Page 75 - 1963-12

Kr. 2755 Drumul socialismului Pag. î

in de z ba t e r e a c o m u n i ş t i l o r —-
Conferinţa

raională de
e
partid Sebeş i c e l e i m a i e s n ţ i a l e p r o b l e m e

V o 'o '.'o '.8. 3. W a % V A * . *oeo°a °b 9*®o°e®* bbî)°d%
•
2® C onlcrinfa raională de partid Sebeş n constituit un raionul Sebeş de a m ilita activ pentru obfincrea in Succesele <3ohîm9s4e trebuie
J p rile j de trecere in revistă a succeselor obţinute v iilo r a unor succese şi mai </c seamă. \
o9 de oam enii m uncii, sub conducerea oigartizaf iilo r de C onferinţa a ales noul com itet raional de pa rtiil. f dezvoltare mcousolidate
portul, in toate dom eniile, de dezbatere n întreg ii comisia de revizie şi d c/cg a lii la conferinţa regio- \
»• n c tiv itâ li de p a iliit desfăşurată pentru înfăptuirea ivjlă de pariul. A avut loc apoi pruna şedinfă pic- *■
*• sarcinilor trasate de Congresul al lll-lc u al P.M.IL muu a com ite tu lu i raional dc partid, care a ales «• In 'încheierea lucrărilor conferinţei plătite, care în acest an au însumat
raionale de pariul Sebeş a luat cn- sute de zile de lucru.
i 1 In acelaşi timp, cnnlcrinln a analizat sarcinile m em brii şi m em brii supleanţi ai b iro u lu i şi secte- %
viutul tov. Pipoş loan, membru «1 Cu toate că in multe întreprinderi
% cc stau in lata organelor fi orrfaniz.aliilor </c trarlid, to n i com ite tu lu i raional dc partid. ••
biroului Comitetului regional Hune­ s-au obţinui rezultate bune, pe li­
o® colectivelor de m uncitori, u u iin c ii si tehnicieni din In rin td u rilc ce urmează, din m ultiplele probleme I® doara al P.M.R., care a apreciat că in nia ridicăm calificării muncitorilor,
®. întreprinderile raionului pentru anul 106-1, masurile dezbătute, vom releva unele aspcclc p rivin d prcocu- perioada ce a Irecnl dc la alegerile puţin s-a vorbii iii conferinţă ile-:-
«° cc trebuie tuate in vederea d c/.vo ilă rii si consolidării parea com itetului raionul dc partid, a com itetelor <le % din anul 1961 comuniştii, toii oa­ pre modul in care organizaliile de
•a continue a succeselor dubindite, a lll in industrie partid ilin u n ităţile economice şi ilin G A C. şi a ^ menii muncii din raionul Sebeş, sub partid, <le sindical şi lî.T.M. s-.ui
.* cit şi tn agricultură. o iq a n i/.a liilo r de bază pentru conducerea activi- J» conducerea organizaţiilor de partid ocupat de această problemă, de ex­
■" In cu vln tu l lor, de lcq afil mi cxpiim at hotărirca lă /ii economice in întreprinderile industriale şi in •£ an obţinui rezultate demne de remar­ tinderea tehnici' noi. de dezvoltarea
/crinâ a com uniştilor, a tuturor oam enilor m uncii din u n ilă lile agricole de pe cuprinsul raionului. cat în toate domeniile de activitate mişcării de inovaţii şi rationallză'i,
Comitetul raional de partid s-a cai care conduc nemijlocit la ob ţi­
" . v . s s v . s v . v . v . v . străduit si a reuşit să Îndrume cu nerea unor rezultate superioare în
multă competentă, să orienteze si r.ă procesul de producţie.
sprijine organizaţiile de partid din
Succese importante au fost ob ţi­
Conducerea activităţii economice aplicarea cu consecventă a tuturor nute. Îndeosebi după încheierea co­
întreprinderi si un ilă lile agricole în
lectivizării agriculturii, pc linia în ­
hotărîrilor partidului si guvernului tăririi ii ni Lă ti lor agricole din punct
—în centrul preocupării nostru. Drept rezultat, atit in indus­ de vedere economic şi organizatoric.
