Page 87 - 1963-12
P. 87
Nr. 2798 Drumul socialismului Pag. 3
Ht'»l ■ W.MkWJ
IN V A T A M IM T U L D E P A R T ID U it c itito r l> .4.. -
P e la sstaadiaE, la p ra c tic ă m
La cercul de economie concretă Prin creşterea temperaturii la 792 Era o zi geroasei. V isco lu l şl ză ca niciodată şl a Început altă
din cadrul secţiei furnale a uzinei grade Celsius, s-a redus consumul pada îngreunau mersa/. B ă tiin u l via tă , a ltd muncă.
„Victoria' din Călan sînt înscrişi specific de cocs, iar producţia a A uguslin Topor avea sub b ia l o De c i/iv a ani e pensionar. Tim
18 membri şi candidaţi de partid. crescut cu 69 kg. fontă pe m c. vo carte şi se îndrepta spre casă... pul lib e r şi-l petrece citind.
Pînă acum aici s-au prezentat pa lum util. Propunerea se aplica cu Toate acestea le-am aliat de ta
tru teme. Fiecare temă a fost îm succes încă din luna noiembrie. Aceasta este pasiunea lu i: c iti bibliotecara clu b u lu i muncitoresc
bogăţită cu exemple concrete de Tot în scopul creşterii producti tul. E un îndrăgostit de slova car din Petrila.
la furnalele dm Călan, iar cursanţii vităţii muncii, la furnalul nr. 2 s-au iilo r. Aşa-I cunosc lo /i cei care
au venit cu propuneri menite ra luat măsuri pentru mărirea orificii vin la club să-şi petreacă tim pul — Topor baci, lin i spunea ea,
ducă la îmbunătăţirea procesului lor la gurile de vînt, ceea ce duce este cel mai harnic s p rijin ito r a/
de producţie. Astfel, la tema : „Pro la o mai bună funcţionare şi la re liber... b ib lio te c ii. E un om minunat. In
ductivitatea muncii în industria so ducerea agăţărilor. Pentru creşterea In tr-o seară, un puştan cu obra anul acesta a c itit 175 de volume.
cialistă şi căile c!e creşterea ci" s-a presiunii la gura furnalului, s-a pro jii îm bujora/1 de Irig, i s-a adre A deschis acasă la el, In sUada
prezentat şi o informare intitulată pus înlocuirea clapelor existente şi sat : s A lexandru Sabia, o bibliotecă vo-
„Analiza creşterii productivităţii la acţionarea lor cu două trolii ceea — Topor baci, ce să citesc t lantă. Acum insa, nu se mai m ul
furnalele uzinei „Victoria" din Că ce a dus la creşterea presiunii cu Cu glas cumpătat, el lace o ri ţumeşte cu a Iii. Deseori stă la club
32 la sută. Intre ro itu rile încărcate cu c u tii
lan. La seminarul următor, mai cui cile o recomandare. S-ar pu
Merită subliniat şi faptul că la şl se simte m ulţum ii cind poala
mulţi tovarăşi au făcut propuneri discuţiile pe marginea temelor ex tea crede chiar că acest om că
concrete care să ducă la creşterea puse participă toţi cursanţii Fiecare runt este salariat al bibliotecii. recomanda cuiva ce să citească.
productivităţii muncii. 5-a propus, Iernă în parte este bine studiată, A uguslin Topor a lucrat 30 de Topor baci ar putea să stea aca
de pildă, mărirea temperaturii la ceea ce face ca discuţiile să se poar ani in mină. A cunoscut anii în să, să se odihnească. Dar conside
furnalul nr. 2 pînă la 800 grade C. te la un nivel ridicat. tunecaţi dm regim ul burghezo-mn- ră că este de datoria lu i sd p a rti
cipe la îndrumarea tine retului spre
şicresc, cind m in erii V ă ii Jiu lu i
a un nm\ corespunzător aveau două nopfi in viată : uivu bibliotecă. Iar cuvintele lui sint
tn mină şl alta ia „ziuă". ascultate deoarece vin din partea
unul om competent.
