Page 85 - 1963-12

>»m — ~ u v c m i T
Regională
Hunedoara-Devs

PROLETARI DIN TOATB ŢARII E. UNfŢI-VA I
Este vorba de marca
al sacialismiiliii şi artă ; (pag. 2-a) pereche de ciorapi din telon l-a Pentru deservirea lor in bune con•
— —
fabricii
• Preocupări actuale ale co­
In lr-u n magazin de m ercerie a In-
m itetului raional pentru cultură
trai o cum părătoare. A solicita t o
d iţiu n i, conducerea fa b ricii a in i­
ţial cursuri de calificare care au
cercetat cu atenţie. A studiat apoi
• Front de lucru corespun­
eticheta ce purta, ştam pila contro­
secţiei Cotlon. 38 din sed iu în­
zător, ritm intens de execuţie;
lu lu i tehnic de calitate al fa b ricii /ost absolvite de 28 m un citori al
cheiat. iar a lţi 200 de m un citori st
(pag. 3-a) de ciorapi şi tricotaje „ Sebeşul\ A 15 m aiştri de ta seefro circulare au
• De peste h o ta re ; mai cerut o pereche şi a plecat, du- turnai cursu rile de rid icate a ca­
cind cu ea un ul din produsele fa­ lific ă rii. Ca urmare. V-asile Bran.
(pag. 4-a) b ric ii din Sebeş.
.v i '.LA\L , JSa j' A vram B ojilă, T ta ian Zahlu, de ia
Dar, pină a ajunge la produsul secila Cotlon, Maria Cruilătean,
Unit, u til cio ra p ii din teton. c it şl M arfa Bojifă, M lhătfan Elisabeta I
Anul XV. Nr. 2798 JOI 26 DECEMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani Lucrări edilitar— cei din bumbac sau tricotajele pen­ din secţia încheiat şi a lţii, In urm a
tru femei, bă r ba ţi şi copii, parcurg
a b s o lv irii cu rsu rilo r de calificate au
un drum lung de fabricaţie. C iora­ devenit m uncitori pricepeţi, depă-
gospodăreşti p ii trec p rin secţiile depănat, tr i­ şindu-şi indicele lunar de calitate
cotat, Încheiat, rem aiat, vopsit, fi­ cu 1-2 la sută.
pe întinsul patriei nisat, iar ten ier ia pe la sed iile de Aşa după cum spunea Iov. M aria
continuu maşini tnterlo k, croi, confecţionat Got ia, calitatea a rtico le lo r produse
CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE Bilanţul lucrărilor edilitar-gospo- etc In tim p u l p re lu cră rii marea este p rin cip a tu l factor după care
m ajoritate a m uncitoarelor se stră­
dâreşti înlănţuite in oraşele şi satele
activita tea
liecăru i
jp&’odiedHvitateâ pădurilor de boqat. duiesc să dea num ai produse de se cJntărcşfe aceea, org an izaţiile
De
m uncitor.
patriei in ultim ii ani este deosebit
calitatea a l-a
de bază din s e d ii analizează lu ­
— La noi in tabned — spunea
Directivele celui de-al lll-lea împădurire mulţi puieţi de slaba UN In oraşele şi centrele raunoitoreşti Iov. M ana Goţia, şeta C.T.C. nar m odul cum se îndeplineşte p la ­
nul de producţie şi calitatea p ro ­
Congres al P M R. au trasat sec­ calitate. Aceasta din cauză ca lu­ din regiunea Hunedoara s-ou execu­ liecate m uncilor răspunde chemă­ duselor. De pildă, la secţia circu ­
tat anul acesta lucrări de extindere
torului economiei forestiere al crătorii de aici nu au executat la rii dc a se labrica num ai produse
a reţelelor de apă şl canalizare In lare, m uncitoarea Rahla Snlişlean,
tării noastre sarcini deosebit de începutul sezonului de vegetaţie IN BEGIUNEA N0ASTCA valoare de peste 7 milioane lei. de calitatea l-a. Indicele de calita- a ne glija t calitatea, in tro d u d n d
importante şi în direcţia ridicării rărirea puieţilor pe strat Or, este Pentru mărirea debitului de apă ne­ te pe 11 luni a tost înd eplinit In- chiar p rin tre produsele de calitatea
continue a productivităţii păduri­ bine cunoscut că rărirea puieţilor cesară localităţilor din Valea Jiului, tegral la ciorapi din relon şj a tost a l-a, cio rap i de calitatea a il-a .