trie cit si in agricultură
sarcinile
Aplicind pe scară tot mai largă nw>-
stabilite de Congresul al Ill-lea al
lodele agrozootehnice înaintate, dez-
P.M.R. se Înfăptuiesc cu succes. în volltnd neîncetat acele ramuri dc
Lupllnd pentru îndeplinirea şi de­ dus Ia o mai judicioasă folosire a Numeroşi vorbitori printre care anii 1902— 1963. de pildă, colectivul producţie care s au dovedit renta­
păşirea sarcinilor trasate dc col oapacilălii utilajelor cu care între­ tov. Petru Răsinaru. Viorel Faur si fabricii de bîrlie din Pelresli Şi a bile şi pentru corc există condiţii, Bobinatorul Aurcliau Oprea dc la atelierul de reparaţii electrice
do-al Jll-lea Congres nl P.M.R., In prinderile sin i dolale. alin au apreciat că succesele do- realizat planul producţiei globale în multe clin gospodăriile colective de Vulcan reuşeşte prin buna organizare a muncii să reducă lunar timpul dc
perioada care s a scurs de la confe­ proporţie de 103,4 şi respectiv 119,1 pe cuprinsul raionului au devenit
Măsurile elaborate şi aplicate de bindite de către colectivele de mun­ bobinare a motoarelor cu 20 la sulă Ioţă dc termenul planificat. El este
rinţa raională dc partid din anul către organele si organizaţiile de că din unilălile economice puteau fi la sută, a dat beneficii peşte plan in milionare, oii reuşii să obţină pro­
1961. colectivele de muncă din în ­ partid <m condus la realizarea In Si mai bune. Car. in unele întreprin­ valoare de 005 000 lei şî a realizat ducţii sporite dc cereale, lapte, car­ evidenţiat în întrecerea socialistă.
treprinderile industriale ale raionu­ unul 19G2 a planului producţiei glo­ deri organizaţiile de partid, condu­ economii care se ridică la 1.327.01') ne, lină. In unele gospodării insă,
lui Sebeş, mi obţinui succese im por­ lei. Succese asemănătoare nu obţinut unde organizaţiile de partid iu i an
bale dc către toate întreprinderile, cerile administrative si comitetele avui In centrul preocupării lor pro­ cAdmăi'ata semnificaţie, a eileelor-
tante. Eforturile si iniţiativele crp.i- sindicalelor nu au urmărit îndeajuns şi colectivele fabricilor „Sebeşul" şi
toare ale muncitorilor, i noi nori lor si s-au obţinui economii la preţul de Iclul cum se foloseşte timpul de lu ­ „Căprioara", ale cooperativei „U n i­ blemele de producţie, unde specia­
tehnicienilor s-au concretizai in rea­ cosi in valoare de 2 406.000 lei, fală cru, permiţind să se acorde învoiri rea" ele. Sub nivelul posibilităţilor liştii n-au pus In slujba producţiei
lizarea planului de producţie la toii dc 850 000 lei cit a fost exprimat in sînt insă realizările obţinute la l.F. toate cunoştinţele lor, rezultatele nu I
conferinţa raională din 1961. ne justifica te în timpul producţiei şi Sebeş si la întreprinderea „Economi­ In tabelele aliate la serviciul dc Drăgăhn Pop asupra unei s itu n lii J
Indicii, ntlt In anul 1962 cil si tn concedii fără plată, care numai «n s-au ridicat la nivelul posibilităţilor. plan ilicarc al secţiei lam inorul dc care i sc parc nclulocttl ci. Mc- j
Cele II luni ale anului 1963 de că­ — Întreprinderea noastră, arăta în perioada ianuarie octombrie s-au ri­ ca" unde datorită insuficientei pre­ Au fost cazuri, ce-i drept pulinc la R00 mm. a CS. Hunedoara este ren găseşte ceva dc tăcut, sau dc |
tre majoritatea întreprinderilor, in rn v in tu l său tov Nicoiae Zaplanic. dicat la 1.174 orc. ceea ce echivalea­ ocupări de care an dat dovadă orga­ număr, cînd lucrările de întreţinere
directorul fabricii de hîrtie din Po- nizaţiile de partid de nici fată de a unor culturi nu s au făcut la tim ­ înregistrată o economic suplim cn* liu lrci)la t. >
sporirea continuă a productivi hi iii lroşii — si-a realizat planul de pro­ ză cu 421 zile de lucru, jar absentele pul optim si de calitate, nu s-a asi­ Iară la preţul de cost ne 10 luni — Datorită tui şi ce lo rla lţi c arc ]■
muncii, reducerea preţului de cost ducţie pe acest an cu 45 de zile nomolivale însumează peste 100 de problemele economice, jn acest ;u\ gurat o densitate corespunzătoare de de peste 2.900000 leu Şalul servi­ îticreo/d la Ici, avem in dici în a lţi 1,
alit sarcinile de plan privind pro
şi îmbunătăţirea calităţii produselor. mai devreme. Fără să fi avut s p riji­ zile Aceste neajunsuri au contribuit duclia globală, cit şi indicele pro­ plante la ha. Din această cauză pro­ c iu lu i Hi explică sumar cd occx- de utilizare şi rebutul mic — spd- [
La obţinerea acestor realizări o nul organizaţiei «le partid, noi n-am in cea mai marc măsură la diminua­ ductivităţii muncii, n-au fost rea­ ducţiile au fost diminuate. Iea provin din depăşirea planului ne m aistrul princip al Gheorghe A:i-
contribuţie de seamă au adus o o r­ li putut raporta acest succes. In rea rezultatelor de producţie ce s-ar lizau. Dind indicaţii prelioase pentru ac­ dc producţie, reducctca consumu­ drcescu.