La forma de învăţământ curs se modul în care îşi întocmesc con Cind a ven ii prim ăvara pentru
ral anul I care a fost constituită în spectul, cum efectuează studiul. D. IONASCU
cadrul organizaţiei de bază P M R. Astfel, la cele 5 lecţii predate pînă cei m ulli, el s-a sim fit mai tinăr corespondent
nr. 1 de la Atelierele R M R. Si- acum, toţi cursanţii s-au prezentat In anii puterii populare s-au construit în regiunea noastră nu
meria, s-au înscris 17 cursanţi. Ca bine pregătiţi dovedind prin dis meroase obiective industriale de mare însemnătate.
propagandistă, mă străduiesc să- cuţiile purtate că şi-au însuşit ma IN CLIŞEU : Noua fabrică de aglomerare a m inereurilor intrată
mi aduc contribuţia la îmbunătăţi- terialul predat. Lecţii şi discuţii interesante, atractive anul acesta în funcţiune la Hunedoara.
iea continuă a învă'ămîntLilui rle In activitatea cursului nostru se
partid, la sporirea eficacităţii sale simte din plin ajutorul biroului or
prin întocmirea expunerilor în aşa ganizaţiei de bază P.M R. prin Iov. Manifestînd un deosebit interes agricole şi întărirea economică şi obţinerea unor producţii sporite
fel ca ele să fie interesante, atrac Nisfor Irinca, secretar al organiza pentru însuşirea cunoştinţelor ce organizatorică a gospodăriilor a- este buna întreţinere şi lirănire Sporim continuu
tive, să aibă un bogat conţinut ch ţiei de bază şi tov. N Oancea, care le sînt necesare în munca pe care gricole colective. a vacilor, prin folosirea cu chib
îdei legat de activitatea practică a răspunde din partea biroului orga o desfăşoară zi de zi, colectiviştii In această direcţie, lecţii inte zuinţă a furajelor.
cursanţilor. nizaţiei de bază de învăţămîntul de din raionul Alba participă în nu resante şi atractive se ţin şi la In legătură cu luănirea diferen producţia de fonta
Pentru aceasta, nu lipsesc nino- partirl. Ei se interesează îndeaproa măr tot mai mare la cursurile a* gospodăria colectivă din Galda de ţiată a vacilor s-au făcut multe re
dată rle In pregătirea propagandiş pe de felul în care se pregătesc grozoolehmce, la seminarii şi lu Jos. Aici colectiviştii vin cu re feriri la situaţia din cadrul gospo
tilor, îmi întocmesc conspectul în cursanţii, de răspunsurile pe care !e crări practice. In cea mai mare gularitate la învăţămînt şi, avînd dăriei. Astfel, colectiviştii au pă Colectivul secţiei furnale, m ob ili punere In funcţionare toba de f il
totdeauna după materialul biblio dau la seminarii, urmăresc frecven parte, lecţiile sînt legate de con la îndemînă cărţi, creioane, caie truns sensul celor expuse şi în dis zat şi îndrumat Îndeaproape de o r trare a apei de răcire.
grafic indicat. Reuşesc astfel să ta la învăţămînt şî cum se aplică diţiile şi nevoile concrete ale fie te, colecţii cu exemplare din di cuţiile purtate şi-au manifestat ho- ganizaţia de partid, a obţinut In a- In .afară de măsurile amintite, co
pregătesc temeinic fiecare lcc|ie. în viaţă cele învăţate. cărei unităţi şi răspund proble ferite plante, mulaje şi alte ma tărîrea de a spori numărul de vaci cest an suocese frumoase in muncă. lectivul secţiei noastre a reuşit să
In acelaşi timp urmăresc dacă IULIANA VERNICERU melor şi preocupărilor colectiviş teriale documentare, ei reuşesc ca şi dc a ridica productivitatea aces In dimineaţa zilei de 17 decembrie ridice temperatura aerului insuflat
cursanţii işi iau notiţe la predare, propagandistă tilor, privind sporirea producţiei de la o zi la alta să-şi însuşească tora, printr-o îngrijire şi hrănire a.c. echipa condusă do maistrul loan in furnale la 750— 800 grade C. A-
tot mai multe cunoştinţe. De ci- mai raţională, aşa cum învaţă acum Nedelea (prim-fu-rnalist loan Blaj) a ceasla a fost posibilă ca urmare a
rînd colectiviştilor din anul I li la cursurile agrozootehnice. descărcat din furnal ultima tona de măririi capacităţii venlilaloarelor de
s-a predat lecţia cu privire la In aceeaşi zi, într-o altă parte fontă prevăzută In plan pentru a- la caupere. Creşterea temperaturii
„Solurile folosite în agricultură', nul 1963. Pînă In prezent furnalişlii
" V I IP t n tar celor din anul doi lecţia in a raionului, la Cricău, la cercul din Călan au dat peste sarcinile do reducerea consumului specific de
aerului iivsufiat in furnale duce la
nomi-viticol anul II, se preda lec
* ™ - - ___ titulată „Aplicarea îngrăşămintelor ţia a şintea cu tema „lucrările plan mal mult de 6.70U tone tontă. cocs, la obţinerea pe această oale a
şl pregătirea terenului pentru cul rle îngrijire a viţei de vie în al Acest succes işi găseşte explicaţia unui însemnat spor de fontă.
