Page 79 - 1963-12
P. 79
Nr. 2756 Drumul socialismului Pag- 3
Conferinţa Pornind de 1 la hotăririle adunării generale
raională de dare c le seamă şi alegeri a organizaţie
de partid Haţeg | de partid
D e p e a c u m la nivelul
Activitatea economică,
C nnlerinla rain nn/ri de partid Haţeg, care a avut de succese obţinute 1n toate dom eniile dc activitate anului viitor
Joc de curind a dezbătut pe la ig modul cum orrjanele — economic, p o litic Şi jo c ia l-c u ltu ra l.
şi organ izaţiile de partid din întreprinderile, in s titu ţi C onferinţa a dezbătut pe larg toate aceste pro la nivelul sarcinilor Turnătoria nr. 1 de la Uzina „ V ic Organizaţia de bază a urmărit sis
ile, organizaţiile economice şi gospodăriile agricole de bleme scotind in evidentă rezultatele şi metodele bune toria- clin Călnn produce un mare tematic modul cum sint duse la în
stat şi colective au muncit pentru traducerea In viaţă de muncă, com băllnd deficientele şi indicind măsurile număr de sortimente solicitate In in depliniri' sarcinile incredinţole şi
de v iito r. In marea lor m ajoritate insă, p a rticip anţii la Cu doi ani In urmă. conferinţa or servare. că stocurile sui^anoi motive dustria noastră socialistă şi pe şan aiigniuiiu.iilele luate. In adunarea
a D ire ctive lo r trasate de cel dc-al //M e a Congres al
discuţii s-au o p iit îndeosebi asupra a două probleme ganizaţiei raionale de partid Haţeg trec de 1 milion lei, iar calitatea tierele de construcţii. Aici sini tur generală din luna noiembrie s-a fi
P.M.R. Din dorea de scamă prezentată de Iov. loan
deosebit de im portante ; aceea a a c tiv ită ţii în lte p riii- a stabilit pentru Înfăptuirea Direc unor produse lasă dc dorit. Nici tov. naţi cilindrii pentru laminoarelc Com nalizat felul in care unii comunişti
P alilinet, piim -secrelar al C o m itetului raional de d e rilo r industriale şi a creşterii şi d e zvoltă rii secto tivelor celui de al III ten Congres Caro! Luchini, secretarul organizaţiei binatului siderurgic din Hunedoara, Îşi îndeplinesc sarcinile pe linie do
partid, ca şi din discuţiile delegaţilor, a reieşit o scrie rului zootehnic in u n ităţile agricole socialiste. al P.M.R. o serie de sarcini necesare se fabrică radiatoare pentru noile organizaţie. Au raportat cu acest
ridicării continue a activităţii uni de bază de aici, nu a căutat să facă construcţii de blocuri şi social-cul prilej tov. Gh. Joldcscu, şef de bri
tăţilor economice din raion. Pentru o analiză profundă a situaţiei din turale, vane pentru băi şi un mare gadă la radiatoare, Cos'moi Roman,
înfăptuirea lor, sub îndrumarea co Întreprindere. număr de piese mecanice. Conştienţi turnător de piese mecanice. Nicot.ic
Zootehnia - un sector cu m itetului raional de partid, organi De aceste lipsuri se face vinovat de faplul că realizarea sarcinilor Păsculescu, turnător şi alţii. do
In acelaşi timp
zaţiile de bază din Intreprindeiilc in
noastre ele plan contribuie la bunul
organizaţia
dustriale şi au îmbunătăţii continuu şi biroul comitetului raional rle mers al activităţii In Ir-o serie de partid a asigurat in secţie o agitaţie
intreprinderi şi şantiere din tară. co
munca politica şi organizatorică, au
vizuală vie concretă si mobilizatoare.
