Page 8 - 1963-12
P. 8
Pa*- * Dramal soctalisnwlut Nr. 2778
(n sprijinul coexistenţei paşnice
Un apel semnat de peste 500.000 de cetăţeni finlandezi
HELSINKI 2 (Agerpres). — V. Svinhufvud, Jepulat In parla
La I decembrie la Helsinki a avut ment. preşedintele Com itetului do
loc o mare adunare a reprezentan iniţiativă penlru strînqerea de sem
ţilor vie|ii publice consacrată re nături. V. Mcrikoski, m inistrul afa
zultatelor oampaniei dc semnături In cerilor externe. P Ailio, vicepreşe
favoarea coexistentei paşnice. Peste dinte al Parlamentului, şi alţii care
500.000 de cetăţeni finlandezi au au luat euvintul la adunare, au scos
semnat apelul tn favoarea coexis în evidentă marele succes al aces
tentei paşnice. Campania de semnă tei campanii In care poporul finlau-i
Dezbaterile din Comitetul nr. 2 asupra proiectului Congresul Confederaţiei naţionale turi s-a desfăşurat In întreaga Fin- (loz s a pronunţai limpede tn favoa
începutul acestui an
landă de la
rea
politicii coexistentei
paşnice,
şi piuă la m ijlocul lunii noiembrie. pentru înlăturarea primejdiei răz
de rezoluţie iniţiat de delegaţia R. P. Romîne a oamenilor muncii din Guineea L i adunare au participai oameni de boiului nuclear.
stat tn frunte cu primul ministru A. A pelul poporului finlandez, pe
N E W YORK 2 (trimisul special iectului de rezoluţie pentru această rea declaraţiei. De ce 6â fie scoa şi-a încheia! lucrările K'arialaincn. care Îndeplineşte şi care şi-a pus primul semnătura prc«
funcţia dc şef al statului In timpul
Aqerpres C. Alexandronie transmite): Iniţiativă care se referă la o pro din proiectul de rezoluţie tocmai vizitei In Unjunea Sovietică a pre şedinţele Urho Kekkonen. va fi tri
In şedinţa de astăzi dimineaţa a blemă importantă de a cărei uraen cuvlntul de declaraţie? Sperăm că CO NAKRY 2 (Agerpres). — planului septenal dc dezvoltare a şcdintelui Urho Kekkonen. mis la Organizaţia N o liu n ilo r Unite.
Comitetului pentru problemele eco Ui sint convinse numeroase ţări delegatul Ausiraliei nu va insista La Conakry s-a încheiat cel ţării.
nomice si financiare al O .N U . au Deleqalul Alqoriei a insistat asupra asupra punorii la vot a unor astlel Confederaţia naţională a oa
continuat dezbaterile asupra proiec Importantei pe care o au principiilie de amendamente care ar slăbi do deal IIM e a Congres al Confe m enilor m uncii din Guineea în
tului de rezoluţie iniţial de dele economice elaborate acum pentru cumenlul pe care 1 discutăm. deraţiei naţionale a oam enilor HELSINKI 2 (Agerpres), — clearizale, sistarea cursei înarmă
gaţia RP. Romine şi prezentat co dezvoltarea comerţului internaţional Reprezentantul Braziliei a sprijinit m uncii din Guineea. Aprobînd deamnă pc to|i oamenii m uncii In seara zilei de 1 decembrie pe rilor.
m itetului împreună cu alte nouă de pentru lărqirea colaborării Intre state. la rindul său proiectul (le rezoluţia măsurile adoptate de guvern în din ţară să-şi intensifice lupta străzile centrale ale capitalei fin la n Marşul a fost urmat de un miting.