ganizaţiile di» partid din întreprin­ ce a constat ajutorul prim ii ? Cu fi putut obţine. tivitatea de viilor, tov. Pipoş loan rilo r speciticv de energic electrică Că aşa stau lucrurile, pra clira a |
deri, care şi-au exercitat cu com­ sprijinul orgam /utici de partid, in Tm ind seama de faptul că cifrele Prea puţin — a apreciat vorbitorul a subliniat că in centrul întregii ac­ şi com bustibili, reducerea icln itu - dovedit-o. N curm ărirea atentă a >
petentă dreptul de ron lrol Ele au de pl,m pe anul 1964. sînt mai m obi­ — au relevat alit darea de sea’ină lu i sul) procentul admis şi a d a ­ lam inării, reglarea nccorcspunzătou-
cadrul întreprinderii noastre au fost tivităţi de partid va trebui să stea
analizat periodic modul cum se În­ lizatoare decit jn acest an, confe­ cit si discuţiile purtate problema dis­ rnici da staţionare pentru repara­ ic a cu jclo t şi m anevrările de-
organizate cursuri de ridicarea cali­ aplicarea regulilor agrotehnice înain­
rinţa raională a cerul comitetului ciplinei muncii, deşi in această pri­ ţii. La silrşit adaugă: tJn ultim a leduoase. sînt p rin c ip a lii lactori
făptuiesc sarcinile de plan la toii in- ficării muncitorilor care an fost frec­ tate, pentru continua sporire a pro­
raional de partid să se ocupe m ii vinţă au existat deficiente oare au lună, fn noiembrie, dacă vă inte­ nare duc la im p u lim ri, răsuciri ci
dicii si. pe baza celor constatele, au ventate de către <50 tovarăşi. Pe lot făcut ca realizările să fie diminuate. ducţiei agricole vegetale. O atenţie
stabilit măsuri caic au contribuit la mult de problemele privind conduce deosebită este necesar să se acorde resează. preţul dc cost operaiiv crăpături, deci sursele cele mai ||
parcursul, organizaţia de partid o
o bună organizare a procesului de Or. această chestiune trebuia să con­ Si In continuare dezvoltării creşterii cslc mal mic decll cel plunitical m ari dc rebut şi stagnări In pro ­
urmărit îndeaproape felul cum Îşi rea şi îndrumarea activităţii econo­
producţie. desfăşoară activitatea aceste cursuri mice, să ajute In mod si mai eficient stituie o problemă de bază. dc caro animalelor, sector pentru care in ra­ cu 1.30 Ici pc tona rle lum inate'’... duci ie.
In ajustai, rle unde produsele fi­
— l.a Indicaţia comitetului raio şi periodic. împreuna cu conducerea conducerile lebnico-administralive în să so ocupe cu mai multă atenţie alit ionul Sebeş există condiţii din cele A slle l enunţate, toate acestea, nn nite urmează să ia drum ul benefi­
comitetul raional de partid, cit şi
nai de partid — a spus in cuv întul său întreprinderii, a analizat modul cum comitetele de partid şi organizaţiile mai bune. In centrul atenţiei va spun marc lucru. A devăratul lor ciarilor. Constantin Asimioncasă. 1
tov'. Mjreea Stan — comitelui orăşenesc cei înscrişi la cursuri se preocupă aplicarea tuturor prevederilor planu­ de bază din întreprinderile raionu­ trebui să stea ridicarea valorii 200- sens ii <iăscşli doar In marco liniă şclul echipei, urmăreşte atent c ili- J>
se ahă
a lam inorului...
fa lu<ru
de partid n organizat periodic cons­ de ridicarea nivelului lor de cunoş­ rilor de măsuri lehnico-organizatori- lui S-ar fi putut astfel eprr u tehnice a animalelor si asigurarea schim bul condus dc inq Vusi/e tarea rem edierilor şi arc g rijă ca
unei puternice baze furajere. O rga­
fătuiri cu maiştrii, tehnicienii şi tinţe profesionale, luînd totodată ce, in asa fel incit încă de la înce­ desăvîrsirc absentele nemolivaie. nu­ nizaţia raională de partid are dato­ Cursan. caic deţine dc doua luni tuci o bară să nu-i scape. Pislo- <
inginerii din inlrc-priivderile ora$ii- măsuri operative pentru înlăturarea putul anului să se asigure realizarea meroasele învoiri sau concedii ne- ria să acorde o mai mare atenţie titlu l dc evident iot tn întrecerea Ierul A urel $tel, se străduieşte xci * 1
lui. Cu acest prilej s-au dezbătut neajunsurilor constatate. Ridicarea ritmică a sarcinilor de plan. in tă ri'ii organizaţiilor de partid în­ socialistă pc .sccf/c Vasile Ctitan, ştcaiaă urmele unei miei li.suri. ]
multilateral probleme in legătură cu gradului de calificare al m uncitori­ deosebi a acelora din gospodăriile şclul echipei dc cupioran, lacc dc Lăcătuşul Latli.slati Topliceanu, im-
rolul maistrului in producţie, posi­ lor a făcut posibil ca in trimestrul colective insutioient dezvoltate, să zor semne cu mina m acaragiului preună cu a lfi cifivn , se grăbesc 1