depăşif ctt 0,5 la sută şi 0,9 lu
lor. Aceste sarcini constau în îm­ pe strat la începutul sezonului de se construieşte o nouă conductă de sută la ciorapi din bumbac 51 res- tn lr-o adunare generală din luna
Iunie,
,
com uniştii din
res­
sec(ia
pădurirea a 400 000 ha., din care vegetaţie duce la creşterea lor mai eductiunc. In noile cartiere de lo ­ pectiv tricotate Lu Ici de bine se pec/ivrt au analizai şi com bătut
50.000 ha cu specii repede cres­ devreme, la reducerea lucrărilor cuinţe din regiune au fost construi­ pr>- m lă situaţia şi tn prim ele 20
te şi asfaltate peste 23.000 m.p. de telu l c i de a proceda D indu-şi
cătoare, în regenerarea pe caic de completare a culturilor străzi si trotuare, iar încă 36 loca­ de zl'e ale lu n ii decembrie. seama de greşeala ei, care producea
naturală a pădurilor, în consolida­ Pentru creşterea continuă a lităţi rurale au fost electrificate. S ini succese determ inate de a- g re u liiii ţ i a lto r s e d ii, Rahla Să-
rea împăduririlor, în extinderea pe productivităţii pădurilor, întreprin­ Oltenia, care pînă In 1944 avea tenlia fiecărui m uncitor, de preocu­ Itşlean a În c e p .I sd muncească cu
scară largă a mecanizării lucrări­ derile forestiere din regiunea noa­ foarte puţine drum uri modernizate, parea conducerii fa b ricii pentru a mai m ult sp irit de răspundere.
aplica integral prevederile planului
lor etc. stră au luat măsuri eficiente In este străbătută acum de peste 460 M.T.O., In vederea fm b u n ă lă /ir/i Problema c a lită ţii a sloi şl In
Pornind de la importanta şi toamna acestui an, de pilda, la km dc artere asfaltate, printre care producţiei, fncă de la începutul ri­ atenfia com uniştilor de la secţia
complexitatea acestor sarcini, în­ Cugir a fost creată o pepinieră acelea dintre localităţile Balş— Craio- nu lu i s-a acordat atenţie recepfio- vopsilorie. In urma unei analize
Craiova— Tg.
Jiu,
va— Tr. Severin,
treprinderile forestiere din regiu­ centrală de peste 40 ha, care va Craiova— Bechct etc. M ii de kilom e­ n ă ril m a te riilo r prime. Aceasta, elecluule in luna august, IntrucU
nea noastră — una din cele mai deservi cu material de împăduri­ tri de şosele au fost pietruite. precum şi analizele de laborator, sc manifestau dclicien(c adunarea
generală u recomandat conducerii
unde se elcctuează diverse încer­
bogate în păduri — îndrumate de re din foioase şi p in I.F. Orăştie secţiei ca u ju lo rii dc m aiştri să u r­
şi I.F. Sebeş. Pepiniere centrale Mai mult de 21.000 de case noi au cări lizico-m ccanice, a daf posi'bi-
organizaţiile de partid, au depus fost construite în satele regiunii Su­ titatc te x tiliş tilo r de a nu in tro du­ mărească şl m odul cum se pre/xi-
eforturi susţinute pentru ridicarea asemănătoare cu aceea din Cugir ceava. In anii şcsenalului. In multe ce fn procesul dc producţie mate­ rd vopselele, iar operaţiunea de
productivităţii pădurilor. se vor crea în lunile care urmea­ comune, cum sînt Roma, Săveni, r ii piim e necorespunzătoaie. călcare a cio ra p ilo r să se iacă co­
ză la Dobra şi Haţeg. Pentru asi­ respunzător. Rlicienfa m ăsurii luate
Rezultatele sînt mulţumitoare Vfăsineşti etc., fiecare a treia casă U neori vop situl cio ra p ilo r nu se
In anul 1%3 s-au executat lucrări gurarea realizării planului de îm ­ este nouă sau reconstruită. făcea In cele mai b u m co n d itiu n i s-a li) ' repede sim fila . De atunci
pădurire terenurile unde exploa­ vop situl cio ra p ilo r se lace cores­
de împădurire pe o suprafaţă de tarea masei lemnoase s-a termi­ In noile cartiere ce se ridică In Şl sc produceau zebtâri. Aceasta punzător, KJf rebuturile au lost
circa 4 900 ha, din care 2 200 ha mai ales din cam a u le ie til tric o ­ ev/iaie.