legaţii, document care se rcleră la In acest context, amendamentele inihat de deleqatia RP. Romine. De- domeniul social. Congresul sin deze a avut loc un marş al p a rti
necesitatea grăbirii lucrărilor pen propuse dc deleqatia Australiei la leqalia mea. a spus vorbitorul, acor dicatelor din Guineea ia reco îm potriva cursei înarm ărilor, îm zanilor păcii. Participanţii purlau Marşul şi m itingul partizanilor
tru elaborarea unei declaraţii cu proiectul de rezoluţie, sini anrecialr dă o importantă deosebită cooperării mandat totodată să abordeze cu potriva im perialism ului şi ncoco- pancarte pe care erau înscrise ce păcii dm Finlanda care. are loc (il
privire la principiile de cooperare de deleqatia mea. a spus reprezen economice internaţionale şi credem multă m inuţiozitate elaborarea lom alism ului, pentru pace. reri ca : sprijinirea po liticii de fiecare an In prima duminică a lu
economică între stale tantul Alqerici. oa avind drept scop că trebuie accelerată munca de ela coexistentă paşnică, interzicerea to mi decembrie. ,» constituit In acest
Lnind cuvînlul ta dezbateri, re să Împiedice tocmai realizarea aces- bornre d declaraţiei de principii ala tală a armei nucleare şi înfăptui au o continuare a Adunării repre
prezentantul AJqeriei a felicitat de tui scop. Nu văd de Le să nu se cooDeririi economice intre state A L u crările Consiliuliii m inisterial rea dezarmării generale, crearea tn zentanţilor vieţii publice consacrată
dc
semnă
campaniei
rezultatelor
legaţia romînft şi pe coautorii pro qrăbească lucrările penlru elabora- sosit timpul de a se reuni principiile nordul Europei o unei zone denu- turi In favoarea coexislentci paşnice.
deja existente înscrise într-o serie t*. E. C.
de documente internaţionale şi re
P r o b l e m a £& parlheîc3uilui în d s s c u | ia
zoluţii ale O N U. înlr-un 6Înqur do
C on silliiiliu i d e S e c u r i f a l e cument in forma unei declaraţii LUXEMBURG 2 (Agerpres). — profiturilor periculoasă pentru In
Conferinţa O N U . penlru comerţ şl Luni au început la Luxemburg lu- dustria otelului** (U.P.I.), Tulburări în Republica Dominicană
N EW YORK 2 (Agerpres) — luat cuvintui reprezentantul Marocu dezvoltare, care va avea Ioc la tn orârile Consiliului ministerial al Co In şedinţa de luni. prezidată (le
La 2 decembrie. Consiliul de Secu- lui la O N U . şi ministrul afacerilor cepului anului viitor, trebuie sâ dis m unilălii Europene o Cărbunelui şl Maurice Bokanovski, ministrul fran
ritMe a reluat discuţiile in problema externe al Madagascarului Alberl Syl- cute foarte amănunţit probleme le O telului ( C E C O ), la care pârtie» cez al industriei, a fost exprimată, SANTO D O M IN G O 2 (Agerpres).— Tavarez Justo. lider al Partidului
insă. opoziţia manifestată fată
ce
pă ş«ifii departamentelor
economice
politicii de apartheid promovată dc la. Am bii vorbitori au sublimat nece gate de copoerarea economică inter aceste propuneri de alte ţări mem Guvernul Republicii Dominicane a „Mişcarea M Iunie".
guvernul rasist al Republicii Sud- sitatea adoptării unor măsuri liotă- naţională. iar acest proiect de re din cele şase ţări membre : Franţa bre ale C.E.CO. : Belgia. Italia şl anunţai duminică că In localitatea Potrivit relatărilor agenţiei Prea-
Belgia.
R.F.G,
Olanda.
Italia.
Lu
Africane Scdinla a fost prezidată dc rîle pentru a determina guvernul dc zolutie propus de delegaţia R.P. Ro- xemburg Olanda, ale căror industrii siderur Konao a izbucnit o răscoală an ti s<i Latina, un purtător de cuvlnl al
Adlai Slovenson. reprezentantul <a Pretoria să incclcze polilica de mine ar reprezenta un ajutor dat Actuala sesiune este consacrata gice nu sini interesolc în sporirea guvernamentală Un reprezenlant al guvernului dominican a declarai, du
S.U A. la O.N.U.. preşedintele Consi apartheid. Consiliul dc Securitate, va conferinţei tocmai in acest scop In disputei chestiuni a tarifelor vamale tarifelor vamale guvernului a declarat că um lăli al? asemenea, că nnilăti ale forlelor ar
liului dc Securitate pe luna decem continua marii discuţiile în această această declaraţie trebuiei incluse la olel ale celor şase ţâri — care O măsură ca cea preconizată dc armalci şi politiei au încercuit g ru mate au avut ciocniri cu grupuri d'a
brie. In cadrul şedin|ei de luni au problemă. principii noi de colaborare econo sint in aceiaşi timp membre a!° înalta autoritate ar lovi In acelaşi guerilă care acţionează in iară.
