Page 83 - 1963-12
P. 83
Pag j
Nr. 2797 Drumul socialismului
Conferinţa orăşenească M i h j
de partid Petroşani a
M E M B R II C O M IT E T U LU I
B ila n ţ ţi petiţieetio-ă AL P.M.R.
ORĂŞENESC PE TRO ŞAN I
Antal Ludovic, Ana Perdinand.
La conferinţa organizaţiei orăşeneşti Încredinţate. Aşa după cum au subli le-au generat $i au propus măsuri v k V V w '8 m Aldica Nicolac. Albert Magda. Bo-
de partid Petroşani, comuniştii clin niat numeroşi delegaţi si invitaţi în pentru ca în viito r şi în aceste sec kc Wiliatn, Blaj Traian. Bartha
Valea Jiului mi vorbit cu minclrie cuvintul lor, organizaţiile de bază toare sâ se obţină succese impor r m Dionislc, Bălan Iosif, Bobolea Vio-
tante. rl f H i s î g e - h ri<a. Cătană Vasi'c. Coslinas A u
despre succesele deosebite obţinute au condus cu competentă activita
tCVt a c a
Ţm îiul seama de sarcinile sporite sa e saa n cm? ctji am m cai e?a u mă e«t • KS rel, Co/.ma Ioan Coroianu Elena,
K3
s r ?
In activitatea economică Exploată tea de producţie, Urmărirea perma rasa «cu s exo - - as» e Caa AED E533 C ££B &E3 0 IT>
ce revin minerilor din Valea Jiului CăpălînA Vasile, Cos in a Ioan. C'on-
rile miniere Lupcni şi Uricani. Ter nentă a realizării tuturor sarcinilor, M Î U JO
în v iito rii ani (de pildă, in 1965 pro m lpo < stanliucscii 11 ie, Dobriră Marin,
mocentrala Paro$eni. Uzina de repa a permis organizaţiilor de bază să
ducţia de cărbune trebuie să ajungă Drob Gheorghc, Dina Măria, Fo-
rat ulilaj minier Petroşani, numeroa intervină eficient, acolo unde era ( io n e lp
la 5.700 000 tone), s-a arătat cil e ne dor Arr.adîe. Feier Gheorghe. Gas-
se sectoare economice au Îndeplinit mai multă nevoie. La mina lu pcn i, de
anul acesta planul anual de produc pildă, s-a introdus în exploatare p lu cesar să se acorde toată atent ia lu par Ana, Ghmea Ioan, Ghioancă
ţie înainte de termen. Dar co gul de cărbune — un agregat nou, crărilor de invest'lii pentru a putea Victor, Gâgcon Dumitru, Gorboi
intra in funcţiune noi capacităţi de Mihai, Ghenuan Traian. lacobcsru
muniştii participanţi la conle- de marc productivitate. La început
rintA s-au arătat exigenţi cu activi producţie. Dumitru, Innc Aurelia, Ilie Pe
lucrurile n-au mers bine, randamen
tatea lor. In spirit critic si autocri tru, Jurca Silvia, Karpinecz Ioan,
tele obţinute fiind mult sub nivelul Organizaţiile de pat 1 îd trebuie să
tic ei au arătat ce s-a făcut bun. me urmărească permanent si felul cum Kuli Eugen, Lazăr David, Laszlo
cerinţelor. Comitetul de partid de la H »
todele bune clemuncA, şi au scos In se utilizează capacităţile existente — Ştefan, Lc'lrer Iosif, Mîrza ioan,
mină, îndrumat la timp de comite
Iveală cauzele pentru care in uncie spunea în cuvintul său tovarăşul ■St $ Musteau Florica. Mtircu Ioan, Mo-
tul orăşenesc de partid, a reuşit să meu Samoilă. Moîse Ioan. Mareu
compartimente rezultatele nu au lost găsească resurse pentru a da acestei Szudcr Wilia.m, director general al
pe măsura posibilităţilor. De aseme- Aurel, Mălăsăroan losîf, Moga Vc-
maşini o bună lolosire. Dintre cei C.C.V.J, Producţia trebuie concentra
menea, conferinţa a analizat temei ronica, Manta Angelica, Moldovnn
nic rezervele pentru ca in v iilo r să mai buni ingineri, tehnicieni si m i tă cit mai mult, utilajele trebuie fo Eleonora. Nelega Ioan, Nlcorici
se obţină succese si mai frumoase. neri dc la exploatare a fost alcătuit losite la întreaga lor capacitate, căci M itu . Pop Ioan 39. Petcr Anton,
numai a$a vom putea reuşi să atin
Asa cum se arăta în darea dc sca un colectiv care a studiat temeinic, Poloboc Coslache. Popa Aron.