nat au fost curăţate Suprafeţele oraşele regiunii laşi s-au mutat anul tului. Acum, tn urma m âsurlloi
în teren neproductiv, planul anual goale, rămase de pe urma unor acesta încă 1 200 de familii. luate, de la m aşinile circulare ş\ M ăsurile luate de organiza­
realizîndu-se în perioada optimă ţiile de bază — spunea tovarăşa
exploatări mai vechi, au fost îm ­ Kctl, cio ra p ii cc merg la vopsit, se
de lucru (martie— iunie). Aceasta pădurite. Aşadar, în anul 1964, 1 sorfeazd cu mare grijă. A lte o ri, in Elena A lbu, secretara co m ite tu lu i
a permis prinderea mai bună a I tim pu l vo p situ lu i se Inttm pla cu de ' i i nu co n trib u it la ridicarea
puieţilor. In afară de împăduriri, urmează să fie împădurite supra­ cio ra p ii din relon să lie agălafi şl - n ive lu lu i dc conştiinţă al m unci­
feţele rămase de pe urma tăierilor fir. mj. -ostul dsGOUESPlBEHTL- to rilo r. S ini secţii ca de pildă sec-
pe o suprafaţă de 1.217 ha s-au curente. astfel se rebulau. tnceptnd din iia Încheiat (laza cusut ciorapi de
executat lucrări de ajutorare a re­ p rim ul trim estru al anului 1963, ar- bumbac}, unde se lucrează cu un
licolele din relon se ambalează In
generării naturale. In scopul con­ Dc asemenea, s-a trecut pe sca­ U R I C A N I saci şi se vopsesc asttel. Lu Ic i se indice mediu de cantate de 99,8
solidării împăduririlor terminate în ră mare la exploatarea arborete-
lui degradai, la plantarea în locul procedează şi cu scuturile dc bum ­ h sulă, lată de 96 la 6ulă p la n ifi­
anii trecuţi, pe circa 15 200 ha bac m etcerizal, care iau de la vop- ca I. Acestea ţoale dovedesc că
s-au efectuat lucrări de îngrijire acestuia a soeciilor reoede cres­ tate cu utilajele necesare folosirii
cătoare Lucrătorii ocoalelor sil­ 25.000 tone de cărbune peste plan în bune conditiuni a perforajului silo ric dru m ul m aşinilor de de­ marca fa b ricii noastre a devenit
a acestora.
vice din Teiuş, Sebeş, Haţeg, C o­ umed. pănat. pentru lo t mal m u lfi m uncilorI o
Pentru ridicarea valorii viitoa­ In 1963 la b ricti i-au lost repar­
bra şi Hunedoara au înlocuit pe GHEORGHE M IH AI.AC H D chestiune de onoare.
relor arborele şi sporirea produc­ suprafeţe întinse gorunul şi fagul M inerii sectorului 1 de la E. M. oţim şi lucrătorii sectorului electro­ tizate numeroase maşini moderne. A. OARGA |
tivităţii pădurilor, în cursul acestui Uneam şi-an organizai in acest an mecanic, printre care Gheorghe Hor- Inginer __________________ •
de clasa a IV-a şi a V-a, cu pinul
ari s-au executat împăduriri cu care, faţă de aceste specii, va rea­ mai bine munca, au folosit mai bine cea. Constantin Ene, Gheorghe Nl-
specii de mare valoare economică maşinile şi utilaje c. Preocupaţi dc chitelea şi alţii, care au asigurat Du­ La club
liza o productivitate mai ridicată Succesul electricienilor
şi repede crescătoare pe o supra­ cu circa 5 m.c. pe an şi pe hec­ sporirea continuă a productivităţii na funcţionare a utilajelor şi m ij­ activitate bogată
faţă de peste 4.100 ha Molidul, tar. muncii si reducerea preţului de cost. loacelor de transport. Colectivul termocentralei de la adusă la îndeplinirea planului îna­
specie de mare productivitate, a întreprinderile forestiere s-au ei au extins iniţiativa brigăzii lui Un ajutor preţios in muncă au p ri­ Jn flecare scară la clubul minorilor uzina siderurgica „Victoria" din Co­ inte de termen loan Magheruşan,
fost împădurit pe o suprafaţă de preocupat să asigure în vederea Stancu Tcodorescu dc a extrage o mit m inerii din partea cadrelor teh­ clin Uricani se desfăşoară o vie ac­ lan, prinlr-o exploatare ra[ională a mecanic principal la lurbogenerator,
