Page 84 - 1963-12
P. 84
Nr. *79T
Vig. 4~ DramitT iocîalhnwlut
Constituirea unui nou front
de partizani în Venezuela
CAR ACAS 24 (Agerpres). m elnic lo calită ţi ca Tucupito, Zazarf-
Pentru mişcarea de eliberare din ba, M arocura, G uarlco, Com arebo
Venezuela anul 1963 s-a încheiat cu etc. C hiar şi sedii a h organelor re
constituirea unui f.ou tron* de p a rti presive ca sediul p o liţie i din M ara-
zani In pro vin cia Zulia. Acest fapt cay, al p o liţie i tehnice ju d icia re din
consfinleşte amploarea lo t mai mare Caracas, cazarma p o liţie i din Barqut-
pe care a luat-o această mişcare in slmeto, au fost ocupate de u n ită ţi de
Vizita delegaţiei de femei din ft.P. taină Camera Reprezentanţilor Sărbătorirea cursul anului curent. partizani, care au capturat m ari can
tită ţi de armament. De mai m ulte o ri
Fără îndoială că una din cele mal
în Brecia a S.U.A. s-a pronunfa! în favoarea centenarului prof. im portante etape ale m işcării a fost forţele F .A .LN . au eliberat din înch i
constituirea In luna februarie a Fron
sori conducători ai organizaţiilor de
Gh. Marinescu
tu lu i armat de eliberare naţionala — mase, slu dcn leşli şi m uncitoreşti, in -
ATENA 24 — Corespondentul Delegaţia a fost primită de pri la Pekin FA .L.N . chişi pentru atitudinea lo r antiguver
agerpres transmite : marul oraşului Patras. In cursul comerţului cu tarile socialiste La reuniunea de constituire au asis namentală.
Delegaţia de femei din R. P. după-amiezii. Consiliul Ligii de PEKIN 24 (Aqcrprcs). — China tat jeprezentanll ai m işcării 4 mai A le n lia presei guvernam entale a
Romînfi, care se află în Grecia Ia prietenie greco-romînâ din Patras W A S H IN G TO N 24 (Agerpres) A lb e a dat p u b lic ită ţii o declaraţie noud tra n sm ite : (data răscoalei de la Carupano), M iş fost atrasă de episodul vasului „A n *
Camera Reprezentanţilor a adoptat
a preşedintelui Johnson. In care a-
invitaţia Ligii de prietenie grcco- a oferit un cocteil, iar seara un m arţi o hotărtre cu p riv ire la garan cesta adresează m ullnm irl Camerei La 24 decembrie, la Pekin a avut că rii 2 iunie .dala Insurecţiei de h zoategui" şi recent al unui avion al
romînâ, a vizitat luni oralul Pa- banchet în cinstea delegaţiei de tarea cre d ită rii com erţului S.U.A. cu Reprezentanţilor pentru „acţiunea sa foc o şedinţă consacrata îm p lin irii Puerlo Caballo), Uniunea cetăţenească com paniei de navigaţie aeriană vene-
a J00 dc ani de la naşterea profe
tras. femei din R. P. Romînă. ţările socialiste. P o trivit acestei ho- constructivă" şi a acelor membri sorului Oh. Marinescu, întem eieto m ilitară. Frontul de guerilă Falcon, zuuliană capturate de m em bri ai Fron
tă rlri. adoptate cu 189 v o tu ri pentru ai ei care „au s lu jit interesul n a ţio ru l şcolii rom ine dc ncuroloqie. Frontul de guerilă El Charal şi al u- tului.
ConvorbiriIe chino-algeriene Şi 158 contra, preşedintele este Îm nal". Şedinţa a lost orqanizatâ de Co n ită ţilo r de partizani din Lara, Vara- A n u l 1963 se încheie cu con stitui
puternicit să decidă asupra garantă Senatul urinează să se Întrunească m ite lu i popular chinez pentru apăra cuy şt alte regiuni ale tării. rea unui nou front antiguvernam en
ALGER 24 (Agerpres). Ciu En-lai s-a întîlnit cu minis rii creditelor am intite, atunci cind va pentru a aproba holărirea Camerei rea pă cii, de A soclafia le hn ico-şilin- U n ităţi de guerilă au ocupat vre tal In provincia Zulia.
