Page 81 - 1963-12

WOlFTAfil DIN TOATB TABJLB. UNTTI-VA I
C O M U N I C A T
miisnăaim cuinţe mat m ulle şl mal bune )/>a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn.
In zilele de 23-24 decembrie 1963 a avut loc plenara lărgită
D)
La plenară au luat parte me mbrii şi membrii supleanţi al
(\
tu Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, membrii gu-
• Oam enilor m uncii —
lo ­
\y vemulul şi şefii unor instituţii c entrale de stat, primii secretari
V'preşedinţii comitetelor executive ale sfaturilor populare regionale,
• Din experienţa noastră tn
A conducători ai unor organizaţii de masă, redactori şefi al ziarc-
obţinerea de producţii sporite Yi\ai comitetelor regionale P.M.R.. şefii secţiilor C. C. al P.M.R.,
de lapte. (pag. 2 -a). u lor centrale şl alte cadre de par tid şl de stat.
•!(( Tovarăşul Ion Glicorghe Mau rcr, membru al Biroului Politic
• C onferinţa orăşenească de Ţ([ al C. C. al P.M.R., preşedinte al Consiliului de Miniştri, a prezen­
partid Petroşani (pag. 3-a). ţi. tat proiectul Planului de dezvol tare a economiei naţionale şi pro-
lectul Bugetului de Stat pe anul 1964, ce urmează să fie supuse
• De peste hotare (pag. 4 -a)
Anul XV. Nr. 2797 MIERCURI 25 DECEMBRIE 1963 4 pagini, 20 ban! SV( dezbaterii Sesiunii Marii Adunări Naţionale.
% La discuţii au luat parte numeroşi vorbitori care şl-au expri-
JV\ mat acordul cu proiectele prezen tate şi au făcut propuneri privind
n; măsurile de realizare a Planului de Stat pe anul 1964.
Plenara C. C. al P.M.R. cons tată că prevederile Planului de
//, Stat pe anul 1963 se realizează cu succes ; sarcinile prevăzute în
CU PLATOUL ÂTOUAL IK B E P L 1H T «( proiectul Planului de Stat pe anul 1964 sînt în deplină concordaţi-
(y, ţă cu posibilităţile reale ale ţării noastre, crcind premise favora-
W bile pentru realizarea Directive lor Congresului al IlU ca al Parti-
27 de întreprinderi din regiune Combinatul carbonifer Valea Jiului ,.'V‘ dului Muncitoresc Romîn cu priv ire la planul şesenal,
AV Plenara a aprobat în unanimitate prevederile proiectului
Cu fiecare zi ce trece, noi colective de muncă din Do la Petroşani a sosit vestea că m in e rii celui mai 3i! Planului şi al Bugetului de Stat pe anul 1964, precum şi măsurl-
regiunea noastră raportează îndeplinirea înainte de te r­ mare bazin carbonifer din ţară au extras la 23 decem­ (£( le care să asigure realizarea aces tora.
men a pre ved erilor planului anual de producţie. Pinâ brie In ju ru l orei 18, ultim a tonă de cărbune din pre­
Ieri, 24 decembrie, 27 de între p rin d e ri şi m ari un ităţi vederile planului pe anul 1063.
economice şi-au realizat sarcinile a n u ile de producţie. Clipe plăcute în vacanta de iarnă
De la începutul anului, în m inele din cadrul C C.V.J.
P rintre m arile u n ită ţi economice din regiune care
productivitatea m uncii a crescut lună de lună, ca u r­
au raportat îndeplinirea înainte de term en a planului Sute de m ii de elevi n ie rilo r şi elevilor. Z i­ care se organizează fn
mare a in tro d u ce rii în producţie de noi maşini şi u ti­
se numără Trustul m inier Deva, Fabrica chim ică Orăş- din întreaga tară, pe­ lele acestea, 30 de şcoli aceste localităţi.