1.490 ha, pinul pe 1 901 ha, lari- pregătirii materialului de împădu­ fişie frontală in toată lungimea aba­ nice. Maiştri cum sînt Alexandru Ma- tivitate. Aici, minerii sc Intîlnesc tn agregatelor şi la parametrii nomi­ Gheorghe Moţ, mecanic principal
cele pe 5 î 2 ha etc, iar de-a lun­ rire necesar campaniilor viitoare, tajului cameră fără armaic supli­ tei, Miluţă Rugină, Octavian Cosich jurul meselor de şah şi remt, sau ci­ nali, a reuşit sa îndeplinească pla­ şi alţii
gul apelor curgătoare şi drumu­ circa 4 000 kg seminţe. Tot în mentară. Printre brigăzile dc mineri şi alţii, nu şi-au precupeţii etorturile tesc cartea preferată în sala de lec­ nul de producţie pe trimestrul IV T R A IA N H O R V A T H
rilor au fost plantaţi 5.000 bucăţi care, aplieind iniţiativa şi-au depăşii pentru a îndruma cu /competentă bri­ în z;i u op 24 decembrie
acest scop, în pepiniere, dăunători tură a bibliotecii. In cadrul clubului responsabilul subredacţiel
de plopi repede crescători. cu regularitate sarcinile de plan. se găzile dc mineri In organizarea lu­ Se evidenţiază prin contribuţia
ca: paraziţii vegetali, insectele din funcţionează şi numeroase cercuri voluntare dc la U.V. Căîan
Succesele dobîndite pînă acum solul pepinierelor, gîndacii de numără cele conduse de Gheoraiie crului şi aplicarea noilor metode dc irecveniate cu regularitate de tineri
sînt o urmare a preocupării colec­ scoarţă, omizile de folieîoare etc Mişchie, A urel Drăqh‘'-i şi alteie A s/j lucru. AsV.gl, minetiv .sectorului 1 şi vîrslnlci. Printre aceste cercuri se
tivelor ocoalelor silvice pentru fo­ au fost stîrpiti pe o suprafaţă de se face că de la începutul anului mt au reuşit ca pe Ungă depăşirea pla­ numără cele de muzică pentru adulţi T E L E G R A M A
losirea mai raţională ă utilajelor 200 ha., iar în arborele pe 13 500 nerii sectorului I au extras pes'c pre­ nului la extracţia de cărbune. să Sl copii, cercurile de radioama’orl şi
şi organizarea mai judicioasă a hectare. vederile planului mai mult de 25.003 reducă si consumul la lemnul de foloamalori. precum şl cel dc croi-
tim pului de muncă. Operaţiile de tone rle cărbun*» mină cu 1 m.c. pe 1000 tone cărbune toiic, frecventat de gospodinele din Tovarăşului MAO TZE-DUN
Eficacitatea lucrărilor de împă­
desfundare a solului, cultura în durire depinde în mare măsură La obţinerea acestui rezultat au extras, iar (a cherestea cu 1.5 m.c. Urieant Preşedintele Comitetului Central
pepiniere, întreţinerea şi scoaterea şi de sectoarele de exploatare. contribuit si minerii din briaada tut pe 1000 de tone cărbune e\tr;is. O activitate Intensă desfăşoară for­
puieţilor, s-au executat cu ajuto­ Mafiei Stan care au executat lucrări VICTOR C ÎR C îU M ARU al Partidului Comunist Chinez
Atît timp cît din suprafeţele cu­ maţiile artistice ale clubului. De cu-
rul mecanismelor. de pregătire de bună calitate, pre­ miner P E K I N
prinse în planul de împădurire nu rlnd artiştii amatori au prezentat In
In producerea materialului de faţa minerilor din Urtcant un reuşit Cu prilejul celei de a 70-a aniversări a zilei dvs. de naştere, vă trimit,
sînt evacuate toate materialele Sesiune tehnico—ştiinţrfîcă
împădurire cele mai bune rezul­ program artistic. Cu ncest prilej în numele Comitetului Central al P artidului Muncitoresc Romln, al Consi­
tate le-au obţinui colectivele lemnoase exploatate, arboretele
şl-au dat concursul taraful şl orches­ liului de Stat, al Guvernului R epublicii Populare Romine şi al meu per­
ocoalelor din Petroşani, Dobra, nu poate fi plantat. Prin urmare, < omtsm tmin-?rl!or si tehnicienilor. tehnicieni şi Ingineri participanţi
tra de muzică uşoară, precum şi sonal. un căMnros salut tovărăşesc şi cele mai cordiale felicitări.
