Page 83 - 1963-12
P. 83

Pag  j
          Nr.  2797                                                                                             Drumul  socialismului




            Conferinţa  orăşenească                                                                                                                             M i h j

                  de  partid  Petroşani                                                                                                                               a


                                                                                                                                                                                                                          M E M B R II  C O M IT E T U LU I
                        B ila n ţ                                            ţi petiţieetio-ă                                                                                                                                     AL  P.M.R.
                                                                                                                                                                                                                          ORĂŞENESC  PE TRO ŞAN I

                                                                                                                                                                                                                          Antal  Ludovic,  Ana  Perdinand.
            La  conferinţa  organizaţiei  orăşeneşti   Încredinţate.  Aşa  după  cum  au  subli­  le-au  generat  $i  au  propus   măsuri      v k V V w                    '8                   m                       Aldica  Nicolac.  Albert  Magda.  Bo-
          de  partid  Petroşani,  comuniştii  clin   niat  numeroşi  delegaţi  si  invitaţi  în   pentru  ca  în  viito r  şi  în  aceste  sec­                                                                          kc  Wiliatn,  Blaj  Traian.   Bartha
          Valea  Jiului  mi  vorbit  cu  minclrie   cuvintul  lor,  organizaţiile  de  bază   toare  sâ  se  obţină  succese  impor­                                   r  m                                              Dionislc,  Bălan  Iosif,  Bobolea  Vio-
                                                                               tante.                                                                   rl f H                            i  s   î g   e   - h           ri<a.  Cătană  Vasi'c.  Coslinas  A u ­
          despre  succesele  deosebite  obţinute   au  condus  cu  competentă  activita­
                                                                                                                                                                                                        tCVt  a  c a
                                                                                Ţm îiul  seama  de  sarcinile  sporite                                  sa e  saa n  cm?   ctji      am  m  cai  e?a  u  mă   e«t   •  KS  rel,  Co/.ma  Ioan  Coroianu  Elena,
                                                                                                                                                                                                        K3
                                                                                                                                                                                                            s  r ?
          In  activitatea  economică   Exploată­  tea  de  producţie,  Urmărirea  perma­                                                                rasa «cu  s  exo   -  -   as»  e  Caa  AED  E533  C  ££B   &E3   0  IT>
                                                                               ce  revin  minerilor  din  Valea  Jiului                                                                                                  CăpălînA  Vasile,  Cos in a  Ioan.  C'on-
          rile  miniere  Lupcni  şi  Uricani.  Ter­  nentă  a  realizării  tuturor  sarcinilor,                     M             Î                                                                     U JO
                                                                               în  v iito rii  ani  (de  pildă,  in  1965  pro­                  m                                   lpo         <                       stanliucscii  11 ie,  Dobriră   Marin,
          mocentrala  Paro$eni.  Uzina  de  repa­  a  permis  organizaţiilor  de  bază  să
                                                                               ducţia  de  cărbune  trebuie  să  ajungă                                                                                                  Drob  Gheorghc,  Dina  Măria,  Fo-
          rat  ulilaj  minier  Petroşani,  numeroa­  intervină  eficient,  acolo  unde   era                                                                  (  io n e lp
                                                                               la  5.700 000  tone),  s-a  arătat  cil  e  ne­                                                                                           dor  Arr.adîe.  Feier  Gheorghe.  Gas-
          se  sectoare  economice  au  Îndeplinit   mai  multă  nevoie.  La  mina  lu pcn i,  de
          anul  acesta  planul  anual  de  produc­  pildă,  s-a  introdus  în  exploatare  p lu ­  cesar  să  se  acorde  toată  atent ia  lu­                                                                           par  Ana,  Ghmea  Ioan,  Ghioancă
          ţie   înainte   de   termen.   Dar   co­  gul  de  cărbune  —  un  agregat   nou,   crărilor  de  invest'lii  pentru  a  putea                                                                                 Victor,  Gâgcon  Dumitru,   Gorboi
                                                                               intra  in  funcţiune  noi  capacităţi  de                                                                                                 Mihai,  Ghenuan  Traian.  lacobcsru
          muniştii   participanţi   la   conle-   de  marc  productivitate.  La  început
          rintA  s-au  arătat  exigenţi  cu  activi­                           producţie.                                                                                                                                Dumitru,  Innc  Aurelia,  Ilie   Pe­
                                             lucrurile  n-au  mers  bine,  randamen­
          tatea  lor.  In  spirit  critic  si  autocri­                                                                                                                                                                  tru,  Jurca  Silvia,  Karpinecz  Ioan,
                                             tele  obţinute  fiind  mult  sub  nivelul   Organizaţiile  de  pat 1 îd  trebuie  să
          tic  ei  au  arătat  ce  s-a  făcut  bun.  me­                       urmărească  permanent  si  felul  cum                                                                                                     Kuli  Eugen,  Lazăr  David,   Laszlo
                                             cerinţelor.  Comitetul  de  partid  de  la                                                                                                               H »
          todele  bune  clemuncA,  şi  au  scos  In                            se  utilizează  capacităţile  existente  —                                                                                                Ştefan,  Lc'lrer  Iosif,  Mîrza   ioan,
                                             mină,  îndrumat  la  timp  de  comite­
          Iveală  cauzele  pentru  care  in  uncie                             spunea  în  cuvintul   său   tovarăşul                                                                                   ■St     $        Musteau  Florica.  Mtircu  Ioan,  Mo-
                                             tul  orăşenesc  de  partid,  a  reuşit  să                                                                                                                                  meu  Samoilă.  Moîse  Ioan.  Mareu
          compartimente  rezultatele  nu  au  lost   găsească  resurse  pentru  a  da  acestei   Szudcr  Wilia.m,  director  general  al
          pe  măsura  posibilităţilor.  De  aseme-                                                                                                                                                                       Aurel,  Mălăsăroan  losîf,  Moga  Vc-
                                             maşini  o  bună  lolosire.  Dintre  cei   C.C.V.J,  Producţia  trebuie  concentra­
          menea,  conferinţa  a  analizat  temei­                                                                                                                                                                        ronica,  Manta  Angelica,  Moldovnn
          nic  rezervele  pentru  ca  in  v iilo r  să   mai  buni  ingineri,  tehnicieni  si  m i­  tă  cit  mai  mult,  utilajele  trebuie  fo­                                                                        Eleonora.  Nelega   Ioan,  Nlcorici
          se  obţină  succese  si  mai  frumoase.  neri  dc  la  exploatare  a  fost  alcătuit   losite  la  întreaga  lor  capacitate,  căci                                                                            M itu .  Pop  Ioan  39.  Petcr  Anton,
                                                                               numai  a$a  vom  putea  reuşi  să  atin­
            Asa  cum  se  arăta  în  darea  dc  sca­  un  colectiv  care  a  studiat  temeinic,                                                                                                                          Poloboc   Coslache.   Popa   Aron.