p e r s p e c t i v e pxcrcilat tot mai competent dreptul partid care deşi a indicat unele mă lectivul de muncitori, tehnicieni si că îndeamnă pe turnătorii secţiei
Lozincile alişate la locurile de mun
suri, nu a urmărit cum sint traduse
Ingineri, sub conducerea organizaţiei
de control asupra conducerilor leh-
nico-administralive, au analizat pe în viată. Pe viitor, este necesar ca de partid, a reuşit oa lună ele lună să şi organizeze mai bine locul de
Um il din sectoarele Importante alo mal scurt şl In bune conditiuni. M o constau mal ales în producţia scă riodic modul cum se îndeplinesc d i comitetul raional de partid să şi îmbu să Înscrie pe graficele de producţie muncă încit să producă piese mai
feriţi indioatori de plan. nătăţească necontenit activitatea po li rezultate din ce In ce mai mari. multe de calitate şi cu consumuri re
agriculturii pentru care In raionul bilizaţi de comunişti, colectiviştii din zută de lapte pe cap de vaca fu Succesele obţinute in muncă au si duse. La cubilonri o lozincă arata
Haţeg există condiţii din cele mai Ciula Mare, Sintămăria, O slio v şi rajată. La G A .C . Haţeg. Sarmiseg?:- Procedind astfel, organizaţiile ele. tică şi organizatorică, să urmărească tuat secţia turnătorie nr. 1 in cele că prin economisirea a 50 kg fon
favorabile, este creşterea animale Peşteana au depus interes in recol tuza şi în altele, producţiile de lap partid de la iabrica de produse re modul cum se Îndeplinesc indicatorii trei trimestre ale anului pe loc frun tă lichidă dc fiecare echipă lunar sc
lor. Astfel, in raio-n există o supr.i- tarea fără pierderi a furajelor. T o te sint sub 50 la sulă fată de cele fractare Baru Mare şi E M. Boita au de plan şi să ia măsuri concrete taş in Întrecerea socialistă, primind pot turna in plus 1 000 kq piese. O
lată de peste 33.000 ha. păşuni şi f i tuşi la Rîu de Mori, Nucşoara, Sil planificate. Producţiile scăzute ob ţi reuşit ca prin exemplul comuniştilor de fiecare dată steagul de secţie află lozincă arată că prin reduce
nele şi s-a acumulat totodată o bo vanul Superior şî Paroş, acestei ac nute în seotorul zootehnic, au sub să mobilizeze Întreaga masă de mun acolo unde se manifesta deficiente. evidenţiată în întrecerea socialistă. rea rebutului admis cu 1,5 la suta,
gată experienţă. M ililin d pentru va ţiuni nu i s-a acordat atenţia cuve liniat tovarăşii Bona Oclavian, Draia citori, ingineri si tehnicieni ld rea Pornind de la deficientele care Acum însă. cind pînă Ia sfirşitul pe lingă un spor corespunzălor de
lorificarea acestor condiţii, comile- nită, ceea ce a diminuat producţia. Lcontin şi alţii, provin şi din slaba lizarea sarcinilor de plan. In 11 luni, s-au manifestat tn cadrul întreprin anului au mai rămas puţine zile, or producţie, se poate obţine o econo
tul raional de partid a avut o preo In vederea asigurării unei fura calificare şi pregătire a multora din fabrica de produse refractare a dat derilor, mai mulţi vorbitori au ară ganizaţia noastră de partid stabilise mie de 40.000 lei lunar.
cupare permanentă pentru sporirea jări corespunzătoare, in toi timpul colectiviştii repartizaţi să lucreze la peste sarcinile de plan 128 tone pro tat că acestea dovedesc posibilită să mobilizeze colectivul secţiei pen O vie agitaţie sc face în cadrul
duse $i a realizat economii la pre
numărului de animale in cadrul uni anului, sublinia iov, Pnvel Turcii in fermele de animale. Nu peste lot ţul de cost in valoare de 284 000 tru Înfăptuirea a două obiective den- sccliei şi In jurul rezultatelor
tăţilor agricole socialiste. Pe baza cuvintul său, in cadrul gospodăriei aceştia dovedesc pasiune In muncă lei, iar E. M. Boita a depăşit planul ţile largi oare există ia fiecare loc sebit de imporlante : îndeplinirea, obţinute de unele echipe evidenţiate
indicaţiilor primite, gospodăriile co colective din Toteşli, s-au asigurat şi nici cunoştinţe corespunzătoare. In unităţi fizice cu 31 la sută, eco de muncă pentru îmbunătăţirea con sarcinilor de plan pe sortimente cu In Inlrcceron socialislă. Sint popu
lective şi-au prevăzut In planurile de Unele gospodării colective ca cea tinuă a activităţii. Conferinţa a tra 10 zile mai devreme şi atingerea pe
pe lingă cantităţile însemnate de l i nomisind peste sarcină 442.000 lei. larizate de exemplu rezultatele echi
producţie sporirea numărului de ani din Sarmisegeluza, nu au acoidat su această cale încă de pe acum a in
nuri, 1.800 tone porumb siloz, 4 va sat in acest sens sarcina ca organi pei conduse de tov. Mirc.ea Rrezoi,
male proprietate obştească. Cu aju ficientă atenţie selecţionării şi creş Aşa cum sublinia tn cuvintul său zaţiile de partid să desfăşoare o ac dicilor pentru anul viilor. care în Urna noiembrie a dat peste plan
torai creditelor acordate de stal şi goane tăietci de sfeclă de zahăr şi terii cadrelor din zootehnie. Numai tov. Iosif Paşulh. directorul fabricii Aceste angajamente au fost for 280 bucăţi radiatoare şi a redus re
prin reţinerea unei pârli a tinerelu altele. Aceasta ne va permite să aşa se explică de ce au fost trimişi de produse refractare din Baru Mare, tivitate tot mai bună, să ridice ne mulate cu prilejul adunării generale
obţinem producţii constante iar ve colectivul dc aici a reuşit ca sub butul de la 11 la sută admis, ia 7,5
lui femei din prăsilă proprie, In sflr- la şcolile de calificare pentru zoo contenit nivelul muncii politice, pen de dare de seamă şi alegeri a o r
niturile gospodăriei să crească. la sută. ca şi cele ate echipei con
