Page 77 - 1963-12
P. 77
■CU PLATOUL ATOUAL ITODEPLITOIT
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI VA 1
E . M. Boita — Haţeg E.M. Muncelul Mic
Colectivele celor două unităţi, Boiţa şi cariera de calcar Baniţa, In ziua de 20 decembrie, mine
aparţinînd Exploatării miniere Boija-Haleg, şi-au organizat în acest rii de la E.M Muncelul Mic au
1! ductivitate sporită, îndeplinindu-şi înainte de termen sarcinile planu nual de producţie la toii indicii
raportai îndeplinirea planului a-
an mai bine munca Aceasta a făcut ca minerii să realizeze o pro
In cursul acestui an, aten[ia colec
lui anual de producţie.
tivului de muncă de aici a /ost în
Cele mai frumoase rezultate au fost ob(inute de minerii de la dreptată spre sporirea producti
I I I H i® ® ® Boi{a care, depăşindu-şi ritmic saicinile, au reuşit să-şi îndeplinească vităţii muncii, îmbunătăţirea ca
planul anual la extracţia de minereu încă din 14 noiembrie. De curînd
lităţii minereului şi reducerea pre
şi minerii din cariera Baniţa au raportat îndeplinirea planului produc
ţului de cost Ca urmare a stră
ţiei globale, ceea ce a făcut ca pe întreaga exploatare prevederile pla
daniilor depuse pentru reducerea
nului anual să fie realizate înainte de termen. De remarcat este fap dilutiei sub admis şi a creştem
Anul XV . Nr. 2796 MARTI 24 DECEM BRIE 1963 4 pagini, 20 bani tul că în primele 11 luni ale anului, exploatarea a înregistrat 442.009
ranc/amente/or de extracţie la pre
lei economii la preţul de cost prin sporirea producţiei de calcar şi parare, planul producţiei de me
prin creşterea producţiei de minereu. tal, exprimat în metal echivalent,
M1HA1 CUNEA
a fost îndeplinit încă în ziua de
P o rn in d a c c e n t u l CREŞTEREA PRODUCŢIEI 0E-------------------- şaful serviciului plan (le la T M Deva 12 decembrie
Rezultate deosebite a înregis
MINEREU DE FIER Unul din obieolive- Muncelul Mic şi în ceea ce p ri
p e p r o d u c t iv it a t e Atelierul de zonă C.F.R. Alba lulia trat colectivul de muncă al E.M
diu si Nicolae Bunac
ducere a preţului de cost
Prin
succes. La 17 decem
M inerii din Uricani au r a p o rlii conţinutul de cenuşă cu 1,9 procente. lc principale ale în — tîmplari la repara /ost Încununate da veşte îndeplinirea sarcinii de re
dc curind îndeplinirea planului anual Comitetul de partid a analizai cau trecerii socialiste des ţii vagoane, berarul brie. ei au raportat sporirea productivităţii muncii, îm
dc producţie. Obţinerea acestui suc zele oare au dus la nerealizarea in făşurate de lucrătorii Aurel Danoiu şi alţii, îndeplinirea planului bunătăţirea calităţii minereului ex
dicelui de calitate. Abatajele lrcc5»:d A telieru lui de zonă şi-au depăşit cli re anual de producţie. La tras şi prin reducerea consumu
ces n-ar li post posibil daca nu s-or
fi acordat încă de Ia începutul anu piin'.r-o zonă laminaţii, procentul dc C.F.R. Alb-a lulia. a gularitate sarcinile şi acest suoces au con rilor specilice de materiale, în 1 1
fost depăşirea planu au executat lucrări de tribuit şi tehnicienii
lui alcntia cuvenită îndeplinirii rit şist a crescut. Aceasta impunea ap li luni au lost realizate economii la
carea pe scară largă a metodei dr> lui de reparaţii. Or- bună calitate, sitnîn- Gheorghe Spălam, Pe preţul de cost în valoare de pes
mice a obiectivelor de plan. De aceea,
puşcare selectivă, trierea atentă a ganizindu-şi bine mun du-se in fruntea în tru Panou, şi D u m i te 7 000 000 lei
conducerea tehnică a exploatării, la