mică care şi-au dovedit eficienta. Pielei comune — In legătură cu timp tn exporturile de otel ale pul de civili care s-au răsculat şi
Sarcina elaborării declaraţiei esl« Purtătorul de cuvlnl a indicat că
problemele pe care te pune accsi S.U.A., Angliei şi Japoniei in cele Ic a dat un ultimatum de 2-1 de ore aceste grupuri se află Iu M unţii
D eclaraţiile făcute presei de către urgentă nenlru a aşeza relaţiile eco sector al producţiei lor industriale şase lari vest-europene. pentru a se preda. După cum trans Cordilierii seplcntronali şi in Co:-
nomice dintre state pe baze noi.
înalta autoritate a C.E.CO. a pre
După cum aminteşte agenţia U P I .
Douglas — Hom e Proiectul de rezoluţie pe care I zentat propunerea ca tarifele vamale Statele Unite şi-au şi exprimat ne mite agenlia Associated Press, ţn dilierii centrali, lnlr-o regiune situ
discută, a arătat tn Încheiere da să fie sporite de la actualul nivel mulţumirea fată de aceste proiecte fruntea răsculaţilor se allă Manual ată in apropierea oraşului Bonao.
legatul Braziliei, este clar şi simplu, de 5-6 la sulă la 9 la sută. Această prin intermediul preşedintelui John
LONDRA 2 (Agerpres) obţină progrese In aceste domenii in
el urmăreşte un tel pozitiv şi de propunere este sprijinită de repre son oare tn cursul vizitei făcute in
Vorbind tn fa|a presei parlamenta cadrul lucrărilor Comitetului celor 18 aceea sper că va fi adoptat 1n una zenlanlii Franţei şi R.F G. in dorinţa Europa occidentală luna trecută în^ă
re britanice, primul ministru al An penlru dezarmare, care vor (i reluate nimitate. In ce priveşte amendamen afirmată explicit dc a contracara in calitate (Ic vicepreşedinte, a de
gliei. Alee Doiiglas-Homc. şi-a expri !una viitoare la Geneva. tete delegaţiei Ausiraliei. sint d«» astfel concurenta exercitată pe pia clarat oficialităţilor C E .C O că o
mat convingerea că lumea se În Coinbătînd, implicit, pe criticii po părere că el nu ar face decit să ta celor şase ţări (le otelul importat asemenea măsură ar influenta nega Arestarea minstrului de externe congolez
dreaptă in prezent către „o perioadă liticii guvernului britanic In domeniul slăbească proiectul dc revolulic. Trc concurentă care. se afirmă in cercu tiv tratativele tarifam inlcroccidcn LEOPOLVDILLE 2 (Agerpres).
dc relaţii constructive" între Est şi înarmării nucleare, premierul Home buic depuse toate eforturile penlru rile interesate franceze şi vest-ger tale, care urmează să înceapă anul clal învinuirile ce i se aduc. Iu cer
Vest. a spus: „N o i trebuie să ne concen realizarea cooperării internatoinale. mane. provoacă „o scădere a marjei viitor Io Geneva. A aenliilc de presă relatează că la curile diplomatice din Lcopoldville.
