Page 86 - 1963-12
P. 86
Pag. î Dramul socialismului Nr. 2793
<rr ŢpawagfTT--- ~
In oraşul ceferiştilor - A © IE N © Â
Cine nu cunoaşte ca locuitorii TR O ŞAN I: Electra — cinem ato- întreprinderea montaje Bucureşti
oraşului Simeria sînt în majori <H(icLi(% gtQ lul „Republica"-! La v iis ia
tatea lor ceferişti! Ei îşi desfă dragostei — cinem alogralul „7 şantierul Işalniţa—Craiova
şoară activitatea la depoul de lo 27 DECEMBRIE 1963
N o i e m b r i e A L B A IU L IA : Strici
comotive, la revizia de vagoane, PROGRAMUL 1: 5.95 Concert de secret — cin em atogialul „V ic to A raGA JD A ZĂ D E U R G EN Ţ Ă
la staţia C.F.R, şi la Atelierele dimineaţă; G.95 Muzică interpre ria "! Bulonul regelui — cinema-
de reparat material rulant. Fie tată de fanfară; 6,30 Emisiunea lo gra fu l „23 A u g u s t S E B E Ş : muncitori calificaţi şi personal tehnic după
care vorbeşte cu mîndrie de gri pentru sale; 6,40 Jocuri populare; V irsta dragostei — cinem alogra
ja partidului şi a statului nostru 7,10 M elodii populare; 7,30 Sfatul lu l „P rogresul"; Povestea panto- cum urmează:
pentru crearea unor condiţii de medicului; 7,45 Salut voios do lio ru lu i de aur — cinem alogralul — ingineri mecanici;
muncă şi de viaţă din re în ce pionier; 8,00 Sumarul presei cen „Sebeş"; ORĂŞTIE: D racul şl
mai bune. Aici s-nu construit 4 trale; 8,06 Muzică populară; 9,31 cele 10 porunci — cinem atogra — m aiştri m antori— Jevari;
blocuri cu zeci dc apartamente, Formalii de muzică u>oară; 10,29 fu l „P atria " , C ăpitanii lagunei — m aiştri rrontorJ—mecanici;
care au la parter magazine mo M elodii de estradă? 11,05 Muzică albastre — cinem alogralul „F la
derne, o fabrică de pline, un *• T ;. W din operele interpretată de soiisti căra , HAŢEG : Fecioara — ci — tehnicieni construcţii montaje şi afaşamente;
complex de deservire aparţinînd şi orchestre ale teatrelor muzicale ne nvjlogr u Iu l „P op ular"/ BRAD: — tehnicieni norm aiori;
cooperaţiei meşteşugăreşti şi ■- din Iară; 11,52 Radiorcporlăj; 12,25 Oameni de alaceti — clnem ato-
multe altele. Toate acestea ne în Din creaţia compozitorilor noştri g ra lu l „ Steaua roşie"t LO NEA: — m ontori mecanici — dieselişfi— c o m p re s o rii;
deamnă să muncim cu şi mai de muzică uşoară; 14,00 Muzică A dorabile şi mincinoase — cine- — lăcătuşi je va rij
mult entuziasm la locurile noas s . 8 - i populară; 15,00 Valsuri din opere m alogralul „ M in e ru l"i TEIUŞ:
tre de activitate. te? 15.30 Dansuri de estradă; 16,00 ' Rocco şl fra fii săi — scria /— // — sudori autogenl de înaltă calificare.