          mă  a  comitetului   orăşenesc   do   la  lata  locului,  condiţiile  de  lucru  şi   gem  indici  tehnico-cconomici  înalţi.                                                                                  Richler  Iosif,  Szudcr  W iliain,  Sida-
          partid,  de  la  ultima   conferinţă   şi   a  propus   măsuri   eficace.  Plugul   $i-au  exprimat  hotărîrea  de  a  mun­                                                                                    rov  Vasile.  Sălceanu  Petru,  Stoican
          pinâ  în  prezent  s-au  oblm ut  succese   a  fost  încredinţat  unei  brigăzi  de   ci  mai  bine  constructorii  si  forestie­  A                 J    0       ®                                            Petru,  Tigoianu  Plorea,  Tănase  E-
          valoroase.  M inerii  V ă ii  Jiului  au  ex­  mineri  cu  experienţă,  condusă  de  un   rii.                         IfB  p a ®   €11  telfflllICSI                        i i o e a                         mi),  Ungur  Pompiliu.  Vclca  Vasile,
          tras  peste  plan  in  u ltim ii  doi  ani  comunist;  agitatorii  au  fost  instruiţi   —  Avem  create  toate  condiţiile                                                                                    Vilcca  Nicolac.  Zcta  Elena.
          254.000  tone  cărbune.  Important  este   să  mobilizeze  muncitorii  pentru   o   pentru  ca  în  anul  viito r  să  realizăm                                            lele  de  partid  de  la  aceste  exploatări
          insă  faptul  că  în  ultim ii  ani  94,5%   cit  mai  bună  folosire  a  timpului  de   ritmic  planul  —  spunea  tovarăşul  Nl-   In  perioada  1962— 1963  s-au  alocat   muncii  nu  s-a  ridicai  la  nivelul  po­  n-au  luat  însă  cele  mai  potrivite  ma­  M E M B R II  S U P LE A N ŢI
                                                                                                                                                                                                                              A I  C O M IT E T U LU I
                                                                                                                                                   sibilităţilor.  Există  in  minele  de  căr­
          din  sporul  producţiei  s-a  realizat  pe   lucru.  O liv a   ingineri  şi  tehnicieni   colae  Bădica,  directorul  1F.  Petro­  pentru  investiţii  industriale  şi  s o c io ­  buni  importante  rezerve  interne,  cure   sori  pentru  intensificarea  activităţii  in   ORĂŞENESC  D E  PA R TID
                                                                                                                 culturale  cu  413.371  000  lei  mai  mult
                                                                                                                                                                                     abataje.  La  mina  Lonea  s-a  .  lucrat
          seama  creşterii  productivităţii  muncii,   au  instrui!  temeinic  brigada,  au  urmă­  şani.  Am  creat  stocuri  suficiente  de   decit  în  perioada  19C0— 1961.  O  mare   folosite  judicios  vor  duce  la  o  creş­  ou  efectiv  peste  plan,  iar  la  Vulcan
          ceea  ce  înseamnă  că  munca  a   (ost   rit  permanent  cum se comportă  agre­  masă  lemnoasă,  am  construit  si  mai   parte  din  fondurile  respective  au  fost   tere  simţitoare  a  productivităţii.  In   forţa  de  mancă  sublerahă  a  fost  fo­  Brasovan  Victor,  Ioan  Carol,  Co­
          mai  bine  organizată,  că  în  abataje,   gatul.  In  acest  fel  s-a  reuşit  ca  în   construim  cabane  pentru  muncitori,   folosite  pentru  construirea  unor  un i­  primul  rînd  trebuie  scos  in  evidenţă   losită  nerational.  ca  Victor.  Coicheci  Vasile.  Das­
          acolo  unde  se  hotărăşte  soarta  pro­  numai  cîleva   luni   productivitatea   drumuri  forestiere,-  avem  condiţii  pen­  tăţi  economice  moderne,  pentru  con­  faptul  că  utilajele  nu  sînt  tolnsile  la   In  conferinţă  s-a  subliniat  necesi­  călii  Ioan.  Ionită  Ioan,   Ivan   R.
