Page 74 - 1963-12

Pag. 2
Dramul socialismului Nr. 2795

La gospodăria agricolă de stat. sub brazdă 2.800 tone de gunoi întreprinderea montaje Bucureşti
din G cim ar s-a prevăzut ca pe de grajd. Dc asemenea, a lic 100
întreaga suprafaţă care în p rim ă ­ tone de gunoi dc grajd a fost şantierul Işalniţa—Craiova
vară urmează a fi însăm întată
Tudor Ancheta cu porum b, ca rto fi şi alte plante, tran spo rtat în cîm p şi aşezat în
p latform e şi grămezi.
tehnice să sc transporte încă de Pînă în prim ăvară se prevede iNG A JE A Z Â l)E URGENŢĂ.
pc acum ca n tită ţi însem nate de transportarea în cîm p a circa muncitori calificaţi şi personal tehnic după 1
3.000 tone gunoi dc grajd, a cţiu ­
îngrăşăm inte. Astfel, pînă acum
ne care continuă şi in prezent, cum urmează:
pe o suprafaţă de 59 hectare, o
în care scop au fost destinate 6 — ingineri mecanice;
dată cu executarea a ră tu rilo r a- tractoare cu rem orci şi 4 atelaje
clînci dc toamnă s-au încorporat cu tracţiune anim ală, — maîşlri m în fo r)—je va n ;
— maîşvri m-anSarl —mecanSd;
Planuri de — tehnicieni eonsfructei monteje şi afaşamente;

cît mai — tehnicieni nerm afori;
— monterâ mecanico — dieselsşK — compresorSşH;
fUnnore din pag. l-a ) de producţie, cuprinzînd in proiec­
y ; ' w : rea acestora cu vii şi pomi. Tiuiu- tul de plan pe cele corespunzătoare. — îă c â h s ş î fe v a r i;
Se cere apoi să existe maximum de
dn-se seama dc specificul unităţilor — sudări autegeni de înalte calificare.
grijă la întocmirea planului finan­
M ' T agricole, trebuie să se dea o maro
ciar. Pe baza cunoaşterii volumului Sa asigură salarizare corespunzătoare— munca
dezvoltare creşterii animalelor, lcgumi-
fO tk total al veniturilor, trebuie făoută
cullurn şi a altor ranntti de. produc­ în acord şi condifiuni bune de cazare.
o repartizare judicioasă a fonduri­
ţie. Îmbinării raţionale a aceslora Soiiciîanfii se vor adresa !a sediul şantierului
Tî/nud a rlis lic rominesc „T u d o r" reînvie pe c- F ilm ul „ Ancheta" cslc o producţie a studiou­ lor băneşti, astfel Incit fiecare tfu
cron o epocă de m ari tră m in iă ri din istoria po- rilo r (lin R.IK Bulgaria. Deşi titlu l sugerează un film in scopul sporirii permanente a ve­ să fie utilizat cu maximum de e fi­ din ineirsto C om binatori chimic Işalnija— Craiova,
niturilor gospodăriilor agricole co­ cientă economică.
p o ru lu i nostru : pregătircu şi desfăşurarea răscoa­ gen p o liţist, „ Ancheta" cslc o puternică dramă )>si-
lective. De asemenea, este important In vederea întocmirii unor planuri serviciul plan şi organizarea muncii.
lei din 1021. holoqică bazr.lă pe o problemă de conştiinţă. Este de producţie reale, se impune o co­
ancheta pc core un tînăr inginer o operează in stră­ şi faptul ca la alcătuirea planurilor
A m plă cronică cinem atografică, — Ulmul zu-
fundul s u ile lu lu i său, alunei cind se altă intr-un să sc asigure îmbinarea armonioasă laborare strinsă Intre diferitele o r­
qrăveşte tabloul o tin d u irii feudale din Tara Romi- moment im poitunt al vie ţii. <i intereselor generale ale economiei gane chemate să sprijine activita­
ncască de Ja începutul secolului al X iX -lca, con- O analiză prolundo şi complexă, m ergind intr-un naţionale cu cele obşteşti şi perso­ tea gospodar'iilor agricole colective
tra d ictiile dintre clasele sociale, inflm cnla ideilor ritm crescendo, scoule la iveală, prin rctrospcclii nale ale colectiviştilor, nvîmlu-sc Stabilirea justă a obiectivelor si a-
succcsne, diurn ul greşit pe cure acesta o pornise în vedere cA prin contractarea sur­ poi repartizarea judicioasă a sarcini­
înnoitoare de eliberare de sub ju gu l otoman ce
şi care ameninţă să-l ducă spre o loială prăbuşire plusului de produse agricole cu sta­ lor în funcţie de posibilităţile b ri­
cuprinsescru iropoarelc din sud-estnl Euiopei.