şitul anului 19G3 s-a stabilit să se tehnie colectivişti oare nu au dove îndrumare': permanenta a organiza tru a valorifica din plin toate re ganizaţiei de parlid. Angajamentele duse de tov. Iulian Sîrbu care a d it
ajungă la o încărcătură de animale Dezvoltarea seolorului zootehnic a dit suficient interes şi oare nu au ţiei de partid să-şi Îmbunătăţească zervele interne din întreprinderi şi au devenit prevederi in cadrul ho- peste plan 33 vane băi şi a redus
la 100 de heclare de <10 bovine, 10 Impus şi construirea unor adăposturi dat rezultatele aşteptate. Sint insa continuu aolivilalea, să obţină in tărlrii adoplale. rebutul de la 3.25 la sută admis Iu
porcine şi 95 ovine. Sub îndrumarea corespunzătoare. Datorită preocupă şi gospodării ca cele din Bretea dici superiori celor stabiliţi în pla să obţinu pe această cale sporuri în Pentru inlăpluirea acestor anga 2.2 la sulă. cit şi ale altor echipe
nul de producţie. Astfel la indicaţia
permanentă a organelor şi organiza rii organelor şi organizaţiilor de Strei şi Rlu Bărbat, unde modul de organizaţiei de partid s-au luat mă semnate de producţie. Astfel, s a jamente organizaţia de bază din sec conduse de Anton Doani, Iustin Bog
ţiilor dc partid, in lr-o serie de gos partid, 6-a reuşit să se construiască retribuire a Îngrijitorilor, nu se face suri pentru ridicarea capacităţii dc stabilit cu în perioada 1964— 1965 ţie a întocmit in primul ritul un dan etc.
podării colective ca cele din To- adăposturi trainice şi ieftine, prin va- conform statutului. De asemenea, s-a ardere la cuploare, de intrelincrer producţia globală în întreprinderile plan de măsuri politice şi organizato Acestea au mobilizat întregul co
teşti. Sarmisegeluza, Haţeg şi L iv i- loriiioarea resurselor locale. La criticat faptul că in puţine gospodă în bună stare de funcţionare a u ti din raion să crească in medie cu rice menite să asigure succesul. De lectiv al secţiei turnătorie şi l-;iu
dia. a sporit cu mult numărul de G.A.C. Boşorod s a arătat in confe rii agricole colective se nplică re lajelor, de organizarea unor cursuri pildă, un colectiv clin patru tovarăşi Indc'mn.at la rezultate din ce in ce
animale proprietate obştească. rinţă, s-au construit 4 grajduri şi 2 tribuţia suplimentară după produc de calificare şi ridicarea calificării, 3-4 la sută. Numai la întreprinderea printre care Aurel Mitrolan, adjunc mai bune. Astfel iu ultimele luni,
Folosind în mod chibzuit coi magazii oare au costat circa 300.000 ţia dc lapte şi sporul în greutate de organizarea întrecerii socialiste si de industrie locală producţia globala tul secţiei, Dionisie Munteanu, pre echipele conduse dc Dumitru Coş-
<1.025.000 lei, sumă acordată drept lei. Perntru a generaliza experienţa obţinut. In ceea ce priveşte atrage desfăşurarea ei pe baza unor obiec va creşte cu 8,5 la sulă iar la E.M. şedintele comitetului sindicalului şi liuc, Lili Biănescu, Anton Serdnischi,
credite. s-a pro rea tinerilor ca în tive concrete şi altele. Toate aces Boita cu 6 la sulă. Creşterea pro Victor Simionescu, secretarul comi Viorel Avram şi multe altele au ob
curat un marc nu g rijito ri in secto
f • -9-t IV tea. au ro n lrib u it la creşterea pro ducţiei globale se va obţine in cea tetului UT.M . au primit sarcina pc ţinui indici cu mult superiori celor
măr de animale. Jn rul zootehnic, s-a (iuclivitaţii muncii pc cap du salari il linie de organizaţie de a urmări zil stabiliţi în plan. Pentru fiecare tu r
prezent în raio a a ţrţR u sm m uLU im lN iM ALsim apreciat că s a cu 4,9 la sută jieste prevederile de mai mare parte pe seama creşterii nic Îndeplinirea planului fizic şi pe nător din secţie a existat o pre
nul Ha|eg. încărcă jOA^JŞWJWONUL HAŢiC lăcut mult prea plan. productivităţii muncii. Conferinţa ra sortimente. Atunci cind se ivesc ocupare ca in aceste zile sa şi o r
tura de animale la puţin. Pe bună Datorită unei susţinute preocupări ională dc partid a stabilit ou in ur unele deficiente ei intervin opera ganizeze mai bine numea astfel Incit
sula de hectare d re /la te cei care pentru oalifioarea şi ridicarea cali mătorii doi ani productivitatea mun tiv propunind măsuri praolice. Din să apingă la nivelul sarcinilor ptt
1964. $i rezultatele au fost din celo
este de <12 bovine, au luat cuvintul ficării muncitorilor, pentru folosirea cii să crească în medie cu 4,5 )a operativa zilnică a realizării pia mai bune. Aşa cum s a stabilit jn
nului a reieşit la tiu moment dat, că
69 ovine şi 13,5 au criticat consi intensivă a utilajelor şi a timpului sulă. Creşteri însemnate sc vor în la piese sanitare se rămăsese in adunarea generală de alegeri, planul
porcine. Sarcina liul agricol roi m i i de lucru, colectivele acestor între registra la EM . Boita, I.F. Haţeg şi urmă. La propunerea organizaţiei dc de producţie pc 1963 la toate sor
prinderi au obţinut o productivitate
stabilită de confe , * Ş m pentru munca sla a muncii ridicată iar calitatea produ alte inaeprinderi. partid s-au luat măsuri de întărire a timentele a fost realizat în ziua de
rinţa anterioară nu ba dusă in ce p li selor s-a îmbunătăţit simţitor. Aşa Pentru realizarea acestor obiective form aţiilor cu m uncitori bine pre 20 decembrie. S a ajuns astfel la o
a fost îndeplinită i ş s veşte dezvolt nea cu'rn arăta tov. Anton Zlălior, airt organele şi organizaţiile de partid gătiţi. In scurt timj) situaţia s-n creştere a productivităţii muncii do
In întregime. Acea m sectorului zanoh- consfătuirile de producţie au fost îndreptat. Tot in baza planului dc 15 la sulă faţă dc indicele de plan.