mă a comitetului orăşenesc do la lata locului, condiţiile de lucru şi gem indici tehnico-cconomici înalţi. Richler Iosif, Szudcr W iliain, Sida-
partid, de la ultima conferinţă şi a propus măsuri eficace. Plugul $i-au exprimat hotărîrea de a mun rov Vasile. Sălceanu Petru, Stoican
pinâ în prezent s-au oblm ut succese a fost încredinţat unei brigăzi de ci mai bine constructorii si forestie A J 0 ® Petru, Tigoianu Plorea, Tănase E-
valoroase. M inerii V ă ii Jiului au ex mineri cu experienţă, condusă de un rii. IfB p a ® €11 telfflllICSI i i o e a mi), Ungur Pompiliu. Vclca Vasile,
tras peste plan in u ltim ii doi ani comunist; agitatorii au fost instruiţi — Avem create toate condiţiile Vilcca Nicolac. Zcta Elena.
254.000 tone cărbune. Important este să mobilizeze muncitorii pentru o pentru ca în anul viito r să realizăm lele de partid de la aceste exploatări
insă faptul că în ultim ii ani 94,5% cit mai bună folosire a timpului de ritmic planul — spunea tovarăşul Nl- In perioada 1962— 1963 s-au alocat muncii nu s-a ridicai la nivelul po n-au luat însă cele mai potrivite ma M E M B R II S U P LE A N ŢI
A I C O M IT E T U LU I
sibilităţilor. Există in minele de căr
din sporul producţiei s-a realizat pe lucru. O liv a ingineri şi tehnicieni colae Bădica, directorul 1F. Petro pentru investiţii industriale şi s o c io buni importante rezerve interne, cure sori pentru intensificarea activităţii in ORĂŞENESC D E PA R TID
culturale cu 413.371 000 lei mai mult
abataje. La mina Lonea s-a . lucrat
seama creşterii productivităţii muncii, au instrui! temeinic brigada, au urmă şani. Am creat stocuri suficiente de decit în perioada 19C0— 1961. O mare folosite judicios vor duce la o creş ou efectiv peste plan, iar la Vulcan
ceea ce înseamnă că munca a (ost rit permanent cum se comportă agre masă lemnoasă, am construit si mai parte din fondurile respective au fost tere simţitoare a productivităţii. In forţa de mancă sublerahă a fost fo Brasovan Victor, Ioan Carol, Co
mai bine organizată, că în abataje, gatul. In acest fel s-a reuşit ca în construim cabane pentru muncitori, folosite pentru construirea unor un i primul rînd trebuie scos in evidenţă losită nerational. ca Victor. Coicheci Vasile. Das
acolo unde se hotărăşte soarta pro numai cîleva luni productivitatea drumuri forestiere,- avem condiţii pen tăţi economice moderne, pentru con faptul că utilajele nu sînt tolnsile la In conferinţă s-a subliniat necesi călii Ioan. Ionită Ioan, Ivan R.
Întreaga lor capacitate; se fac Încă
ducţiei, s-a desfăşurat o activitate mai muncii să se dubleze la acest loc de tru mai buna folosire a mecanis tinua înzestrare tehnică a unităţilor tatea ca in viito r să se pună mai Constantin. Kcrtesz Iosif, M nrincs-
învoiri,
multe absenţe uemotivale,
rodnică. muncă. melor, pentru utilizarea superioară existente. Ca urmare, a crescut pro care duc la descompletarea form aţii mult accent pe creşterea producti cu Auroîîa, Mov/aros Ioana. Mar-
Succese dc seamă s-au obţinui şi Succesele economice obţinute sînt a masei lemnoase. Colectivul nostru ductivitatea muncii cu 14.5 la sulă lor de lucru Există şi unele stagnări vităţii 'muncii. Pentru aceasta e ne darc Elena, Mălăsăroan Mircca,
în celelalte sectoare economice din o urmare lirească a (aptului că orga de muncă este holărit să valorifice fată de anul 1961. Realizări deose In activitatea brigăzilor de mineri, ca cesar să se folosească mai bine me Nicoară Coriolan, Olarii Veronica,
bite au obţinut colectivele de mun canismele sî forţa de muncă, să se Vcrcş Ştefan.