Deşi a apreciat că drumul spre trăm mai degrabă asupra găsirii unor I decembrie a lost arestat la Leopold- «rolă agenţia France Presse, s-a re-
destindere este dificil, el a arătat că puncte de acord cu Uniunea Sovle* Sesiunea Adunării Uniunii Europei Occidentale ville ministrul rle externe congolez. marcat absenta Iui dc la principalele
există domenii In care sînl realiza lică decît să încercăm să modificăm Auguste Mabika Kalanrla, acuzat da manifestări şi în special desem-nar^a
bile acorduri Prinlre acestea, el a politica noastră militară sau echili PARIS 2 (Agerpres). — securitatea europeană, problemele le siunii un raport privind crearea a h „atentat la siguranţa stalului" secretarului de slat la Ministerul de
enumerat posibilitatea de a se ajunge brul dc foi IA in cadrul alianţei Luni s a deschis la Paris sesiu gate de dezarmare şi de acordul dc forjelor nucleare multilaterale in ca Exîerne in calitate de conducător al
la o Înţelegere in vederea prevenirii ( N A T O .) " . nea Adunării Uniunii Europei Occi la Moscova privind interzicerea par drul N A T O. Lordul Kennct. mem In acelaşi timp a tosţ arestat şi un delegaţiei congoleze la recenla con
dentale (U.E.O.). la care părticică ţială a experienţelor nucleare, accen- bru laburist al Camerei lorzilor v j înalt funcţionar din Ministerul de ferinţă de la Addis Abeba Observa
atarurilor prin surprindere, de a se In declaraţia făcută in faU ziariş
pa-rlamentori din cele şapte ţâri hiînd în acelaşi timp asupra nec« supune dezbat ei ilor un rip n rl In torii au remarcat, continuă agenţia,
face un prim pas in domeniul dezar tilor. primul ministru britanic a rea Externe.
membre ale acestei organizaţii (R.F. sltâtii măsurilor de înarmare a cere cheamă toate guvernele ţâri
mării generale, inclusiv in d irc c li< rli firmat intenţia guvernului britanic de lor N A T O. că Mabika Kalanda era supraveghiat
Germană. Franţa, Italia, Anglia. Bel Europei occidentale. Nu au lost precizate in mori oft- de siguranţă
chidării anumitor arme nucleare. H o a mi renunla Io polilica sa dc înar gia, Olanda şi Luxemburg). Sesiunea Sesiunea a trecut apoi la ordinea
me a anunţat că intenţionează să mare nucleară. va examina diferite probleme ale sa de zi. pe care figurează, prin A gcnliile France Presse şi Reulcr
situaţiei internaţionale in lumina im tre altele, examinarea efectelor asu HJra t e t e r v t e pun arestarea lui Kalnnda in Icqâln-
plicaţiilor atentatului care a pus ca pra alianţei occidentale a Tratatu ră cu recentele atacuri lansate do rn-
păt vie|ii preşedintelui S.U.A.. John lui de la Moscova cu privire la in a l ea rar e te rn Ban a E rh a rd lidianul prnquvcrnamental „Le Pro
ConSinyarea anchete? asupra Kcnnedy. terzicerea limitată o experienţelor gres" împotriva sa. «icuzîndii-l în
precum
nucleare,
şi
perspectivei»»
Deschizind lucrările preşedintele cooperării dintre ţările vest europe W ASH IN G TO N 2 (Agerpres). C.aulle, de la asumarea funcţiei tale special de a fi furnizat un paşaport
evenimentelor din Dallas adus un elogiu defunctului preşedinte ne In cele patru zile de dezbateri Intr-un interviu acordat rclelci dc cancelar, nu au pulul avea co şefului secesiomşt ilor kalangbezi,
sesiunii. Carlo Schmidt (R.F.G.).