la je şi a e xtin d e rii exploatării prin abataje fron­
tlc, Fabrica de liirtie „1 M a i" Petreşti, Uzinele chim l- trec acum clipe plăcute medii, elementare şi E levii şcolilor m edii
co-m etalurgice Zlatna, întreprinderea „M a rm u ra " Simc- tale de mare productivitate. Sporind continuu ran­ In vacanta de iarnă. La case pioniereşti din re­ Şl de 8 ani, participă
rla şi altele. îndeplinirea înainle de termen a planu­ damentele, m inerii V ă ii J iu lu i au extras în acest an clu bu ri se organizează giunea Maramureş au In continuare la con­
lu i anual de producţie a fost raportată şi de colecti­ peste prevederile planului mal m ult de 130.000 tone seri de /zoezj'e, simpo­ /os/ înzestrate cu tele­ cursurile sportive din
vele unor m ari secţii din cadrul C. S. Hunedoara şl de cărbune cocsiîicabil şl energetic. zioane pe teme lite ra ­ vizoare la care e le v ii şi codrul spartachiadci de
Uzina „V ic to ria " Călan, p rin tre care se numără secţia Cele mai bune rezultate, ne transm ite corespondenta re, au d iţii colective ale p io n ie rii vor putea u r­ iarnă a tine retului, la
J-a furnale, oţclăria eleclrică, lam inorul de 800 mm. ale noastră V eruta M ihalcca — au îost obţinute de m ine­ em isiunilor radiofonice m ări In tim pul vacan­ In iiln iri de volei, bas­
C.S.H., secloarcle Jurnale, semlcocs şl turnă toria nr. 1, rii de la Uricani, Lupeni şi P clrila, care şi-au înde­ consacrate lor. Con­ tei program ele specia­ chet, handbal şi alte
de la U.V. Călan. p lin it Integral prevederile planului anual de produc­ cursurile „D ru m e ţii ve ­ le transmise pentru ei. discipline, pentru o b ţi­
Pînă în prezent şi-au înd eplinit prevederile planului ţie la to ţi in dicii. seli" şi „C ine ştie ciş- C olectivele teatrelor nerea insignei de p o li­
anual de producţie numeroase în trep rind eri din indus­ In acest an aten(la m in erilor din exploatările carbo­ tigă" atrag la sla rtu l de stal din Braşov, Sibiu sportiv.
tria uşoară, în trep rind eri şi u n ită ţi din transportul fe ­ nifere ale V ă ii J iu lu i a fost îndreptată şi spre continua lor zccJ de concurent/. Sifntu Ghcorghe, ale Peste 500 de tin e ri şi
ro viar şl rutier, S.M .T.-uri şi un ităţi ale industriei locale. reducere a preţului de cost ol cărbunelui extras. Spo­ Cu acest p rile j, se trec teatrelor de păpuşi din şcolari fruntaşi din
O bţinerea unor asemenea succese se datoresc faptului tn revistă b o q ă liilc şl Ploieşti şi Braşov, au Bucureşti şi teglunca
rind productivitatea m uncii şl reducînd consum urile
că organele şi organizaţiilo de partid, din aceste un ităţi frum useţile patriei, rea­ prcg ălit programe noi Dobrogca tşi petrec va­
spcciiice (Te m ateriale, In special lem nul de mină, p rin i
s-au preocupat cu toată răspunderea de îndeplinirea liză rile oam enilor mun­ pentru cei m iel şi ti­ canta de iarnă in p ito -
Introducerea no ilo r m ateriale de susţinere, el au re a li­
sarcinilor economice, de m obilizarea m uncitorilor, teh­ ¥ c ii In loalc dom eniile. neret. C ercurile mlini- reştile locuri ale regiu­
n icie n ilo r şl in g in e rilo r La traducerea în viaţă a an­ zat în prim ele 11 lu n i ate anului economii în valoare £ La cinem ntoqrale, lor tndcm lnalice de la nii Braşov. E levii plo-
gajam entelor luate. de peste 13.000.000 lei. i case de cultură şi că­ casele p io n ie rilo r din leşleni fac excursii pe
! mine culturale se orga­ oraşele Suceava, Boto­ Valea Prahovei, v iz i­
nizează c ic lu ri de lilm e
şani, Rădăuţi şi altele,
tează muzee, expoziţii,
artistice şi documentare au pregătit măştile şi monumente şi Jocuri is­
La tnvâţămîntul agrozootehnic de masă
pentru copii şi tineret costumele pentru car­ torice.