                                                                                                                                                   Întreaga  lor  capacitate;  se  fac  Încă
          ducţiei,  s-a  desfăşurat  o  activitate  mai   muncii  să  se  dubleze  la  acest  loc  de   tru  mai  buna  folosire  a  mecanis­  tinua  înzestrare  tehnică  a  unităţilor   tatea  ca  in  viito r  să  se  pună  mai   Constantin.  Kcrtesz  Iosif,  M nrincs-
                                                                                                                                                                             învoiri,
                                                                                                                                                   multe  absenţe  uemotivale,
          rodnică.                           muncă.                            melor,  pentru  utilizarea  superioară   existente.  Ca  urmare,  a  crescut  pro­  care  duc  la  descompletarea  form aţii­  mult  accent  pe  creşterea  producti­  cu  Auroîîa,  Mov/aros  Ioana.  Mar-
            Succese  dc  seamă  s-au  obţinui  şi   Succesele  economice  obţinute  sînt   a  masei  lemnoase.  Colectivul  nostru   ductivitatea  muncii  cu  14.5  la  sulă   lor  de  lucru  Există  şi  unele  stagnări   vităţii  'muncii.  Pentru  aceasta  e  ne­  darc  Elena,   Mălăsăroan  Mircca,
          în  celelalte  sectoare  economice  din   o  urmare  lirească  a  (aptului  că  orga­  de  muncă  este  holărit  să  valorifice   fată  de  anul  1961.  Realizări  deose­  In  activitatea  brigăzilor  de  mineri,  ca   cesar  să  se  folosească  mai  bine  me­  Nicoară  Coriolan,  Olarii  Veronica,
                                                                                                                 bite  au  obţinut  colectivele  de  mun­                            canismele  sî  forţa  de  muncă,  să  se   Vcrcş  Ştefan.
          Valea  Jiului.  Energelicienii  au  pro­  nizaţiile  de  partid  s-au  întărit  prin   pe  deplin  aceste  condiţii  pentru  ca   că  de  la  exploatările  miniere  U ri­  urmare  a  lipsei  de  preocupare  pen­  găsească  noi  metode  de  lucru,  de
          dus  mai  mult  de  57  milioane  Kwh   primirea  celor  mai  buni  muncitori,   şi  noi  să  ne  ridicăm  la  nivelul  sar­             tru   aprovizionarea  lehnico-materiala   productivitate  ridicată.  In  abataje  şi   M E M B R II  C O M IS IE I
                                             ingineri  si  tehnicieni,  prin  creşterea                          cani,  Lupeni  şi  Petrila,  care  au  spo­  a  locurilor  de  muncă  cu  diferite  ma­  lucrări  de  înaintare  e  necesar  să
          energie  electrică  pesle  plan,  lexliliştii                        cinilor.                                                                                                                                          DE  R E V IZ IE
                                             maturităţii  tuturor  membrilor  si  can­                           rit  mult  productivitatea  in  abataje.  teriale.                  crească  vitezele  de  avansare.   A$a
          de  la  „Viscoza"  au  dat  în  aceşti  doi                            Succesele  obţinute,  hotărîrea  de  a                                                                                                    M aici  Mircea  (preşedinte),  Bar-
                                             didaţilor  dc  partid.  In  perioada  din­                            Creşterea  productivităţii  muncii  a   Productivitatea  muncii  pe  întregul   după  cum  se  arată  in  darea  de  sea­
          ani  37,3  tone  fire  dc  mătase  artifi­                           se  munci  în  viilo r  si  mai  bine,  sînt                                                                                              dorz  Vasile,  Brînzan  Elena.  Rîpa
                                             tre  cele  două  conferinţe  au   fost                              dat  posibilitatea  să  se  obţină  un  im ­  oombinat  carbonifer  putea  creşte  şi   ma,  s-au  oblinut  unele  succese  în
           cială  în  alara  sarcinilor  de  produc­                           o  dovadă  că  organizaţia  orăşenească                                                               aplicarea  iniţiativelor  „Două  Uşii  fie   Petru,  Sw'ciner  Mareu  Lefzer
                                             prim iţi  2.019  membri  de  partid  şi                             portant  volum  de  economii  la  preţul
           ţie,   constructorii  au  realizat  anul                            de  partid  Petroşani,  toti  oamenii  m un­                        mai  mult  dacă  s-ar  fi  pus  accent  pe   cărbune  pe  zi"  $i  „Două  cîmpuri  de   M E M B R II  B IR O U LU I
                                             2.224  candidaţi  de  partid.                                       de  cost.  In  1962  s-au  obţinui  In  V a ­
           acesta  planul  de  apartamente  înainte                            cii  din  Valea  Jiului,  păşesc  holărît                           creşterea  randamentelor  in  abataje.   cărbune  din  fiecare  aripă  de  abataj   C O M IT E T U LU I  ORĂŞENESC
           de  termen.                         Au  fost  însă  domenii  de  act îvila te   pe  drumul  unor  realizări  deosebite   lea  Jiului  economii  nele  de  19.173.000   La  minele  Vulcan  si  Lonea   randa­  cameră,  in  8  ore".   Această  expe­
                                             unde  realizările  nu  se  ridică  la  ni­                          lei,  iar  anul  acesta,  In  11  luni,  eco­  mentele  in  abataje  s-au  realizat  anul   rienţă  trebuie  larg  popularizată,  pen­
            A   crescut  preocuparea  pentru  con­                             în  înfăptuirea  sarcinilor  încredinţate                                                             tru  oa  metodele  Înaintate  de  lucru   Ana  Fcrdinond,  Dlaj  Traian,  Ghi-
                                             velul  cerinţelor.  Calitatea  cărbunelui                           nomiile  se  ridică  la  13.000.000  lei.