bilităţile de îmbunătăţire continuă a II, al acestui an. fală de trimestrul le ajute în mod concret in organiza­ Crai Curat, (arc, urmat indu-i in d i­ să execute o re par al te. S-o termine
calităţii produselor. reducerea preţu­ I, productivitatea muncii să crească rea muncii şi in mobilizarea tuturor caţiile poartă in cleştele m ica ra­ cit mai repede şi de tco mai bună J
lui de cost si căile de creştere con­ cn 17 la sută. iar in trimestrul ui colectiviştilor pentru sporireo con­ tei un lingou înroşit. Trece an'd calitate, este singurul lor rpnd. J
tinuă a productivităţii muncii. Aceste treilea să se obţină la acest indica­ tinuă a producţiei agricole de la un cuptor la altul, dind in- întreaga hală este plină dc Ircn- ;
consfătuiri au constituit un bun p ri­ tor rezultate si mai bune. Va trebui desfăşurată moi larg 1 dicatii. „De m ulte ori de la noi m alul muncii. De ta un capăt la
a ltu l al ci. 01 meni. maşini şi a- ;
lej de generalizare a metodelor îna­ Asemenea realizări au obţinut tn munca politică 51 educativă de masă t porneşte greşeala“ strune eh Şi arc grcqofe sini in continuă mişcate. '1
intate de muncă, dc aplicarea lor in acest an şi alte unităţi. Indicatorii pentru formarea şi dezvoltarea con- dreptate. O c il de mică neatenţie T oiu l penlru cu. pc gra ficul intre- 1
toate întreprinderile. planului dc producţie au fost reali­ sbinlei socialiste a oamenilor mun­ la încălzirea, introducerea, sau cerii, să apară mereu alic crinii- j
De asemenea, pentru extinderea zaţi in întregime, cu excepţia între­ cii, penlru educarea colectiviştilor scoaterea lin g o u lu i din cuptor se lă ţi de produse peste plan, Să hc |
poate snhla c.n tehui prin ardere,
iniţiativelor şi metodelor de mun­ prinderii forestiere si „Economici". In spiritul dragostei şi răspunderii fisuri ş a n u l. La cuptor se lacc d l mai put in rebut, c il mal pu- l
că înaintate, au fost organizate schim­ Atît darea dc seamă cit si unii de­ faţa de avutul obştesc Invăţăm inlul prim ul pas spre obtm cica unor in ­ line chchutcii. i
buri dc experienţă in care s-au legaţi au arătat că ta ncreaUzarea de partid. învălă'mintul politic — A vem oameni harnici, p lin i dc ?
expus metodele de muncă folosiie planului I.F.-uliii a contribuit insu­ munca politică si culturală dici dc utilizare sponli. elan. O rganizaţia dc partid a să• (
La linia dc lam inate, p rim -lum i­
la unele întreprinderi In organiza­ ficienta preocupare a conducerii ad­ de masă — a spus vorbitorul — tre­ dit in ci sim ţul răspunderii la(ă |
rea întrecerii socialiste şi urmărirea ministrative fată de aprovizionarea buie să capete un conţinut mai bo­ nătorul Sfmjo/i Hol, este Iară as­ de soarta producţiei. Si iotă-i acum, \
ii tapăr. Despre cl se spune că-i o-
rezultatelor obţinute. cu materie primă in timpul iernii» gat. să fie mai slrîns legate de via­ I ie cai c la locul său de inuncd /
tă. de sarcinile concrete oare stau m ul care niciodată nn-si r/oscx/c
Ca urmare a măsurilor politice si folosirea incompletă a mecanismelor locul. Da II vezi asistind la regâi- struduindu-sc să lucreze cit m u J
organizatorice luate, s-a îmbunătă­ din exploatări si a forţei de mun­ in fata unităţilor agricole din raion. rcu unei cajc (nu lără u pune bine şi mai economicos — spune )
Lichidarea grabnică a
deficienţelor
ţit simţitor organizarea întrecerii so­ că ; slaba organizare a intrecerii so mina şi a a/ula electiv), ba urm i* hlihn i Tim ăuşan, secretarul orga- j
manifestate in organizoren şi des­
cialiste In toate întreprinderile, nu­ cialisic. Aceste neajunsuri au fo.-d ritul trecerea barelor încinse p rin ­ n i/r ţic i dc bază Aceasta este c,- j
mărul celor anlrejiali in întrecerea cunoscute de către organizaţia dc făşurarea învâţăinlnlului agrozooteh­ tre c ilin d rii lam inorului, ba tă d n - devăruta scm nilica tic n cifrelor. t
nic din acest au, trebuie de aseme­
socialistă a crescut considerabil. în­ partid de aici. Ea n-a luat insă mă­ nea să constituie o preocupare prin­ dn-l atent po prim -nw ncvranhtl GII COMUTA j
drumate de către comitetul raionul surile cuvenite pentru mobilizarea în­ cipală a organului raional de partid,
de partid, organizaliile de bază au tregului colectiv de muncă la reali­
o tuturor comitetelor de partid si a
acordat o atentin deosebită si întă­ zarea ritmică a planului la toaic organizaţiilor de bază din unităţile
ririi disciplinei in muncă, ceea re a sortimentele. CM itea® !! n e s e s i z e a z ă
agricole.