M uncitoarea Ana Kast din «* r
şi spectacole ale pio­ navalurile pioniereşti (AgerpresJ
secţia le nje rie a la b ric ii „5e - “*
Leefla sfrîns tegafe beşui" din Sebeş, este eviden­
i: ţiată tn întrecerea socialistă i
de speciî.cul gospodăriei colectivei de 6 luni. Ea tşi depăşeşte lu- A sporit considerabil producţia
’ • nar planul de producţie cu •* In anul curent, fa b ric ii „Sebe­ s-au p re lucrat în plus 31.600 kg
In cadru! gospodăriei noastre co­ monstrative, In cultura mare sau la *■ circa 40 la sută. L - - ~ i . şul" i-au revenit sarcini sporite trico t.
lective au fost organizate anul tre­ grădina de legume. X v . v . v . * - ' . W . V a V / o W . •• w . de producţie. Cu toate acestea, P rin tre m ăsurile care au dus
cut două cercuri de învăţămînt, încă de cîţiva ani organizăm lo­ lună de lună planul a fost înde­ la creşterea p ro d u c tiv ită ţii m un­
unul pentru cultura plantelor de turi experimentale prin care urmă­ p lin it ritm ic . Sporul de produc­ cii pot fi a m in tite : extinderea zo­
cîmp, în care au fost cuprinşi 62 rim comportarea diferitelor soiuri li»IE T E M E C I J L 1 U R A B . E ţie a fost realizat pc scama c re ş ­ nelor dc deservire de la 15 la 20
colectivişti şi unul legumicol care te r ii p ro d u c tiv ită ţii m uncii. La m aşini în secţia depănat, şi de
de grîu, a hibrizilor dubli de po­
a fost frecventat de 50 de colec­ rumb, modul cum este influenţată secţia depănat, productivitatea Ia 2 Ia 5 maşini la secţia In te r-
tivişti. In acest an, pe lingă cele recolta de pregătirea terenului, de P regătiri penîru efapa Artiştii amatori ai clubului fizică a crescut cu 11,8 la sută, lok, aprovizionarea la tim p cu
două cercuri anul II, consiliul de la secţia circu lare cu 3,1 la sută, m ateriale şi creşterea ind ice lui
aplicarea îngrăşămintelor, de densi­ a (S-a a concursului
conducere, !a indicaţia organizaţiei la încheiat cu 9,7 la sută, ia r la de u tiliza re a m a şin ilo r p n n tr-o
tatea plantelor efc. Atunci cînd nu
de partid şi ţinînd cont de faptul am reuşit să prezentăm la lecţii La căminele culturalo din raza ora­ Clmpa. Porm aţllle artistice ale clu­ secţia fn te rlo k cu 25,6 la sută. în tre ţin ere corespunzătoare şi
că avem un sector zootehnic dez­ şului Chlan, formaţiile artistice fac La clubul din Lorxea stnt cj leva P rin creşterea p ro d u c tiv ită ţii rep ara ţii de calitate, efectuate la
voltat, a mai organizat un cerc exemple convingătoare din cultura In aceste zile pregătiri intense pen­ săli tn care, aproape seară de sea­ bu lu i au apdru/ şl In l-ala m ineri­ m uncii, în 1963, s-a depănat m ai tim p.