           tinua  îmbunălălire  a  procesului  in-                             de  partid.                                                         acesta   In   proporţie   de   numai   6ă  fie  folosite  do  toate  brigăzile  de   ncn  Ioan,  Ghioancă  Victor,  K ar­
           struetiv-educaliv,  s-au  oblinut  reali­  extras  de  majoritatea  exploatărilor  si                   Cu  toate  acestea,   productivitatea  97  şi  respectiv  97.9  la  sulă.  Comite-  mineri.           pinecz  Ioan,  Lazăr  David.   Mirza
                                             a  unor  piese  lucrate  la  U.R.UM.  Iasă
           zări  frumoase  în  direcţia  ridicării  con­                                                                                                                               Trebuie  apoi  mărit   mereu   gra­  Ioan,  Momeu  Samoilă,  Szudcr  W i-
           tinue  a  nivelului  de  [rai  al  oameni­  încă  de  dorit;  Întreprinderea  fores­                                                                                      dul  de  mecanizare.  Pe  lingă  utilajele   liam.
                                             tieră  Petroşani  nu  si*a  realizat  anul   refqw.uiwnp.iMiit
           lor  muncii.                                                                                                                                                              ce  se  procură  din  fondurile  de  in­
                                             acesta  planul  producţiei  marfă   si                                                                                                                                         M E M B R II  S U P LEA N ŢI
            Toate  acestea  sint  o  dovadă  grăi­                                                                                                                                   vestiţii.  e  nevoie  să  se  folosească
                                             planul  pe  sortimente.  Delegaţii  si  in ­                                                                                                                                        A I  B IR O U L U I
           toare  a  faptului  că  munca  organelor                                                                                                                                  mai  raţional  fondul  de  mică  meca­
                                             vitaţii  la  conferinţă  au  analizat  cu                                                                                                                                     Cătană  Vasile,  Gaspar  Ana,  Gă-
           şi  organizaţiilor  dc  partid  din  Valea                                                                                                                                nizare   Participanţii  la  discuţii   au
                                             răspundere  aceste  aspecte  ale  muncii,                                                                                                                                   gean  Dumitru,  Popa  Aron.
           Jiului  s-a  ridicat  la  nivelul  sarcinilor  au  scos  in  evidentă  oauzete   oare                                                                                     subliniat  faptul  că   toate   unităţile
                                                                                                                                                                                      economice  din  Valea  Jiului  au  po­  S E C R E TA R II  C O M IT E T U LU I
                  ! •   f!  w   (I * •                                                                                                                                               sibilitatea   să   sporească   continuu   ORĂŞENESC  PE TRO ŞAN I
                                                                                                                                                                                                                                   AL  P.M.R.
                                                                                                                                                                                      productivitatea  muncii,  In  asa  fel  oa
              Cc M S P       »                                                                                                                                                       marea  majoritate  a  sporului  de  pro­  Lazăr  David   —   prim-sccrctar,
                                                                                                                                                                                     ducţie  din  v iito rii  ani  să  se  obţină   Karpinecz  Ioan,  Ghioancă  Victor,
             îmbunătăţirea   oalitAlii   produselor   partid  au  pus  In  centrul  activităţii
           a  fost  una  din  sarcinile  economice   lor  calitatea  producţiei,  a  spus  teh­                                                                                      pe  aceasta  cale.                  Mîrza  Ioan  —   secretari.
           importante  care  au  stat  în  fata  co-   nicianul  Ştefan  Tenczler,  de  la  mina
          -lectiv.eior   întreprinderilor   din   V.a^,,  -Pelrda,  rc/ii Halele   n-ou   înlîrziat.