sterilului în fronturile de lucru, cu.uu ca. lucrători cum sint trecerii socialiste. tru Tudose. oare au
indicaţia comitetului dc partid, a pus
cc nu s-a făcut cu suficient simţ de Florian Ponta, Petru Strădaniile depune îndrumat cu compe Sectorul
în centrul activităţii sale îndeplini
răspundere in primul trimestru al tentă echipele de re
rea şi depăşirea sarcinii de creştere Zelrînc. Petru Pleşa — de Întregul coleotiv de industrializare
anului. Comitetul de partid a indi paraţii
a productivităţii muncii, factor >fe lăcătuşi la reparaţii pentru depăşirea pla
cat măsuri concrete care să ducă la % ia ra iT « > EMIL SUFL.EŢEL a lemnului din O răştie
bază in îndeplinirea prevederilor pio vagoane, Vasile Na- nului de reparaţii au
îmbunătăţirea calităţii cărbunelui, inginer
nului de producţie. Pentru a realiza Zilele trecute colectivul secto
printre care extinderea puşcării selec
o productivitate ridicată, in plaiuri rului de industrializare a lemnu
tive pe stratul 0-9 şi completarea ca Revizia de vagoane C.F.R. Pestis
M .T O . s-au prevăzut obiective con lui al IF. Orăştie a obţinut un
crete ca : dotarea tuturor brigăzilor drelor necesare de artificieri care să Lucrătorii reviziei de vagoane valoros succes : îndeplinirea sar
dc mineri cu perforatoare rotopercu- asigure aplicarea ei in funcţie .ie deplineascâ planul anual cu 21 de cinilor de plan pe anul în curs
lante dc mare productivitate şi bur condiţiile dc zăcămînt, alegerea m i C.F.R. Peştiş au realizat în acest zile mai devreme contribuind din Acesta este al doilea sector al
nuţioasă a şistului vizibil in fron an o productivitate sporită cu 6 plin la crearea unor depline con- I.F. Orăştie care raportează rea-
ghie cu capele detaşabile armate cu
turile de lucru, îmbunătăţirea acti lizarea mai devreme a sarcinilor
oteluri dure care să ducă la creş procente faţă de sarcina planifi diţiuni de siguranţă a circulaţiei
vităţii tehnice la locurile de mtnv.ă de plan pe anul 7963.
terea vitezei de perforare, mecani cată. Astfel, ei au reuşit să-şi în- La realizarea acestor succese o
in vederea îm bunălătirii calilălii. A- La dobîndirea succesului au
zarea transportului în abataje, cen
plicarea în produclie a acestor mă contribuţie însemnată au adus-o contribuit aplicarea în procesul de
tralizarea transportului în subteran
suri a făcut ca diluţia să scadă încă Corne) Săbau, loan Pascal, loan
Si altele. Folosirea la întreaga capa “ 1 producţie a unor importante mă
din prima lună a trimestrului II. Importante reduceri Săbău, Mircea Şerban, Petru Boa-
citate a maşinilor $i utilajelor şi o r suri lehnico-organizatorice, orga
Preocupaţi de îmbunătăţirea calilălii riu — lăcătuşi de revizie, Mihai
ganizarea superioară a muncii, «ni V m în T flfii nizarea mai judicioasă a muncii,
cărbunelui, inginerii loan Lăsal si de consumuri
impus şi ridicarea calificării profe Băluţă şi Anton Morarii — lăcătuşi
Ioan YVerlhlen au conceput şi rc ili- folosirea din plin a utilajelor, fap
sionale a întregului personal, obiec de reparaţii, precum şi ungătorul
zal o stalie de claubaj pentru ale specifice tul că organizaţia de partid de
tiv care a stat în permanentă in
gerea sterilului. Dc la darea în ex Petru Olaru şî alţii, care şi-au de aici a mobilizat în permanentă pe
alenlia colectivului de conducere a ploatare a acestei sta|iî procen'ul Colectivul dc muncitori ai atelie păşit cu regularitate sarcinile de
exploatării. rului dcsulfurarc din C. S. Hunedoa Teatrul de stat din Petroşani m uncitori la ob\inerea unor rea
de cenuşă a scăzut, la sfirşilul tr i plan.