a
a) S.U.A. CI şi-a exprimat speranţa Adunarea va asculta un raport pre (le Iclevizmnc americane ..Nalional ofcct aplanarea divergonlelur dinlro Chombe S-a afirmat chiar ca cl ar
DALLAS 2 (Agerpres). — de altă parte, natura relaţiilor dc că programul legislativ şi politic al zentat de senatorul belgian Hnberl Croadcaslino Coinpany", cu ocazia Washington şi Paris. El a subliniat li avut o întrevedere cu acesta Zia
La Dallas continuă ancheta tn ca notorietate publică, pe care mai mul|l arestuia va li continuat. Pe de altă feyneti în legătură cu relaţiile din prezenle» sale Iu funerariile preşedin • nsă că R F. Germană va acliona
zul asasinării preşedintelui Kenndv. agenţi ai politiei din Dallas le în parte, el a subliniat importanta pe tre Aiurii a şi Piaţa comună, raport telui kcnnedv. Cancelarul R. V. G er fn dircclia unei înţelegeri pc cil va rul amintit arăta ca M. Kalanda a
Pe asemenea continuă cercetările In treţineau cu Ruby. Ziarul Io c jI rare o prezintă penlru inlreaq.i si care. potrivit agenţiei Reulcr. va mane. Liulwiq Efhard, a declarat că fi cu pnlinlă. înlesnit plecarea în străinătate a unor
cazul uciderii lui Lee Oswald, asa „Times Herald" scrie in legătură cu lualie internaţională soluţionarea încerca să „armonizeze punctele de persoane urmărite penlru Iralic de
sinul prezumtiv al preşedintelui. aceasta că anchetatorii s au folosit problemelor ce se pun în relaţiile vedere ale Angliei şi a!c celor sas- — după cum relatează Associated tn cc priveşte aderarea Angliei la
Aqentia France Pressc transmite că de „aparatul de detectat minciuni*. dintre S.U.A. şi statele vesl europe in privinţa stabilirii unei poziţii co Press — este convins că nu se va Piaţa comună. Erhard a m enţionaţi diamante. Se spune că aproximativ
duminică incă 50 de aqenli ai B i Intre timp. Jack Ruby se află In ne, precum şl aceoa a menţinerii mune la viitoarele negocieri îarilare înregistra nicio modificare in relaţiile Noi nu am renunţat la acest lucru, 100 de paşapoarte diplomatice şi 50
roului federal de investiqalii (FB I ) Închisoare ,,Intr-o dispoziţie foarte unităţii Intre ţările Pielei comune şi din cadrul Gall-ului care se vor de> dintre R. F. Germană şi S.U.A. Can dorim să con-tlnuăm contactele cu paşapoarte obişnuite au dispărut din
s au alăturat acelora care se află de chide in primăvara viitoare la Ge
bună", după cum a declarat avooa- Marea Britanic. In continuare, el n nevn“ . In ce priveşte problemele celarul a menţionai că In luna Ia Marea Britame". dar — a adăugat el
cftev/i zile in acest oraş. Polrivil tul său Tom Howard. Duminică el enumerat şi alte probleme pc care nuarie I9C-1, clnd va sos» din nou la localul M inisterului de Externe.
agenţiei, in asasinarea lui Oswald a a primit mai mulţi vizitatori :1c a- militare deputatul olandez Anthonv' Washington, va discuta cu acest p ri — Inam'.e de alegerile din Anglia, A tribu ţiile ministerului dc externe
intervenit un elemnt nou Mama faceri şi prieteni apropiaţi Avocatul Ie consideră importante, printre care Duynslee va supune dezbaterilor se guvernul dc la Londra „nu poale f! au fost preluate temporar dc primul
acestuia a declarat că, cu cîteva zile lej o seric dc probleme, inclusiv
Iui Ruby încearcă acum să-şî ba abordat in privinţa aceslm s u b i e c t . . ]
înaintea atentatului criminal îm po perspectivele Iralativclor comerciale, ministru Adoula
zeze apărarea clientului său pe o
triva preşedintelui Kenncdy, un agent pretinsă .,depresiune psihică". FI a Rezultatele provizorii ale alegerilor care vor avea loc Ia începutul anului
al FB I. i-a arătat o fotografie a lui declarat că va cere chiar eliberarea viitor la Geneva, problema integră
Jack Riiby şi a intrebat-o dacă cunoaş rii politice a Europei (occidentale) şi
lui Ruby pe cauţiune pentru a fi din Venezuela
te această persoană. „Dacă F B I a După complotul descoperit în Dahomey
internat !nlr-un spital tn vederea viitorul N A.T.O., precum şi proble
ştiut ceva, a spus mama lui Oswald. unui examen psihiatric. mele Gsl-Vesf.