Valea Jiului. Energelicienii au pro nizaţiile de partid s-au întărit prin pe deplin aceste condiţii pentru ca că de la exploatările miniere U ri urmare a lipsei de preocupare pen găsească noi metode de lucru, de
dus mai mult de 57 milioane Kwh primirea celor mai buni muncitori, şi noi să ne ridicăm la nivelul sar tru aprovizionarea lehnico-materiala productivitate ridicată. In abataje şi M E M B R II C O M IS IE I
ingineri si tehnicieni, prin creşterea cani, Lupeni şi Petrila, care au spo a locurilor de muncă cu diferite ma lucrări de înaintare e necesar să
energie electrică pesle plan, lexliliştii cinilor. DE R E V IZ IE
maturităţii tuturor membrilor si can rit mult productivitatea in abataje. teriale. crească vitezele de avansare. A$a
de la „Viscoza" au dat în aceşti doi Succesele obţinute, hotărîrea de a M aici Mircea (preşedinte), Bar-
didaţilor dc partid. In perioada din Creşterea productivităţii muncii a Productivitatea muncii pe întregul după cum se arată in darea de sea
ani 37,3 tone fire dc mătase artifi se munci în viilo r si mai bine, sînt dorz Vasile, Brînzan Elena. Rîpa
tre cele două conferinţe au fost dat posibilitatea să se obţină un im oombinat carbonifer putea creşte şi ma, s-au oblinut unele succese în
cială în alara sarcinilor de produc o dovadă că organizaţia orăşenească aplicarea iniţiativelor „Două Uşii fie Petru, Sw'ciner Mareu Lefzer
prim iţi 2.019 membri de partid şi portant volum de economii la preţul
ţie, constructorii au realizat anul de partid Petroşani, toti oamenii m un mai mult dacă s-ar fi pus accent pe cărbune pe zi" $i „Două cîmpuri de M E M B R II B IR O U LU I
2.224 candidaţi de partid. de cost. In 1962 s-au obţinui In V a
acesta planul de apartamente înainte cii din Valea Jiului, păşesc holărît creşterea randamentelor in abataje. cărbune din fiecare aripă de abataj C O M IT E T U LU I ORĂŞENESC
de termen. Au fost însă domenii de act îvila te pe drumul unor realizări deosebite lea Jiului economii nele de 19.173.000 La minele Vulcan si Lonea randa cameră, in 8 ore". Această expe
unde realizările nu se ridică la ni lei, iar anul acesta, In 11 luni, eco mentele in abataje s-au realizat anul rienţă trebuie larg popularizată, pen
A crescut preocuparea pentru con în înfăptuirea sarcinilor încredinţate tru oa metodele Înaintate de lucru Ana Fcrdinond, Dlaj Traian, Ghi-
velul cerinţelor. Calitatea cărbunelui nomiile se ridică la 13.000.000 lei.
tinua îmbunălălire a procesului in- de partid. acesta In proporţie de numai 6ă fie folosite do toate brigăzile de ncn Ioan, Ghioancă Victor, K ar
struetiv-educaliv, s-au oblinut reali extras de majoritatea exploatărilor si Cu toate acestea, productivitatea 97 şi respectiv 97.9 la sulă. Comite- mineri. pinecz Ioan, Lazăr David. Mirza
a unor piese lucrate la U.R.UM. Iasă
zări frumoase în direcţia ridicării con Trebuie apoi mărit mereu gra Ioan, Momeu Samoilă, Szudcr W i-
tinue a nivelului de [rai al oameni încă de dorit; Întreprinderea fores dul de mecanizare. Pe lingă utilajele liam.
tieră Petroşani nu si*a realizat anul refqw.uiwnp.iMiit
lor muncii. ce se procură din fondurile de in
acesta planul producţiei marfă si M E M B R II S U P LEA N ŢI
Toate acestea sint o dovadă grăi vestiţii. e nevoie să se folosească
planul pe sortimente. Delegaţii si in A I B IR O U L U I
toare a faptului că munca organelor mai raţional fondul de mică meca
vitaţii la conferinţă au analizat cu Cătană Vasile, Gaspar Ana, Gă-
şi organizaţiilor dc partid din Valea nizare Participanţii la discuţii au
răspundere aceste aspecte ale muncii, gean Dumitru, Popa Aron.