Traducind în viată măsurile lu jfe ra, acordă mare atenţie gospodăririi lizări lot mai frumoase.
mestrului II înregislrîndu-se o îm bu In codrul turne ului întreprins în Inspirată din viata sotclor, piesa
am reuşit ca în cursul acestui an să rea judicioase a materiilor prime şi re DUMITRU 2UBA D. IONESCU
nătăţire a calităţii cărbunelui cu 0,1 la regiune, Teatrul dc Slat din Petro „ Punctul culm inant" s-a bucurat dc
lizăm dotarea corespunzătoare a brigă ducerii consumurilor specilice. Comi lăcătuş de revizie corespondent
sută. Dacă la începutul anului exploa un succes deosebit in tata celor peste
zilor din abataje cu utilaje de în.i'e tetul sindicalului s-a în g rijit ca la şani a prezentat zilele acestea pe
tarea a trebuii să plătească penalizări 200 dc cole ctivişti prezenţi la spec
productivitate, să mecanizăm complet baza Întrecerii socialiste să fie fixate scena căm inului cu ltu ra l din Pă
pentru nercspectarea indicelui de tacol. Inovaţie valoroasă
transportul cărbunelui în fron'.ujilp de criterii precise fiecărui loc de muncă. ţeşti, raionul Haţeg, piesa Punctul PETRE BORA
calitate, numai în lunile octombrie
lucru prin introducerea de noî trans Rezultatele sini evidente. Numai în
şi noiembrie am prim it bonificaţii la c u lm in a n r dc Gheorghe Vlad. corespondent M u n c ito rii D u m itru Dunca şi p ia tu l lem nu lui cu a ju to ru l ca
portoare cu racletc. Punerea în func- ultimele 3 luni din acest an. s-au
calitate In valoare de 18G tone dc M ihai Pasctt. dc la în tre p rin d e b lu lu i de la fu n ic u la r aduce o
Tiune a puţului nr. 4, echipat cu itu- realizat prin reducerea consumurilor
cărbune. Fără îndoială că rezervele Cârti noi în biblioteca
sină modernă de extraclie, ne-a per specifice, peste 19280 kg sodă caus rea forestieră din Orăştie, au p ro econom ic dc cca. 40.000 Ici.
de îmbunătăţire a calităţii n-au fost
mis centralizarea transportului cn pus inovaţia: „Sistem de folosire Aplicarea inovaţiei în procesul
încă epuizate. Va trebui ca în anul tică, 210 kg trioxid de arsen, 340 kg Biblioteca cabinetului tehnic de la sindicatului, la londul b ib lio te cii au dc producţie, după cum se vede,
subteran, ceea ce a dus la creşterea a cablului de la funiculaA la apro
v iilo r să ne ocupăm în mod deose sulfat feros şi 0.680 kg acid sulfuric. mai lost adăugate 160 dc carii teh
rulaju lu i vagonetclor. U.R.U.M. Petroşani a tosl înzestrată p ia tu l b uşte nilor". Inovaţia a fost este deosebit de eficientă. Ar fi
bit de reducerea procentului de Prin micşorarea consumurilor îa sor nice. a căror valoare se ridică la bine ca tovarăşii d in conducerea
Măsurile luate, precum si îmbună cenuşă sub admis. timentele amintite s-au realizat eco în acest an cu un număr însemnat aproape 5.000 Ici. studiată şi aplicată în m ulte par
tăţirea asistentei lehnice şi întărirea nomii de circa 700 000 lei la preţul de volume. A stlcl. prin g rija condu I. CK1RAS chete. Ca urm are, la locu rile unde în tre p rin d e rii forestiere O răştie
Activitatea rodnică desfăşurată în să se ocupe de generalizarea aces
disciplinei In muncă au asigurat ob de cost.- cerii între p rin d e rii şi a com itetului corespondent sa aplicat, de Ja operaţia de
acest an de colectivul nostru de mun tei in o vaţii Ia toate lă m p ile unde
ţinerea unor randamente sporite de Un aport însemnat la dobîndirea apropiat au lo ^ l e lib e raţi din
că s-a oglindit în mod pozitiv asu se poate aplica.