Reprezentanţilor. Congresul va intra
oonsidera necesar, urm ind să in fo r
La Alger au continuat convor trul economiei al Algeriei şi îm meze Congresul asupra deciziei sale apOL In mod oficial, In vacanta de tillc ă din China, de Asociaţia m edi
birile dintre delegaţia R. P. Chi preună cu Cen I a vizitat între in docurs de 30 de zile. sffrşit de an. cilo r chinezi, de C om itelui pentru
neze, condusă de Ciu En-lai, şi de A stfel s-a pus oapăt im pasului tn * re la ţii culturale cu străinătatea şt
legaţia Republicii Algeria, condu prinderi industriale, o şcoală şi care s-au aflat dezbaterile In Congres O dată cu adoptarea h o tă rtril in A soclafia pentru prietenia chino-
să de Ben Bella. cămine studenţeşti. asupra acestei probleme, ca urmare legătură cu garantarea cred itării co romlnă. Azi se «lesclfi§«îe coro?efi*ssi(a anuala
a opoziţiei cercurilor potrivnice dez m erţului S.Uj Y cu ţările socialiste Fcn In-kun, vicepreşedinte al Aso
v o ltă rii com erţului International, g ru a fost votată In Întregim e legea cu cia ţiei de neuro-psihiatrie din China a O. fi». Ii\ €.
Puternice mişcări greviste în Peru pate de astă dată In special fn ju ru l p rivire la a ju to ru l pentru străinătate. a prezentat un raport cu p rivire la
m em brilor republicani al Camerei O prindu-se asupra unei form ule de RYAD 24 (Agerpres). — treprinde o acţiune comună In apăra
LIM A 24 (Agerpres). s-au soldat cu numeroşi răniţi. Reprezentanţilor. P rofitln d de lipsa compromis, legea stabileşte cuantu activitatea ş tiin tilic â a savantului ro- La 25 decembrie, In capitala Ana rea Intereselor lo r Îm potriva propu
După cum' transm ite agenţia Prensa Totodală, studenţii din centrul u n i din W ashington a unor membri ai mul a ju to ru lu i american pentru stră min. V o rb ito rii au subliniat c o n tri bl ei Saudite îşi începe lu cră rile con ne rilo r neechitabile, prezentate de
Latina, politia pcntviană a atestai 15 versitar Hnancayo, ou ocupai clădi Camerei Reprezentanţilor, aceste inătate la 3 m iliarde doiari, cu 1,5 buţia protesorului M atincscu la dez ferinţa anuală a O rganizaţiei tă rilo i m arile socictăli petrolifere străine cu
m iliarde mai puţin decît ceruse pre
ţărani in oraşul Q uillabam ba (regiu rea U n ive rsită ţii şi ou declarat greva cercuri reuşiseră să înjghebeze o voltarea ncuroioqlel. exportatoare de petrol (O.P.E.C.), care p rivire la Îm părţirea be ne ficiilor şl
m ajoritate de citeva vo tu ri care a- şedintele Kenncdy. grupează un număr de ţări arabe şi micşorarea ch e ltu ie lilo r acestor com
nea Cuzcoj (lupa ce aceştia au p a rti foamei cerînd guvern ulu i să aloce
doptase o clauză re strictivă în acest Venezuela. panii. Ţ ările arabe exportatoare de
cipat la greva generală de protest fonduri mai mari fnvă ţă m în lului su «ens. sub forma unul amendament la petrol se pronunţă pentru m od ifica
La conferinţă vor fi reluate discu
declanşalâ tu s p rijin u l cere rilo r dc perior. Peste 100 de studenţi au în proiectul dc lege cu p riv ire la aju- O anchetă în legătură cu perspectivele ţiile asupra reve nd icărilor statelor rea. Intr-un sens mai favorabil lor,
eliberare a a p ro xim a 'iv 100 de deţi ceput nu marş dc 300 km spre capi lo rul pcnlru străinătate. Senatul a exportatoare de petrol cu p tiv ire la a unor acorduri încheiat* anterior.
nuţi p o litici, P o triv it agenţiei, In u l tala Perului, Lima, pentru a prezenta respins Insă de două ori această cla destinderii internaţionale o Îm părţire mai echitabilă a bene Pină In prezent, la Londra şl New
uză restriclivă.