morală. lul se pot realiza venituri băneşti găzilor slut factori care vor contri­
Acţiunea U lm ului — bogată în e\ enimen/e d ra ­ bui in măsură crescfndă la întărirea
importante. Pentru ca planul de pro­
matice, o îm binare de elemente ştiin ţifice, reale, cu ducţie să fie cit mai complet este e.'onomiro-organizatorică a gospodă­
elemente folclorice — gravitează in ju ru l lu i Tu­ necesar ca organizaţiile de partid riilor colective, Ia sporirea ven itu­
dor V ladim ircscu, personajul principal. şi consiliile de conducere să anali­ rilor unităţilor agricole si ale co­
k < rm. zeze temeinic propunerile făcute .Ic lectiviştilor. ia ridicarea nivelului de
Film ul il p iczin lă pe Tudor intre anii 1812— 1821.
colectivişti tn cadrul consfătuirilor trai material şi cultural al acestora.
Evoluţia po litica a eroului se deslăşoată sub ochii
spectatorilor. D inh-un simplu răzvrătit împotriva
sam avolniciilor boierim ii, cl se transformă treptat ■.j rN g jflVţ» îV î -ş
in tr-u n conducător p o litic al maselor in lupta im -
p o lrivo n e dicptătilo r sociale, pentru scuturarea ju ­ 20,00; 22,00; 23.52 (programul 1)
gului străin. 10.00; 12,00; 14 00; 16.00; 18,00;
$ . r X j ;f.
i W 21,00; 23.00; 0,52 (programul II).
O f i asta dragoste? 23 DECEMBRIE 1903
PROGRAMUL 1: 5,05 Cm.trce dc
Întrecere ; 5,25 Muyică populară,*
m \ ■■ i 6,0“ Muzică uşoară ; 6,30 Emisiu­ 23 DECEMBRIE 1963
D E V A : lcaric X B — cinem a­
nea pentru sale; 6,40 Cîn'ecc in­ tograful „ Patria" ; Ancheta — ci-
S i l spirate din viata nouă a satului ; ncm aioqralul „A ria '1; S /M E R IA :
•? *v *AV 7.10 Melodii populare ; 7,30 Sfatul Dracul şi cele l CI porunci — ^ cine­
medicului ; 7,45 Salut voios dc pio­ m atograful „M u n c ito ru l" ; PETRO-
n ie r ; 8,00 Sumarul ziarului ,,Scin- fşAXI : M inna von Bam hclm — c i-
Producţie a stud iou rilo r din tlalia, .,Ucigaşul leia“ ; 11.30 Pagini din operete; nem atogialut „R epublica" ; Taxiul
m orţii — cinem a/ogralut „7 N o ­
m n lă td " este un li/m psihologic dc prntundă analiză 12,32 Cinlcce şi jocuri populare; iem brie" ; ALBA IU LI A : M ana
sullelrască. Eroii princip ali ni Ulm ului. Riccurdn şi 13.10 Muzică uşoară rominească ; Cundelaria — cinem atograful ..V ic­
T orc Iii, leprczinlu două conştiinţe opuse, două lum i 14,00 Din folclorul muzical al po­ to ria " ; C ăpitanii lagunei albastre
interioare complet dilerent inie. De o pnrlc un li- fin k jd e a a j& 't codoun
poarelor,* 15,00 A rii şt duete din — c inem atogralu/ „23 August" ;
nnneior veros, capabil de orice faptă m irşa \â pen­ S E B L ji: Strict secret — cinem ato­
opere ; 15,30 Piese de estradă ;
tru a-şi sal\ a averea, poziţia. \ i(tfa, iar dc cea­ graful „P rogresul" -, Ip o c rifii — ci- tum ih
16.)5 Vorbeşte Moscova ! ; 16,45
laltă parte omul simplu, cinstii, nuulraqiat din nc- ncm atoqtuful „S eb eşu l"; ORAŞ-
Orchestre de muzică populară ; * zi-ys. tm Traşa* s o riim e /it
- \ oki dc a-şi usiriura csislcnta sn şi a tam i/iei. T IE : La virsta dragostei — cine­
17.30 Tinerel?,» ne o dragă; 17.50 m atograful „P atria" ; Povcs/ca li­
Iul mul reuşeşte să
intereseze şi prin mesajul
I? său. Esle un act de acuzare îm potriva soc.ctăfii Melodii populare clin Banat; 18.10 nei napii stranii — cinem atograful
Muzică corală i 18,30 Buchet de „F la c a ia "; H A ŢE G : Id io tu l — cî- h x s e c a im fM fjS -
*3^ i'-i rKv' burgheze, care, folosind puterea nim icitoare a ba- \ melodii — muzică uşoară ; 19,00 ncm atogrolut „P o p u la r"; BRAD:
niilui, reuşeşte să deformeze, să ucidă conştiinţe şi eh^aâm hi^,
Revista economică radio; 20,10 So­ O perlă de mamă — cinem ato­
\ ic li omeneşti. graful „St. roşie" ; l.O NEA : Luna
Producfic a stud iou rilo r s o \ie li(e . Ulmul lia- lişti şi formaţii artistice de ama­ de miere lără bărbat — cinem ato­ \# itu a tis u
teazu problema educaţiei tin e re lu lu i din senii, ard- t tori — tn program muzică popu­ graful „M in e ru l" ; TElL’S * Petre ţc*.t*iotzr*e, 6'z&w/'u/<c, e k .