i a H i f f l bine organizate, au dpzbătut proble vor trebui să-şi îmbunătăţească sti măsuri întocmit de organizaţia do E un rezultat deosebit ţmîiul seama
sta este o urmare a nic.
me importante, iar Întrecerea socia lul si metodele de muncă in con partid, s-a trecut la descongestiona că in 1964 productivitatea muncii
faptului că argo Pornind de la lip rea halei de şasiuri evacuindu-se creşte fată de planul pe anul 1963
nul raional de par * jjk... surile manifestate listă a avut la bază obiective con ducerea economiei, să-şi exercite cu piesele care nu mai sint folosite, cu 6 la sulă.
crete.
< > -
şiv*. organizaţiile l&500U>, 4500 31000 ! conferinţa raională mai multă competentă dreptul de mărindu-se astfel spaţiul de turnare. La efortul colectivului secţiei de a
Nu acelaşi lucru sc poale spune
de bază din C .A.C, de partid a sta despre fabrica de conserve, între control asupra conducerii telmico- Organizaţia de baza, avind în ve realiza Incâ de pe acum indici la
nu au urmărit ■ K H fe bilit ca organiza prinderea forestieră, şantierul administrative, să analizeze profund dere necesitatea mobilizării întregu nivelul sarcinilor pe 1904, trebui»
. Îndeaproape fojpl ţiile do bază să în T.R.C.H., întreprinderea de industrie toii indicatorii de plan pentru a lui colectiv a trecut la repartizarea insă să se alăture şi constructorii
(U iU S M h n n ... , de noi sarcini membrilor şi candi şantierului f.C S It. Lucrările la sta
in oare consun le drume consiliile locală, U.R.C.C, si cooperativa meş putea lua măsuri corespunzătoare şi ţia de amestec a nisipului şi la
de conducere din teşugărească, a căror activitate nu fa timp. De asemenea esle necesar daţilor de partid alît pc linie de o r groapa de turnat cilindrii trebuiau
ganizaţie cit $i în procesul de pro
gospodării au fo de conducere ale s-a ridicat la nivelul sarcinilor. La ca organizaţiile de jiartid să urmă ducţie. Astfel, tov. Iustin Bogdan, să Iic de mult terminate. Din păcate
losit fondurile pro G.A.C. pentru a re o seric de indicatori ele. au rămas rească modul cum sint traduse în care lucrează oa miezuitor, a p ri lucrările merg intr-un ritm cu
prii pentru procu ^ BOVINE PBPQPCINE 0ÂSÂRI partiza In secto sub sarcina planificată. I. F. Haţeg mit sarcina de a urmări calitatea totul nesalisfăcălor, ceea ce ne creea
de pildă a rămas datoare economiei viată propriile măsuri şi hotârîri. ză multe ([rentaţi. Iucepînd cu noul
rarea de animale t 'v t rul zootehnic pe naţionale cu 18.926 tone lemne de produselor şi să îndrume pe tovarăşii an, aceste agregate trebuie să lu
de muncă in această d ire c ţie ; Iov.