DUMITRU ZUBA „Tineret, mîndria tării" — emisiu — cinem alogralul ' „V ic to ria "i Se asigură salarizare corespunzătoare— munca
lăcătuş la revizia dc vagoane 7.LATNA: Cartoucha — c/nema-
ne de cintece; 16,15 Vorbeşte M os
Simeria togrQlul „M u n c ito ru l’ , IL IA : Fes în acord şi cortdîjiuni bune de cazare.
cova; 16,45 Orchestre de muzică
tiv a l Chaplin — cinem alograliU
populară din diferite regiuni ale Solicitanta se vor adresa fa sediul şantierului
„L u m in a "; APO LDUL DE SUS:
instructaje tării; 17,30 In slujba patriei; 18,00 A ugust"; C Ă L A N : Tinerefen „23 din incinta Combinatului chimic Işalnîja— Craiova,
—
Fecioara
cin em alogralul
Muzică uşoară cerută dc ascultă
lui
pe teme zootehnice -ii® m tori; 18.30 Program muzical pen M aialiovsch l — cinem alogralul serviciul plan şi organizarea muncii.
tru evidenţiaţi în-întrecerea socia
„ I.C.S.H.".
Din iniţiativa consiliului agricol ’u- listă; 19,00 Jurnalul satelor; 19,30
raional Sebeş, la gospodăria agri Universitatea tehnică rarii3; 19,45
cola colectivă din Cilmc s-au des Cintă formaţia de muzică uşoară (BuLeliii .
făşurat instructaje cu brigadierii şi gsglip p * condusă de Enrico Pancioltî; 20.10
colectiviştii care lucrează in secto ■r Cînlecc din folclorul nou, cerute meteâ-fălăfŢie
rul zootehnic pe tema creşterii ani IKPr _ 1 1 de ascultători; 20,30 Noapte bună
malelor şi a în g rijirii Ier po timpul copii: „Steluţa"; 21,00 Literatura PENTRU 24 OF ORE
iernii. romînă pesle hotare; 21,45 Părinţi Vreme uestabilă. Cerul mai mult
Ia aceste cursuri, au fost in şi c3piî; 22 48 Muzică rle dans.
noros. Vor cădea precipitaţii sub
struiţi timp de cltc 3 zile bri Buleline dc ştiri şi radiojurnale: formă rle ninsoare şi lapovilă şi
gadierii zootehnici din G.A.C. şi cile m 5,00; 6,00; 7,09; 11,00; 13,00; 17,00; în sur! sub formă de ploaie. Vîntul
două serii de în g rijito ri de animale. 20.00; 22,00; 23,52 (programul I)
va s"fia notrivit ou intensificări tem
10,00; 12,00; 14,00; 16,00; lB.00; porare în sectorul sudic. Tempe
21,30; 23,00; 0,52 (programul II).
Haina albă (le put a zăpe ratura in creştere, ziua va fi cu
In hrana animalelor— furaje zilor u dăruit peişujclor o noua ( prinsă intre .0 şi H~6 grade, noap
tea între —2 şi —8 grade. Dimi
şi neasemuită frumuseţe...
Este un prilej dc bucurie neaţa şl seara ceaţă.
m uncii, anvi-
pentru oamenii
îndestulătoare, dar şi de calitate tori de excursii care in tim 27 DECEMBRIE 1963 PENTRU URMĂTOARELE
D E V A : Tudot — scrin l— ff 3 ZILE
pul lor liber cutreieră Inim oa Vreme schimbătoare favorabila
— cinemalogralul „Patria") O ii.
Colectiviştii clin Galtiu, raionul ri ei s-a preocupat ca pe lingă asigu sele locuri ale regiunii noashe. asta d/ogoste? cinemalorjralul precipitaţiilor sub formă de lapo-
Alba delm In prezent un electiv de rarea animalelor cu furaje in can'.i- In fotografie: Iarnă pe Vu- /,Arla"; SIMERIA: Colegii — ci- vilă şi ninsoare şi cu temperatura
370 capete bovine, 154 porcine şi tăii îndestulătoare, să creeze aces Ic j Jielttlui. mai mult staţionară.