           lea  Jiului.  La  producţia  comercfaîi-   Aplicarea  hoiarîrilor  Tualo  de  birou­
           7,ată.  preparaliile  Petriîa  si   Lupcni   rile  organizaţiilor  de  bază  a  fost  u r­
           s-au  încadrat  în  indicii  de   calitate   mărită,  iar  atunci  cînd  s-a  observat
           planificaţi  la  toate  sorturile  princi­  o  delăsare  s-au  luat  îndată  măsuri  de                                                                                     Viu  dezbătută  In  conferinţă  a  fost   Preocuparea  pentru   îmbunătăţirea
           pale  cu  excepţia  umidităţii  la  căr­  Impulsionare.                                                                                                                    Si  problema  îmbunătăţirii  condiţiilor   activităţii  culturale  este  tot  mai  miire
           bunele  special  spălat   pentru   cocSi   Pentru  viilor,   problema   calităţii                                                                                          de  viată  ale  minerilor.  S-a  apreciat   in  Valea  Jiului.  Ca  rezultat  al  mă­
           I  I.S.  „Vjscoza"  Lupeni  a  oblinut.  de   cărbunelui  trebuie  să  constituie  pre­                                                                                    mult  faptul  că  constructorii  si-au  în­  surilor  luate  de  către  comitetul  oră­
           asemenea,  rezultate  bune  In  îmbună­  ocuparea  principală  a  fiecărei  orga­                                                                                          deplinit  şi  depăşit  sarcinile  planifi­  şenesc  de  partid,  sfera  acestei  acti­
           tăţirea  calităţii  produselor.  Cu  toa­  nizaţii  de  partid,  a  fiecărui   comu­                                                                                       cate,  dind  in  acest  an  în   folosinţă   vităţi  s-a  lărgit,  iar  conţinutul   c-i
           te  acestea  insă,  preocuparea  pentru   nist.  Aşa  cum  s-a  subliniat  la  con­                                                                                        1.418   apartamente.   Succesul   con­  este  mai  mult  legat  de  sarcinile  con­
           îmbunătăţirea  calităţii  produselor  a   ferinţă,  e  necesar  să  se  creeze  o  opi­                                                                                    structorilor  este  urmare  a  muncii  po­
           fost  nesalisfăcătoare            nie  de  masă  pentru  alegerea  şistului                                                                                                litice  desfăşurată  de  organizaţiile  de   crete  ale  producţiei.  In  cele  8  clu­
             Calitatea  cărbunelui  extras  de  m i­  vizibil  In  abataje,  iar  ridicarea  cali­                                                                                    partid  care  au  orientat   activitatea   buri  muncitoreşti,  11   cămme  cultu­
           nerii  V ă ii  Jiului  nu  s-a  ridicat  la   ficării  muncitorilor  să  stea  în  aten­                                                                                   economică  a  şantierelor  spre  m o b ili­  rale  e.x.isiente,  activează  110  forma­
           nivelul  cerinţelor.  Din  această  cau­  ţia  fiecărui  colectiv,  sliincluse   c3                                                                                        zarea  tuturor  forţelor  la  îndeplini­  lii  cu  pesle  2.000  de  artişti  amatori,
           ză  In  anul  1962  a  fost  rebulală  o   aceasta  este  o  cale  sigură   pentru                                                                                         rea  planului.                    In  invătăm inlul  superior  frecventea­
           cantitate  de  peste  30.000  tone   de                                                                                                                                                                      ză   peste   1.200   studenţi   iar   in
                                             producerea  unor  produse  de  calitate.                                                                                                                                   cel  elementar  şi  mediu  peste  15.300
           cărbune  pe  combinat.  Nici  in  acest   Condiţii  pentru  obţinerea  unei  ca­                                                                                             Ca  urmare  a  succeselor   obţinute
           an  6ituaţia  nu  s-a  schimbat   mult.   lităţi  mai  bune  sînt  suficiente.  Noua                                                                                       In  înfăptuirea  sarcinilor   economice,   elevi.
           Exploatările  miniere  Lonea,  Aninoa-   preparalie  de  cărbune  de  la  Coro-                                                                                            cişligul  mediu,  In  unităţile   indus­  Dezbaterile  au  scos  insă  în  evi-
           sa,  Lupeni  $i  Uricani  au  depăşit  nor­                                                                                                                                triale,  a  orcscut  In  1963  cu  11,3  hi   denţă  si  o  seamă  de  lipsuri  din  ac­
                                             e$li  —  care  în  1964  va  intra  in  func­                                                                                            sulă  faţă  de  1961,  creind  astfel  oa­
           mele  de  cenuşă,  rebutîndu-li-se  tu                                                                                                                                                                       tivitatea  sfaturilor  populare,  a  unită­
           recepţie  peste  20.000  tone  de  căr­  ţiune  cu  întreaga  capacitate  —  va                                                                                            menilor  muncii  posibilitatea  de  a-şi   ţilor  comerciale,  a  cooperativei  meş­
                                             asigura  ca,  alături  de  celelalte  două                                                                                               satisface  înlr-o  măsură  crescindă  ce­
           bune.  NesatisfAcătoare  a  fost  calita­                                                                                                                                                                    teşugăreşti,  a  I.L.L.  etc.  Delegaţii  la
                                             preparaţii,  exploatările  miniere   din                                                                                                 rinţele  materiale  şi  culturale.  Prin-
           tea  si  l-a  unele  piese  .de  schimb   si                                                                                                                                                                 conferinţă  au  cerut  organizaţiilor  de
                                             Valea  Jiului  să  livreze  numai  căr­                                                                                                  tr-o  aprovizionare  si  deservire  bună.
           reparaţii  oapitale  efectuate  do  către   bune  de  bună  calitate.  E   necesar                                                                                                                           pailid  din  cadrul  acestora  să  con­
           U.R.U.MP,  a  unor  produse  de   la                                                                                                                                       volumul   m ărfurilor   distribuite   în   troleze  şi  să  îndrume  mai  îndeaproa­
           I.I.S.  „J iu l"  si  I  I-L.  „6  August".  Insă  ca  înainte  de  a  ajunge  la  pre­                  cei  95                                                           acest  an  prin  reţeaua  comerţului  de   pe  conducerile  administrative  pentru
             Rezultatele  dovedesc  că  oiit  comi­  paraţii,  cărbunele  extras  să  se  Înca­                                                         In  anii  regimului   demoirat-   stat  a  înregistrat  o  creştere  de   10   oa  cererile  oamenilor  m im a i  să  fie
                                             dreze  in  indicii  de  calitate  prevă­                                                                                                 la  sută.
           tetele  de  partid  de  la  exploatări  şl                            M in erul  Constantin  Petre  a  urcai   zi  de  zi  com uniştii  din  organizaţia  dc                                                 soluţionate  la  timp.
