaţă cultivată cu porumb recţie esle necesar să se facă o am în lr-o măsură însemnată a li J iu lu \ E. M, Petrila. a raportat înde te de termen planul anual dc pro relor R.M R. Simeria. prevede o nouă creştere a schimbu
cîte 3.500 kg. boabe la ha, iar la plasare cil mai judicioasă a cultu mentarea cu energie electrică plinirea înainte dc iermen o planului ducţie. lui reciproc de mărfuri intre ccie
orz producţia a fost de 2645 kg. rilor, să se prevadă posibilităţile de a noilor obiective industriale anual de producţie In timpul care Preocupau do îmbunătăţirea calită Secţia C. T. 4 Simeria dană ţări.
boabe la ha. De asemenea, la gos valorifioore a terenurilor nemecanî- din tară şi va con tribu i In a- s-a scurs din acest an, minerii din ţii cărbunelui extras minerii dc la M un citorii sectoarelor S. C. B., Acordul a fost semnat din partea
podăria colectivă din Haţeg, s-ou Petrila, printre caie şi cei din b ri Petrila au reuşit să reducă cantila- . romînă de Valentin Slcrîopol, adjunct
zabilc, situate in pantă, prin planta- celaşi timp la creşterea pro T. T. R., E. L. F., si C. E. D., aparli-
obţinut peste 1800 kg. de grîu şl ducţiei dc abur pentru nevoile găzile conduse de Ştefan Lnszfo, tea de cenuşă cu 0.5 procente fată nînd secţiei C. T. 4 Simeria, şl-uu or al ministrului comerţului exterior,
2.800 kg. porumb boabe la ha. Re Ing. N. BELA de normo admisă, iar umiditatea cu iar din partea coreeană de Phan The
Industriei şi term o/icarea lo Constantin Purda, loan Cişlaru. tosil ganizat In acest an mai bine munca,
zultate asemănătoare s-.au înregis vicepreŞAV* al Consiliului agricol Barlok, loan Rotam, Gheorghe, Nisio- 0,4 procente. Prin creşterea produc obtinînd rezultate deosebite. Cu toa Riul, adjunct al ministrului comerţu
trat şi la gospodăriile ooleotive din regional cuinţelor. tivităţii muncii, îmbunătăţirea cali te gr culă Iile şi intemperiile atmosfe lui exterior.
Girbova, Dobra, Berghîn şi altele. (Agerpres) reanu, Vasile Cetea. Gheorghe S'ăn- tăţii cărbunelui si reducerea consu rice întimplatc. ci au reuşit să re La semnare au participat: Li Ir
In ceea oe priveşte producţia de (Continuare in jtng. 2-a) ceanu şi alţii, au extras peste preve Ghen — ministrul comerţului ex’eri-
m urilor specifice de materiale, în medieze la timp deranjamentele sem
lapte pot fi evidenţiaţi oolectivistlî special la lemnul de mină, colectivul or, Kim Iun Nani, adjunct al mi
din Cîlnic, oare plnă acum au ob nalate pc cale, asigurind astfel o cir nistrului afacerilor externe. Lin Sang
de muncă de la E. M. Petrila a în
ţinut peste 2600 1. lapte pe oap de culaţie nonnală a trenurilor de mar Ii adjunct al ministrului comerţului
registrat în primele lî luni ale anu
vacă furajală. Realizări de seamă fă şi călători. Datorită eforturilor exterior.
lui economii la preţul de cost In va
In aceasta direcţie s-au înregistrat muncitorilor din sectoarele amintite,
loare dc peste 500.000 lei Cele mai Au fost de fală Manalc liodnăraş,
şi la gospodăriile colective din A- planul anual a! secţie. C. T 4 Sime
frumoase rezultate au fost abţinute ambasadorul RP Romîne tn R P.D.
poldul de Sus, Mierourea, Orăşîîe
de colectivele sectoarelor II si III a ria. a fost îndeplinit cu 11 zile mai Coreeană şi membri ai Ambasadei
ele.