peste 570 ovine. Pentru a asigura ani tora şi condiţii rle cazare corespun nematogrulul „M u n c ito ru l" ; PE
malelor in perioada de slabulape o zătoare In acest scop gospodăria
bază furajeră Îndestulătoare, varia dispune do 5 grajduri, fiecare avind SURPRIZELOR —
tă şi consistentă, consiliul de condu o oapacilale de 60 capete. Proble
cere al gospodăriei colective, sub în ma apei a fost rezolvată la toate C U C U T E l i
drumarea comitetului de partid s-a în grajdurile. La ferme există în g riji Cu compefenfă şi răspundere
g rijit încă din primăvară dc cu lti tori permanenţi care sini retribuit)
varea miei suprafele corespunzăloa- pe baza producţiilor obţinute. Ca ur w
re cu plante de nulret. Aceasta a mare, starea generală de iivlretinere O & i T ţ U B R f E sn* H
permis colectiviştilor ca la data de a animalelor este bună. deşi ea d i Au trecut moi bine de 6 ani de pronumele celui citat, locul şi dat-j primit de Ia membri comitetului exe
1 decembrie a c., sa «aibă asigurate feră de la o categorie la alta. De a- cind au fost Instituite comisiile de clnd trebuie să se prezinte in fata cutiv si anume de la iov. Bârna
peste 292 tone finiiri. din care 117 semenea, procentul de fecunditate şi împăciuire de pe lingă comitetele Ioan, Anca Dumitru. Tudoroiu loan,
tone (inuri de trifoi şi lucerna, 70.1 gestalie este de 00 la sută, iar cui executive ale sfaturilor populare co comisiei de împăciuire si motivul cere au asistat la unele şedinţe şi ■ J P rik j 1c a ofen cadouri celor drag/
tone grosiere 150 tone siloz şi 113 de natalitate dc peste 70 la sută. munale şi orăşeneşti. Comisiile de pentru care este chemat. Termenele, •au dat îndrumări.
tone concentrate. Pe baza condiţiilor de îng rijire şi împăciuire stnt deosebit de im por Li comisia noastră, se stabilesc în Desfăşurind o muncă bine organi W C ' < A e ţiu ttu i
hrănire create, ar trebui ca şi pro-
Atenţia principală a conducerii tante, deoarece ele îndeplinesc un zată, comisia de împăciuire a rezol
duotiile obţinute de la animale să fie asa fol ca de la primirea chemării V
gospodăriei a (ost îndreptată spre rol educativ |n rezolvarea unor li vat In anul 1963 un număr de 138
folosirea chibzuită a furajelor exis ridicate. Despre acest lucru trebuie in faţa comisiei si pină în ziua f i
n e n lp tt
tente. Astfel, avind In vedere nnmâ să arătăm insă ca la laple s-a rea tigii intre cetăţeni si au menirea rle xată pentru prezentarea părţilor, să cazuri, dintre oare 81 au fost solu- - f a f n m a d e _. i m m. a If r \ l • _ - ~ * *
JLi
rul mare de animale pe care il are lizat ou aproximativ 800 litri pe cap a lichida infracţiunile ce prezintă un ţionale prin Împăcare.
de vacă furajată mai putui faţă de pericol social redus.
gospodăria, au fost luate măsuri pen Din aoeastă situaţie rezultă câ co
prevederile planului.
tru a face economie rle furaje şi a Pe linia sarcinilor oe-1 revin, co misia de împăciuire de pe lingă Co*
înlătura risipa Pe această linie s-a O cauză principală a obţinerii de misia de Împăciuire de pe lingă co Din activitatea unei miletul executiv al Sfatului popular
urmărit in primul rind prelungirea producţii scăzute la laple constă in mitetul executiv al Sfatului popular comisii da îm păciuire comunal Aninoasa Isi îndeplineşte
în toamnă cit urai mult a păşunatu- iaptn] că silozul ce se adminisireu- din Aninoasa, a desfăşurat o rodnică a & d ? , u c  € 0 f* tttit, < d c %
ză in hrana animalelor nu este de in nwire măsură sarcina ei educativă
lui animalelor pe terenurile elibera activitate. In primul rînd comitelui
calitate corespunzătoare Spre exem asupra cetăţenilor delerminîndu-l să
te ce au fost cultivate cu porumb, executiv a respectat prevederile le
plu, la ferma de va d de la Galtiu nu fie un interval mai scurt de 3 respecte legile statului nostru demo-
legume etc. In acest sens bovinele gale In ceea ce priveşte componenţa
an fost scoase la păşune pînă la 20 datorită faptului că umplerea unei zile. In general, InLr-o şedinţă a oo- cral-jKjpular, buna convieţuire Intre
noiembrie, eeonomisindu-se importan gropi de siloz a durat circa 3 suptă- comisiei de Împăciuire. Toii membrii misiei, discutăm 4— 5 cazuri. locuitori.