                                             zuţi.  Pentru  aceasta,  organizaţiile  de                                                                popular  pe  harta  Văii  Jiului  au
           întreprinderi,  cit  si  birourile  organi­                          la  tribună  E  prim ul  din  cci  care  s-au   bază  a  sectorului  IIt  l-au  p rim it  in            In  anii  1962— 1963  s-au  alocat  din   La  conferinţă  s-au  scos  în  eviden­
                                             partid  vor  trebui  să  controleze  în­
           zaţiilor  de  bază  au  făcut  prea  putui                           înscris  Io  c.uvinl.  S’i-o  rotit  privirea   m ijlo cu l  lor.  L-au  prim ii  direct,  Iară   apărut  oraşe  şi  cartiere  noi   bugetul  statului  I6O0GOUUU  Ici  pen­  tă  posibilităţile  existente  în   Valea
           pentru  Îmbunătăţirea  calităţii  cărbu­  deaproape   conducerile   tphnico-nd-   in  solă.  s-a  apropiat  dc  m ierolon  .şi;  slutiiu  dc  candidatură,  aşa  cum  sini   în  care  oamenii  muncii  se  bu­  tru  construcţii  social-cullurale.   iar   Jiului  pentru  ridicarea  activităţii  col-
           nelui.  Ele  nu  au  luat  măsuri   efi­  ministrative,  să  le  îndrume  perma­  —  Sini  em oţional   Am   cinstea  să   p rim iţi  cei  mai  buni  dintre  cei  mai     din   bugetul   sfatului  popul-ar  peste  lural-educative  la  un  nivel  mai  înalt.
           ciente  pentru  ca  produsele  livrate  să   nent  pentru   ca  'măsurile   luate  în   particip  ftenlru  prim a  oară  la  o  ase­  buni.  cură  de  tot  'c n îo rlu i.  Din  1948   35O00.000  lei  pentru  învălăm int  si   In  ace.vt  scop,  organizaţiile  de  partid
           se  înoadreza  In  indicii  de  calitate.  In   această  direcţie  să  (ic  aplicate.  Noul   menea  conler injă.  O rta cii  din   b ri­  Constant in  Petre  vorbea  la  tribuna   şi  pinâ  in  acest  an,  au  fost   cultură  si  pesle  48.000.000  lei  pen­  au  datoria  să  se  ocupe  mai  îndea­
           cuvintul  lor,  comuniştii   Constantin   comitet  de  partid  al  oraşului  Petro­  gada  pe  care  o  conduc  rni-au  spus   conici iniei.  Era  unul  din  cei  05  tic   dale  în  folosinţă  9231  de  apar­  tru  sănătate  si  prevederi  sociale.  proape  de  activitatea  cluburilor,  că­
           Petre,  Ioan  Săbău,  Gheorghe  O la n i   şani  va  trebui  să  dea  mai   multă   sâ  transm it  cn n lcru .lci  că  din  a băla­  com unişti  din  Valea  Jiu lui  care  in   In   perioada   amintită,   un   nu­  minelor  culturale,  a  cinematografe­
           Gheorghc  Drob,  au  arătat  că  rezul­  alenlie  problemei  calităţii,  să  anali­  iu l  Irontal  in  care  muncim  am  e x­  u ltim u l  an  au  avui  cinstea  de  a  li   tamente.  măr  de  11.000  oameni  ai  muncii  din   lor,  să  sprijine  mai  concret  activi­
           tatele  slabe  In  privinţa  calităţii  pro­  zeze  din  timp  cauzele  care  duc  la   tras  in  acest  an  12-700  tone  dc  căr­  p rim iţi  direct  in   ria d u l   m em brilor   Valea  Jiului  şi-nu  petrecut  concediile   tatea  form aţiilor  artistice  de  amatori,
           duselor  se  daloresc  îndeosebi  pre­  neincadraren  in  indicii  de  calitate   bune  peste  plan,,.  de  partid.                                                        în  stafiunile  balneo-climalerice.  a  bibliotecilor  etc.
           ocupării  insuficiente  pentru   califi­  să   ajute   organizaţiile   de   partid   M inerul  Constantin  Petre  c   lin u t.
           carea  $i  ridicarea  calificării  m uncito­  din  întreprinderi  pentru  ca  măsurile   Doar  dc  c/f/Vu  ani  a  lacul  cunoştin­
           rilor,  desfăşurării  nerilmice  a  proce­  luate  de  acestea  să  fie   cit   m.ii   ţă  cu  adincurile  m inei  Lupeni,  unde
           sului  de  producţie  si  lipsurilor  pri­  eficace.                 a  in i Unit  o  adevărată  uzină  subte­                                51 kj                           §  (LI C C !E SIF
           vin d  asistenta  tehnică.  Organizaţiile   In  conferinţă,  comuniştii  au  hotă­  rană.  A  prins  repede  munca  dc  m i­
           da  partid  n-au  controlat  şi   n-au   rî!  ca  în  1964  sâ  reducă  cenuşa  din   ner.  L-au  a p lic i  ortacii,  oam enii  dc   In  inchcierca  lucrărilor  conferinţei   mal  mult  sprijin  organizaţiilor   de   Iu  faţa  organizaţiilor  dc  partid  din   triva  celor  care  au  abateri  de  la
           urmări-t  îndeajuns  felul  In  care  con­  cărbunele  brut  ou  01  puncte   sub   la  mină  cu   experienţă   bor/ntă.   A   a  luat  cuvintul  tovarăşul   ANDREI   bază  iu  cc  priveşte  conducerea  acti­  Valea  Jiului  stau  sarcini  importante   disciplina  muncii  şi  tehnologică.