Sebeş, Cugir şi Gcoagiu Ocolul sectoarele de exploatare vor tre­ Îndrumată de comitetul sindicatului, sesiune. In discuţiile purtate, vorbito­ soliştii vocali Margareta ispas, Eli- Partidul nostru şi întregul popor romln se bucură din toată inima de
silvic din Geoagiu a realizat la bui să termine înainte de perioa­ cu prijînul conducerii exploatării, o rii printre care minerii Mihai C-hirilâ sabeta Eremios, Kaly Voscul, la- succesele eroicului popor chinez, care sub Încercata conducere a Parti­
culturile din butaşi de plopi o organizat dc ciirînd o sesiune teh- cob Maxim. Eva OrdOg şi loan Nă- dului Comunist Chinez, in frunte cu dvs., eminent m ilitant pentru cauza
plantaţie în pepinieră do plante da optimă de împădurire, curăţa­ nico-şliinl'licâ cu lena: „Combaterea loan Ileş şi alţii, au -.cos tn eviden­ sălcanu. care au fost îndelung aplau­ comunismului, n Înfăptuit revoluţia populară şi a obţinut realizări de sca­
mamă şi butaşi cu rădăcina pen­ rea tuturor suprafeţelor de masă prafului In minele rle cărbuni". In tă avantajele aplicării pcrlorajului daţi de publicul spectator. Cu vii mă tn oj>era măreaţă de construire a socialismului In patria sa.
tru producerea puieţilor de talie lemnoasă cadrul sesiunii inginerul Kelom-m umed, cerînd ca cl să fie cit mai cu- aplauze au fost răsplătiţi şi membrii Vă urăm, tovarăşe Mao Tze-Dun. ani muîli de viaţă, deplină sănătate
mare. Experienţa dobîndilă de mun­ Zoîtan — locţiitorul şefului sectoru­ riud aplicai tn producţie. formaţiei de dansuri, lormaţie care şi noi succese In activitatea dvs. şi a Întregului partid, consacrată Înflo­
Cu toate acestea, rezultatele ob­ citorii sectorului silvic al întreprin­ lui de investiţii — a prezentat rele Rezultatele sesiunii tehnico-şttinli- şi-a făcut debutul cu prilejul acestui ririi Republicii Populare Chineze, sp re binele cauzei socialismului şi a
ţinute de ocoalele silvice din Si- derii forestiere din regiunea noa­ râtul „N’ontăti tehnice cu privire U spectacol, In fel ca şi momentele va­ păcii.
ineria. Baia de Cnş, Lupeni şi Al captarea prafului pe calo uscată s» fice s-au tăcut deja 6lmlite. In u lti­ sele prezentate tle 1. Ivanov, Gh.
ba lulia nu sînt pe măsura posi­ stră va fi extinsă. Lucrătorii din umedă în minele rle cărbuni". tn mele zile perforajul umed s-a extins Dorofte si I. Ionescu. Prim secretar al Comitetului Central
bilităţilor Colectivele ocoalelor ocoalele silvice sînt hotarîţi să care au fost prezentate diferite me­ la toate locurile de muncă orizon­ II.IE 1RINA al Partidului Muncitoresc Roinîn
silvice din Simeria şi Baia de Criş caute şi să aplice în producţie tode de captare a prafului rezultai tale, brigăzile do mineri fiind do­ tuncţionară GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ
nu s-au preocupat suficient de cele mai adecvate masuri pentru de la executarea găurilor de mină.
fertilizarea solului în pepiniere, creşterea continuă a productivi­ In cadrul sesiunii a mai lost pre­
tăţii pădurilor noastre, să-şi inten­
de executarea la timp a culturilor, zentai referatul „Silicoza şî preveni­ Institutul de mine din
sifice eforturile pentru obţinerea
do întreţinerea lor. Din această rea r i “ , Expunereo făcută de d;
unor rezultate mai frumoase.