Jiului s-a ridicat la nivelul sarcinilor au scos in evidentă oauzete oare subliniat faptul că toate unităţile
economice din Valea Jiului au po S E C R E TA R II C O M IT E T U LU I
! • f! w (I * • sibilitatea să sporească continuu ORĂŞENESC PE TRO ŞAN I
AL P.M.R.
productivitatea muncii, In asa fel oa
Cc M S P » marea majoritate a sporului de pro Lazăr David — prim-sccrctar,
ducţie din v iito rii ani să se obţină Karpinecz Ioan, Ghioancă Victor,
îmbunătăţirea oalitAlii produselor partid au pus In centrul activităţii
a fost una din sarcinile economice lor calitatea producţiei, a spus teh pe aceasta cale. Mîrza Ioan — secretari.
importante care au stat în fata co- nicianul Ştefan Tenczler, de la mina
-lectiv.eior întreprinderilor din V.a^,, -Pelrda, rc/ii Halele n-ou înlîrziat.
lea Jiului. La producţia comercfaîi- Aplicarea hoiarîrilor Tualo de birou
7,ată. preparaliile Petriîa si Lupcni rile organizaţiilor de bază a fost u r
s-au încadrat în indicii de calitate mărită, iar atunci cînd s-a observat
planificaţi la toate sorturile princi o delăsare s-au luat îndată măsuri de Viu dezbătută In conferinţă a fost Preocuparea pentru îmbunătăţirea
pale cu excepţia umidităţii la căr Impulsionare. Si problema îmbunătăţirii condiţiilor activităţii culturale este tot mai miire
bunele special spălat pentru cocSi Pentru viilor, problema calităţii de viată ale minerilor. S-a apreciat in Valea Jiului. Ca rezultat al mă
I I.S. „Vjscoza" Lupeni a oblinut. de cărbunelui trebuie să constituie pre mult faptul că constructorii si-au în surilor luate de către comitetul oră
asemenea, rezultate bune In îmbună ocuparea principală a fiecărei orga deplinit şi depăşit sarcinile planifi şenesc de partid, sfera acestei acti
tăţirea calităţii produselor. Cu toa nizaţii de partid, a fiecărui comu cate, dind in acest an în folosinţă vităţi s-a lărgit, iar conţinutul c-i
te acestea insă, preocuparea pentru nist. Aşa cum s-a subliniat la con 1.418 apartamente. Succesul con este mai mult legat de sarcinile con
îmbunătăţirea calităţii produselor a ferinţă, e necesar să se creeze o opi structorilor este urmare a muncii po
fost nesalisfăcătoare nie de masă pentru alegerea şistului litice desfăşurată de organizaţiile de crete ale producţiei. In cele 8 clu
Calitatea cărbunelui extras de m i vizibil In abataje, iar ridicarea cali partid care au orientat activitatea buri muncitoreşti, 11 cămme cultu
nerii V ă ii Jiului nu s-a ridicat la ficării muncitorilor să stea în aten economică a şantierelor spre m o b ili rale e.x.isiente, activează 110 forma
nivelul cerinţelor. Din această cau ţia fiecărui colectiv, sliincluse c3 zarea tuturor forţelor la îndeplini lii cu pesle 2.000 de artişti amatori,
ză In anul 1962 a fost rebulală o aceasta este o cale sigură pentru rea planului. In invătăm inlul superior frecventea
cantitate de peste 30.000 tone de ză peste 1.200 studenţi iar in
producerea unor produse de calitate. cel elementar şi mediu peste 15.300
cărbune pe combinat. Nici in acest Condiţii pentru obţinerea unei ca Ca urmare a succeselor obţinute
an 6ituaţia nu s-a schimbat mult. lităţi mai bune sînt suficiente. Noua In înfăptuirea sarcinilor economice, elevi.