           ducerile  Întreprinderilor  au   aplicat   norma  admisă,  iar  la  cărbunele  spe­  crescut  alături  dc  ei,  a  învâtat  de   CERVENCOVICI,  secretar  a!  Comite­  vităţii  economice.  Iu  accsi   Ici  în   pentru  viilor.  Producţia  dc  cărbune
           In  viată  holărîrile  luate  In  cadrul  şe­  cial  spălat  pentru  cocs  si  semicncs.   la  ei.   Priceperea,  clanu-i  tineresc,   tului  regional  Hunedoara  al  P.M  ÎL,   adunările  generale  s-au  dezbătut  cele   va  spori   continuu,   îndeosebi   pc   In  construcţii  trebuie  să  sc  deslă-
            dinţelor  de  analiză  făcute  pe  aceas­  conţinutul  de  cenuşă  să  nu  depă­  dorinţa  de  a  cunoaşte  mereu  mai   care  a  subliniat  succesele  obţinule   nial  importante  probleme,  s-au  luai   şoare  o  activitate  şi  mai  rodnică  pen­
           tă  temă,  nu  au  reuşit  să  creeze  o   şească  8,8  la  sută.  Pentru  aplicarea   mult,  l-au  trecut  tepede  printre  cci   de  oamenii  muncii  din  Valea  Jiului   scama  creşterii  productivităţii  mun­  tru  scurtarea  duratei  de  execuţie  şi
           opinie  de  masă  _penlru  alegerea  şis­  in  viată  a  acestei  hotărîri,  comite­  mai  buni.  l-a  lost  încredinţată  con-           măsuri  ellticnle.  a  căror  aplicare  s-a   cii.  Sarcinile  sînt  insă  pe  deplin  rea­  îmbunătăţirea  calităţii  lucrărilor   şi
            tului  vizibil,  a  puşcării  seleolive  a   tele  de  partid,  organizaţiile  de  bază   'Juccren  unei  brigăzi  in tr-u n u i   din   sub  permanenta  conducere  a  orga­  urmării  apoi  cu  multă  perseverenţă.  lizabile  mai  ales  dară  avem  in  ve­  în  special  a  finisajelor.
            cărbunelui.                       vor  trebui  să  acţioneze  mai  holă-   abatajele  Ironl-ule  ale  minei.  Pentru   nizaţiilor  de  partid.  Cu  ani  in  urmă   Comitelui  orăşenesc  de  partid  şi-a   dere  faplul  că  există  importante  re­
             —   Acolo  unde  organizaţiile   de  rtt.                          comportarea  şi  rezultatele  obţinui c  abia  sc  puica  vorbi  de  o  productivi­  îmbunătăţit  n u li  stilul  dc  muncă;  se   zerve  interne  nefolosite.  Una  dintre   Comitetul  orăşenesc  de  partid  şi  bi­
                                                                                                                   tate  de  o  tona  cărbune  pc  post;  acuin   acţionează  hotărîl.  Iu  o le c tiv ,  folo-   acestea  o  constituie  ridicarea  tuturor   rou!  său  trebuie  să  insiste  şi  mai
                                                                                                                   vorbim  de  1,236  (one  pe  post  şi  chiar   slndu-se  mei  bhie  forjele,  pe  un   brigăzilor  şi  sectoarelor  la  nivelul   mult  asupra  Îmbunătăţirii  stilului  de
                                                                                                                                                                                                                       muncă.  Sarcinile  complexe,  care  stau
                                                                                                                   mai  mult.  Deosebit  de  important  este   front  larg  Dacă  anul  acesta  se  pre­  sarcinilor  dc  plan.  Dacă  acest  lucru
                                                       *   M                                                                                                                                                           in  faţa  oamenilor  muncii  din  Valea
                                       V  .4 1 L   tMBbR,                                                          faptul  ca  a  crescut  productiv.taica   dau  IIC  apartamente  peste  plan,  acea­  s-ar  fi  înfăptuit,  producţia  ar  fi  cres­
                              m  t *               'P ire                                                          in  abataje.                      sta  se  datoreşle  faptului  că  comitetul   cut  cu  cel  puţin  75.000  lone  cărbune   Jiului,  pot  fi  mai  uşor   îndeplinite
                                                                              *                                      Creşterea  productivităţii  muncii  —   orăşenesc  dc  pailid  a.  intervenit  la   fn  ultim ii  doi  ani.   De   asemenea,   dacă  in  acest   scop  sînt  mobilizate
                                        wS& ,k V   a H  m H -         3 ^ * , '» v -*j i4                          a  spus  vorbitorul  —  este  o  urmare   timp,  cu  măsuri  eficiente.  există  posibilităţi  —  şi  ele  trebuie   toate  foijelc.  Pentru  aceasta  e  ne­
                          N t " g w W F r v                                                                        directă  a  sprijinului  pe  care  partidul   Succesele   obţinute   in   domeniul   (oîosltc  pe  deplin  —  pentru  îmbună­  voie  să  acţioneze  întregul  corniţei,
                                                                                                                   şi  guvernul  îl  acordă  scclorului  mi­  economic   se   dotores(   şi   faptu­  tăţirea  calităţii  cărbunelui.  In  ultimi)   ceea  ce  înseamnă  că  loţl  membrii  săi
                                                                                                                   nier  din  Valea  Jiului.  Numai  pentru   lui   că   s-au   întărit   mult   rindu-   doi  ani  s-au  pierdut,  din  cauza  con­  să  aibă  o  activitate  bogată.