tim ele zile. oraşul Quillabam ba ca şi a u to rită ţilo r revendicările lor. fic iilo r Intre ele şi com paniile străi Y ork au avut loo îndelungate nego
In decursul ultim elo r zile. lid e rii STO KH O LM 24 (Agerpres). reclîa destinderii. El a acţionai în cieri Intre secretarul general al
alte lo ca lită ţi din regiunea Cuzco au ne care exploatează petrolul. Aceas
democraţi, precum şl preşedintele censul îm bun ătăţirii alm oslcrct in te r O.P.E.C., Pau R oularl şi reprezentan
fost teatrul unor puternice incidente Johnson personal, au depu6 eforturi Revista suedeză ..V i K vin n o r" a or tă conferinţă, am inată de mai m ulte
tn lre dom onstranli şi politie care Noi planuri rasiste susţinute pentru a determuia Came ganizat recent o anchetă, rugind pe naţionale şi constituie un argument ori, va constitui un p rile j pentru ţă ţii celor 8 societăţi, care exploatează
petrolul din ţările arabe, dar nu s-a
concret, dovedind că si cele mai d i
în R.S.A. ra Reprezentanţilor să revină asupra mal m ulţi reprezentant! ai opiniei rile exportatoare de petrol de a în ajuns la un acord.
hotărlrld «ale. Preşedintele a subli publice din Suedia sâ-şl spună păre ficile problem e pet fl rezolvate p*
JOHANNESBURG 24 (Agerpres) niat că clauza restrictivă ar periclita rea în legătură cu perspectivele des cale paşnică.
Amănunte di-spre G uvernul R e publfdi Sud-Afrioane Interesele com erţului american cu ţă tin d e rii Înco rd ării Internationale In Sperăm că după Înfăptuirea acestui
catastrofa vasalul elaborează noi planuri de in te n sifi rile socialiste. comerţ oare, arăta anul 1964 si despre însemnătatea Tra nas. m arile puteri vor căuta noi po
care a p o litic ii de discrim inare ra Johnson, corespunde intereselor na sib ilită ţi de înţelegere pentru a sal- P a rtid u l Turciei N oi nu va
„ Lacoma“ sială. După cum relatează ziarul tionale ale S.U.A. Sesiunea Congre tatului de la Moscova p riv ito r Ia in va omenirea de război, a sub linia'
„Star", oare «pare la Johannesburg, «ului, şi aşa cea mat lungă din 1942 terzicerea parţială a experienţei ar nu f i reprezentat în v iito ru l guvern
LONDRA 24 (Agerpres) sesiunea parlam entului sud-afrloan, încoace, a l-rebuit să fie prelungită. clearo. Andrea Andreen, m ilitantă pe târUn
P o trivit u ltim e lo r date publicate la care va avea loo la 17 Ianuarie, va Iar preşedintele şt-a amfnat plecarea Răspunzlnd la întreb ările revistei, social şl laureată a prem iului Inter A N K A R A 24 (Agerpres).
Londra de efltre B iroul com paniei ma examina o serie de măsuri privind la reşedinţa sa particulară din Texas cunoscutul scriito r A rtu r Lundkvlat. national Lentn „P entru întărirea pă dispune (n cameră dc numai aproxi
pentru a se In tlln i In repetate rin
ritim e greceşti căreia ii aparţine va stabilirea unui „con tro l mai sever" du ri cu membri ai Camerei Repro laureat al Prem iului internaţional Le- cii tn lre popoare". Jsmet Inonu, lideru l p a rtid u lu i re m ativ 200 v o tu ri (m ajoritatea nece
sul „Laconia" în urma Incendiului iz asupra deplasării populaţiei africane zrMitantilor si al gu vern ulu i S.U.A. nîn „P entru întărirea păcii Intre po T ratatul de Ia Moscova arc o deo publican al poporului, însărcinat cu sară este de 221 votu ri).