căror economii totalizează suma de devreme. (Agerpres)
Succesele dobîndite de unităţile
390.000 iei. I. Szilagy EMIL CRFŢU
agricole fruntaşe se datoresc In mod
dispecer Impiegat de mişcare
deosebit faptului că la baza întregii
activităli pe care o desfăşoară co Reparaţii la utilajul
lectiviştii, stau planuri de producţie I. I. L. O. Hunedoara
agricol
şi financiare bine fundamentate, oare
C olectivu l dc muncă Dintre in dica torii dc Uzat in proporţie de 105
prevăd In amănunt măsurile teh Potrivit planului stabilit, colectivul
al în tre p rin d e rii dc in - plan la care s-au ob- Iu sută, Iar la preţul de
nice $i organizalorice ce trebuie dustrie locală orăşencas- lin u t cele mai bune re- cost s-a obţinut o re- de lucrători de la S.M.T. Orăşlie va
Înfăptuite. La alcătuirea planurilor, cu din Hunedoara, sub zultate sin i prelabrica- ducere de 67.000 lei. efectua revizii tehnice, reparaţii cu
rente şi capitale la 228 tractoare,
finind seama de condiţiile specifice îndrum area permanentă tele din beton, la care Un aport deosebit la
de chmă, relief si sol, colectiviştii a organizaţiei de partid, planul anual a lost de- aceste succese au adus 265 pluguri, 209 semănători pentru
a reuşit să-şi în d e p li- păşit cu 186 mc., dolo- m un citorii din brigada cereale. 131 semănători pentru po
au avut în vedere folosirea din rumb şi alte utilaje. Datorită unei
nească sarcinile anuole mita la care s-au rea//- de h carierele, de n l-
plin a posibilităţilor pe cute le an
cu 11 zile înainte dc v.at 13 371 tone pcslc sip. condusă de comu- bune organizări a muncii, prin exe
pentru dezvoltarea şi Îmbinarea ar termen. Plan, m ateriale de con- nistul Gheorghe Pâtu-
cutarea lucrărilor pe pos»uri speciali
monioasă a ramurilor de produc La obţinerea acestui slru clii, unde s-a reali- leanu, precum şi briga-
zate şi pe echipe, mecanizatorii au
succes au con tribu it mai r.at 13.697 m c nisip şi da condusă de utemis-
ţie, utilizarea tuturor rezervelor e- dobindlt realizări de seamă.
m ulţi factori, incepind halasf peste plan, iar la ,<tJl fon Măgăoan dc la
xislente In cadrul gospodăriei co
Astfel,
cu buna organizate a nis,p m etalurgic o r t - sec(o,u ( plnă la 21 decembrie au
prefabricarfe.
lective îji scopul sporiri; continue
muncii, antrenarea lu lu - _ . ELENA M O G A fost reparate 63 tractoare, 131 plu
a producţiei agricole. De mare în ror lu cra to rilo r in intre- Pa* ,re e one secretar qI organizaţiei
guri. 282 semănători pentru cereale
semnătate este faptul că după apro cerea socialistă, aprovi- plan de partid
vionarea ritm ică cu ma- De asemenea, produc- LADISLAU IACOB păioase si porumb, precum şi nume
barea planurilor de către adunarea
teriale ctc. liv ita ie a muncii s-a rea- director roase alte utilaje agricole.
generală a colectiviştilor, aceshvi
au fost defalcate pe brigăzi, fiecă
rei brigăzi slabilindu-î-se sarcini In
funcţie de forţa de muncă ou oare M uncitoarele (ricotere Schel Rozina, Parascluva Crislea şi M aria Fusoi, de la fabrica „ Sebeşul", pe Succese importante electrificarea
eslc încadrată de felul terenului oare v i le prezentăm in lo to gra lic sini evidenţiate in întrecerea socialistă.