Cine-i vinovaful? Văzind că nn primesc nici un ra«-
puus am mai Irimis o scrisoare dar
Pentru o producţie agricolă Ohaba, Roşia, Dobîrca. Sebeş etc. Săsciori şi Postat unde producţia Locuim în . blocul F din cvartalul mu a venit nimeni, dosi in actele
lucrurile la G A.C. din Cut, Păuca,
In conferinţă s-a arătat că dacă
gospodăriile agricole colective amin­ medie de lin ie pe cap de vacă fn- 23 August l-eva. dat iu foiosmUi cu caro însoţesc 'mobila se spune ca
tot mai ridicată tite. si multe altele, au rezultate bune rajată este de numai 630—900 lilii 2 ani iu urmă. Trebuie săi recunoaş­ se vor prezenta la dom iciliu penlru
orice reclamalie. Roate va veni de
uconI bloc, confortul şi
tem că Iu
In creşterea animalelor şi In ceea cc
priveşte productivitatea lor, aceasta lantc. deşi uiuUHIIc amintite au con* apartamentele sînt pe gurdul tutu­ nici Înainte. Eu aşlept.
dilii lot alil de bune ca şi cete (Im
Un Ioc principal în dezbaterea con­ din plin munca depusă ; producţia penlru reproducţie. Datorită măsuri* se daioreşte (aptului că aici organi­ ror localurilor. Po timpul iernii lu ­ VIOREL VLAD1MIR
ferinţei l-au ocupat problemele p ri­ medie de porumb boabe la ha a lor luate, gospodăriile agricole cui*.:- zaţiile de partid se ocupă de buna Apohl, Miercurea. Gilnic, Sebeş ide. xă ducem lipsă de căldură. Si i ’-la comuna Sibot, raionul OrăşUc
vind felul In care comitetul raional foM de 3.500 kg, la orzul de toamnă livp au reuşit să deţină în prezent organizare a muncii la ferme. In Aici insă. organizaţiile de partid n-nu rle co. Inslalaliu do i:i(ălz;io icu-
de partid, comitetele de partid şi or­ s-au lenlrzal Gle 2.645 ky, la stru­ 12.600 capele bovine din care 4 404 atenţia organizaţiilor de partid clin analizat cnir/ele care duc la pro­ Irală Iu ac(*.>t bloc functiuue.szâ rlc- Spectacole şi.»
ganizaţiile de bază din unităţile agri­ guri 4.090 kq la ha ele vaci de lapte ; 25 191 ovine ; 4 55) aceste gospodării slă in permanenta ducţii slnb'h nu an tins la răspunde­ lecluos (hilorit,; (aptului că in cn-
cole s-au preocupat de sporirea con­ re conducerile G.A.C. şi pe acu naiole termice do !u centrală piuă „specSafori“
In conferinţă s a criticat însă lan porcine si 28.000 de păsări Rczull-kc problema îmbunătăţirii muncii pu­
tinuă a producţiei vegetale şi ani­ membri de partid care nu si duc la la blocul noxlru. aproximativ po o
tul că alit comitetul raional de, bune in sporirea efectivelor au ob­ blice şi oroâi'iizalorir p de partid In Inlr-nnu din duminicile trccule, la
male, de întărirea continuă a gos­ îndeplinire In mod conştiincios sar­ lungime de ISO ni. so găscşlo a-
partid, comitelui executiv al sfatu­ ţinut. mai ales. gospodăriile colective nudul lucrătorilor din zootehnie căminul cultural din Gurasada, raio­
podăriilor colective din punct <le ve­ cinile. proupe lot Iniipui apă. PiiTihu ib* nul llin. In cadrul unui sclumb d(»
lui popular raional, olt şi consiliul ;\- rlui satele Cîhîir. Reciu, Pe'.reşti, — Munca politică desfăşurată de Dezvoltarea sectorului zootehnic
dere economic şi organizatoric. Miercurea, Apoldul de bus. D o lir- organizaţia de bază. constituită tn de căldură pc* această porţiune finul experienţă, formaţiile arlisticc al<»
Jn perioada care a trecui do la gricol 11-au îndrumai îndeajuns to n e co, ChlSll c tc este slrîns legală şi de crearea unor foarte mari, caloriferele din np.ir- căminului cultural din Cinrpuri de
gospodăriile agricole colec tive pentru emirul brigăzii zootehnice a CLAC. condiţii corespunzătoare penlru ad.i-
conferinţa raională ce a avut loc din f'îln ic — arăla In cuvintul său lamenlo iui so încălzesc aşa cum Sus au prezentat un program ar­
cu doi ani in urmă. au relevai da­ asigurarea miei densităţi corespun Pe lingă creşlorea efectivelor de pnxtirea animalelor In această direc­ lr(*l)uie Noi am sr-,izal organele in tistic care s-a bucurat de aprecie­
rea de seamă şi mulţi delegaţi, co­ zăloare a plantelor la ha. pentru animale in uloniia comitetului raio­ Ingrîjitorul mulgător Usk.it Simion — ţie comitetul raional de parlid a drept dar in zadar. Inlrepiim h'rca rea colectiviştilor. Strădaniile tine­
a făcut ca toii îng rijito rii de la f'ir.