mini, silozul astfel obţinui a fost de comisiei sînt deputaţi, cunoscuţi ca
te cantităţi de furaje De asemenea, Comisia de împăciuire, ajutată do
slabă calitate. Pe lingă lipsurile sem oameni cinstiţi şi stimaţi de locui M em brii comisiei studiază fiecare
au fost luate măsuri ca si cele peste comitetul executiv , a constatat că
5"0 oi să fie scoase zilnic la păşune nalate. conducerea gospodăriei nu se tori. Pentru a cunoaşte cit mai bine pltngere, iar atunci oind cazul pre
piuă la venirea zăpezii. îngrijeşte ca In hrana animalelor să legile, ei an luat parte la instructaje infracţiunile pentru care se apelează zintă un slud.iu minuţios, comisia
fie administrat silozul de calitate mai la comisia de împăciuire sîivt insul de împăciuire se deplasează Ia fala
Pentru a se înlătura risipa, stogu organizate de Tribunalul popular al tele, ameninţările, etc. si a căutat să le
bună. care nu s-a depreciat. locului spre a constata adevărul.
rile au fost Împrejmuite cu garduri oraşului Petroşani, iar periodic se prevjnă. In acest scop, s-a cerut aju
Pentru o folosire mai bună a fu
de sirmă. In vederea folosirii chib rajelor existente s-a luat măsura de torul deputaţilor. Deputaţii, In ca Cunosclnd astfel temeinic cauzele pltn-
zuite a furajelor, periodic din 15 in a se toca cocenii de porumb. Aceas cretarul sfatului popular comunal, drul adunărilor pe circumscripţii, au geriior, am reuşit să dăm soluţii cit mai
15 zile se înlocmcsc raţii pentru ton Iov. Robert IGnsky le vorbeşte des bune. In ultima vreme am avut gre
ta este o acţiune bună. Rău este că
te categoriile si grupele rle animale pre legalitatea populară. Ca urmare, prelucrat cu cetăţenii regulile de utăţi cu unii tineri. De exemplu, ce
aceşti coceni nu sini depozitaţi după
rle către inginerul gosooduriei. medi s-a îmbunătăţii simţitor activitatea conduită In societatea socialistă. De tăţenii C. I., S. B. şi M S. au insnl-
cul veterinar şi brigadierul zootehnic. tocare intr-o cameră specială, spre a asemenea, In cadrul lectoratului dc I a t-o in public pe tov. S. Ana. Tot
fi preparaţi ou saramură sau melasă. comisiei noastre dc împăciuire. A s t
La alcătuirea acestora se tine seama cultură generală au avut loc expu
Faptul că pesle ei se presară sare fel, pentru fiecare oauză, se fac acum aceşti tineri împreună cu prietenii
de furajele existente in gospodărie înainte de a fi administraţi în raţii, neri asupra respectării legilor statu lor au provocat un soundal la res
şi de necesarul de unităţi nutritive, dosare separate In urma instructa
nu constituie o metodă rle preparare lui nostru aducînd la cunoştinţa taurantul ,,Izvorul Rece". Cu aceştia
al'xiniină digestibilă şi săruri mine menită să contribuie la îmbunătăţi jelor, s-a mărit numărul cauzelor de populaţiei conţinutul infracţiunilor ce
rale pentru fiecare grupă de anima Împăcare şi s-a împuţinat numărul comisia de Împăciuire a discrj.at
rea calităţii nutritive a acestora.