tura porumbului". Fiecare din lec doilea an după plantare'. Şi aici, In faptul că in tot cursul anului a In vederea asigurării mersului u-
$î să-i tragă la răspundere pe cei v i O dată cu achitarea suinei de mai ţiile amintite a reţinut atenţia co exislat o preocupare continuă pen niform al furnalelor, pentru anul
Cupa bunul lor plac novaţi de lipsurile semnalate. 'sus ain primit din partea tov. loan lectiviştilor. per.te 60 de colectivişti au făcut tru mărirea indicelui de utilizare a 1964 se preconizează folosirea Ia în
I. PASCU Diaconescu, şeful centrului de relele Dar, aici îşî desfăşoară activi mai întîi o recapitulare a celor agregatelor. scurtarea duratei re cărcătura acestora în locul m inereu
Ne-am bucurat etnd conducerea coo învăţate la lecţia precedenta, apoi
miner electrice din Sebeş, cele mai solem tatea şi un cerc de învăţămînt cu paraţiilor si reducerea mersului În rilor brute, neconcasalo şi noceinute
perativei de consum din Crişcior a inginerul Petru Babeş a trecut la
ne asigurări că în cel mult o lună profil zootehnic. Pentru o însuşi cetinit a! furnalelor. In procesul de a circa 25 la suta aglomerat. Pină
deschis si In incinta E.M Barza un Nu s-a produs accident lucrarea va fi efectuată. Din păcate, re şi mai temeinică a celor pre tema stabilită în programă. Folo- producţie, au for*t aplicate un număr acum nu s-a folosit acest procedeu
punct alimentar. La început, minerii sindu-se metoda interogării, lecţia
de circulaţie, dar.,. a trecut luna, au mai trecut şi al date, consiliul de conducere a a fost atractivă şi urmărită cu viu mare dc măsuri lehnico-organizalo din oare cauză consumul de cocs
au găsit aici preparate culinare bine
tele, am ajuns la sfirşitul anului, dar luat măsuri ca pe marginea unor Interes de către cursanţi. Mult in rlce. Toate acestea au condus la rea era ridicai. Prin folosirea aglome
pregătite, servite In condiţii igienice
Faptul s-a petrecut In ziua de 15 din promisiunea solemnă nu s-a rea lecţii cu caracter zootehnic să se teres au treNt în rîndul colecti lizarea unui indice de utilizare a «i- ratului consumul de cocs se reduce
corespunzătoare, ceea ce a făcut ca
decembrie in Uricani. Pe cosea se cir lizat nimic. Am făcut (lese drumuri viştilor explicaţiile cu privire Ia gregatelor cu circa 56 la sulă mai mult, şi se obţine şi un spor de
la punctul alimentar să servească ma organizeze şi discuţii sub forma mare ca în 1959, obţinindu-se, fată
cula greu din cauza poleiului. Şoferii Ia Sebeş pentru a mă interesa de fontă.