Ele reuşesc ca in Uccare lună sâ-şi depăşească planul cu 30 la sută, in acelaşi tim p dind produse
şi starea celorlalte mijloace de p ro
dc bună calitate. Foto ; V, ONOIU
—------------------- satelor-------------------------
Prin îm bogăţirea cunoştinţelor Congresul al Ill-le a al P.MR. a şi in satele aparţinătoare oiaşclot staturilor populare comunale, care
trasai sarcini im portante sectorului regionale Hunedoara şi Petroşani au m obilizat m ii de cetăţeni la ac
profesionale-o productivitate sporită energetic in ceea cc priveşte dez precum şl fn raionul Sebeş. ţiunea de electrificare.
voltarea reţelelor de medie tensiu La electrificarea celor 35 sate
Toate aceste rezultate Ir. dome
In ultim ii ani E.M. Petrila a loul trecut la întocmirea concretă n te nie a fost întreprins apoi un studiu legerea şi aprolundarea temelor pre ne In m ediul rural. Dezvoltarea a- din acest an o c o n trib u ie im por
Înzestrată cu ulilaje noi dc înaltă maticilor. Aici s-a tinut scama de scrîos urinat de măsuri practice Prin date. Din cele 2 000 de voiumc. pe>:e ceslor relele va perm ite folosirea tantă au adus echipele conduse de n iu l e le ctrifică rii satelor slnt (apte
productivitate, in abataje au fost aph greutălilc ivite anii trecuţi în asimi tre altele a fost deschis si un curs tk» 80 la sulă sînl cărţi de nivel mediu; pc o scară tot mai largă a ener Dum itru Cutând, M ih a i Schneider, care demonstrează g rija deosebită
cate metode avansate dc exploatare larea celor predate, de propunerile specializare cu durata de 5 luni. la manuale ale minerului, lăcătuşului giei electrice in a g ricu ltură, cit şi M i hai Binder, M ih ai Gheorghe $i a p a rtid u lu i nostru pentru creşte
cu randament sporit. Lucrările do cursanţilor si Cerinţele actuale ale care au fost înscrişi 32 dc mecanici şi electricianului de mină. Cu toate la electrilicarea totală a regiunii altele de la şantierul de construcţii rea necontenită a n iv e lu lu i de tra i
pregătire şi armare au cunoscut «; sarcinilor de plan. Bine s-a orientat In ansamblul dc măsuri luate, o acestea se simte incă nevoia edită Hunedoara. In urma sarcinilor tra m ontaj cit şi echipele secţiilor de ai oam enilor muncii.
o!e o continuă evoluţie. Actualmcn conducerea exploatării si asupri atentie deosebită a fost acordată crcT- rii unor broşuri şi buletine perio sate, in regiunea noastră s-au Unt refele de la Deva, Gurabarza şi
te. tn armare sc foloseşte pe scară componentei comisiei care să f-u;ă rii condiţiilor materiale necesare des dice, care să informeze operativ măsuri de intensilicarc a e le c trifi Alba lu lia , care au lucrat cu m ult Ing. RO M AN ŞERB A N
largă fierul si prefabricatele dc b u propuneri pcn'.ru temele cursurilor. făşurării cursurilor. Toate sălile de masa largă a muncitorilor cu noută cării in m ediul rura l Pentru o- entuziasm O contribuite im portantă şeful se rviciu lu i e le ctrifică ri turale
lon. au adus şi com itetele executive ale
!n general au fost aleşi ingineri şi cursuri au fost dotate cu mobilier ţile din industria mineritului. ccasta, statul nostru a alocat fon al l.R.E.H. Deva ★
Toate acestea au impus ca o pro tehnicieni cu o bogată experienţă pro şi maler-ial didactic corespunzător Dată fiind natura foarte eteroge duri im portante pentru conslruclia
blemă la ordinea zilei, ridicarea pre fesională. caro prin natura mun^’î In una din săli s-a uamenajat, la nă a lucrărilor din subteran, condu de lin ii de medie tensiune. Astlel.