cauză s-au obţinut rezultate slabe Paraschiva Fondătiire^Ymi a fost Inso­
!O A N IRÎMIE cv a regimului nostru
în producerea materialului de îm ­ lită de planşe şi proiecţii de dia-
inginer şet cu probleme
pădurire. Ocoalele silvice dm Lu de silvicultură la D.R.E.F. îilmc, urmărite cu mult interes de
...Era un început de toamnă In electrotehnică cu secţia de specia- ansam blul dc e d ific ii al in s lilu lu lu t tatea sluden(ilot, de munca de cer­
peni şi Alba lulia au dat pentru Hunedoara Dcvş cei peste 200 mineri şefi de brigadă. nostru, care concentrează fnvăfă- cetare pe care o desfăşoară in
Valea Jiu lui, la Petroşani, au lost lila le elcciro-m ccanică m inieră
deschise pentru IHi m ir.enlor şi a D atorită s p rijin u lu i permanent tn in iu l .superior m inier din fa/a cercurile ş /iin lilice sfudenfeşfi, răs­
ce lo rla lţi oameni ai m uncii po rţile acordai de partid şi guvern, In s ti­ noashă. plătind p rin aceasta g rija de care
Toate co n d iţiile create sini lolo-
Reparaţiile la utilajul agricol trebuia urgentate! In stitu tu lu i dc mine. Alunei. in tutul dc nune din Petroşani a de­ site din plin de către studenţii sc bucură din partea p a rtid u lu i şi
guvernului.
venit o im portantă in s lilu fie dc In-
loumna anului 1943, p rim ii lin c ti.
care uveau să devină mai tirziu vă(ăm int superior care asigură pre­ in stitu tu lu i care se străduiesc să V. DRAGAM
4 pluguri, 2 semănători pentru pă- cote se desfăşoară înlr-un ritm nc- ingineri m ineri, şi-au începui cursu­ gătirea viito a re lo r cadre de in g i­ lie b înălţim ea cerinţelor. Acest Si M CIOCÎRLIE,
Numai lucrări de caiitate îoase, 3 semănători pentru porumb salislăcălor. Pină acum, aici nu s-a rile tn tr-o clădire veche de lingă neri m ineri, topograli, preparatori lucru 11 dovedesc rezultatele bune student! anul V — Institutul
şi o grapa cu discuri Bune rezultate reparat nici măcar unul din cclc 7 p îriu l M aleiu. şi c/cclro-m ecanici m inieri, ta n i­ obţinute la învăţătură de m a jo ri­ de mine din Petroşani
In această perioadă la gospodăria
la reparaţii obţin, mai ales. mecani­ tractoare planificate De asemenea, din Nou in liiiU a t, In s ln u lu l consiitu- velul celor mai exigente cerinţe.
agricolă de stat din Sinlămăria Or 'W & m
zatorii din cchij)cle conduse de loan 5 pluguri s-au reparat numai 2, iar iu una din tlo rile socialism ului ce Cei aproape I 500 dc slu d e n li În­
îea se lucrează intens la repararea
Nistor şi loan Cadar. Comisia de re la scmănălorilc pentru păioase şi răsăreau in i nlrcagu tară, rcllecla scrişi la cursurile de zi şi serale,
tractoarelor şi maşinilor agricole.
ccplie o reparaţiilor verifică minu- porumb abia s-a începui. g rija p a rtid u lu i penhu lotm aiea de care frecventează în prezent cele
Pînă la 25 decembrie, ca urmare a noi cadre de specialişti, necesare două la cultă ii, Işi desfăşoară a cti­
lios felul cum acestea sînt efectuate Acest lucru se dai creşte slabei o r­
bunei organizări a muncii, au fost in du striei noastre carbonilete, in vitatea in c lă d iri noi, cu săli spa­
In scopul de 11 se realiza numai lu ­ ganizări a muncii în atelierele de
reparate 2 tractoare din cele 5 plină dezvoltare. ţioase, pentru cursuri şi seminar ii
crări de bună calitate. reparaţii, insuficientei îndrumări a
planificate, iar altele trei se eilă in ­ — La începui In stitu tu l avea o cu laboratoare şi săli dc desen mo­
activităţii. Dacă tovarăşii din condu­
tr-un stadiu avansat de lucru. Pa­ singură facultate cu o singură sec- derne, cu o bibliotecă ce numără
In riîm nesaflisfâcăter cerea gospodăriei, (director Iov.
ralel cu aceasta aici se desfăşoară cu f/c dc specialitate — spune un m ii dc volum e, cu cămine, can­
Gheorghe Diaconescu) ar manifesta
succes şi reparaţiile la celelalte ma­ La gosjrodăria agricolă de stal d ir mai multă grijă faţă de această pro­ lost student care îşi începuse stu­ tine ele.