sa un număr tot mai mare de lucră unor seri de calcul. Cu acest pri executarea principalelor lucrări ca: de prevederile planului pe anul 1961,
ÎSi conduceau autovehiculele cu ateu- situaţie, dar de fiecare dată am p ri O allă măsură, prevăzută a se
tori din exploatare. lej se îau în discuţie cele mai tăierile, stropitul şi praşila viţei de pe fiecare metru oub volum util de
ţ e. reduririd mult viteza. La o curbă, mit aceleaşi asigurări: „In cel mult o aplica In cursul anului 1964, este
In ultimul timp ţ nr.il, lucrurile s-au autobuzul care venea dinspre Petro lună lucrarea se rezolvă". importante probleme din gopodă- vie. Unele explicaţii cum ar fi furnal si zi calendaristică cu 55 kg. construirea unui laborator dc auali-
schimbat. Calitatea preparatelor este şani trecu pe lingă o căruţă. In ace De la un timp, răspunsurile au în rie, care prezintă interes pentru cele privind tăierile, au fost în mai multă fontă albă. ze rapide. In cadrul uzinei noastre
necorespunzăloare, iar servirea lasă laşi moment din spatele căruţei a vo- ceput să se schimbe. Tovarăşii ju s ti toţi colectiviştii şi care necesită soţite şi de aplicaţii practice. Ast Pentru anul 1964 sarcinile sint există un laborator central, în
de dorit. Ciorba care se.'serveştâtfaici :-oit camionul.cu n r,.20.945 H D. apar- fică intîrzierea lucrării prin lipsa m ij fel, aici au fost aduse foarfeci şi sporite. Colectivul secţiei noastre va zestrat cu aparate moderne, chir
este sub orice critică, iar prepara ţinînd I.F, Petroşani. Viteza fiind prea loacelor de transport pentru aducerea o mai mare aprofundare. De cu- corzi de viţă de vie, cu ajutorul trebui să dea, fată de acest an, cu nud suficient. Noul laborator, care
tele de carne sînt In general vechi, mare, şoferul Maliţa Toader nu l-a materialelor de la Alba lulia. ori lînd, de pildă, în afara cursanţi cărora colectiviştii au putut exe 20.000 tone mai multă fontă. Sintem urmează să se construiască, desti
mai putut opri si, patinînd, camionul lor de la cercul zootehnic au par hotăriţi să depăşim acest plan. să nat numai penlru secţia furnale, vn
se p;âre că atît gestionara Feieşln- că nu au oameni suficienţi pentru scurta timpul analizelor. Ca urmare,
a lovii căruţa. Nu s-a produs un ac executarea unor asemenea lucrări si ticipat la o asemenea discuţie şi cuta în mod practic tăierea in di obţinem In anul 1964 succese mai
na cit şi vînzăloarcn $urubaru Ana ne va ajuta să luăm măsuri imediate
cident de circula ţie, pagube mate altele. Nu mă îndoiesc că vor fi şi colectiviştii de la celelalte cercuri. ferite stadii de dezvoltare a viţei frumoase.
au uitat sâ mai respecte igiena. Ele riale n-au fost (în afară de faxul ma unele greutăţi iu rezolvarea diferite Aici, pentru început s-a amintit de vie. Pentru aprofundarea cunoş Pentru producţia anului viitor stn- pentru îmbunătăţirea procesului teh
servesc chifleluţe cu mina, farfuriile şinii) si nici organele de miliţie n-au lor probleme Dar nu pot fi de acord faptul că, aşa cum prevede Con tinţelor lecţia a fost urmată şi de tem temeinic pregătiţi. In toamna nologic.
Penlru evitarea amestecării mine
nu sînt bine spălate, îar camera în fost anunţate. Dar se putea produce ca rezolvarea unor asemenea proble vizionarea unui diafilm pe tema ce aceasta ne-am preocupat mai ‘mult reului cu alte im purităţi se va trece
un accident grav. Şi aceasta numai gresul al lll-lea al partidului, pînă de terminarea lucrărilor pentru iar
care s-au instalat mese este ocupa‘3 me să dureze atît de mult. Consider lor predate. Ia pavarca depozitului existent. A po i
pentru că, o dală scăpat de sub su în 1965 numărul bovinelor va nă In termenul stabilit. Conducerea
mai mult de jumătate cu ambalaje. mai degrabă că această tergiversare, secţiei, la indicaţia organizaţiei de pentru reducerea pierderilor rle cocs
pravegherea organelor de control, se datoreşte lipsei de interes pe care trebui să ajungă pînă la cel pu lată deci ci acolo unde lectorii
Vlnzătoarea Şurubaru Ana mai prac şoferul Mallta Toader a încălcat re cel din conducerea centrului de re ţin 5 800 000 capete. din care manifestă preocupare faţă de învă partid, a Întocmit din timp un plan — cu 5 kg. pe tona de fontă — so
tică $i un alt obicei; rotunjeşte pre gulile de circulaţie, conducînd cu de măsuri. In scopul evitării deran va perfecţiona ciurul mecanic v i
lele electrice din Sebeş o manifestă 2 900.000 vaci cu (apte, îar pro ţămîntul agrozootehnic, lecţiile sînt jamentelor şi eliminării avat iilor brant.
turile. La punctul alimentar de la viteză excesivă camionul pe un drum faţă de rezolvarea problemelor oa ducţia de lapte urinează să creas mai interesante, mai atractive, tre care puteau fi produse în timpul Vom mai aplica şi alte măsuri care
acoperit cu polei.