tind ce consecinţe grave pol avea neîncrederea şi IP t r & S p ţ ji B j u r a a c f i e s e i r v î r e lară ; 20,30 Noaplc bună, cop ii: cel isdcf — cinem atograful „V ic ­
suspiciunea, amestecul lipsit da iaci In viata su- £2 „Priculicinl Alandala" ; 20 40 Lecţia to ria "; ZLATN A : Alarm ă pe in­ P H ii %
tlelcască a tine relulu i. de limba rusă. Ciclul I ; 20,55 Din sulă—cinem atograful „M u n c ito ru l";
Pnneren b dispozitiv s-au străduit să o rezolve.
Scnsoarea de dragoste pc care Xcnia, o c le \ă crealia de muzică uşoară a com­ !L IA : Toată lumea e nevinovată a a as u ş a ss ucioei a ea c : a ea *L|1-'-1 n b b s a t*r»a a ■—■* c, . n-j
cumpârTilorilor a mărfurilor Astfel, |a uncie secţii de — cinem atograful „L u m in a "; A-
(Un clasa a X-a a unei scoli medii, a p rim it-o de cu specii ic beai $i care sa pozitorului Ghcra.se Dendrino,* POLDUL DE SUS: C linele sălba­
ut Boris, colegul ci dc bancă, ajuiupc in m im ilc croiloric se confecţionează 21,15 Tribuna radio; 22,20 Muzică
fie desfăcute cu ocrv/.iri tir- articole dc îmbrăcăminte, tic Dingo — cinem atograful „23
unei pedagoge de Up vechi, im bicsită dc conce/)!ii | gurilor săpftnînolo in cl ii cj- de dans. A ugust''; C Â L A N : T a xiu l m orţii
mic-burghezc, cure um flu acest oua la un mare iar la noua secţie de tapiţe­ PROGRAMUL II : 10,10 In va­ — cinem atograful f.C S .I!.".
scandal. De a n i şi consecmfc/e grase ce se abat rite localităţi din regiune, o rie se confecţionează în sc­ cantă — emisiune de cînlece pio­
consliluil o problemă pe rie dormeze, care sint des­
asupra celor doi rin cri din partea consiliului pro­ niereşti ,* 11,15 Schiţe dc Nicolae
fesoral şi ai pă rin ţilor. rvre tovarăşii de la coope­ făcute populaţiei iu lîrguri. Tic ; 12.05 Muzică din (dine,* 13,30 Q U iU H ti
Pentru pă rin ţi şi cduc-uto,i, Ulmul constituie un rativa incsteriigărcisco „ V ia ­ N. SBLICHEA însemnări de reporter; 13,40
prelins ajutor in munca lor de creştere şi educare ta colectivă'* din Simeria corespondent Jocuri interpretate de fanfară ;
a co p iilo r. 14,05 Gintă Valcrln Rădule*cu şi
Ludovic Spiess; 14.35 Mo >dn de PENTRU 24 DE ORP
Materialele, gospodărite estradă; 15,00 Muzică m o .il-n ă * Vreme neslabilă cu corul mal La dispensarul
Acţiuni cultural—artistice 16,12 Muzică uşoară interpretată mult noros. V or cădea precipitaţii I medical din Bre­
cu grijă de Ana Lăcălu.şu şi Ionel Miron ; sub formă dc ploaie. Inpovilă şl tea Domină sc or-
In intim pinarea zilei participa ia concursul pe 18 50 Valsuri inlerprclalc dc fan­ ninsoare. Vînt moderat din vest şi ® ganizeuză deseofi
de 30 Decembrie, in unitate. Zdclo trecute — ne Cu acest prilej a fost fară; 19.05 Muzică dc estradă; nord-vesl. Temperatura in uşoară petreceri „cu dan-
şcolile reg iu n ii noastre au inforincru*. coresponden­ transportată si stivuită în 19.30 Din activitatea sfaturilor scădere. Maximele vor fi cuprinse I pină-n zori" pen-
Dc asemenea, j)io n in ii
loc diverse acţiuni cultu- tul nmslru voluntar Znm- magazie o mare can itate populare; 19,40 Muzică populară intre 1 şi — 3 grade, far minime­ j im care este Io-
u n ita lii noastre au pre­
ra l-a rtis lic c , La unitatea zentat la stafia de rudi-o- (iresru Ti Ui — la între­ de placaj şi alte mate­ interpretată de S'cfan Lăzăroscn le între — 3 şi — 10 grade. D im i­ Q fosilă staţia rle
prinderea ,,Marmura" d'n riale. Pentru sîrguinta cu neaţa ceată locală. * amplificare din Io-
nr, 3 din Penoşani, s-a Ucarc un Irumos program şi Constantin Busuioc; 20,00; " calitate.