le In parte. intră In competenta comisiei de îm mult şi credem ca ei nu vor mai
La G.A.C. din Galtiu exista posi cauzelor care iau drumul tribunalu păciuire. Pentru scăderea număru
Spre exemplu, ralia pentru vacile bilităţi de a se obţine rezultate mai lui. repeta asemenea abateri.
do lapte este alcătuită d:n 3 kg. fin bune din sectorul zootehnic, deoare La buna desfăşurare a activităţii lui de pilngeri adresate comisiei de In v iilo r comisia noastră de Îm
natural. 2 kg. fin de trifoi. B kg. co ce sînt create si condiţii in acest împăciuire un rol important l-au a- păciuire, sub Îndrumarea directă a
ceni locali, 15 kg. siloz, 2 kg con sens. Pentru aceasta este necesar ou comisiei rle Împăciuire şi-au adus o vut şi adunările cu cetăţenii, orga comitetului executiv, va trebui să
centrate, 200 grame sare şi 120 gra tovarăşii din consiliul de conducere contribuţie preţioasă Iov. Ioan Sor- nizate de către m iliţia din Aninoasa, lupte şi mai mult in vederea educării
me cretă furajeră. Administrarea n al gospodăriei să verifice mai minu* Ic'.n, Nicolae Bulgaro, Măria Brin- cu care ocazie s-au prelucrat o b li maselor precrum şi pentru apărarea
ccstor furaje se face in două tainuri, |îos calitatea furajelor administrate dtiş, Nicolae Ceapă, şi alţii. Dar iată
fiecare îng rijito r nd iclnd furajele ne in hrana animalelor, să urmărească cum muncim noi. gaţiile oelăleneşli privind respecta legalităţii noastre populare
cesare grupei Iui de animale. Ral.ii a po i mai îndeaproape respectarea ra rea legalităţii populare, apărarea o- S1MO IOS1F
economice si echilibrate au Josl în ţiilor întocmite. Se vor putea astfel După ce primim plîngerile de la vntiihtî obştesc, menţinerea or di noi preşedintele comisiei de
tocmite şi pentru celelalte categorii obline produclii de laple mult spo secretarul sfatului popular, stabilim pub'lre, păstrarea curăţeniei in comu împăciuire de pe l ’ ngâ
şi specii de animale. rite. termenul dc soluţionare, iar apoi în nă etc. Comitetul executiv al Sfatului
Consiliul de conducere al gospodă- Ing A. POTOPEA tocmim citaţiile indicind numele şi Deosebit de util a fost sprijinul popular din Aninoasa
Q SCS0 B U l i H O <-— » O C n i ■ •> c agao a tcam pt u m m ^ I c L*ua m D ir.HBffP ■ MU»
Preocupări actuale ale comitetului tra de muzică populară şt soliştii numeroasele probleme ce \ frămlntă
Numai in cursul lunii noiembrie şi
vocali. Asemenea spectacole au mai
piuă in prezent au fost trimişi la
Băiesii.
fost prezentate la Livadia.
raional pentru cultură şi artă Plopi Sintamăria Orlea, clubul fd- sate 105 intelectuali, care au susţi
nut la căminele culturale conferinţe
bricii de conserve etc.
pe teme ştiinţifice, politice, educa
Biroul executiv al comitetului ra
ional pentru cultură şi artă şi-a tive şi din alte domenii sau făcind
propus să analizeze in prezent con parte din brigăzile ştiinţifice.