atunci cum a putut fi lăsat Ruby CARACAS 2 (Aqerpres). — din urmă conduce insă In capitala COTONOU 2 (Agerpres). —
să s<» apropie de fiul meu Un In lirnp re marea majoritate a Potrivii rezultatelor provizorii ale ţării — Caracas. întrebat dacă mai crede că „mal După cum s a mai anunţai, tn listă neagră cu personalităţile car-a
purtător dc cuvjnt al F B I. a de opiniei publice din S.U.A. condam aleqerilor prezidenţiale, care au avui O atmosferă dc (eroare a domnit osie in vială" propunerea privind Dahomcy a fost descoperit la 27 urmau să fie ucise dc complotişti
clacat insă că fotografia in cauză nă crima Ini Ruby şi o consideră in tot cursul desiâşurârii alegerilor crearea forţei multilaterale a N A.T.O., si pe care figurau toii membrii a c
drept o manevră pentru a Îngreuna loc la 1 decembrie In Venezuela, noiembrie un complot, avind drept
nu era a lui Ruby. de la care au fost excluse principa Erhard a răspuns: „A ş spune că tualului guvern. In alarâ de Mag=j.
Agenţia Associated Press sublini misiunea autorităţilor de a face lu Râul Leoni, candidatul partidului de lele forţe ale opoziţiei — Partidul co Irleea nu este abandonată**. El a su scop răsturnarea actualului guvern După cum se ştie. in urmă eu
ază că ancheta FB I. se desfăşoară mină tn cazul asasinării preşedin provizoriu Organul guvernului, oliva timp armata a preluat puterea
telui K'ennedy .există şi unele per quvernăminl „Acţiunea democlratică", munist şi Mişcarea revoluţionară de bliniat că R F. Germană a fost sin
In cel mai strict secret „L'Aube Nouvelle", relatează că In In Uahoiney, silindu-ţ pe Maga s.t
In ce priveşte ancheta întreprin soane care manifestă „sprijin ul" lor se află în Irunte întrunind 293.332 stingă. Importante detaşamente ale gura tară care a aprobat „o poziţie urma descoperirii acestui complot
să :le politia din Dallas in legătură fală de asasin. Avocatul lui Ruby volurl, fata de 205.281 voturi întru armatei şl politici au circulat pe oet pozitivă şi favorabilă" fală dc au fost arestate mai mulle p e r o a demisioneze din funcţia de preş »«
cu asasinarea lui Oswald. după cum a declarat că clientul său a primit străzile capitalei şi oraşelor din pro acest proiect, R. F. Germană a spus ne. printre caro Maurice Thomas, dinte al Republicii. El a fost. Insă.
transmite agenţia France Prcsse. In scrisori tn acest sens. lutr-o scri nite de Jovito Villalba, candidatul vincie. S-au înregistrat numeroasa el, iui revendică „fabricarea unei ar Inclus In noul guvern provizoriu
prezent se caută să se determine, soare se spune: „Ruby. ai mulţi Uniunii democratice republicane, ciocniri şi incidente, (n cursul cărora me nucleare proprii". Totodată, can şeful de cabinei al fostului preşe prezidat de şeful statului major îl
pe dc o parte, cum a reuşit Jack prieteni", iar tn alta : „M u lte felici şi 189.112 voturi obţinute dc Uslar au tost ucise două persoane şl au celarul a afirmat că are „cele mal dinte şi actual ministru de stat, Hu armatei, colonelul Soglo. Dm reia
Ruby să pătrundă in localul politiei tări Ruby, om de care statul Texas mari obiecţii" împotriva unei rclra- bert Maqa, fostul director dc cabi ţările ziarului „L'Aube Nouvelle*
pentru a l ucide pe Oswald şi. pe are nevoie*. PletrJ, candidai independent. Acesta lost rănite alte 12. nei al lui Maqa fn timpul cind a
qcrî a trupelor americane din Europa. reiese că autorii complotului desco
ccstia era preşedinte, Mareelin Gnba.