a rtistic închinat succese­ Simeria a fost or (pini'/mp care ou muncit s-au evi­ PENTRU URMĂTOARELE
desfăşurat de curind con­ o acţiune patriotică de Scene din operete ; 22,00 Muzică
lor obţinute de oamenii denţiat tov. Traian Cră- 3 ZILE
cursul c u liu ra l-a rlis tic în ­ de dans,* 23,05 Concert de noapte. Vreme neslabilă, favorabilă ploi­
m uncii din Valea Jiului. gospodărire a materiilor ciuncac. I. Marcu. lise
tre clase. Au fost selec­ pnme si materialelor a- Buletine de ştiri şl radiojurnale : lor şi temperatura In uşoară scă­
A!A R IA OPREA
ţio n a ţi cei mai buni reci- preşedinta u n ită ţii dc (late in incinta întreprin­ Stoica, Ileana Hichiiă şi 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; dere.
t-atorf şi solişti care vor pionieri nr. 3 Pctioşanl derii. alţii.
r> _ < jg QtăfiAit £ B&&3S fi 1,1:111 U O I O g u J-».* < o B»r» o |
© /■*▼*—•<•% _ j ■ ty im Q rrnrn» £ j _ .. |- 'g- Ti 3 (3
7/ tl
* y e 0 fi
Conservat in petrol ...Un milion ele miliarde tanţă mai mare de 50 kilo­ plin obeliscul din Paris,
de docnoiii cmtîuMc la metri. Dacă comparam 50 durata erei umane de la în­
AIu n cito n i com binatului petrochim ic din R'iz.dol Q;' un loc a miliarda parte de kilometri cu o zecime ceputurile ei pînă în zilele
/nmix M uzeului din Lvov un colţ dc mamut desco­ clinir-un miligram i de milimetru, constatăm că noastre ar fi cît grosimea
peri/ cu p rile ju l cxlra gcrn m inereului. El are o lun­ rapoilul dintre aceste dis­ unei monede de un leu
gime dc doi m etri şi diam etrul maxim de 24 cm. . O picătură de ploaie a- tanţe este de 500 de milioa­ aşezată în vîrful obeliscu­
vînd un diametru de un mi­
jVfxj/ exponat completează interesanta colecţie de ne. Numărul acesta defineş­ lui Durata erei umane civi­
/ju n ă ciiaternară a muzeului. Cele mai Inimoase ex­ limetru con(ine 17 miliarde te fincleo pcicepţulor spa­ lizate ar fi cît o foiţă lipita
de miliarde de neutroni? Gestionarul m agazinului „M ix t" din Petteşii,
ponate sint un mamut şi un rinocer cu nările sudate ţiale umane. pe moneda. Iar viaţa va ră
descoperiţi In mina dc ozolient dm S lănini, fregiunea . Radiu C, izotop al po Dacă am vrea să dese­ mine posibilă pe planeta O prita, obişnuieşte să servească după bunul suu
Ivan Fronko), P etrolul care proteja cadavrele de con­ plac m ă rlu iilc.