mare, întrucit rezultatele nu erau
zootehnic la care au fost cuprinşi tru a participa cu bune rezultate la ră, lum ina rămtne aprinsă plnă lor de la mina l Lonca, prezen- m u lt cu 86.500 kg bumbac, s-au IO A N M ORARU
36 colectivişti. pe măsura ^cerinţelor, am făcut par­ cea de-a îl-a etapă a ccdui de al tlrziu. In ele sc intilnesc artiştii lin d un reuşii spectacol in sala tric o ta t 425.000 perechi ciorapi şi secretarul com iietu lui U.T.M,
tea practică a lecţiei pe iotul de­ om alorl ai clubului, oameni de de apel a minei. Uecent, a rtiştii
In activitatea mea de lector am V II lea Concurs al artiştilor amatori. n ile rite profesii cn'Z, după orele am atori ai clu b u lu i s-au deplasai
simţit încă de (a început o îndru­ monstrativ. La majoritalea expune­ Astfel, membrii brigăzii artistice de de producfic, se dăruie cu pasiune la U ricani. După cit se vede o ac­
rilor făcute au fost folosite mate­
mare atentă şî un sprijin preţios agila |ie şi cci oi echipei de teatru artei, rie cu iac parte din b riga­ I?C‘îîaH,îil(:îs făim detlaşai-e
din partea organizaţiei de partid. riale intuitive, ca : planşe, mulaje, din Batiz se înltlnesc la repetiţii da artistică de agitaţie, din echi­ tivita te scenică l)Ogală, fn care
Rezultatele obţinute în primul an grafice, diafilme etc. Urmăresc tot aproape seară de seară. Aceeaşi rod­ pa de teatru, din cor sau din or­ munca tem einică depusă In cadrul Pentru a reduce tim p u l dc sta­ brie peste sarcinile pla nifica te 80
de desfăşurare a învătămîntului sînl timpul ca lecţiile ce le predau să nică activitate pregătitoare desfă­ serilor de re p e tiţii şi-a vădit pe ţionare a vagoanelor dc m arfă de osii. P rin efectuarea repara­
o dovadă grăitoare în acest sens. fie pe înţelesul cursanţilor, iar atunci şoară brigăzile artistice de agitaţie, chestra de muzică populară şt u- deplin roadele, lorm aţiite am intite şi călători pe lin iile de repara­ ţiilo r fără detaşarea vagoanelor
cînd se ivesc anumiţi termeni şoară, ei depun neobosite strădanii, ( iştig ind u-şi un binem eritat presti­
Din cei 112 colectivişti care au echipele de teatru şl form aţiile de pentru a pregăti şl prezenta spec­ giu. Sulele de spectatori, In mare ţie, cîţiva com unişti de la revizia din tren şi p rin depăşirea planu­
fost înscrişi şî au frecventat cursu­ mol greu de reţinut, dau explicaţii dansuri populare de la căminele oul- tacole cff mai bune. D atorită aces­ de vagoane d in stalia S im cria — lu i de re p a raţii, revizorii de va­
rile. au promovat in anul tl 100. mai ample, fapt ce permite înţele­ turalc din Siintămărla de Piatra şl tui lapt, spectacolele prezentate m ajoritate mineri, nelip siţi de la călători au propus efectuarea re­ goane au c o n trib u it, a lă tu ri de
Toţi aceştia şi-au însuşit în bună gerea mai uşoară a problemei. Slrcisîngcorgiu, echipa de dansuri sl programele a rtiştilo r am atori din p a ra ţiilo r fără detaşarea thn tren. lu c ră to rii de la mişcare, la re­
In fiecare stmbătd şi dum inică de Lonca, au răsplătit de fiecare dată
măsură cunoştinţele prevăzute în Un alt aspect al activităţii pe soliştii vocali din Valea Singiorgiu- form aţiile am intite în fala oame­ Conducerea tehnică a analizat ducerea tim p u lu i de staţionare,
programa celor două cercuri. care o desfăşor, este asigurarea lul. precum şi formaţiile artistice din n ilo r m uncii din Lonca ori din cu v ii aplauze strădaniile m erito rii propunerea făcută şi sa trecut Ia o m ai bună u tiliza re a capa­