Erhard a declarat că primele sale şi Oiodan Sounon. şef de cabinei perit In Dahomcy sint partizani al
contacte cu prcşedinlele S.U.A., John *\ fostului ministru de interne. Zia lui Maga, deşi acesta continuă c«1
V liîN A . — M i hai Brcdiccanu, d i lui Federaţiei sindicatelor muncito mentală, formală împreună cu «iu participat acad. El ie Carafoli şi son şi cu preşedintele Franţei, de rul arată că politia a descoperit o facă In mod oficial parte din guvern.
rilor din industria carbonileră s-au Partidul republican al poporului la Victor Sahini membru corespon
rectori»/ T e a tru lu i dc Opcrrt 5»
încheiat. O preocupare de capete 25 iunie 1962. dent al Academiei R.P.R. A fost
Balet al R.P. Romine. a d iriia t du- STOCKHOLM. — Partizanii păcii constituit un comitet care să se
mmicâ la „Gro.sscr M usik-vcte in- nie a constituit o la conqres asi-
qurarca securităţii muncii. din oraşele suedeze Goteborg. Mal- ocupe de cercetările hidrologice,
sanT din Viena orchestra Tonlnm - mo şi Hnlsinqborq au organizat tu special in domeniul exploatării
sllerotcheslet. Programul a cuprins Totodată se anunlă câ peste
60.000 de muncitori de la căile Ic demonstraţii sul» lozinca „Să trans rezervelor de apă (le pe planeta
„ P in lin ilc Romei'' dc Respirfhi, lormăm Europa de nord intr-o zonă noastră. Un alt comitet a fost în
C oncertul penlru vioara dc Sihclius rate dc stal au reluzat, la 2 de deniioîcariz.alâ". După demonstraţii sărcinat cu cercetarea spaţiului ex-
şi Snnlonia A lp ito r de Richnid cembrie. să mai lucreze ore su au avut loc mitinguri, in cadrul tra-almosferic şi a nălurilor supe
St r anus. Publicul, care a um plut plimentare, în semn de protest im
potriva măsurilor de „raţionalizare cărora vorbitorii au cerut quver rioare ale atmosferei.
sala pină la tehtv. a aplaudat in -
in domeniul căilor ferate de slat. nulul suedez sâ manifeste iniţiativa
delunq pc d irijo ru l romiu, reebe-
SAIGON. — încordarea care a
m îndu-l rle multe ori.
provocat criza budistă Izbucnită în
La coaceri nu asistat numeroase vechea capitală imperială a V ie i
personalităţi ale v/ofii muzicale din narnului, Huc, cm şapte luni In
Viena, precum ,\/ şc// ni unor mi L S A s U / U t C 9 JL A M .1 urmă, ducînd la căderea reqimului
siuni diplom aticc acreditaţi in diemist, nu a dispărut, transmite
Austria corespondentul agenţiei Reuter,
DAKAR — Duminică au avut LONDRA. — La Londra s a anun in importantele probleme ale păcii Nicholas Turner, relatînd că popu
şi securităţii popoarelor din nor
laţia sud-vielnameză manifestă ne
ţat că. la invitaţia ministrului de
loc in Senegal alegeri prezidenţijlc dul Europei. răbdare în legătură cu tărăgănarea
şi parlamcnl.no. Desfăşurarea ale externe vesl-qermon. G Schroedevr. înlăturării vestigiilor regimului die
gerilor a fost m u ra lă de grave in ministrul afacerilor externe al A n ALGER. — Reprezentanţii parti mist. Corespondentul relevă că fn
cidenle. In cursul dimineţii, mai gliei. Richard Butler, va eiee dului Congresului Naţional a fri mal mulle provincii din centrul
lua o vizită ofioială in R F. Ger
multe mii de demonstranli s-au can (Republica Sud-Africană) au
mană. intre 9 şi tt decembrie. Vietnamului de sud au avut loc
adunat Inlr-un cartier mărginaş al declarat la Alger, în cadrul unei demonstraţii împotriva politicii
capitalei sencgale/.c pentru a pro După cum subliniază agenţia conferinţe de presă că in cursul noului guvern. In unele cazuri
Reulcr. convorbirile dintre acosta
testa împotriva alegerilor şi a ac săptămînii următoare la Oran. Con populaţia s-a răfuil singură cu unii
şi oficialităţile vesl germane se
luatului regim. Rezultatele parţiale, stantlne, Dlida şi alte mari oraşe diemişti vinovaţi de grave sama
date publicităţii luni dimineaţă, vor releri. probabil, la probleme din Alqeria vor fi organizate de volnicii Şl abuzuri ilaqranle.