bucnit pe acest vas de pasageri, cu In regiunile rurale şi urbane, situate Un avion special a fost pus la dis poare". a subliniat că T ratatul de la sebită im portantă, a subliniat s c rii formarea noului guvern turc a res In cercurile politice din A nkara so
putut fi salvate 87G dc persoane, 136 In afara rezervaţiilor. poziţia m em brilor Camerei Repre Moscova constituie un prim pas în dl- to ru l E. Blomberg. Trebuie salutată pins cererea form ulată de Partidul subliniază că orice vot de cenzură
slnt date dispărute, iar 24 au m urit. Totodată, parlam entul va examina zentanţilor a fla ţi In ţară, pentru a orice măsură Îndreptată spre destin T urciei Noi de a i se încredinţa In îm potriva gu vern ulu i m inoritar al Iul
P o trivit re la tă rilo r com andantului un proiect de lege cu p riv ire la „a- *e reîntoarce de urgentă la W ashing derea Înco rd ării Internationale. tr* ooul guvern postul de vicepreşedin Ismet Inonu ar avea drept consecin
ton şi a-şl ex.prlma vo tu l La legătură
vasului „M o n lca lm ", u ltim u l vas care părarea re la ţiilo r tntcrrasiale" care cu problema discutată. Demisîa bule cerută cu hotărtre încheierea a- te al C o nsiliu lui si cel de m inistru ţă dizolvarea Darlam entului si orga
a părăsit regiunea catastrofei, orice interzice populaţiei africane să asiste Adoptarea unei h o tă rlri raţional*, ou vermutul grec cordulul cu p riv ire la Interzicerea tu al executării planului economic pe
speranţă dc a mai regăsi vreun su sau să participe împreună cu albii de către Camera Reprezentanţilor A T E N A 24 Corespondentul ager turor experienţelor cu ar -a nucleară. nizarea de noi alegeri legislative.
p ra vie ţu ito r a fost abandonata, ln tr un la com p eiitiile sportive şi la alte constituie, după cum subliniază a- pres A l. Gheorghiu, tra n sm ite ': Consider că sarcinile cele mal Im 5 ani al T urde i. N oul guvern, adaugă agen(ia, va
comunicat dat p u b licită ţii la Londra m anifestaţii. Noua in terdicţie se re gentia France Presse, „o amară tn- portante In v iito ru l apropiat slnt eroa După cum relatează corespondentul putea totuşi să conteze po sp rijin din
fringere pentru republicani". Prim ai m inistru al G reciei Papan-
echipajul vasului „Laconia" era com feră şi la teatru, cinematograf, expo rea zonelor denuclearizate. interzice la A nkara al agenţiei France Presse,
După anunţarea rezultatului vo tu dreu a prezentat m arii demisia gu partea P artidului T urcie i N o i şi p a rti
pus din m arinari greci şi vest-ger- z iţii de artă ctc.
lui, purtă torul de cuvînt al Casei vern ului său regelui Paul ai Greciei. rea am plasării bazelor m ilitare pc Ismet Inonu a anunţai că va forma du lu i nalional-tărănesa (foşti parte
moni. Com unicatul precizează ră ul te rito rii străine şl rezolvarea proble
Demisia a fost acceptată. noul guvern numai din reprezentant!
tim ul care a părăsit vasul a losl că mol germane, a subliniat în răspunsul neri ai pa rtidu lui republican In ve
D ezbaterile din Parlamentul greo
pitanul său Mateos Zarlis, asupra dcolaraliei — program pre său B. Hammar. membru în Com itetul ai p a rtid u lu i său si din cltiva Inde chiul guvern), deoarece acestea slnt
Demonstraţie Ia Djakarta împotriva pendenţi. P o trivit agenţiei, noua fo r
D irectorul general a) com paniei ma zentată de prim ul m inistru Papan- Executiv al organizaţiei „M arşul îm Îm potriva unor alegeri le g isla tivii
ritim e greceşti a declarat m arţi că nu dreu « i u încheiat luni noaptea pria- potriva arm ei nuclearo". maţie guvernam entală preconizată va înainte de termen, i
se cunosc cauzele Izbucnirii incen dislocării unor nave militare americane tr-un ^o t de Încredere dat guvernu
diului. LI a precizat Insă că, înainte lui. Din cei 297 de deputaţi prezenţi,
cu 24 de ore de a pleca in cursă din în Oceanul Indian 167 au votat pentru, iar 130 contra
Soiilham pton pachebotul „Laconia" a In favoarea gu vern ulu i au votat de B F 7 ? v » F *
D JA K A R TA 24 (Agerpres). Indoneziene au plecat din fata A m ba
fost Inspectat dc o com isie a M in is p u ta ţii U n iu n ii de centru, ai E.Da ,
te ru lu i com erţului britanic. In ace La 24 decembrie, la Djakarta, a a- sadei americane la Djakarta, s-au În şi doi deputaţi ERE., care au cerut
laşi tim p, dezm inţind ceea ce se a lir- vut Ioc o demonstraţie organizată tn dreptat spre sediul F rontu lui N a tio să adere la Uniunea de centru. Îm
masc anterior el a precizat că vasul semn de protest îm potriva dislocării nal al Indoneziei, cerînd conducăto po triva guvernului au votat deputaţii
„Lacoma'* nu era prevăzut cu un sis u n ităţilor Flotei a 7-a americane In rilo r acestei organizaţii să protesteze pa rtidu lui E.R.E. şi doi deputaţi al JH !