gătirii ichnico-profcsionole a munci lor sini în permanentă în slrînsâ le scară redusă, machete cu toate ti cerea exploatării a urmărit pregăti au lost construite din londurile
torilor din toate sectoarele dc acti rea multilaterală a muncitorilor. Toii sta lu lu i 8 lin ii de medie tensiune
vitate, Fiind vorba despre calilica-'c, care totalizează 124.1 km. De men-
cei înscrişi la una din formele .le (ionat că toate acestea au fost
de la bun început trebuie subliniat
faptul că, conducerea lehmco-adminis- Calificarea - la nivelul tehnicii avansate ridicare a calificării sau chiar care construite In u ltim ii trei ani şi a
se califică, trec treptat prin Io,Vă
trativă şi comitetul sindicatului de la gama lucrărilor. Ba mai mult. se in lost cheltuită din bugetul statului
E.M. Petrila. dispun dc o bogată ex suma de 4.763.000 lei. Construcţia
tenţionează pregătirea muncitorilor
pericnlă \n domeniul ridicării pregă gătură cu problemele de product1?. purile de abataj inlîînite in exploa tn as a fel ca treptat, treptat ei să acestor lin ii a creat posibilitatea
tirii prolesionnle a cadrelor de to.'to Lucrul acesta a dat posibilitatea cu tare. Alăturat, alte machete, înfăţi e le ctrifică rii unui mare număr de
gradele. noaşterii lacunelor în pregătiri.a şează galerii subterane armate in poată executa şi lucrările mecanice, satc. Num ai in unul 1962 au lost
ce in prezent sint făcute numai dc
Numeroşi mineri, artificieri, electri profesională a m uncitorilor si inclu lemn, beton si fier. lăcătuşi şi apaducticri. Fără îndoială electrificate 39 sale, iar in anul 1963
derea tn programele analitice a O bună parte din sală c rezervn?. s!nt prevu2iilc a sc electrilica 40
cieni şi lăcătuşi şi-au însuşii Ia că aceste măsuri vor duce la folo sole Datorită s p rijin u lu i acordat
cursurile organizate în cadrul exploa cursurilor de calificare şi ridicare a utilajelor folosite in extragerea si sirea mai eficientă a forţei de muncă
calificării a mior teme noi, legate d? transportul cărbunelui. Predarea dis de partid şi guvern, s-a ajuns ca
tării. temeinice cunoştinţe pc cir? Si chiar la creşterea pro :lue livilă|;i. In prezent In regiunea Hunedoara
acum Ic aplică în procesul de pro condiţiile specifice ale exploatării. ciplinei de specialitate, adică a l?h- fin d nemijlocit legată dc reatiz.i- să tic electrificate un număr dc
ducţie. Asa bunăoară, ronslalindu-se că lo nologici profesionale e Insolită în ca ritmică a planului la totî indi.rli. 316 sale. Din cele 40 sole cile sini
cursul dc mineri se inlîmpînă greu totdeauna de demonstraţii practico
Pentru anul 1963— 1964 conducerea Din rîndurile celor mai buni m i prevăzute a se electrilica in annl
tăţi tn cunoaşterea zăcămintelor dc In felul acesta cursanţii Lşi fixează
exploatării împreună cu comitete) neri, cu vechime de cel puţin 3 aut, 1963, plnă la dala de 20 decembrie
cărbune, s au prevăzut teme leg-i.e mai bine cele predate 'ăcind o le
sindicatului si-au pus drept scop cu au fost selecţionaţi 20 de curs-nti a c. ou lost puse sub tensiune 36
de această problemă. De asemenea, gătură directă cu condiţiile din abuia;
prinderea tuturor muncitorilor într-o pentru cursul dc artificieri cu du sote urm ind ca celelalte să fie ter
urmărind întreg fluxul tehnologic s-a Acolo unde temele permit, preda
formă sau alta dc ridicare a preqă rata de 3 luni In prezent. în cadrul minate plnă la ş ltrş ilu l anuiui. Dc
ajuns la concluzia că mecanicii de rea e completată de prezentarea unor
tirii profesionale. începutul acestei exploatării mai funcţionează un curs remarcat este la p lu l că acum ci-
puţuri nu cunosc în suficientă mă diafilme, mai cu seamă cînd este
acţiuni s-a făcut o dotă cu întocm i tc\'Q zile a ra tu l Deva cu toate sa
sură exploatarea maşinilor de >x vorba de respectarea normelor de de calificare cu durata de un an.
rea programelor analitice si recruţi lcie anarfinătoare & fast complet
traclie motiv pentru care în acest tehnica securităţii muncii, Biblioteca
rea cursanţilor. Mai înlîi au fost fi pun^l se produc unele strangulări în tehnică vine în mod direct în aju S. TRUŢA electrificat. Pune rezultate In a-
xate fo/mele de invătămîii:. Apoi >-*i procesul de producţie. Pe această li torul cursanţilor, Snlesnindu-le înţe (C o n h n n a ro in pag J a[ ceastd direcţie au fost obţinute