£11.809 1035 cei mai buni colec A. Copel arc sarcina să discute cu creze (Im plin. Tocmai de aceea ţi
si nu le-au indru- foc, 2.149 m. c. lemn de celuloză,
ir.at să reţină tot 1 4 $ tivişti, oameni pri 5.744 m.c. buşteni de fag şi alte sor- MEMBRII COMITETULUI turnătorii de la piese mecanice, pen nem sa atragem atenţia constructo
a S B B f f l l £ M K 3 limente. La aceste nerealizări, aşa tru a combate aolcle de indisciplină rilor să şi mobilizeze forţele pen
tinerelul din pră <165 cepuţi, membri şi
1049 • S'63i. 1 9 0 5 cum sublinia tov. Marian Răltălen- RAIONAL HAŢEG AL P.M.R. şi să asigure astfel realizarea tu tru a termina lucrările astfel ca
silă. In marea ma- candidaţi de partid, nu, directorul I. F. Haţeg, a contri turor indicatorilor de plan. Sarcini noi turnătorii să ne putem desfă
joritate a gospo î n d e o s e b i din buit 6laba disciplină !n producţie, Andrioaie Costache, Băltean Ana asemănătoare au primit mai to|i şura activitatea In bune condiţiuni.
dăriilor s-au folosit sub nivelul po pozitivă In construcţia de adăposturi, rindul colectiviştilor tineri. Ei tre lipsa unui control şi a unei îndru Brănîşteon Măria, Bona Oclavian membrii şi candidaţii de parlid. Dc GHEORGHE M ÂG U R EAN U
sib ilităţilor aceste căi de dezvolta la indicaţia biroului comitetului ra buie să fie permanentizaţi şi coin mări sistematice din partea conduce Băllăteanu Marin, Babeş Constantin asemenea mulţi turnători şi-au for i secretar al organizaţiei de bază
re a şeptelului. Rău este că nici ional dc partid, consiliul agricol ra teresaţi in muncă prin aplicarea re rii tehnice. Cea mal mare delicientă Ba-rbu Lcontin, Balica Sabin, Crişari mulat angajamente mobilizatoare in ^ P.M R. secţia turnătorie nr. 1,
consiliul agricol raional — aşa cum ional a organizat schimburi de ex tribuţie» suplimentare. In sarcina David, < 'on teşi Ladislau, Corneliei întrecerea socialistă, Uzina „V ic to ria " Călan
6e sublinia In cadrul conferinţei — perienţă la G.A.C. Boşorod şi Reia. consiliului agricol raional trebuie să constă în aceea că, deşi întreprin loan. f i Lcontin. Dudaş Aurel.
nu a manifestat o preocupare per Dar cu toate că in raion s-au cons steu orgtjiiîzarea în mod periodic, derea a fost dotată cu utilaje noi Dumitru loan. Dobrescu Cezar, Duma
manentă pentru creşterea şeptelului. truit 12-1 de grajduri, 41 de mater cile 2 3 zile, a unor cursuri pentru de mare productivitate, nu a ex.s- Lidia, Domşn Lazăr. Dantesc Simi Nu ajunge si fii un bun şofer
Tocmai de aceea, In viilor, consiliul nităţi şi 32 de saivane, iar alte 3(3 Îng rijito rii de animale. lat preocupare jrentru calificarea o a nic. Dîrloa Tiberiu, Faur Maria, Far
agricol raional şi conducerile G.A.C., se găsesc in diferite stadii de lu Pentru sporirea bazei furajere ne menilor oare să le mlnuiască Tră- caş loveau, Faur Casian, Farcaş Iu
vor trebui să acorde toată atentia cru, lotuşi mai sint animale care nu cesare efectivului de animale în con qîiul învăţămintele necesare, In ul lian, Fluieraş Miron, Farcaş loan,
reţinerii tineretului bovin din prăsilă au putut li adăpostite in comun In tinuă creştere, organizaţiile de lovăncscu loan. Grecu E-ronîm, Kc
proj>rie. Prin măsurile ce sc vor lua, la grajduri mari. spaţioase. Aceasta de partid şi sfaturile populare trebuie timul timp, la indicaţia comitetului L a ţ i în liln it de multe or i ; u t' nici un călător. S ar crede deci cu
sfirşitul anului 1905 trebuie să si* oarece aşa cum subliniau’ moi '/nulii să sprijine G.A.C. pentru sporirea raional de partid, s-an luat măs'iri şerii Carol, Măgurean Alexandru adm irat priceperea lui dc a stupini Roşea a procedat (iţesc, aşa cum
ajungă la o Încărcătură de animale tovarăşi, unele consliucţ.ii nu au suprafeţelor cultivate cu plante fu pentru punerea in stare de funcţio M ărilă Petru. Mărqincanu Nicolae, volanul. A titudinea sobru, calculată, cereau îm prejurările. Dar dc ce a
la suta de hectare de 45 bovine, 41) lost terminate la timp. Conferinţa a rajere. Un accent deosebit se va Nagy Horlenzia, Olah Mihai, Patili siguranfa lu i v-au inspirat încre plecat mai devreme ? lată o gre
porcine, 110 ovine şi 150 păsări. Sint scos in evidentă şi faptul că mai pune pe mărirea suprafeţelor cu cul nare a tuturor utilaielor. pentru re neţ loan, Paşulh Iosif, Pelrescu Con dere. Probabil nu /-of/ cunoscut nu şeală : a încălcat ,,M ersul autobu
sarcini care pot şi trebuie să tic în sint multe grajduri oare deşi dale In turi intercalate. Mai multă grijă este crutarea forţelor de muncă şi asigu mele, dar a ii exclamat : „Hun şo- zelor” — lege pcnlru transportul
făptuite. folosinţă, nu au (ost complet finisa necesar să se dea folosirii raţionate rarea de condiţii optime de viaţă stantin. Pelian Viorica, Pirvu Paulin ter /". Fotografia lu i a lost p u b li In comun. Asta in prim ul tind. In
cată in ziare.