pa rtid u lu i progresist.
tem automat de prevenire a incen Oceanul Indian Dem onstranţii, după îm potriva prezentei Flotei a 7-a in
făcută ulterior,
In tr-o declaraţie
d iilo r. ce In urma in te rven ţiei a u to rită ţilo r apele O ceanului Indian. Papandreu a arătat că nu vrea să se
bazeze pe vo tu l de Încredere pen
Scurte ştiri S c u rte şUbî-I Scurte ştiri tru a răintnc In funclie şi că U niu
nea de centru este ho lă rită să nu
LO NDRA — Peste 10 000 de lu Londra, care a acceptai să fuzioneze nergla atomică. După cum scrie zia participe la vreo altă formă dc gu
crători ai m etroului din Londra au cu „ComtDorcial Bank o l A ustralia", rul, planurile con stru irii, prin m ij vern. Papandreu a arătat că a pro
ob|inut satisfacerea revendicărilor „Standard B ank" şi „T o ro n lo Dom i loace norm ale a unul asemenea ca pus regelui dizolvarea Parlam entului
lo r p rivin d sporirea sa la riilo r cu 6 nion Bank ol Canada" pentru a crea nal, care va perm ite o legătură d i şi organizarea unor noi alegeri. M a rti
Ia sulă. Acest succes a fost anunţat o nouă bancă Internaţională. rectă tnlre p o rtu rile Salina Cruz si seara regele Paul a avut o Întreve
In urma tratative lor dintre reprezen Este vorba, arată ziarul, de a tuat pe ooasta oceanului Pacific şi dere cu Kanelopoulos, liderul E.R.E.
ta n ţii S in dicalului naţional al fero doua manevră de mare anvergură a Coatzacoalcos din g o llu l M exiculu i c iru îa i-a cerut să-şi spună părerea PE M A R G IN E A CO NTRADICŢ IILOR PIEŢEI C O M U N E
v ia rilo r şi S indicatului unit al meca băncilor londoneze pentru a face — prevedeau o sumă de aproxim a C aricaturistul german H. Schoem a Ilustrat goana după p ro fitu ri a pa rticip a n ţilo r Ia Piaţa comună, pre-
n ic ilo r de locom otivă şi al fochisti- fată num ărului crescfnd al sucursa tiv 18 m iliarde dolari, dar folosirea dacă componenţa actualului Parla zenllnd această organizaţie internaţională sub form a unei vaci care ou prea se lasă să fie mulsă...
lo r cu D irecţia transp orturilor din le lo r create de băncile americane in energiei atomice va perm ite să se ment poate perm ite formarea unui
Londra. străinătate. reducă această sumă cu două m i guvern via b il. Se crede că Kanc-
W A S H IN G TO N — A genţia United AC C R A — La Acera a fost con liarde dolari. Lucrările de construc lopoulos va examina această p o sib ili
Press In tcrna lio nal anunţa că ftilr-u n vocată sesiunea extraordinară a A- ţii vor dura aproxim ativ cinci ani. tate In decurs de 2—3 zile.