                                                                     OjK'Wy  *   ţj                                 procurarea  de  utilcje  s-au  cheltuit   rilo   partidului  ;   numai   in   ul  i-   ţinutului  de  cenuşă,  50.000  lone  căr­  Atenţie  sporită   trebuie   acordată
                                                                                                                   438  milioane  Ici,  Iar  in  anul  viitor  c   mu!   timp   s-au   primit   dirc.ci   in   bune.  Prin  absenţele  ncmolivale  si   educaţiei  comuniste  a  tineretului.  Aici
                                                                         m JVWB                                    prevăzut  sâ  se  cheltuiască  alte  MO   parlld  95  de  tovarăşi  iar  în  rîudurlle   mohvate  s-au  pierdut  n!te  24.000  lone   trebuie  sa  facă  mal  mult  organiza­
                                                         *  .- **                                                   milioane  lei.  Numărul  de  transpor­  candidaţilor  dc  partid   s-au   primii
                          yţfe   i<C3F- JU                                                                                                                                            cărbune.  Organizaţiile  de  partid  sînt   ţiile  de  parLid.  Ele  trebuie  să  mobi­
                                                                                                                    toare  e  cu  500  mai  mare  faţă   de   2224  muncilor!,  Ichulclenl  $1  ingineri,   datoare  să  (a  măsuri  pentru  a  îmbu­  lizeze  in  această  acţiune  organiza­
                                                                                                                    1950,  Iar  cel  al  maşimlor  de  încărcat   în  special,  dc  la  locurile  chele   ale   nătăţi  munca  in  toate  sectoarele  dc
                                 ,7*                                                    ■  v                        cu  pesle  50  la  sută  mai  marc.  procesului  de  producţie.  Mem brii  şi   activitate,  să-şi  facă  o  preocupare  per­  ţiile  U.T.M..  sindicatele,  cadrele  di­
                                                                                                                                                                                                                        dactice,  comitetele  dc  părinţi.  Şi  în
                                                                                                                     Realizări  frumoase  s-au  obţinui  In   candidaţii  de  pailid  au  fost  mai  bine   manentă  din  realizarea  tuturor  in d i­  acest  fel  sâ  organizeze  pentru  tinerel
                                                                                                                   te   priveşic  reducerea  preţului   de   repartizaţi  pe  locuri  de  muncă,  as!-   cilor  de  plan.  In  mod  deosebit  tre­  mai  bine  timpul  liber,  mai  plăcui,
                                                                                                                    cost,  mai  bine  muncind  în  atc^s  a   gurindu-se   conducerea   majori lăţii   buie  să  insiste  în  v iilo r  pc  realiza­  mai  instructiv.
                                                                                                                    direcţie  colectivele  C.C.V.J,,  Termo­  brigăzilor  şi  sectoarelor  dc  căire  co­  rea  indicilor  dc  calitate  si  producti­
                                                                                                                   centralei  Pi  roşeni,  M.S  „Viscoza" Lu­  munişti.  Paralel  cu  aceasta,  s-a  îm­  vitate.         In  încheiere,  tovarăşul  Cervenco-
                                                                                                                    pcni  $.a.  De  asemenea,  e  îmbucurător   bunătăţit  munca  dc  educare  a  mem­  Mai  mult  trebuie,  făcut  iu  ce  p ri­  vici  a  subliniat  faptul  că  iu  Valea
                                                                                                                    faptul  că  anul  atesta  se  vor  preda   brilor  şi  candidaţilor  de  pariid.  In                Jiului  există  forţe  puternice,   cu
                                         *  i    :                                                                                                                                    veşte  pro'ecţia  im nuîi.  Pc  lingă   o
                                                                                                                    128  apartamente  peste  plan.   văţîimîntiil  dc  pailid  s-a  desfăşurat   instruire  mai  temeinica  asupra  nor­  J;ad  Iii  gîorloc.sc  (arc  r;ub  conduce­
                                                                                                                     Succesele  obţinute  sc  datoreşe  îap-   în  condiţii  mi;i  bune,  puuîudu-.se  un   melor  dc  tcLuîca  securităţii  muncii.   rea  orq  tii/a ţillo r  de  partid,  vor  pu­
                                                                                                                    lu lui  că  organ  zaţiilc  de  partid  şî-au   accent  mal  marc  pe  impleilrea  cu­  e  necesară  o  largă  muncă  de  agitaţie   tea  obţine  succese  şl  mal  mari  pe  li­
                                                                                                     i® !           îmbunătăţit  metodele  dc  muncă;  co­  noştinţelor   teoretice  cu  problemele   privind  respectarea  N.T.S.,  e  nevoie   nia  desăvirşirii  construcţiei  socialisto
                                                                                                                    mitetul  orăşenesc  de  partid  a  acordai  practice.              să  sc  creeze  opinie  de  niaşă  împo­  în  patria  noastră.
                                         A s c e ţi  din   timpul  desfăşurării  conferinţei,
   78   79   80   81   82   83   84   85   86   87   88