îmbogăţirea cunoştinţelor pro­ participării cu regularitate a cursan­ satele Sincrai, Că la nul Mic, Strei, lo ca lită ţile învecinate se bucură depuse de aceştia. ia repararea vagoanelor în garni­ c ită ţii vagoanelor de m arfă, ast-
fesionale a avut o influenţă hotă- ţilor la lecţii. Atît anul trecut cît Strei-Siicel şi altele. întotdeauna de o caldă apreciere. !n zilele ce urmează, form aţiile tu ri. gurînd totodată p rin calitatea
rî'oaie în executarea la un nivel şi în acest an participarea la lecţii De remorcat c3 unele dintre forma­ De remarcai că acestea, de la o artistice ate clu bu lui din Lonca A plicind această m etodă, lă­ bună a lu c ră rilo r executate, de­
mai superior faţă de anii trecuţi a a fost bună. La aceasta a contri­ ţiile amintite au şi prezentat spec­ reprezentare la alta, aduc mereu tşi continuă „tu rn e u T . Ele vor mal cătuşii reviziei de vagoane, p rin ­ pline c o n d iţiu n i de siguranţă a
lucrărilor la cultura mare şi în le­ buit şi faptul că am stabilit îm ­ tacole la sediu şi pe scenele cămi­ lu cru ri noi, rep ertoriul lor iiin d dn programe artistice pe scenele tre care co m u niştii Ioan Bălan, circu la ţie i pen tru tre n u rile de
gumicultura. Spre exemplu, anul a- preună cu cursanţii zilele şî orele nelor culturale din satele învecina­ permanent îm bogă(it. clu b u rilo r din Lupeni şi Aninoosa. Cornel Ciupuligă, Gheorghc Mi- m arfă şi călători.
cesta cursanţii au acordat mai maie cele mai potrivite pentru desfăşu­ te, pentru a verifica cu spectatorii ...în multe seri, la clu bu l din i c ­ hălcuţ, Ioan Dan, V ic to r M a rtin DU M ITRU ZUBA
a lent ie realizării densităţii la po­ rarea cursurilor. Alunei însă cînd nivelul pregătirii lor. Aceste specta­ De curînd au urcai scena clu ­ nea lum ina răm ine aprinsă plnâ t ir - şi a lţii, au reparat în luna noiem ­ lăcătuş dc revizie
rumb, care a fost de 35.000 de din motive obieclive lecţiile nu pu­ cole s-au bucurat do succes. bului din localitate membrii o r­ 7iu. A rtiş tii am atori (le aici repe­
plante la ha. teau să fie ţinute la termenele sta­ ELENA RUS.AN chestre/ de muzică populară şi tă intens. Ei sin i d o rnici ca v ii­
Folosirea seminţelor dîn soluri bilite. fixam alte zile pentru preda­ corespondentă uşoară, soliştii vocali şl instrum en­ toarele lor spectacole să lic mal Cărţi vîndute în valoare de
productive $1 efectuarea însămîntă- rea for. tişti. C iteva zile mai tlrziu , aceeaşi bogate, de un nivel ca lita tiv su­
rîlor în condiţii mai bune sînt pro­ Am constatat că participarea perior. aoroape un milion lei
bleme cărora colectiviştii le acordă cursanţilor la lecţii este slrîns le­ Seminar cu activiştii form aţie a prezentat un spcclacol
multă atenţie. Cursanţii ŞÎ colecti­ gată de felul cum lectorul, care la căm inul cultu ral din Jic\. Apoi, A U R IC A FERCIIEZAU „L ib ră ria noastră" dîn Petro­ in s titu ţiile din raza oraşului re­
viştii noştri au avut posibilitatea să vine mereu în mijlocul colectivişti­ culturali după un scurt in te rval de timp, la bibliotecară la clvibul din Lonca şani este vizitată ziln ic de sute gional Petroşani. Valoarea c ă rţi­
se convingă de avantajele aplicării lor, ştie să imprime seriozitate şî Zilele trecute, la căminul cultu­ de p rieten i ai lite ra tu rii beletris­ lo r vîndute p rin aceste standuri
în practică a cunoştinţelor acumu­ răspundere faţă de învăţămînt, să ral din Toteşti s-n desfăşurat semi­ tice, politice, tch nico -ştiin ţifice se ridică la 200.000 lei.