m itelui raional de partid a acordai pregătirea solelor cultivate cu soiuri nal de pariul a slal permanent şi pro­ nuvt* noastre de animale să şi in lf- îndrumat şi spriiinit conducerile dc gospodărie orăşenească pune rilor arlişti amatori au fost răsplă­
0 atenţie deosebită creşterii continue valoroase tn funcţie de cerinţele »■ blema sporii ii produchci de lapte, G.A.C. să realizeze construcţiile ne vina po constructor, iar construc­ tite cu vii aplauze de către cei pre­
a producţiei La lirotar. Drept rezultat, cos lor a. D;n această cauză la une> carne lină si o u ă Indruniind oig.i leogă pe deplin îndatoririle, sa lupte casare in raport cu creşterea efecti­ torul pune vina pc I.G.O. in te re ­ zenţi la spectacol.
gospodării agricole colective m m G.A.C. cum sini cele din Gliirbom ivlzuliile (Ip pariul din G.A.C şi con­ hot.iiii pentru obţinerea ii 1:or rozul- velor. Numai in anii 1962— 1963 s-nu sant de arătat eşte faptul că deşi So Inlim plă insă, uneori, la noi
cint cele din satele Apoldul de Sus. Dam. Doşlal Vingard. Unqutei si siliile rle coiirlurere să se proocuue laic din cele mai hune. îngrijind şi construit şi dat in lolosintă 80 dc blo: ul a l-j?d «lat d(* nui.lt i;i lolo- ca speeUdon lipsiţi de respect şi
Miercurea, C linic ctc au realizat tn nlleb*. soiurile (ie (|rîu de mare pr.) cn loală răspunderea de asigura', m hrănind animalele aşa cum regu­ grajduri. 27 m aleniiţiiti penttu scroa­ sintâ. caiuib'lc lermi<e n -ju fost n*- bună creştere să deranjeze desfăşu­
medie de pe intrv.-iga supralală cile (hiciivim ie cn pretenţii la un agm- unei baze furajere 1 orp.spiipzăto.nv, lile şti utei zootehnice o cor p-v- fe. 21 saivane. 19 coteţe peni iu p i ­ cepţiona'a.' do către I G.O. nici pinii rarea unor spectacole cultural-arlis-
1 685— 1.825 kg. griu la ha., iar pro. fond ridicat, ou fost însăminlnle pn rle promovarea in munca de i 11-71 r i- sonal am reuşit ca de ia lotul do 16 sări ele Necesar -tu însă ca alit in prezenl. iar conG ruciom l pu vrea tice. Aşa s-a inlim plal $i la speclu-
duclia medie de orz s-a ri< cat pc terenuri siuhe. insuficient pregăti u* jilori a celor mai pricepuţi cciecii- vâri pe care-l îngrijesc să oblin pe darea de somnă cil şi delegat 11 să să le remedieze. N-ar fi rău dară cnln! de mai sus. Tovarăşul Nicm.i
raion la 1.924 kg ceea <e o condus la obţinerea muu vişli de a laco o selecţie alenta <1 I I luni din acest an o producţie do analizeze cn mai multă exigentă G om ilrtnl execuliv al Sfatului popu­ Silviu Mihai. salariat la O.R R.O T
Gospodării colective rum smt colo producţii sub nivelul posibilităţilor. animalelor, retluind numai pe cele tu 33 060 litri laplr. Asemenea rezul­ faptul că mulţi» dur aceste construc­ lar al oraşului D(*va ar rezolv;: cil Deva (şi asta cu alit mai grav) cu
o valoare zootehnică ridicată - a tate au oblinn! şi ceilalii îngrijitori ţii s-au realizai 1-i un preţ rid'c-d,
din 6atele Cunla. Oliaha. Roşia le Obţinerea unor producţii sporite mai repede iiccastu probSemâ des­ dom ciliul in Gurasada. în tnnp
Secaş, Apoldul de Sus olc. au obli la ha, s a arătat in darea rle semnă, reuşit ca in majoritatea gospodăriilor din gospodăria noastră intre cave se ceea co a eeti-lrlbu it la scăderea tul dc imc-orinnlâ. artiştii amatori se străduiau să pre­
colective că ce obl nu o producţie (|e.-;!ăşoară o întrecere avintală. va orii zi lei-nu mc a.