E. M. Barza pentru un pahar de si menilor muncii. M ai mult respect că de 4 ori. S-a vorbit apoi des zind interesul cursanţilor pentru declanşării curentului, la furnale s-a să ducă la sporirea producţiei de
Conducătorii auto se fac răspunză fontă. Acestea. împreună cu e la n u l/
rop cu apă minerală se plăteşte un faţă de solicitanţi, faţă de obligaţiile pre importanţa sporirii numărului însuşirea celor predate Un aseme construit o reţea de aburi tehnolo
tori nu numai în faţa organelor de şi priceperea furnaliştilor, vor con
leu, In loc de 70 bani. Diferenţa se control, ci in primul rînd fală de asumate, trebuie să fie o datorie şi de vaci la suta de hectare şi des nea exemplu va trebui să fie ur gici. Pentru reducerea opririlor cau tribui la îndeplinirea exemplară a
adună si-, rămine în buzunarul vin- pietoni si de vehiculele care circulă a tovarăşilor sus amintiţi. pre necesitatea creşterii producţiei mat şi de alţi lectori din raion, în zate de schimbările gurilor de vin i sarcinilor de plan In anul viitor.
zdtoarei. Cazul nu este unic. pe drumurile publice. Acest lucru l-a BAZIL CIOARA de lapte pe vacă furajată. S-a sub scopul îmbunătăţirii continue a .în arse datorită lipsei do apă, s-a pus îng. I. STOICOI
uitat şoferul camionului ou nr. 26 915 In funcţiune nn nou bazin de apă.
Asemenea fapte se petrec pentru locuitor din comuna Peîre.şll liniat de asemenea că una din văţământului agrozootehnic şeful secţiei furnale a uzinei
H D , care a încălcat legea circulaţiei. raionul Sebeş Tot in acest scop este in faza de „V icto ria " — Călan
-<â conducerea cooperativei de con condiţiile importante care duc la I MANEA
I. LUPŞAN
sum din Cliselor nu controlează fe <■ j muncitor
lul in care se face aprovizionarea
Veni fi... luna viitoare lă to a re le zile vor Începe lucrările
punctului alimentar de către restau Front de lucra corespunzător de glisare a incă 2 blocuri turn şi
rantul din Gurabarza, iar gestionara Necazul meu a început încă din a unei şcoli cu 1G clase. Lucrările
sl vinzătoarea de la această unitate luna lume a acestui an, mai precis EAÎD-ANCEIETA amintite se desfăşoară In microraio-
în ziua de 17, cind cu chitanţa nr.
se „descurcă" după bunul lor plac. ritm intens de execuţie nul III.
6375, am achitat împreună cu încă
U.R.C.C. Brad trebuie să ia măsuri Conform pLanulul de producţie, pem-
trei fam ilii, din Pclresll, raionul tru realizarea sarcinilor pe anul 1964
Imediate pentru ca punctul alimentar Sebeş, suma de 1422 lei, pentru in ocupă asigurarea din timp a şan barăci metalioe, tar penlru dulgheri
6Înt necesari 1.600 muncitori. Asigu-
de la Barza să fie bine aprovizionat troducerea curentului electric în case Zile de stîrşit de an. In toate dom eniile dc activitate oame tierului cu documentaţia tehnică. şi fierari s-au amenajat 4 şoproa- rindu-le condiţii bune de cazare şt
Posedarea Încă din vreme a proiec ne Închise. In vederea unei bune si
n ii m uncii dau bătălia ic o tiz ă rii cu succes a plan ulu i pe anul muncă, şantierul dispune de forţele
1003. In m icroraionul UI, din apropierea gă rii oraşului Hunedoara, telor do execuţie rlă posibilitatea continue aprovizionări cu materiale de muncă necesare îndeplinirii pla
constructorilor să-şi planifice astfel s-au săpat două gropi de var, cu o
constructorii de pe şantierul nr. 4 al IC.S.H. muncesc intens pen nului pe trimestrul I.