Problemele ce revin comitetului spre a folosi din plin aceste bogate tărilor cnltural-eduoative zilnice la In urma Îndrumării şi controlului
raional pentru cultură şi artă resurse de pricenure şi iniţiativă? căminul cultural. ţinutul şi calitatea manifestărilor a r efectuat la instituţiile culturale din
sînt numeroase şi variate Fireşte, Membri comitetului pentru cultură Pentru îmbunătăţirea programei tistice prezentate de casa raională raion am constatat că la multe d in
intre acestea o atenţie deosebită Şi artă au fost repartizaţi pe sectoa seminanilor raionale cu cliieo’.orii dc de cultură, îndrumarea metodică din tre a ce st Pa activitatea nu se ridica
trebuie acordată organizării muncii raion, precum si pregătirile ce se
re dc activitate. Unii dintre ei se cămine culturaie şi bibliotecarii, co la nivelul cerinţelor actuale. Nu >e
oultural-educalive de masă, menită fac pentru desfăşurarea celei de-a
ocupa de problemele activităţii cul mitelui pentru cultură şi artă al rloua etape a concursului al V l[-I:;i. organizează acţiuni variate, pe spe
să contribuie la dezvoltarea conştiin raionului s-a orientat înspre ajutorul cific de vîrsle sau pe diverse ca
ţei socialiste a oamenilor mi-ncii. turale de masa, alţii lucrează in ca pe care-1 pot acorda activiştilor Pentru impulsionarea activităţii tegorii de oameni ai muncii. C onţi
Sub îndrumarea comitetului raio drul comisiei pentru răsplndirea culturali cadrele de specialişti din cultural-eduoalive de masă comite
cunoştinţelor cuitural-slimtifice, iar nutul unor manifestări, precum şi
nal dc partid, cu sprijinul efectiv tul pentru cultură si artă a alcăltiif
alţii răspund de îndrumarea mun agricultură. De pildă, In seminarul colective dc activişti culturali cure calitatea acestora lasă încă dc do
al comitetului executiv al sfe'ului cii bibliotecilor şi a cinematografe dc moi sus, tov. Mcdrea Măria a rit. Pentru aceasta ne vom îndrepta
popular raional, Comitetul per tiu lor din raion. prezentat lecţia ' , .Noutăţi şi sarcini s-au deplasat pe teren, dîiul un spri atenţia înspre organizarea unui n u
cultură şi artă al raionului l-lareg aclnale privind dezvoltarea agricul jin concret in organizarea dife ri măr cit mai mare rle schimburi de
si - a îndreptat atenţia in ultimul timp In gralicul şedinţelor de birou turii, organizarea activităţii econo telor acţiuni. Astfel in satul Plopi experienţă la căminele culturale şi
inf'pre organizarea cit mai bună a executiv pentru perioada trimes mice a gospodăriilor agricole colec a fost organizată sărbătoarea co biblioteci. Înspre extinderea expe
activităţii cultural-educa.tive de ma trului al IV-lea au fost pre tive” . Lecjia o fost deosebit de in* lectiviştilor fruntaşi. în cinstea că rienţei bune in întregul raion. In
să. Membrii comitetului au partici văzute a se analiza o scrie de p ro st.ructivă pentru activiştii culturali. rora căminul cultural a prezentul oc.e:.t sens ne-om $i întocmit un
pat la analizele ce an avui Ioc In bleme si aspecte imporiaivte ce le De un real folos a fost apoi şi pre un bogat program artistic iar gos plan. pe baza căruia formaţiile ar
sesiunile sfaturilor populare como ridică in momentul de faţă a c tiv i zentarea planului de muncă pe . pe podăria colectivă le-a Inminal fru n tistice se deplasează dinlr-o locali
nale, au sprijinit şi ajutat efectiv tatea pe perioada de iarna Aşa, de rioada de iarnă a căminului cultu taşilor cadouri In cărţi şi obiecte tate în alia.
activitatea instituţiilor culturale din exemplu, in şedinţa de birou din ral din Băieşti, un cămin cullural Asemenea serbări au avut loc şi la Pentru antrenarea unui număr tot
fiecare comună, organizind împreu cu activitate bună. Berlholot, Fărcădin şi in alte părţi.