v iito r apropiat se va întrun i Com i dnnârii N aţionale a R epublicii C h i CAIRO — A bdcl Aziz Sheliab, U n ii observatori nu exclud even Hai CSpro continuă incidentele
telu i consultativ m ixt pentru apărare, na pentru a aproba un amendament care a dem isionat din postul de m i tualitatea de a se recurge şi la alte
În fiin ţa t de Spania şi S.U.A. fn luna la Codul penal. Am endam entul pro nistru do finanie al Federaţiei A ra- N IC O S IA 24 (Agerpres) n irilo r din uHimele zile. şi-au pier odată, K yprianu a adăugat că dc po
septembrie, cu p rile ju l re în n o irii a- pus prevede investirea preşedinte biel de Sud fn semn de protest Îm form e de stabilizare a unui guvern Situaţia din G p ru conlinuă să ră- dut viata peste 15 persoane, iar alte urma re v iz u irii C onstituţiei, vor avea
cordului hispano-am crican p riv ito r la lu i Kwame N krum ah cu putere dc potriva in s titu irii stării excepţionale pentru a se ln lîrz ia sau evita deo m înă încordată. După o noapte re 50 au fost grav rănite. de c iş lig a l ambele com unităţi ale C i
bazele m ilita re americane din Spa arb itru suprem In cazurile de atentat şl arestării lid e rilo r opoziţiei, a a- camdată noi alegeri. In acest sens, la tiv calmă, la 24 decembrie au fost Corespondentul din Nicosia al a- prului. El s-a declarat dc acord cu
nia. la securitatea statului. dresat secretarului general al L ig ii ziarul conservator „K a th im o rin i" sub reluate pe străzile din Nicosia schim genliei France Presse relatează că poziţia gu vern ulu i britanic fată do
P o trivit agenţiei, Com itetul va Modificarea Cortului penal a fost Arabe, Hassouna, o telegramă în liniază că tn cercurile po litice se burile de focuri dintre m em bri ai 6 0 ldalul englez rănit In tim pul in
lua fn discuţie cererea Statelor U- cerută după ce preşedintele Curţii care îi cere convocarea C onsiliu vorbeşte de probabilitatea form ării celor două com unităţi ale insulei. cidentelor care au avut loc In portul Cipru, care s-a pronunţai In lavoa
nite, care deţin in Spania mai m ulte Supreme, A rku Korsah, a achitat trei lu i L ig ii pentru a discuta actuala s i unui guvern „de unitate" (adică de In ciuda apelurilor repetate lan Larnaka a m urit. rea tra ta tive lo r directe între com u
baze m ilitare navale aeriene, dc a persoane (doi foşti m iniştri şi sccre tuaţie din te rito riile ce alcătuiesc fe centru-dreaptfi). sate fn lot cursul zilei de preşedin nitatea turcă şi greacă In vederea
progresist al oam enlloi
P artidul
folosi baza navală Rota pcn lru sub tarul general al Partidului C o invn - deraţia. In teîeqramă se spune p rin Dată fiind intransigenta pe care o tele M akarios şi de vicepreşedintele m uncii (A .K .E .L) din C ipru a adre re v iz u irii C onstituţiei In concluzie,
m in istrul cip rio t a afirm at că guvei*
m arinele americane Înzestrate cu ra lir*i din Ghana), acuzate de acliuni tre altele că a u to rită ţile colonialiste Kuchiik, grupuri Înarm ate de cip rioţi
chete „P olaris". In prezent, această subversive iu vederea răsturnării au transform at aceste te rito rii înfr-o manifestă lid e ru l pa rtidu lui Uniimeo turci au deschis focul asupra uiioi sat un mesaj poporului cip rio t tn nul său este h o lâ rit să revizuiască
care subliniază că alitarea duşmăniei
bază, care se află pe ţărm ul M eril- guvernului şi asasinarea preşedinte de centru, Papandreu, precum şi po p o liţişti şi persoane c iv ile de origină 1 titre cele două com unităţi ale insu C onstituţia „p rin orice m ijloace de
teranei Sn apropiere de Cudiz, este lui Kivamc Nkrumah. marc închisoare. din ziţia binecunoscută a partidului greacă, precum şi asupra palatului mocratice posibile".
M O N TEVID EO — S alariaţii
folosită in comun de S.U.A. şi Spa BRUXELLES — Agenţia France serviciul de transporturi şi fun cţio C.Pj\. care este opusă p o litic ii ER E., prezidenţial. lei serveşte Interesele duşm anilor Referindu-se la propunerile pre
nia. C iprului şi ale celor ce se îm p o tri şedintelui M akarios, agenţia France
Presse anunţă că guvernul Belqiei este greu de crezut că Kanelopoulos Ca urm are a incidentelor din u l
narii m unicipali din M ontevideo au vesc p o litic ii de neutralitate a a- Presse relatează, citin d surse o ficia
M ILA N O — Cu ocazia ani v e x ă rii a acordat un a ju to r linanciar T u r va reuşi să formeze un guvern v ia tim ele zile, capitala C iprului şi-a ccslei lări.