ul doileu tin d el nu şi-a adus co/i-
O dată cu dezvoltarea sectorului te. De aceea s a recomandat consi a jiăşunilor şi tinetelor. Pentru aceas etc. De asemenea, s-au asigurat sto Rotam Aurel, Rădoni Ignat, Slanea
— Dc Roşea Dorin v o rb iţi ? £ tribu fia la rezolvarea unei situ a ţii
zootehnic, In fala gospodăriilor agri liilor <le conducere ale G.A.C. ca in ta, sfaturile populare vor sprijini curi de materiali* in toate fazele, Gheorghe, Surdu Victor. Suciu Vio- unul dintre cei mai buni şo/eri ai d ilic ilc , create dc îm p re ju ră ri. Nu
cole colective s a pus şi sarcina spo- cel mai scurt timp să ia măsuri acţiunile de curăjarc a (ineţelor şi rel, Stoicuta Emil. Sorb Maria, Tou noştri — ne spunea tovară l-a preocupa/ dccît la p tu l câ
ririi continue a producţiei şi deci pentru asigurarea terminării comple păşunilor. In continuare, trebuie să ceea ce garantează realizarea ritm i der loan, Tripon Petru, Verdeş Cor şul A lexandru Dcvian, direc trebuia să Iacă o cursă la
a veniturilor pe oare să le realize te a tuturor construcţiilor şi indeo- se dea alcnlie şi realizării cons că a planului pe 1954 din |)rime!o torul în tre p rin d e rii regionale Simeria ; că trebuiau duşi
ze coleolivdştii. Aceasta depinde Insă sebi a grajdurilor, pentru ca ierna trucţiilor necesare adăpostirii ani zile. nel. Zamora Nicolae, Zlătion Anton de transporturi auto Hune /of/ că lătorii la destinaţie, de
de asigurarea unoţ condiţii din cele tul animalelor să se asigure in bune malelor. prin folosirea pe seară lar A vin d In vedere situaţia ncsolîs- Zgircoa Vasilc. doara. asta a uita t I El trebuia să \
mai optime pentru adăpostirea. fura condiţii. gă a resurselor locale făcătoare de la fabrica de conserve, In seara zilei dc 17 decem râm inu In stafie pînă la ora
jarea şi Îngrijirea animalelor. Do Sporirea efectivului de animale şi MEMBRII SUPLEANŢI
Creşterea sectorului zootehnic — se aştepta ca in cuvintul său tov. brie insă... Dar să relatăm plecării, să discute cu Jibe-
aceea, aşa cum a reieşit din lucră a productivităţii acestora, va per taplele. leanti despre o cursă su p li
tovarăşii V'asile Zgirc.M.
au arătat
rile conferinţei, organizaţiile do Maria Mcdrea, Alexandru Măgureti- mite gospodăriilor colective să li Teofil Deheleaiui. directorul labri AI COMITETULUI RAIONAL mentară a acestuia din urmă.
bază au Îndrumat permanent consi vreze statului însemnate canlilăli de cii de conserve să scoată la iveală ...Lanovi{u carc cd/usc cu o A tun ci taxa to rul de pe auto- .
nu şi alţi participanţi la discuţii — DE PARTID zi înainte a transtorm ul stră
liile de conducere din G.A.C. pentru produse şi să realizeze venituri care deficienţele existente si să propună buzul lui Roşea Qt H pu lu l
a da atentia cuvenită Acestor pro a dus la obţinerea de venituri im să ducă la creşterea bunăstării co zile şi şoselele în adevărate asigura bilele şi penlru au
portante prin valorilicaren laptelui, măsuri de remediere. Tov. Deheleu- Bistrinn Viorica, Bmliu loan, Cri piste de gheată. C irculaţia
bleme. lectiviştilor. Valorificind din plm tobuzul lu i Jibetcanu. Dar
linei, a cărnii şi ouăîor. G A.C. Sar- nu insă, o căutat să acopere lipsu autovehiculelor s-a lăcut în
Sporirea producţiei animaliere esle condiţiile lorole existente, tradiţia şi Sau Simion, Deatc Am cl. Drăghin Roşea nu s-a g in d it la faptul
direct Influenţată do asigurarea bazm misegetuzn de pilda, prin vinzareu bogata experienţă acumulată in creş rile jiroprii dinţi vina pe furnizor şi Clara, Luchini Margareta, M iu ja Coi ziua aceea g re o i; unele au că noaptea, In ger, stau fn
furajere. Spre deosebire dc alţi ani. de animale pe bază de contract si terea animalelor, organele şi organi pe ministerul tutelar. El a trecut uşor ncl, Nzjescu Aurel, Oprinescu Glieor tobuze ou rămas pc traseu. stafii călători care aşteaptă
mal ales fată dc anul trecut, campa valorificarea unor produse anima zaţiile de partid nu datoria să m i peste (aptul că după IU luni fabric.i Personalul I.R.T.A. a avut dc să fie lransporta[i. l-a lăsat
nia de recoltare a furajelor, ca ur liere. a obţinut venituri de peste liteze pentru a face din sectorul zo glie, Păran Elisabeln, Ungur Maria rezolvat sarcini grele. Vaie in voia în tim p lă rii. Dacă el,
mare a îndrum ărilor competente date 560.000 lei. Cu toate acestei însă. otehnic ce! mai puternic sector de a depăşit preţul de cost cu peste 1 Vladislav Ioana. rul Roşea D orin a depus Roşea, ar li lost in acea seară
de organele şl organizaţiile do In ansamblu, rezultatele obţinute sint producţie a G.A.C. din raionul H a milion lei. că însemnate cantităţi de e lo rlu ri pentru ca transpor călător cum s-ar li sim ţii ?