Ion i li Iu i. se dezintegrează năm 500 de milioane de Ir noastră pentru perioada de
tactul cu aerul a permis ca ele sd se conserve per- expulzînd hei ion i şi trans- nioare, în ulmul de o li-
iee t. A slle l au ajuns pînă la noi nu numai scheletul, ci şi timp ce ar putea fi repre­
formîndu-sc în cele din nioară pe secundă, treaba zentată prin înălţimea Mont
pielea, orguncle m lcrnc ale anim alelor rcspeclive (se
urmă în plumb ? Un gram aceasta ai ocupa 70 de oa­ Blanc aşezată pe obelisc.
pot observa chiar vasele suiKpiinc din ochiul rin o ­ de radiu C produce 161.200 meni, timp de un an de
cerului). Pielea m am utului era ad'i dc bine conserv atu. zile, tăia întrerupere. ...Puterea iradiată de Soa­
in cit in tim pul săpăturilor un m uncitor a decla/al în miliarde de helioni Viteza re a fost dedusă prin mă­
glum ă că are să taie din ca o bucală pentru o pe­ aceslora esle de 19.200 ki­ O sursă de lumină gal- surarea energiei primite ele
lometri pe secundă, fată de
reche dc cizme. ben-verzuie cţe o intensitate un centimetru pătrat de
o jumătate de kilometru pe egala cu aceea a unei lu­ suprafaţă terestră? Es• r* vor­
f-ecundâ, viteza cu care se minări emile în fiecare se­
Un mamifer necunoscut deplasează moleculele din ba de 397 (urmat de 21 ze­
atmosfera înconjurătoare. cundă $î în toate direcţiile rouri) kilowaţi.
In îm prejurim ile oraşului MaUarovo, situat pc lito ­ 57 de milioane de miliarde . Părinţii din stalul aus­
ralul mărit Ohotslg s-a descoperit un schelet dc 2 in ...Energia degajată de un de fotoni ? Un ochi ome­ tralian Victoria, care pînă
al vinul animal marin cu totul neobişnuit. gram de radiu după ce s-a nesc aşezat la un metru acum îşi trimiteau copiii
Geologii *,u găsit vertebre pietrificate, fragmente transformat în plumb echi­ după ţigări, vor trebui dc
din conturul craniului şi extremităţile acestui stră­ valează cu energia necesara distanţă de această sursă acum înainte să le cumpe­
vechi locuitor al planelei noastre. Fologralia scheletu­ pentru a ridica la o înăl­ primeşte în acelaşi inter­
lui, care a fost trimisă la Institutul de Paleontologie ţime de 30 metri, un trans­ val de timp 57 miliarde de re singuri. O nouă lege pre­
al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., a trezit un viu in ­ fotoni. Retina este sensibilă vede că este interzisă vin-
atlantic în greutate de zarea ţigărilor sau ailor ar­
teres în rîndurde oamenilor de ştiînlă. Se presupune la lumini cu o intensitate
că acest mamifer marin a trăit pe pămint în urmă cu 50.000 tone ? ticole de fumat tinerilor sub
aproximativ 30 milioane de ani. de 200 milioane de oii mai 16 ani Vînzălorii care în­
.. Acuitatea vizuală umană
slabă.
Tezaur trimilenar penlru cea mai mica distan­ calcă aceasta dispoziţie sînt
ţă se situează în jurul unei ...Calea lactee, galaxia pasibili de amenzi.
A utorităţile din V.llena, locali talc situata în pro­ dm care face parte şi sis­
vincia AKoanle (Spanie) au anunţai că s-a descoperit zecimi de milimetru ! ...Saied Abutalcm Musavi
un tezaur „de o valoare incalculabilă" şi cure datează Ochiul nu poale distinge temul nostru solar, a fost din satul Rak Adan din Iran
de cel puţin 3.000 de ani. Prima piesa descoperită « n e doua puncte, dacă ele sînt măsurată de astronomi ? a împlinit 190 de ani. Sued
a dus La descoperirea întregului Lezam. e:,t? un vas de Diametrul ei esle de un
mai apropiate unul de altul Musavi conduce tribul tor-
nur găsit dc nişte copu in timp ce sc jucau de-a să­ miliard de miliarde de ki­
patul la periferia oraşului. de o zecime de milimetru mjf din cîtcva su*e de ne­
La celalalt capăt al scării, lometri.
Tezaurul cuprinde diferite piese de aur. de argint poţi, strănepoţi şi slrăsira-
Micioscopul electronic dc la Institutul de fizică şl pietre prclions?, dintre care unele cintăresc apro­ un om cu vederea perfectă .Dacă am reprezenta nepoli ai săi. Cea de-a 5-a CUCNTUL : Făină de mălai aveţi ?
atomică al R.P.R.
ximativ 400 grame. nu poate vedea la o dis- vîrsta actuală a Pămînlului soţie a sa are 105 ani.