nul in medie la ha. cile 2390--3 133 a 1 os 1 determinată in hună măsura LOCATARII ItLOCMLUI F zinte programul ta nivelul cerinţelor
kg. porumb boabe la ha. Arest Iu rle exerutarea la timp ş: dc raid ge sporită de lapte I"» cele II luni cire Pliantul unim ii in sectorul zoo­ ( r'licind şi alte aspecte negative DIN DEVA publicului, a intrai, în sala de spec­
cru dovedeşte că şi In condiţii c li­ a lucrărilor de călre SALT, cu v i i ­ au lrecul din ace.sl an. spre exem­ tehnic osie bogat El iui poale însă ce an existai, delegaţii la conic- tacole in slaro do ebrietate si a
materice mai puţin favorabile, gos­ torul a d m 1P7 liactoare. 1.17 .-emu plu, la C>. A.C din ( Unic s-a reali' inullumi penlru că de fapt nu re­ rinţă au lăcut in acelaşi timp pro­ In a ş t e p t a r e a
za! o producţie de 2.613 litri lap’ e flectă posibilităţile ce există in puneri valoroase menite să dură la început Svi comenteze cu glas tare,
podăriile colective au posibilitate» culori de păionsc I 43 semănători de să Luă spirite, sa strige bis cu şi
sa realizeze producţii ridicate fii porumb si J00 combine de cerea.0 pe cap de va Că furc.jală la G A G . G A G. din raionul Sebeş In spnji lichidarea lor. au recomandat com i­ In 2iuu de 22 august a.c. am cum­ fără motiv. Desigur, comportarea lui
neînţeles că neutru aceasta se cere S M T din M u'rciiiod a reuşit cn in din /-\pob.li!l de bus 2 443 litri. la nul aceste: afirmaţii un singur e\om- tetului raional de narlid să se pre­ părat o garnitură dc mobilă <lc la a s lin u l nemulţumiri în riadul spec­
o bună organizare a m um ii acest «jn să execute mecanizat un G.A.C. din M iorrnroa pus le 2 460 li­ p'u es'p eddicalor Există încă iu ri- ocupe şi mai inul! de g e n e ra liză rii întreprinderea raională de industrie tatorilor care. bineînţeles, au luat
Recoltele bune obţinute iu m ajori­ volum de lucrări echivalent m ionul S'dreş gospodării unde proble­ experienţei gospodăriilor agricole locaUi dm llaţeg. Dar n-an trocul atitudine
tatea unităţilor agricole se daioresr 10 5 -M)2 liantri, cu 42.162 hanlri in<u tri etc. R r/n lla lo bune an mai ob :i ma sr»or:rfi oroduetiru de l,ip;e nti fruntaşe m ţoale unităţile agricole nlc; două /.ile şi dormeza s-a şi Noi am dori ca asemenea căznii
faptului că corn teiul raional de mult derî! în anul |!)6 |. |n ocobid nul şi gospodăriile colective din stă in centrul alenbei. A*,a stau de pe cuprinsul raionului. rupi, lin *d:al ani anunţat condiivV- să nu s; m ii repete.
partid a îndrumai consiliul agricol, timp prin folosirea maşinilor si l r.ic- rea inlrepriiulerii <11 ru(|ămnilea Ju UN CRUP DE C.LTAŢENI DIN
organizaţiile de parlid 51 conducerile [oarelor la întreaga lor capacitate a Irumle un meşter ca s-o repare. g u r a s a c a r a i o n u l j l i a
C A C. să introducă in cuilniă soiuri economisirea dc carburanţi lubr> M em brii Comiîeîu*ui ratonr.l Sebeş t n. Culcau Nicoiae, Damian Simion, Muntean Petru.
de mare productiv] taie. O al»,i- lianţi, piese de sclumb ct<\, preţul -de N-!nln.ar Rovina, Ntde'.cn loan, ranailescu OHc-a. Pa­
cost al unui lumini a fost redus du £ I P . M . R .
ţ-e deosebită s a acordat linlmnăUV ie !, Eliiahe'n, Răceau Vasile, V in c’ze Glieza.
la 77.15 lei in anul 1961. |a 67,53 Plin îmbogăţirea cunoştinţelor
tirii fertilităţii solului în rare scop
s au tncorporal In sol cantităţi con lei tn acest an $1 s au realizat eco Aminte Iile. Albu Petru. Albii Nicoiae Bradu Tro­ M em brii comisie: de re vizie
siderabile de îngrăşăminte chimice noimi in valoaie rle 149.3154 lei. ian. Femei Matei. Facilă Marin. Rotoroagâ Doina IW- profesionalei productivitate sporită
şi naturale, iar unele lucrări ruin Congresul al III ioa al P.M.R. 0 v.ovyn Marian. Ursea Viorica, Crăciun Glu Ghc-orghe. Nanii Pa vel (preşedinte), Aibu Elena. Eăci'ă Constan­
slut aratul, semănatul, recoltatul ei,-, 'ta b ilit cn ivi nil cl eu creşterea pro­ Capră Omnilru. Crăciun 1. Gheorghe. Chică Ana C o-
s-au executat in cea mai 'myic parte ducţiei vnqnlnle să so acorde o aten­ tirlca loan. < î;coană Măria. Dura Nicoiae David Tri- tin, Sasu loan. Zaplanic Nicoiae. (U i marc din pag. l-o l liiă tilo : mineri, ajutori mineri, e!ec-
cu ajutorul mijloacelor meraicvute. ţie deosebită creşterii animalelor si irin. I arcvs Nicoiae. Eabian Vasile. Faur Y'orcl, Gror-i pentru ajulori dc mineri. La accu.slă tricieni. mecanici etc., în care au font
— Organizaţia dc partid din gos­ a producţiei animaliere In scopul Simion. Gălclean Olgn; Glv^orglmi Ana, Gvorfi M:hai. Membrii birouliji com5^eîului raional cuprind peste 800 de muncitori,
podăria noastră — * mălai Iov. realizării acestui obiect v, comitetul formă sînt înscrişi 48 d? cursanţi r<* Gnrsprilo s-au desfăşurat pe sectoa­
Han M:hai, preşedintele gospodăriei raional de partid a luat o serie de Homoştenn George. Han Mihai, Jileanu Angola, Kriz- A!hn Nicoiae, Groz.a Simion. Ilonioştean George. cm la li din rîiuhiriic vagonetarilor.