a 150 de ani de Iu naşterea lui ciei. de 80 m ilioane franci. Acest den]arat lu ni grevă pe lerm cn ne bil din parlam entul actual deoarc-e pierdut tnlăţişarca obişnuită- M ajo Din Londra se anunţă că In urma le cipriote, că aceste propuneri pre
5ă
văd o serie de măsuri m enite
de finit In s p rijin u l cere rilo r de mă
V crd i. baritonul Nicoîac 1 lorica, ar ajutor va ti folosit in cea mai mare rire a salariilo r şi de Îm bunătăţire In con diţiile existente el nu va pu ritatea m agazinelor an feşt închise, agravării situaţiei din Cipru, M i ducă la extinderea pre rogativelor gu
tist al poporului îm preună cu n in o '- parte pentru cumpărarea de m ăr a co n d iţiilo r de muncă. Greva coin tea obţine vo tu l de încredere, fiin d iar circulaţia av fost perturbată. P rin nisterul A face rilo r Externe al A n
m ta cintăreală italiană G iutietta Si- furi belgiene. cipalele in s titu ţii ale adm inistraţiei gliei a dat p u b licită ţii un com unioit vernului în diverse dom enii, tn spe
m onato au susîinul un recital la Casa C.ARACT — Pe cargobolul grec cide cu o acţiune revendicativă u- pus In m inoritate. Pină l«i formarea de stal, precum şi şcolile şi-au sus- in raite se arală că m in istrul aface cial in politica externă, în securitate
V c rd i din M ilano. Cu acest p rile j „T in a ", cu un deplasament de 7.302 semănătoar* la care participă func unui nou guvern, actualul guvern rilo r externe a) M a rii B ritanii. R. A. si în legislaţia fiscală, precum şi in
a rtiştilo r li s-a conferit medalia V or.li. tone, încărcat cu bumbac şi nuri de ţio n a rii În tre p rin d e rii de stat „Piu- Papandreu girează problem ele curen pendat orice activitate. P o trivit da Rutier, şi Duncan Sandvs, secretar crearea unor m unicipalităţi m ixle
SA1GON — In noaptea de 23 spre cocos, tare se alia fn portul Car aci, na” — principala societate de te. telor incomplete, ca urmare a cioc- care să înlocuiască n u in io ip in lită ţie
24 decembrie, pe linia ferată dintre a izbucnii un puternic incendiu. E- transporturi m aritim e din Uruguay. de stat pentru re la ţiile cu Coinmon- actuale separate. A lte propuneri, a-
w eallhul m odilicindu-şi planurile de
Salgon şi Huo p a trio ţii sud-vielnam czi fo rin rile pom pierilor de a stinge in Vosuf sovietic „ I. M. Ş o ka lskr vacantă vo r răm tne la Londra In daugâ agenţia, se referă la o repar
tizare mai justă a pro po rţiei de re
au aruncat fn aer un tren. In pro cendiul au fost zadarnice. Se anun . * tot cursul zilei de m arţi, pentru o prezentanţi gre d şi turci In adm i
vincia Binh Lonq, siluetă la 75 ml Ic ţă că cvjrgobotul a fost distrus. Pier este un adevdrat institu t de cerce urm ări situaţia din Cipru. Com uni nistraţie, in p o liţie şi in armată ele.
nord de Saigon, a avut loc, de ase derile nu au fost tncă evaluate. tă ri ştiin ţifice p lu tito r. II po ţi In- catul precizează totodată că In oali-
menea, o ciocnire m ilitară Intre fo r PARIS — A qenţia Franco Presse tlln i pe orice latitudine. Ziua Şl *
noaptea e/ străbate apele oceane tatea sa de semnatară a acorduri
ţele patriotice şi trupele guverna relatează că la 20 decembrie va în lor. A tlt m a rinarii c il şi colaborato lor de la Zurich şi Londra, A nglia A T E N A 24 (Agerpres).
mentale in cursul căreia partizanii cepe la T ribunalul m ilita r din Pa rii ştiin tiU ci adună lot le lu l de date urmăreşte cu nelinişte actualele ne In cursul d im in e ţii de m arţi regele
au ucis şi rănit numeroşi soldaţi in i ris procesul fostului colonel A nloine hidrom etcoioloffice şi oceanoqratice. înţelegeri din Cipru.