late la cerc, prin experienţele or­ dovedească necesitatea şi utilitatea narul activiştilor culturali din raio­ etc. N um ai în acest an va­
ganizate pe loturile demonstrative, Ini pentru producţie Organizarea P T o g r a m a r f l i s S i c p e n t r u f l m e r i loarea c ă rţilo r vîndute p rin
fapt ce i-a determinat să militeze de excursii cu colectiviştii la alte nul Haţeg, în cadrul căruia nu fost vocali, oînlece de muzică populară „L ib ră ria noastră" din Petroşani
Organlz.aţia U.T.M. de la Fabrica
pe. tru aplicarea măsurilor respec­ unităţi agricole au constituit de dezbătute cele mai actuale probleme de conserve din Haţeg a organizat
tiv i şi în cultura mare. asemenea un stimulent pentru ale muncii cuMural-cducnli've. şi uşoară. se rid ică la aproape 1.000.000 Ici, Sărâătăaraa
cursanţi în îmbunătăţirea activităţii Un loc important în discuţiile se­ recent la clubul fabricii un program
Rezultatele bune obţinute la în­ lor. artistic pentru tinerii din fabrică. Gu In continuarea programului au fost cu 17 la sută m ai m u lt decît
văţătură de Nicolae Sbuchea, Rozn- In calitate de lector la cele două minarului l-au ocupat şi problemele organizate jocuri distractive şi edu­ anul trecut. M u lte volum e au niaf o natului
lia Ghitan, Maria Nanu, Todor Maf- gospodăreşti, modul cum e folosită acest prilej brigada artistică de agi­
cercuri, mă străduiesc în permanen­ cative. fost vîndute p rin cele 28 standuri
tei, Elena Timaru, Marioara Savu, baza materială a căminelor culturale taţie a fabricii a prezentat un text
Ana Todor şi alţi cursanţi, au fost ţă să contribui din plin la ridica­ şi care sînit măsurile luate de sfatu­ pe tema calităţii producţLol şl po A N C A AUREL de c ă rţi organizate de conduce­
profe­
rea nivelului cunoştinţelor
Zilele frecufe în sala festi­
oglindite în calitatea bună a pre­ sionale ale colectiviştilor. Aplîcînd rile populare comunale pentru asi­ productivitatea muncii, Iar soliştii corespondent rea lib ră rie i în în tre p rin d e rile şi vă a şcolii profesionale din
gătirii terenului şi a însămînţăriloi în practică cele învăţate la cursuri, gurarea unor condiţii optime de acti­
Ia cultura porumbului şi a griului, vitate. Petroşani a avut loc sărbăto­
sînt convins că harnicii noştri co­ rirea a 74 de tineri care au
în lucrările de bună calitate execu­ lectivişti vor obtîne rezultate tot In cadrul seminarului s-au stabilit trecut praful majoratului. Ală­
tate la grădina de legume. In urma mai bune pe linia sporirii produc­ apoi sarcini concrete pe unităţi şl turi de tinerii ce-au împlinit
acestui fapt, la cultura de roşii s-a ţiei agricole vegetale şi animale, sectoare de activitate culturală de 18 ani, în sală se aflau elevi
realizat o producţie de 42 000 kg la contribuind astfel la întărirea gos­ masă. fruntaşi la învăţătură, cadre
ha. la morcovi 33 000 kg la ha, la podăriei colective din punct de didactice şi activişti ai comi­
După seminar, căminul cultural din
vinete 20.100 kg, producţii ce de­ vedere economic şî organizatoric. tetului orăşenesc U.T.M. Pe­
păşesc cu mult pe cele planificate fON LASCU Toteşti a prezentat un jurnal vorbit, troşani, care au ţinut să fie
Primul an de învăţămînt mi-a dat inginer agronom la G.A.C. iar formaţiile cosei raionale de cul­ prezenţi la acest însemnat e-
posibilitatea să-mî îmbunătăţesc ex- Pianul de Jos raionul Sebeş tură un reuşit program artistic. veniment din viaţa tinerilor.