extracţie ailt în abataje, cit şi pe în acestor succese l-au adus echipele dc Spectacol al formaţiilor artistice
pra preţului de cost — lndica'.or muncă 6 m u n c ito ri fiin d fo lo s iţi I. DUMITRESCU
treaga exploatare. I.» primul trimes
principal al planului dc stat. Dacă la absorblie şi regenerare conduse corespondent
tru s-a realizat în abatajele cameră de operatorii Gheorghe Popa. A le xan de la centrul de raion la alte operaţii. In tr-u n an apro
în primul trimestru am depăşit pre
o productivitate de 3,b39 tone pe
ţul de cost — in bună parte dato dru Radu şi V iorel Alic. care au res
post. fală de 3.7B1 tone pe post cit pectat cu strictele parametrii tehno Form aţiile artistice ale Casei ra spectacol. Corul, orchestra populară,
rită penalizărilor pentru calitate S
a fost planificat, depăşindu-se pe logici stabiliţi, reducînd la maximum ionale dc cultură şi ale C o nsiliu lui so liştii vocali şi re cita to rii s-au bucu
In lunile care au urmai am reuşit să
această bază planul extracţiei de local al sindicalelor din Alba lu lia rai dc o caldă apreciere din partea
obţinem economii. Au fost recupe pierderile dc fabricaţie.
cărbune cu 3.241 tone Creşterea pro V1ŞINICA JA N au prezentat pe scena căm inului c u l celor peste 200 dc co le ctivişti care
rate depăşirile de la jn ce p u lu l n i . ■-
du ctivităţii cu 284 kg cărbune pe lui, iar la sfîrşitul celor 11 luni (le operator chimist tural din V in fu l dc Jos un reuşii au lost prezenţi la acest sjx^ctacol.
post a condus la depăşirea planu
activitate minerii de la Uricani au
lu i de producţie şi pe trimestrul II
raportat realizarea unor economii în
cu 5 437 tone de cărbune. Această
valoare de 1.101 000 lei. La .aceasta
cantitate a sporit apoi lună de lună.