Exploatările miniere Lonea, Aninoa- preparalie de cărbune de la Coro- cişligul mediu, In unităţile indus Dezbaterile au scos insă în evi-
sa, Lupeni $i Uricani au depăşit nor triale, a orcscut In 1963 cu 11,3 hi denţă si o seamă de lipsuri din ac
e$li — care în 1964 va intra in func sulă faţă de 1961, creind astfel oa
mele de cenuşă, rebutîndu-li-se tu tivitatea sfaturilor populare, a unită
recepţie peste 20.000 tone de căr ţiune cu întreaga capacitate — va menilor muncii posibilitatea de a-şi ţilor comerciale, a cooperativei meş
asigura ca, alături de celelalte două satisface înlr-o măsură crescindă ce
bune. NesatisfAcătoare a fost calita teşugăreşti, a I.L.L. etc. Delegaţii la
preparaţii, exploatările miniere din rinţele materiale şi culturale. Prin-
tea si l-a unele piese .de schimb si conferinţă au cerut organizaţiilor de
Valea Jiului să livreze numai căr tr-o aprovizionare si deservire bună.
reparaţii oapitale efectuate do către bune de bună calitate. E necesar pailid din cadrul acestora să con
U.R.U.MP, a unor produse de la volumul m ărfurilor distribuite în troleze şi să îndrume mai îndeaproa
I.I.S. „J iu l" si I I-L. „6 August". Insă ca înainte de a ajunge la pre cei 95 acest an prin reţeaua comerţului de pe conducerile administrative pentru
Rezultatele dovedesc că oiit comi paraţii, cărbunele extras să se Înca In anii regimului demoirat- stat a înregistrat o creştere de 10 oa cererile oamenilor m im a i să fie
dreze in indicii de calitate prevă la sută.
tetele de partid de la exploatări şl M in erul Constantin Petre a urcai zi de zi com uniştii din organizaţia dc soluţionate la timp.
zuţi. Pentru aceasta, organizaţiile de popular pe harta Văii Jiului au
întreprinderi, cit si birourile organi la tribună E prim ul din cci care s-au bază a sectorului IIt l-au p rim it in In anii 1962— 1963 s-au alocat din La conferinţă s-au scos în eviden
partid vor trebui să controleze în
zaţiilor de bază au făcut prea putui înscris Io c.uvinl. S’i-o rotit privirea m ijlo cu l lor. L-au prim ii direct, Iară apărut oraşe şi cartiere noi bugetul statului I6O0GOUUU Ici pen tă posibilităţile existente în Valea
pentru Îmbunătăţirea calităţii cărbu deaproape conducerile tphnico-nd- in solă. s-a apropiat dc m ierolon .şi; slutiiu dc candidatură, aşa cum sini în care oamenii muncii se bu tru construcţii social-cullurale. iar Jiului pentru ridicarea activităţii col-
nelui. Ele nu au luat măsuri efi ministrative, să le îndrume perma — Sini em oţional Am cinstea să p rim iţi cei mai buni dintre cei mai din bugetul sfatului popul-ar peste lural-educative la un nivel mai înalt.
ciente pentru ca produsele livrate să nent pentru ca 'măsurile luate în particip ftenlru prim a oară la o ase buni. cură de tot 'c n îo rlu i. Din 1948 35O00.000 lei pentru învălăm int si In ace.vt scop, organizaţiile de partid
se înoadreza In indicii de calitate. In această direcţie să (ic aplicate. Noul menea conler injă. O rta cii din b ri Constant in Petre vorbea la tribuna şi pinâ in acest an, au fost cultură si pesle 48.000.000 lei pen au datoria să se ocupe mai îndea
cuvintul lor, comuniştii Constantin comitet de partid al oraşului Petro gada pe care o conduc rni-au spus conici iniei. Era unul din cei 05 tic dale în folosinţă 9231 de apar tru sănătate si prevederi sociale. proape de activitatea cluburilor, că
Petre, Ioan Săbău, Gheorghe O la n i şani va trebui să dea mai multă sâ transm it cn n lcru .lci că din a băla com unişti din Valea Jiu lui care in In perioada amintită, un nu minelor culturale, a cinematografe
Gheorghc Drob, au arătat că rezul alenlie problemei calităţii, să anali iu l Irontal in care muncim am e x u ltim u l an au avui cinstea de a li tamente. măr de 11.000 oameni ai muncii din lor, să sprijine mai concret activi
tatele slabe In privinţa calităţii pro zeze din timp cauzele care duc la tras in acest an 12-700 tone dc căr p rim iţi direct in ria d u l m em brilor Valea Jiului şi-nu petrecut concediile tatea form aţiilor artistice de amatori,
duselor se daloresc îndeosebi pre neincadraren in indicii de calitate bune peste plan,,. de partid. în stafiunile balneo-climalerice. a bibliotecilor etc.