partid, s-a desfăşurat In Ir un timp pe departe dc a satisface. Cauzele ţeg. fructe r au stricat din tgisă de con- COMISIA DE REVIZIE tul de călători su nu şuiere ; Cu siguranţă că l-ar tî con
şi el a eleciuat cilcva curse damnat pe şoferul care trece ^
în plus. pe lingă el ş i-l lasă in drum. ţ
Popa Nicolae (preşedinte), Adămonî
Seara, la ora 22 şi 30 dc Lui Roşea nu i sc poate aşa- '
Cornel, Deladi Adrian, Farcaş Petru
Meaiica p o litică p© o tre a p tă m a l ia a ltă şi Vasiu Sigismund. minute, trebuia sâ plece la dar im puta laptul că a lă- k
Simeria. Fl a plecai insă îna
sal călători in slafia dc ple- V
inte dc ora fixată. In auto- eatc şi pe p a rcu rs; nu avea ţ
riară au rd/nas călători, p rin
unde să i (a. Dar i se poate \
La conferinţa organizaţiei raionale lot mai slrins legată dc activitatea cătura la sula dc heclare n-a lost conducerii administrative. La întoc MEMBRII BIROULUI tre care şi o lemeie cu un copil imputa lipsa de răspundere pcnlru *
de partid Haţeg a luat cuvintul tov. economică. Comitetul raional de realizată, deoarece in procurarea de mirea planurilor dc muncă să se m ic ,- m u/fi dintre ei aveau bilete soarta că lă to rilo r rămaşi. Pentru a \
Emil Pleşa, membru supleant al b i parlid va trebui să şi îndrepte aten animale s-au lolosit moi mult cre aibă In vedere cuprinderea color mai COMITETULUI RAIONAL
roului Comitetului regional de partid tia înspre acele întreprinderi care ditele acordate de stat ,şi în foarte Importante probleme pe care le r i pentru trenul accelerat Sim eria— conduce un aulobuz nu-/ suficient J
Hunedoara A l i l din darea de seamă nu şi-au realizat toii indicatorii de mică măsură fondurile proprii. De dică viata. Un ajutor substanţial tre DE PARTID fhicureşti Nord şi nu mai puteau să (ji un bun şofer ; e nevoie să \
ajunge la Simeria...
dovedeşti un fnn/f simt de răspun- >
cit şi din discuţiile purtate — a spus plan. Organizaţiile do partid dc aici asemenea, slabe sint şi producţiile buie acordat organizaţiilor de bază ...C ălătorii rămaşi au lăcut apel dere, o conş/iinfă ridicolă. Nu (re- \
vorbitorul — problemele complexe trebuie să lie indrumaie pentru a din sectorul zootehnic. Ele reflectă pentru elaborarea celor mai cores Brănişleanu Maria, Bona Oclavian, la im piegatul de mişcare
ale vie ţii de partid sirius legate de analiza tn mod profund posibilită că organizaţiile dc partid n-au îndru punzătoare holăriri cit şi la urm ări Contesi Ladislau, Crişan David. lid e r buie să ui{i, tovarăşe Roşea, nl- *
activitatea economică au fost dez ţile de creştere a producţiei. mat consiliile de conducere să re rea aplicării lor în viaţă. Ce dato Trandalir, care sc găsea in lim p lu lo r ciodală că m ulţi călători le cunosc, J
in autogara. S oictul Jibetcanu Umil te stimează. Cnm porlă-te totdeauna j
bătute cu competentă şi simt de răs Ponderea principală în economia partizeze aici pe cei mai buni co ria membrilor comitetului raional de L'raia Leontin, Patilineţ lodn, Stan aştepta ora 2-1 sa plece in cursă l<i la n ive lu l cerut de prestigiul
pe ,
pundere. Au fost reliefate o se.unii raionului o are insă agricultura. Pe lectivişti, membri şi candidaţi de partid, a aparatului său, este să ca Gheorghe, Surdu Victor. Nicolae Chim hulia. Văzind siluu(ia, o accep care l-ai cucerit. Şi nu uita n icio - S
de succese obţinute de întreprinde Zamora.