au contribuit si eforturile m ineri
m inerii exploatării noastre reuşind Veşti din unităţile agricole
lor de a reduce consumul la lem
ca pină la 14 decembrie, dată la
nul de mină. In cele II luni c ^ e
care a fosl îndeplinit planul a n m l
au trecut din acest an consumul îa din gospodăriile agricole de stal din la gospodăriile producătoare. Aceste
de producţie, să extragă peste pfen G.A.S- (runlaşe
lemnul de mină a fost redus cu regiunea noastră au reparat peste 20 vile au fost stratificate în nisip, ur-
24.574 tone de cărbune, realizînd în
0,775 m.c. pe 1.000 tone de cărbune la reparatei la sulă din numărul tractoarelor in mărindu-sc pe parcurs păslra/ea lor M u n citoru l Pe
acest an in abataje b pro d u ctivîtj e
extras, iar !a margini si cherestea cadrul unităţilor respective, iar alte în bune conditiuni. tru Radu, din sco
medie de 3.003 tone pe pşst, fată Preocuparea dc căpetenie a me
cu 0,610 m.c. pe 1.000 tone, reV i- 17 tractoare au fost trimise la uzi lia articole dc
dc 3,713 tone pe post cît prevedeau canizatorilor din cadrul gospodăriilor sport a fab ricii
zîndu-sc un consum mediu de 38 m.c. nele de reparaţii. Dc asemenea, s-au Transportă îngrăşăminte
sarcinile planificate. Trebuie re m v - agricole dc slat, in aceste zile, o „ C ăprioara° dLi
pe 1000 tone de câ‘ b»nc extras. mai făcut in le rvcn lii la 38 pluguri, i -
rate in mod deosebii rezultatele ob constituie revizuirea şi repararea organice în cim p Sebeş, îşi depăşeş
Rezultatele obţinute In cursul aces 33 semănători pentru păioase şi po te lună dc lună
ţinute de numeroase brigăzi de mi utilaju lu i agricol In urma constată
tui an. precum şi lucrările de pre rumb, 2G grape cu discuri şi cu lti Pentru a pune baze trainice unor planul dc produc
neri printre care cele conduse de rilor făcute de către comisiile for
gătire a noi locuri de muncă In ve vatoare, 6 maşini de stropit ele. recolte sporite In anul viilor, colec ţie, dind numot
V ictor Clrciumaru. Alexandru Pinza- mate în acest scop. s-a stabilit să produse de calil-i-
derea oreării liniei de abataj pentru tiviştii din Haţeg au luat măsuri de
ru. Liţă Burtea. Stanou Teodorescu, se execute revizii tehnice, reparaţii Rezultatele cele mei bune la re te bună. De mo t
anul 1964, ne dau siguranţa că sar a transporta în cimp însemnate can
Constantin Rudi. Vasile Hriţcan j! cuicnte şi capitale (a un număr de pararea utilajului agricol s-au obţinui multe lu n i el este
cinile planului din anul viitor vor fi tităţi de îngrăşăminte organice. De
alţii, caro şi-au depăşit cu regula 8G tractoare, 85 pluguri, 75 semănă la gospodăriile de stat din Galda evidenţia/ In între
îndeplinite ritm ic încă din prima z; importanta acestei lucrări ei sînt con cerea socialistă.
ritate sarcinile de plan. tori pentru cereale păioase şi pen Bîrcea şi Călan.
a noului an. vinşi pe deplin, deoarece fc rtiliz în l
In primele luni ale amilul exploa tru porumb, 50 cultivatoare, 31 gra.pc
Ing. IO A N SÂBAU mare parte din suprafeţele cu porumb
tarea noastră n-a realizat indicele cu discuri, 30 maşini pentru stropit PenSru noile planfafii
de calitate planificat, depăşindu-se şelul CM. Uricani şi prăfuit şi alte utilaje agricole. producea obţinută în acest an a fost
ae vîi de 2.800 kg. baabe Ia ha.
In vederea realizării planului, în
Pînă în prezent, organizîndu-şi b i
fiecare gospodărie de stat s-a dat o Tn vederea extinderii suprafeţelor
ne munca colectiviştii au reuşit să
Studii os teme veterinare alentie sporită organizării lucrului pe ocupate cu vii, numeroase gospodării transporte în cîmp peste 260 tone
pe
posturi specializate şi
echipe.
colective din regiunea noastră pro
gunoi de grajd, care a /ost aşezat în
Pentru oa reparaţiile să se desfăşoare duc material săditor.