agricole ro lr r ţiv e din salul Cnsu masuri Periodic. In plenare nlc co hoi losif Ltmhean Măria, Lulsrh Mibai. Lupii Vaier, K ri/ho i losiE l’opa foan. Ră-şiiian) Petru, Stan Mircc.i. Cu bune rezulîale se desfăşoară re şi schimburi avînd ca lectori pe
a analizai In mai nai 1 Mo rindnri pro­ miletului s-a analizat activitatea des­ Măligulă Teodor, Opmcar Victoria. Oprinescu Dumi­ Ureche Nicoiae, Zachiu Nicoiae. şi cursul de calificare in meseria de cei mai buni maiştri, tehnicieni şi
blemele care se ridică în legătură ni făşurată în sectorul 'zootehnic şi, pt* tru, Prodan Lăcrămiodia, Păcurar I lorin. Popa loan, mineri, cu durata tot dc un an. Cm ingineri. Se ştie însă că cel mai bun
obţinerea unor producţii mari la ha baza concluziilor, s-au organizai une­ Popgscn Cornel Puş-.yş Vasife Pantilom Simion, Paş- 81 de Cursanţi înscrişi la această ‘oc­ erfleriu du apreciere a cfirio nle i
şi a ajutat să se ia role mai po tri­ le schimburi de experienţă intre gos- tiu losif. 1‘opotă Cons'anlin, Roili Simion. Rrzoiu Con­ M em brii suplopnţi ai bîroyîuî ină au fost selecţionaţi dm m ulul agi- cursurilor de calificare şi ridicare 1
vite măsuri pentru buna organizare poihuiile colective, au fost instruiţi stant::!. Răşinar Petru, Stan Mir cea Slaicu loan. Stri­ calificării îl (Oiistitnie rezultatele
a muncii, a recomandat consiliului toii iiiq riiilo rii dp animale in le­ caţii l-lorica. S/abo Alexandru Titn llie. Trută Joan. Gy6rfi Mihai, Faur Viorel, Opincaru Victoria, Riîoui lorilor de minori Respei tarea aces­ practice obţinuse în îndeplinirea sir*
de conducere ca membrii si candi­ gătură cu respectarea programului V lori Mana. Vonica. Nicoiae. Ui cehe Nicoiae, Zachiu Constantin. tui criteriu asigură predarea lecţii­
daţii de partid că (ie repartizaţi cil rle îngrijire si hrăni re. ţinerea e v i­ lor la un nivel mai superior, i u ţ i n d (in ilo r de plan La E.M. Relrila xe
mai judicios In brigăzi şi echipe dentei producţiei ele. De asemenea, Nicoiae. S ecretarii Com itetului raional Sebeş cursanţi? mi relativ aceeaşi picyai;- poale observa u>or acuşi lucru In
pentru ca aceştia prin exemplul 'or conducerile G.A.C. au fosl Îndrumate re. 21 din absolvenţii acestui curs primele II luni ale cinului randamen­
personal, să mobili/ezp inlreaqa masă să folosească cu chibzuinţă creditele M em brii supleanţi ai comâfefuluâ raional al P.M.P. vor lucra in abatajele minei Diljo, tul pc post a crescut cu 26 kg faţă
de colectivişti la executarea tu‘.n acordate de stat şi fondurile proprii La nivel de exploatare. în cursul de cel planificat, totalizînd un plus
ror lucrărilor agricole I» perioada destinate procurării de animale, să d e p a r ' î i Homostean George. prim-secretar, Krizbol losif, Popa
optimă. Roadele culese au răsplătit retină din prăsilă întregul tineret dpi I Aslău Victor, Cuyeiuani) loan, Cacoveanu Conslan- loan, Ureche Nicoiae, A lbu Nicoiae — secretari. acestui an. au mai funcţionat for­ de producţie de peste 22000 tone căr­
me de ridicare a calificării pe specia-
bune de buJiu cdlildtc.