ocupării insuficiente pentru califi să ajute organizaţiile de partid M inerul Constantin Petre c lin u t.
carea $i ridicarea calificării m uncito din întreprinderi pentru ca măsurile Doar dc c/f/Vu ani a lacul cunoştin
rilor, desfăşurării nerilmice a proce luate de acestea să fie cit m.ii ţă cu adincurile m inei Lupeni, unde
sului de producţie si lipsurilor pri eficace. a in i Unit o adevărată uzină subte 51 kj § (LI C C !E SIF
vin d asistenta tehnică. Organizaţiile In conferinţă, comuniştii au hotă rană. A prins repede munca dc m i
da partid n-au controlat şi n-au rî! ca în 1964 sâ reducă cenuşa din ner. L-au a p lic i ortacii, oam enii dc In inchcierca lucrărilor conferinţei mal mult sprijin organizaţiilor de Iu faţa organizaţiilor dc partid din triva celor care au abateri de la
urmări-t îndeajuns felul In care con cărbunele brut ou 01 puncte sub la mină cu experienţă bor/ntă. A a luat cuvintul tovarăşul ANDREI bază iu cc priveşte conducerea acti Valea Jiului stau sarcini importante disciplina muncii şi tehnologică.
ducerile Întreprinderilor au aplicat norma admisă, iar la cărbunele spe crescut alături dc ei, a învâtat de CERVENCOVICI, secretar a! Comite vităţii economice. Iu accsi Ici în pentru viilor. Producţia dc cărbune
In viată holărîrile luate In cadrul şe cial spălat pentru cocs si semicncs. la ei. Priceperea, clanu-i tineresc, tului regional Hunedoara al P.M ÎL, adunările generale s-au dezbătut cele va spori continuu, îndeosebi pc In construcţii trebuie să sc deslă-
dinţelor de analiză făcute pe aceas conţinutul de cenuşă să nu depă dorinţa de a cunoaşte mereu mai care a subliniat succesele obţinule nial importante probleme, s-au luai şoare o activitate şi mai rodnică pen
tă temă, nu au reuşit să creeze o şească 8,8 la sută. Pentru aplicarea mult, l-au trecut tepede printre cci de oamenii muncii din Valea Jiului scama creşterii productivităţii mun tru scurtarea duratei de execuţie şi
opinie de masă _penlru alegerea şis in viată a acestei hotărîri, comite mai buni. l-a lost încredinţată con- măsuri ellticnle. a căror aplicare s-a cii. Sarcinile sînt insă pe deplin rea îmbunătăţirea calităţii lucrărilor şi
tului vizibil, a puşcării seleolive a tele de partid, organizaţiile de bază 'Juccren unei brigăzi in tr-u n u i din sub permanenta conducere a orga urmării apoi cu multă perseverenţă. lizabile mai ales dară avem in ve în special a finisajelor.
cărbunelui. vor trebui să acţioneze mai holă- abatajele Ironl-ule ale minei. Pentru nizaţiilor de partid. Cu ani in urmă Comitelui orăşenesc de partid şi-a dere faplul că există importante re
— Acolo unde organizaţiile de rtt. comportarea şi rezultatele obţinui c abia sc puica vorbi de o productivi îmbunătăţit n u li stilul dc muncă; se zerve interne nefolosite. Una dintre Comitetul orăşenesc de partid şi bi
tate de o tona cărbune pc post; acuin acţionează hotărîl. Iu o le c tiv , folo- acestea o constituie ridicarea tuturor rou! său trebuie să insiste şi mai
vorbim de 1,236 (one pe post şi chiar slndu-se mei bhie forjele, pe un brigăzilor şi sectoarelor la nivelul mult asupra Îmbunătăţirii stilului de
muncă. Sarcinile complexe, care stau
mai mult. Deosebit de important este front larg Dacă anul acesta se pre sarcinilor dc plan. Dacă acest lucru
* M in faţa oamenilor muncii din Valea
V .4 1 L tMBbR, faptul ca a crescut productiv.taica dau IIC apartamente peste plan, acea s-ar fi înfăptuit, producţia ar fi cres
m t * 'P ire in abataje. sta se datoreşle faptului că comitetul cut cu cel puţin 75.000 lone cărbune Jiului, pot fi mai uşor îndeplinite
* Creşterea productivităţii muncii — orăşenesc dc pailid a. intervenit la fn ultim ii doi ani. De asemenea, dacă in acest scop sînt mobilizate
wS& ,k V a H m H - 3 ^ * , '» v -*j i4 a spus vorbitorul — este o urmare timp, cu măsuri eficiente. există posibilităţi — şi ele trebuie toate foijelc. Pentru aceasta e ne
N t " g w W F r v directă a sprijinului pe care partidul Succesele obţinute in domeniul (oîosltc pe deplin — pentru îmbună voie să acţioneze întregul corniţei,
şi guvernul îl acordă scclorului mi economic se dotores( şi faptu tăţirea calităţii cărbunelui. In ultimi) ceea ce înseamnă că loţl membrii săi
nier din Valea Jiului. Numai pentru lui că s-au întărit mult rindu- doi ani s-au pierdut, din cauza con să aibă o activitate bogată.