In perioada IG-20 decembrie a.c. măsurilor de prevenire şi combatere platforme la capătul tarlalelor.
tn bune cond;tii s-au luct măsuri în
un grup de specialişti de la Institutul a bolilor parazitare din regiunea noas După recoltare, vilele altoite sînt
vederea asigurării pieselor de schimb Aceste îngrăşăminte vor fi folosite
de Cercetări Veterinare şi Bioprc- tră. Astfel de ccrcelâri se efectuează necesare, iar o mare parte din aces clasate si ambalate, apoi ele se pre pentru cultura legumelor şi a po
paratc 1,Pastcur“ din Bucureşti, sub
pentru prima dală în regiunea noas tea sînt recondiţionate în cadrul u n i dau la Agrosem. care le distribuie rumbului.
conducerea Dr. Gh. Ollcanu. împreună
tră şi ele vor continua, tăţilor, /a<nt cc contribuie la reduce unităţilor unde se vor înfiinţa noi
cu specialişti din cadrul Laboratorului
rea preţului de cost al lucrărilor. plantaţii.
veterinar regional Deva, au efectuat Dr. MĂRG1NEANU ION
Ca urmare a mi surilor tehnice şi Pînă în prezent Agrosem Orăştie
un studiu detailat în legătură cu corespondent
organizatorice luate, mecanizatorii
helm inlii (viermişorii) şi helmintozcie a recepţionai 2.564 000 viţe STAS de Sărbătoarea majoratului
la mamiferele, păsările domestice
şi sălbatice din regiunea Hunedoara.
Rezultatele parţiale ale cercetă
rilor efectuate arată că h cl*m; ml’ii Furnalişti, olela ri, la m inatori — mare fam ilie tn care ei muncesc şl Pentru un moment în sală s-a aş
patogeni sint larg răspîndiţi atît la lo (i cei care şi-au dai 2ilclc trecute trăiesc. ternut tăcerea. Cei care păşeau cu
animalele domestice, cît şi la ce în tiln ire la clu b u l ,,SiderurgistuT — Păşind pragul m ajoratului, pur încredere şi optim ism pragul ma
din Hunedoara — sînt lineri. A u 18 ta ţi de acum pe um eri răspunderea jo ratului, trăiau clipe unice M atu
le sălbatice, acest fapt prczentînd o
ani. S-au născut sub soarele lu m i pentru destinele tă rii, pentru v ii rizarea Io: în q in d irc şi lapic, cum
importantă deosebită sub raport eco nos al socialism ului. Nu şliu ce c to ru l el, pentru i>ace. C onstituim pătarea în via|ă, mi exclude însă
nomic si sanitar. um ilinţa, loamelca, mizeria, dc care R epublicii Populare Rominc, vă dă entuziasm ul specilic tin e re tu lu i nos
p ă rin ţii lor au avut atita parte. Des d re pturi cetăţeneşti depline. Voud tru. Cu seriozitatea şi răspunde
Realizările cercetărilor efectuate pre lupla com uniştilor pentru o va sint cteale cele mai bune con rea ce-i caiaclcnzcQ iă, in cuvinte
pină în prezent constituie baza ştiin viafă mai bună, luminoasă, le-a vo r d iţii dc viată, muncă şi învăţătură. simple, dar pornite din inimă, lin c-
bit com unistul Pavel Crişan, regi Sluj iţi-vă de ele aşa cum se cu vi rii Vasife Neqoifă. dc la secţia U-a
ţifică pentru stabilirea şi aplicarea
zorul te a tru lu i popular din H une ne — a spus in c u v in tu l său Iov. lurnalc, M aria Sulujan, dc la uzlnn
doara. Ştelan Florescu, secretarul S fatului cocsochimică, Loghin M icu, dc la
— Am peste 50 de ani — şi-a popular al oraşului regional H une ate lie rul mecanic, gem enii G iurgiu
începui c l depanarea aducerilor a- doara. August în şi G riqorc, lăcătuşi la sec
Au colectat 550 tone minle. Am avut şi noi cei vî'Stnici A luai apoi c u v in tu l io v loan T o- ţia transporturi şi /of/ cei care un
18 ani. Pe noi şi înaintaşii noşt/i plita, care în numele C o m itetului luat cu vin tu l, au m u/(um it p a rti
fier vechi nu nc-a sărbătorit nim eni în pra U T M. din C S. Hunedoara, a le /i- d u lu i pentru co n d iţiile de muncă
gul m aioratu/ui. In 1907, fazanii nu citat pe cei prezenţi la această săr şi învăţătură cc le-au lost create.