nerienţa în predarea lecţiilor. Ast­ In cea mai mare parte, săr­
fel, întocmirea tematicii la toate bătoriţii au (ost ucenici din
cercurile am făcut-o pe baza unei anuf III ai şcolii profesionale
cunoaşteri profunde a situaţiei con­ Frecvenţa lasă de d o rit şî elevi din anul II ai şcolii
crete din gospodărie. Din proprie cursanţilor, astfel ca acestea să fie comerciale din localitate Toţi
experienţă am constatat că atunci La cclc 2 cercuri pentru cultura aceştia se află în pragul obţi­
cînd lecţiile sînt legate de practică, plantelor dc cîmp anul II c e ’ funcţio- cit moi atractive şi legate de speci­ nerii diplom ei de muncitori
ele sînt urmărite cu interes şi în­ ncază la gospodăria colectivă din ficul gospodăriei colective. calificaţi în meseriile de elec­
suşite mai bine de cursanţi. în acest Alba luka svui predat cîtc ° l ^ ' . Cit priveşte participarea cursanţi­ tricieni, strungari, mecanici
scop fiecare lecţie a fost urmată de Lectorul acestor cercuri se slră- lor la şedinţele dc ccrc se poale a- sau lucrători în comerţ. Mulţi
aplicaţii practice, pe loturile de­ duieşte să predea lec ţiile pe inlclesul răta că in această direcţie există o dintre tineri sînt cunoscuţi şi
apreciaţi de colectivele un-
serie de deficiente. Frecventa cursan­ de-şi lac practica, de cadrele
Cu lecţiile la zi ţilor este de 50-60 la sută. Bunăoară, didactice. Tinerilor le-a fost
la lecţia a 9-a la cercul dîn Alba tu- prezentată o interesantă ex­
Lucrătorii gospvlărici dc stat dîn ce care sc execută la trasoarele şi
)ia au participai la lecţie numai 15 punere pe tema „Chipul m o­
Rîrcea Mare manifestă mult interes maşinile agricole aliate în reparaţie. ral al omului de tip nou".
cursanţi din cci 30 înscrişi. Rău este
fată de însuşirea lecţiilor predate in Ca urmare, cci 15 cursanţi participă Sărbătoriţilor le-au fost înmî-
codrul cercurilor ap'ov.ootehnice. La regulat la toate lecţiile. La fel pro­ că nici organizaţia de partid nu ma­ nate felicitări cu ocazia îm­
ar casta contribuie în marc măsură cedează şi iov. Aurel Picu, lectorul nifestă suficientă preocupare fată de plinirii virstei de 18 ani.
faptul că lecţiile sînt liniile la dalele cercului zoolehnic care pînă în p:e- Orchestra şcolii profesiona­
buna desfăşurare a invălăm intului a-
stabilite, iar lei lorii se prcgălesc z.em a Urnit 8 lecţii. La fiecare lecţie le din Petroşani, solişti vocali
din linip. Expunerile sînt urmate de frecventa a fost de peste 95 la sută. grozoolchnic, fapt concretizat şi în şi instrumentişti, an prezentat
$i aici cursanţii manifestă mult inte­ aceea că nu a îndrumat consiliul
dcmonslralii practice. Spre exemplu, un program artistic pehlru
res pentru însuşirea lecţiilor, deoare­ de conducere al gospodăriei colective sărbătoriţi.
lectorul Gllgor Ju rj de la cercul cu
ce acestea sînt Interesante şl legate să Ia măsurile necesare pentru a AUREL SLA D ll
mecanizatorii după fiecare lecţie pe
de activitatea practică din fermele de asigura o bună mobilizare a colecti­ In s titu tu l de fizică atomică — Bucureşti. Vedere generală a in s ta la ţiilo r de vidare şl de degazare pen­ corespondent
caia o fine trece la aplicaţii practi­ animale. viştilor la şedinţele de cero. tru contorl de ra d ia ţii şl tub uri electronice da mare putere.