OjK'Wy * ţj procurarea de utilcje s-au cheltuit rilo partidului ; numai in ul i- ţinutului de cenuşă, 50.000 lone căr Atenţie sporită trebuie acordată
438 milioane Ici, Iar in anul viitor c mu! timp s-au primit dirc.ci in bune. Prin absenţele ncmolivale si educaţiei comuniste a tineretului. Aici
m JVWB prevăzut sâ se cheltuiască alte MO parlld 95 de tovarăşi iar în rîudurlle mohvate s-au pierdut n!te 24.000 lone trebuie sa facă mal mult organiza
* .- ** milioane lei. Numărul de transpor candidaţilor dc partid s-au primii
yţfe i<C3F- JU cărbune. Organizaţiile de partid sînt ţiile de parLid. Ele trebuie să mobi
toare e cu 500 mai mare faţă de 2224 muncilor!, Ichulclenl $1 ingineri, datoare să (a măsuri pentru a îmbu lizeze in această acţiune organiza
1950, Iar cel al maşimlor de încărcat în special, dc la locurile chele ale nătăţi munca in toate sectoarele dc
,7* ■ v cu pesle 50 la sută mai marc. procesului de producţie. Mem brii şi activitate, să-şi facă o preocupare per ţiile U.T.M.. sindicatele, cadrele di
dactice, comitetele dc părinţi. Şi în
Realizări frumoase s-au obţinui In candidaţii de pailid au fost mai bine manentă din realizarea tuturor in d i acest fel sâ organizeze pentru tinerel
te priveşic reducerea preţului de repartizaţi pe locuri de muncă, as!- cilor de plan. In mod deosebit tre mai bine timpul liber, mai plăcui,
cost, mai bine muncind în atc^s a gurindu-se conducerea majori lăţii buie să insiste în v iilo r pc realiza mai instructiv.
direcţie colectivele C.C.V.J,, Termo brigăzilor şi sectoarelor dc căire co rea indicilor dc calitate si producti
centralei Pi roşeni, M.S „Viscoza" Lu munişti. Paralel cu aceasta, s-a îm vitate. In încheiere, tovarăşul Cervenco-
pcni $.a. De asemenea, e îmbucurător bunătăţit munca dc educare a mem Mai mult trebuie, făcut iu ce p ri vici a subliniat faptul că iu Valea
faptul că anul atesta se vor preda brilor şi candidaţilor de pariid. In Jiului există forţe puternice, cu
* i : veşte pro'ecţia im nuîi. Pc lingă o
128 apartamente peste plan. văţîimîntiil dc pailid s-a desfăşurat instruire mai temeinica asupra nor J;ad Iii gîorloc.sc (arc r;ub conduce
Succesele obţinute sc datoreşe îap- în condiţii mi;i bune, puuîudu-.se un melor dc tcLuîca securităţii muncii. rea orq tii/a ţillo r de partid, vor pu
lu lui că organ zaţiilc de partid şî-au accent mal marc pe impleilrea cu e necesară o largă muncă de agitaţie tea obţine succese şl mal mari pe li
i® ! îmbunătăţit metodele dc muncă; co noştinţelor teoretice cu problemele privind respectarea N.T.S., e nevoie nia desăvirşirii construcţiei socialisto
mitetul orăşenesc de partid a acordai practice. să sc creeze opinie de niaşă împo în patria noastră.
A s c e ţi din timpul desfăşurării conferinţei,