Şi în acest an Comitetul raional p rim ii gloanţe în loc de păm int. !n bătoare. In entuziasm ul şi aplauzele celor
U.T.M. Orăştie a manifestat multă ianuaric-Iebruaric 1933, m un citorii — Vă dorim viată lungă, să ob prezenţi, tin e rilo r li se intninează
ccle rişli şl petrolişti, rid ica ţi la ţin e ţi succese fot mai m ari în mun cile o felicitare ilustrată cu p rile
preocupare în ceea cc priveşte des
luptă de P artidul Comunist din Ro- că şi învăţătură, să de ven iţi mun ju l îm p lin irii v ira le i de 18 ani.
făşurarea acţiunii dc colectare a lie-
m inia, îm potriva exp lo atării şl c ito ri înaintaţi, cu înalte trăsături Are loc apoi Icsiivita tca de săr
rului vechi. Organizaţiile U.T.M. au curbelor dc sacrificiu — au fost re etice, de care patria are nevoie. bătorire a tin e rilo r cc au trecut
lost îndrumate să organizeze acţiuni prim aţi în sînge dc regim ul bur* Să /i/i slăptnl pricepuţi ai moder vîrsla m aloratu/ui. Bibliotecara V ic-
de muncă patriotică în cadru! cărora ghezo-moşicrcsc. In lru n lln d teroa nelor agregate siderurgice, sd vă torina P itica prezintă în la/a tine
să siringă fiecare bucată de fier rea burgheziei şi m oşierim ii, com u c ă liţi la locul nestins al Hunedoa rilo r m ontajul lite ra r cu tema ,,V e r
vechi. Ca urmare, un mare număr dc n iş tii au luptat pentru libertate şi rei socialiste. Să duccfi cu cinste suri pentru adolescenţi", aporfin/m/
lineri de la Fabrica chimică din Oră- o viată omenească. Jert/e/c lor şt şi dem nitate, mal departe, ştafe/a tin ă ru lu i poet huncdorcan V icto r
ale utcciştdor să vă fie pildă dc tra d iţiilo r tevolufionare dc luptă şi N ilă. Festivitatea se inchcie cu un
ŞÎic, din Gcoagiu, Bcriu, Romos ele.,
eroism şi abnegaţie. Ei şi-au dat muncă ale clasei m uncitoare frumos program prezentat dc b ri
au participat la aceste acţiuni. Ei
viata pentru ca vo i să tră ifi azi V o rb ito ru l a îndemnat pe cei gada artistică de agitaţie a gru pu
şi-au adus un aport preţios la colec o viată demnă, liberă. Dc aceea, în deveniţi m afort ca oriunde se vor lu i şcolar profesional din localitate.
tarea cotor 550 tone lier vechi care dem nul meu este să nu-i u ita ti n i alia sd înveţe neîncetat, să-şi rid i T in e rii care şi-au dat ln tiln ire la
a fost predat Ia I.C.M. pină la 15 ciodată ce continuu m ăiestria tchnico-pro- sărbătoarea m ajoratu lui vor păsha
decembrie a.c. O dată cu predarea îm plinin d 18 ani, tin e rii siderur- leslonală şl să nu uite niciodată că neşterse aceste momente em oţio
Mccan'zalorll de la SM.T. M iercurea lucrează Intens îa repararea ulii^j*tlui agricol. După Ieşirea din gişti au pdşit tn viată s ă ib ă lo riti munca este izvo ru l tutu ro r bucu nante din viata lor.
acestei canllfăţi, a fosl îndeplinit şi rej: raţii se face .un cent,ol minuliosasupra lucrărilor efectuate. de întreg colectivul, de această S, TRUŢA
angajamentul luai pe anul 1963. riilo r v ie ţii.
IN FO ) O GR ,A F ii: : Se recepţionează un Iractor leşll din reparaţie.