şini şi unelte agricole. Drept rezul­ Mintia, acţiunea de reparare a trac­ denţia tn vremea aceea N um ărul Un număr marc de profesori,
blemă, lucrările de reparaţie la u ti­
tat, lot pînă ieri, au fost reparate toarelor, maşinilor şî uneltelor agri lajul agricol ar putea să sc desfă­ mic de studenti (sub 200) se bu­ conferenţiari, şeii de lucrări şi asis­
curau insă de g rijă şi afcn//e ; tenţi asigură predarea la un nivel
şoare in mai bune conditiuni, să se
aveau la dispoziţie săli de cursuri înalt a cursurilor şi însuşirea te­
încadreze In grafic.
şi sem inalii, laboratoare şi o b i­ meinică a cunoştinţelor necesare
Se cere o muncă mai bliotecă, natural, ca la orice înce­ viitorilor ingineri.
pui. Cadrele didactice, deşi puţine Pentru completarea şi aprofunda
t e m e i n i c o r g a n i z a t e b număr, nu precupeţeau nici un rea cunoştinţelor biblioteca pune
d o r i pentru a da studenţilor cu­ ta dispoziţia studenţilor peste
Sub nivelul posibilităţilor se des­
noştinţe lememice. 92 000 dc volum e dc literatură teh
făşoară reparaţiile şi la gospodăria ..T im p u l a trecui In s titu tu l s-a nico-ştiin(ifică, ideologică şi bele­
agricolă de stal din Alba lulia Pînă dezvoltat an de an. A lost dală In tristică. pcsle 250 co/ccfit a:\uale de
la ora actuală aici nu s-au început folosinfă noua clădire impunătoare teviste, caiete dc In o va ţii şi In­
încă lucrările de reparaţie ta cele 9 a in stitu tu lu i. N um ărul studenţilor stru cţiu n i pentru folosirea unor
tractoare planificate. M ult in u:mă m ineri a crescut, iar din anul aparate şi ulilaje.
5-a rămss şi cu reparatul semănăto­ 1956, prin comasarea cu In stitu tu l
S au Îm bunătăţii substanţial şi
rilor, cultivatoarelor şi uiilajelor dc mine din Bucureşti,, a devenit
co n d iţiile sociale Aproape 70 Ic
pentru irigări O asemenea rămînerc un icu l institu t din fora pentru pre­ sulă din to ta lu l studenţilor primesc
Î11 urmă se dalorcşte In primul rind gătirea spe cialiştilor m ineri
burse, iar num ărul celor cc lo­
faptului că aici munca nu este bine Din toamr,a anului \948 s-au cuiesc In cămine ajunge la aproa
organizată, astfel ca toate lucrările scurs mai bine de 15 ani In pre­ pe 1 000, de aproape 10 o ri mai
să poată fi executate la timp şi de zent In s titu tu l nostru arc două la m ult deci! la Inliinfa rea in s titu ­
calitate. Deşi existe lorle suficiente cu tiă ti şi patru scc(ii dc speciali­ tului. In prim ul trim estru al anului
Reparaţiile la tractoare, m aşini 5» unelte agricole solicită m ultă aten­ tate Facultatea de mine cu sec­ v iito r va începe construcţia unui
ţie din partea m ecanizatorilor. care ar putea face fală planului de
ţ iile : exploatări miniere, topogra- nou cămin studenţesc cu o capa­
In lo lo g ra lle : S trungarii Gh. Giorgeanu, V aier Ftancisc şi l, Hol- reparaţii, acestea nu pot lucra din lie m inieră, prepararea m inereuri­ citate de 400 locuri. Clădirea mo­
ţlng er de la S.M.T. M iercurea, contul!Indu-se asupra lu cră rilo r execu­ plin din lipsa unor spaţii corespun­ lor şl a cărbunelui şi facultatea de dernă a noului cămin va întregi
tate la coroana unei roţi dinţale de b un tractor. zătoare. Laboratorul Institutului.