privind alianţa atlantică — prin
arată că Loopold Senqbor. a fost monslraţii, in sprijinul eliberării tu
Irc care este menţionată. îndeosebi,
reales preşedinte al Republicii Se turor deţinuţilor politici din Repu ROMA. — Din iniţiativa Confe
negal cu o importantă majoritate aceea a proiectului american de blica Sud Africană şi în primul rind deraţiei Generale a Muncii din
de voturi. Diu cele 9-11 275 de v o creare a forţelor nucleare mu'.lila a conducătorilor mişcării dc eli Italia la Roma. a avut loc, recent,
teraîo — precum şi la relaţiile
turi numărate, 832.919 voturi au berare naţională din Republica o conferinţă naţională a femeilor
fost acordate lui Serghor, care a Cst-Vcsl. comerţul european şi in- Sud-Africană : U. Sisulu şi N. Man- muncitoare agricole din Italia. Con
fosţ singurul candidat pentru lunc înlcrnnliona) şi altele. dela, ferinţa a examinat problema ex
tiu de preşedinte. A N K A R A . — La 2 decembrie, ploatării muncii femeilor la sate
In ce priveşle alegerile paria Ismet Inonu, primul ministru al VIENA. — După cum relatează şi a adoptat o rezoluţie în care
giiverntdui tmc. şi a prezentat do agenţia Franco Presse la Viena a avut demască discriminarea in rîndul
montare, se relatează că lislu Uni loc cea de a zecea adunare generală a femeilor atit in ce priveşte remu
unii progresiste senegalezc. partidul misia preşedintelui Cemal Cursei. Consiliului internaţional al un iu n i nerarea muncii, cit şl angajarea
de quvernâmînt, a obţinui 802.791 Preşedintele republicii a acceptat RHODCSIA DC SUD: Recent, nruncilorii din Salisburg au participat la o demonstraţie de pro
voturi, iar partidul de opoziţie demisia. lor şliiţitice (C.I.U.S ). care gru lor.
Pro-Seneqal a oblinul 33.017 voturi. Demisia lui Ismel Inonu este con pează 48 rle ţări. Potrivit agenţiei Participantele la conferinţă au test împotriva arestării samavolnice a lui Joshna Nkomo, preşedintele Partidului Uniunea poporului
In unele carliere ale capitalei s n secin(a crizei ministeriale existen cci 150 de oameni de ştiinţă din cerut adoptarea unor măsuri le african — Zimbabwe. Demonstranţii au lost atacaţi de politie cu bastoane de cauciuc, gaze lacri
Înregistrat o importantă abţinere te de la holărirea Partidului T u r întreaga lume care au participat la gislative penlru apărarea drepturi mogene şi d in i poliţişti !
de la vot ciei noi şt Partidului ţărănesc de adunare au adoptat mai multe re lor lor şi asigurarea unui minimum IN FOTO : Arestarea unui participant la demonstrata de la Salisburg
TOKJO. — Lucrările Congresu a se retrage din coaliza guverna zoluţiii. Din partea R.P. Romine de zile muncă.
Redaclia şi administraţia ziatulul str. fl Ma/tle ar. 9, lelelon I5 88, 12 75, 15 05. 20 78. Taxa plătită In numetar conform aprobării D irectei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiem brie 1949. — Tiparul» întreprinderea Pollgiallcă Hunedoaia LA v.