9 noiembrie a fost dezbătut şi ana mai mare de intelectuali, de ţineri
nă cu activiştii culturali de la sale Pentru a concretiza şi mai amă Desigur, in activitatea sa, comi
lizat planul de muncă pe perioada si femei la viata culturală vom co
simpozioane, jurnale vorbite, t>or. nunţit modul cum se organizează tetul pentru cultură st artă a căutat labora şi mai slrins ou secţia da
de calcul, sen de observaţii la m i de iarnă, darea de seamă asupra activitatea ’cultural-eduoalivă. în să antreneze la viata culturală a Invăţămînt a sfatului popular ra
croscop, consultaţii ştiinţifico etc activităţii desfăşurate de la ultima cadrul seminarului au fost prezen oraşului şi satelor intelectualii din
plenară şi proiectul de hotăriri care ional, cu comitetul raional U.T.M. şi
In centrul atenţiei comitetului tate de către directorii căminelor întregul raion — cadre didactice,
au fost prezentate în şedinţa pla comitetul raional al femeilor, or-
pentru cultură şi artă şi a biroului culturale din Răctiitova, Sălaş şi jurişti, medici, economişti, specia
nară din 12 noiembrie 1963, gnnizînd la sale manifuslări care
său executiv şe află permanent gri* Bcrthelot programele lor de activitate lişti din agricultură. Aceş-tia parti să se adreseze direct tineretului şl
Birou) executiv a analizat in n-
ja de a îmbunătăţi continuu conţi pe timp de o săpiămină iar casa cipă la instruirea formaţiilor artis femeilor.
ceaslă perioadă şi felul cum au
nutul muncii r u 1111 r d I - eclu ca li v t> de raională de cultură a organizat o tice. uneori făcind parte din a-
fost organizate seminariile raional-.», Îndrum ai în mod permanent do
masă, de a cuprinde in sfera ei lot reuşită aplicaţie practică, în urma cesle formalii, la iâspîiulirea cunoş
conţinutul si eficacitatea acestora. către comitetul raional de parliJ,
mai mulţi oameni ai muncii, de a căreia s-au purtat discuţii fruc tinţelor. cullural-ştiinţificc prin par
In urma acestei analize s-a întocmit comitetul pentru cultură şi artă se
râspinrli iniţiativele si experienţa tuoase privind organizarea manifes ticiparea lor la brigăzile şliinlTice,
bună dobindită de unele cămino o planificare amănunţită pentru fie tărilor artistice la căminele cultu la susţinerea de expuneri pe dife străduieşte să consolideze si să dez
culturalo co cele din Băieşli, Plopi care seminar in parte, (ăeîndu-so ralo. rite teme ele. Cele mai îndepărtate volte realizările obţinule pe linia
Eerthelot, Ruşor, Sălaşul de Sus. cunoscut centrelor melodice dir. Iu ultimul timp formaţiile arlis- sale şi cătune ale rnlonidui, cum muncii culturale, să desfăşoare în
Piclişa si altele care organizează ac raion şi căminelor culturale plani- Ih c alo casei raionale de cultură ar fi Meria. Neg oi, Lunca Cernii această perioadă o activitate intensă
tivităţi cultural-erluoative interesante) ficarea lor. au prezonlnt numeroase spectacol^ Superioară şi alte’^» au fost v'ziî.ue în sprijinul înlă ririi eronom iro-or-
şi atrăgătoare pentru tineret şi virst- Ln primul seminar raional, care la sale. Aşa spre exemplu, in ziua de brigăzi ştiinţifice cere. folosind (|an;z,atorice a G.A.C. şi a ridicării
nici. a avut loc la casa de cultură In de 1 decembrie a fost prezentat materia! didactic, micul laborator nivelului dc conştiinţă al oamenilor
Rezolvarea competentă a unor «- zilele de 23 şi 24 noiembrie ac., un reuşit program artistic la centrul volant pentru efectuarea de expn* muncii.
semenea sarcini a necesitat contri ne-am oprit ln mod special asupra metodic din Sarmisegetuza, unde rlenţe simple, au demonstrat cetă Pi of. C.R1SOVAN PETRU
buţia activă a tuturor membrilor co nlanlflcărll muncii, a metodelor şi şt-au dat concursul ioim aţia de cor, ţenilor cum se produc unele feno- secretar al C o n rte lu ’ui raional
mitetului. Cura am procedat noj formelor de organizata a maniie*- brigada arlîsUcă de agitaţie, orches rneea din natură şl au răspun« la pentru cultură ţ l artă — Ha jeg