lingă succesele reliefate in dareo de partid. Deşi comitetul raional a cu muncească cit mai mult tr/np in m ij tai sa Iacă o nouă cursă suplim en dată că un conducd/or de aulobuz J
rile din raion, şî unităţile agricole seamă şi in cuvintul participanţilor, noscut aceste stări de lucruri şi le a locul organizaţiilor de bază, pentru tară la Simeria. T axatorul insă nu trebuie să lie un om deoseb/7, in s
socialiste. Conferinţa n subliniat au reieşit şî unele deficiente. Sînt analizat. In plr.n,\:i!c sale, lotuşi ho- a Ic do un sprijin concret. In v i MEMBRII SUPLEANŢI ave a bilete po trivite. A lunei ? Con prim ul rind un om. ^
aportul comuniştilor la realizarea sar unele gosjxxlării colective care n-au lăririle luate nu au fost urmărite itor, o marc alcntic trebuie acordată sultări intre impiegat, şoIer şi ta
cinilor de plan. Ea reflectă laptul realizat producţiile planificate, la cum se aplică piuă la capăt. Dacă îmbunătăţirii in vă tă m a tu lu i dc parlid AI BIROULUI COMITETULUI xator, aşteptare pentru călători. Pi nu Din loate acestea mai apare însă *
că rindurile partidului sau întărit grlu, porumb şi cartofi. Aceasta de s ac (i făcut acest lucru rezullaleîe şi legării lui de viaţa practică edu un vinovat : conducerea autobazei \
cu cadre de nădejde, că stilul si me oarece lucrările de întreţinere n i urau cu totul altele. cării oamenilor muncii cit şi liul'u- RAIONAL la urmă s-a plecat la rlaraj in cău- I.R.T.A. Deva. Se ştie că iarna se \
todele de Trnincă ale organelor si s-au efectuat in timpul optim şi u i Discuţiile purtate — a subliniat mării mai competente a activităţii tatea unui taxator care să aibă b i Inlim pin ă greutăţi in transport ; e {
lete p o trivite. S-a găsii, şi autobu
necesar prin m inare su lie în aşa *
organizaţiilor de partid s-au îmbună x an respectat regulile agrotehnice. vorbitorul — au scos în evidentă organizaţiilor de masă. Dudaş Aurel, Dobrescu Cezar, Pa- zul a plecai. Se lâcusc ora 23. In tel d iri(a lc autobuzele in c it o ricîm l *
tăţit. că a crescut rolul lor de con- Producţiile puteau fi mult sporite faptul că viata internă de partid Succesele de |)iuă acum — a spus suth Iosif, Zlătiar Anton. s ln th „ cen tru“ peste 20 de călători su existe un autobuz care să poală |
duc2t-:r. Îndrumate de comitetul ra dară organizaţiile de partid ar li s-a îmbunătăţii Cu loate acestea in in încheiere tov. Emil Pîeşn — slut aşteptau să meatr/ă la Simeria. C/fi- face fată unei situ a ţii neprevăzute s
desfăşurat o largă muncă politica viito r trebuie să se ţină seama tic grăitoare. E!c ne dovedesc că sini
ional de parlid, organizaţiile de bază vo r/ii abonamente...
pentru mobilizarea colectiviştilor la deficientele c<>re au existat, să se forte şi mijloace suficiente, capabile SECRETARII COMITETULUI Acestea sint laptele petrecute in Şi acest autobuz sd fie echipat cu J
au analizat cu mai multă competen
lucru. Nu mai puţin adevărat e şi Iunie pentru lichidarea lor şi să se cu in viitor să lichideze lipsurile ma scara zilei de 17 decembrie Dc ce fot cc trebuie Şi-apoi, c o proble- J
ţă modul cum se îndeplinesc sarci îmbunătăţească continuu viata inter nifestate, să ridice Întreaga activi tu RAIONAL HAŢEG AL P.M.R.
faptul că nici consiliul aqrlcol raia a plecnl Roşea moi devreme ? Lstc nui usic/urarca biletelor p o trivite ? (»
nile de plan şi au luat măsuri co nă de partid. Este necesar să s p riji te economică, politică şi socială la el vinovat ?
ua! nu a făcut toiul tn această di* E cazul să se studieze lo a ilc serios »
respunzătoare. Sînt rezultate oare tre rectie. nim mai concret organizaţiile de un nivel moi Înalt, să traducă In loan Pati 1 încet, prim-secretar, Gheor Cind a plecat din autogara, auto-
viată măreţele sarcini izvorite din ' buzul lui Roşea era supraîncărcat. această problemă şi să sc ia măsuri. |
buie dezvoltate. Pentru aceasta este
Nici în sectorul zootehnic rezul bază şl comitetele de partid In exer Directivele celui de-al III - lea Con ghe Stanca, Nicolae Z3mora, David » In mod liresc nu mai putea urca N. ANDRONACHE J
necesar oa munca de partid să fie tatele nu sînţ cele mal bune. Încăr citarea dreptului de control asupra gres al P.M.R. Crişan, Octavian Bona — secreld/i.