mici. In dim ineaţa zilei de 24 de Argoud. acuzat de a fl participat I ii Pe liccare latitudine vasul face o ’A’ Paul al G reciei a p rim it In audienţă
cembrie, pe aeroportul m ilita r din ap rilie 1001 ţa puciul m ilita r din A l serie de cercetări. El stabileşte tem LONDRA 24 (Agerpres). — pc Venizelos. vicepreşedinte el Con
Saigon, a avut loc o explozie în ger şi dc a fi condus, tncepind din ' m t peratura apel la d ife rite ad in cim i, Revizuirea C onstituţiei C ip ru lu i s iliu lu i de M in iş tri şi m inistru al afa
urma căreia a lusl distrus un avion. 1062 O rganizaţia A rm atei Secrete con ţinu tu l sărurilor, lansează in ce rilo r externe, care, după cum re
NEW YORK — U T IuuîI. siatrcla (O.A.S.) şi aşa num itul C onsiliu N a stratosfera rachete meteoroloqice. este o problemă pur internă a Ci
rul general al O rganizaţiei N a ţiu n i tional al Rezistentei din metropolă. m Instalaţiile speciale dc pe vas arată nru lu i — a declarai m inistrul aface latează corespondentul din Atona al
lor Unite, a conferit cu reprezeutin- Paralel cu anunţarea deschiderii A direcţia v in iu lu i, tem peratura, um i rilo r externe al R epublicii C ipru agenţiei France Presse, î-a inform at
lii la O N U. ai unor ţări din O rie n procesului îm potriva lu i A rgoud ia ditatea şi presiunea ae rului la m ari Sniros Kyprianu, tn cadrul unei coo- tn legătură cu situaţia din C ipru şi
tul M ijlo c iu şi Africvi in legătură Paris a fost dat p u b licită ţii un co 8 înă lţim i. E xpediţiile in s titu tu lu i j)lu- fer Inie de presă, tinută la Londra tn legătură cu dem ersurile guvernu
cu vizita de două săplăm ini pe cure municat fn care se arată că preşe lito r sint axate pe studierea feno „N e exprim ăm speranţa, a declara* lui grec tn această privinţă .
Intenţionează să o Iacă in a d-ittii dintele dc G dtillo a semnat un o r menelor atmosferice şi oceanice. m in istrul K yprianu, că viccprescdiu
parte a lu n ii ianuarie iu G uineei, din p o triv it căruia alte 99 (fc per M ulte din datele ş tiin tiiic c ofefrnufc lele republicii. Kuciuk, va Ince-'t Agenţia France Presse relevă că si-
Ghana, Maroc. A lgeria, Libia şi T u soane, condamnate pentru participa aici se trim it observatoarelor astro tn cel mai scurt tim p tratative o : tualia crcalâ fn C ipru fn ultim ele zile
nisia. rea lor la activitatea O.A.S. vor fl nomice din d ile rilc oraşe: M os şeful stalu lu i In legătură cu revizu- sa află în cen tru l preocupărilor au-
G ENEVA — „C oncurenţa devine graţiate înaintea datei de 1 ianuarie. cova, f/a b a ro \rsk, Tokio. Ele sini rea C o n slilu lio i". lo rilă tilo r greceşti. C onsiliul dc M i
din ce în ce mai înverşunată pe 1964. necesare a via to rilo r, m arinarilo r şi Pe de altă parte, m in istrul cip rio t niştri a însărcinat pe G. Mela, (o rtu l
frontu l afacerilor bancare Intern atio CTUDAD DE M EXICO — Ziarul pescarilor. a subliniat că noile propuneri pri ambasador al G reciei la W ashington,
nale", relatează ziarul „La Tribune „N ovedades" a anunţai că au fost F otoreportajul prezintă vasul „1. vind revizuirea C onstituţiei au m eni cu o misiune Importană pe lingă pre
rea să ducă la elim inarea cauzelor
de Geneve". Băncile (om ereiale new- term inale studiile fn vederea cons M. Ş okalski" în Murea Japoniei. Dc fric ţiu n ilo r între cele două com uni
yorkeze consideră drept cel mai e- tru irii unui canal navigabil In ist aici vasul se va îndrepta spre cmis- tăţi din Cipru (greacă şi turcă), pre şedintele C iprului, M akarios in vede
locvent exemplu fn acest domeniu mul Teluianlepec — In sudul M e x i cum şi la consolidarea statului. T o t rea re s ta b ilirii lin iş tii fu Cipru.
acţiunea lu t „M id la n d Bank L.T.B." cu lu i — folosind pentru aceasta e- ie ia sudică.
RftdacLLa (I admlolstrajla ilarului itr, # Marti* nr. 9, lololoo 1599, V i l i , 1585, 20 78. Taxa pUtlIl In numerar confoim aprobării Dlreullel Genei, 16 P.T.T.R. ur. 283.328 din 8 nolembr l* 1849. — Tiparul i Întreprinderea Pollgiaiici Hunodoara-Devn