tru a preda (oale locuinţele prevăzute a ti date in folosinţă anul Începerea lucrărilor, Incit ele să fie capacitate de 100 tone.. Stafiile de Deci pregătirile de iarnă fiind fă
executate şi predate intr-un timp cit mortare şi betoane sint protejate îm
acesta. Paralel cu intensificarea m uncii pentru realizarea planu cute corespunzător, exisllnd forţele
ma.i scurt. Cu sprijin ul beneficiarului, potriva Îngheţului, astfel- că prepa-
lu i pe I0G3, constructorii trebuie să asigure şi un Iront de lu de muncă necesare, se impune ca
constructorii de pe şantierul nr. 4 a‘J rea beloanelor şi a mortarelor se
cru corespunzător penlru perioada dc iarnă. Pornind dc ta acest ritmul de muncă actual să fie In
considerent am lâcut o vizită pe ly.inlientl am intit, pentru a vedea intrat ta timp in posesia documen face In lume condiţiuni. Penlru a
taţiei tehnice. Pină la data actuală se pulea lucra la operaţiile de len- tensificat La blocurile V 3 şi V 5,
care este stadiul dc execuţie ul blocu rilo r ce vor H dale in lo-
losinlu anul viito r. ei an asigurate proiecte de execu cuire şi instalaţii, In condiţii bune, cu 80 apartamente fiecare, precum şl
ţie pentru 1049 apartamente din to s-au închis complet şi s-au încălzit la blocul K 5 se lucrează încă greoi,
talul celor 1.2-10 caro vor fi con Încăperile policlinicii, laboratorului fiindcă punctele de lucru nu 6tnt
struite anul viitor. Aceasta a dat po central şi metrologic al blocului V
C alificativul bine şl In ultimul timp activitatea s-a Îm sibilitatea constructorilor, cu ajuto ş.n. S-ou reparai şi revizuit 150 60be protejate Împotriva frigului. Trebuie
bine bunătăţit Conducerea şantierului, in rul beneficiarilor, să elibereze am şi s-au procurat 25 tone P.F.L., cu ca şi aoeste deficienţe sa fie reme
drumată rle organizaţia de partid, a
plasamentele pentru circa 650 apar care s-au închis golurile de uşi şi fe diate.
Pe şantierele de construcţii succe reportizat la fiecare lot cile un In tamente şi să înceapă din vreme lu *
sele viitoare se pregătesc toamna, giner şi un tehnician, care să-i spri crările la noile blocuri. restre.
înainte de inccporea noului an. Dacă jine pe muncitori in muncă, să con Cu toate că In momentul de fală In general stadiul de execuţie al
ne referim la felul cum au fost pre troleze cum sint folosite utilajele. Proiectele prim ile de către şan — putem spune — şantierul este lucrărilor ce reprezintă frontul de
tier au fost repartizate spre studiu
gătite succesele acestui an pe şan Organizaţia de partid a analizat lu bine pregătit pentru iarnă, colecti
maiştrilor ce conduc lucrările. In lucru pentru 1964 este avansat. Tre
tierul nr. 4, se constată că ele nu nar In adunările generale activitatea
Bobinatoruca O- baza studiilor preliminare, acolo vul rle aici putea face mai mult. Sînt buie insă ca tovarăşii din conduce
s-au făcui pe măsura cerinţelor. economică, lutnd holâ.rîrile menite
lim pia Cioacă, de unde au fost omise o seamă rle de blocuri care nici pină acum nu sînt
Conducerea şantierului nu s-a pre să ducă la îmbunătăţirea acesteia. rea şantierului, sub îndrumarea bi
la secţia dc repa talii tehnice, s-o cerut ISC.’AS-nlui
ra ţii electrice V u l ocupat îndeaproape, in toamna anu Prin urmărirea zilnică a prevederilor (principalul proiectant) completări şi complet Închise. Apoi, şantierul nu roului organizaţiei de bază P.M.R,,
lui trecut, de asigurarea unui front planului fizic şi valone, in baza gra este aprovizionat suficient cu mate
can, este eviden precizări privind soluţiile rle con să ia măsuri ca paralel cu predarea
ţiată in întrece de lucru corespunzător, pentru ca din ficelor rle execuţie, situaţia s-a îm strucţii adoptate. riale rle instalaţii : calorifere, obiec ultim elor obieotive din planul anu
primele zile ale lunii ianuarie aici bunătăţii. Din cele 839 apartamen
rea socialistă. te sanitare, fitinguri şi fontă de scur lui curent să se intensifice munca
planul să se îndeplinească in mod te, prevăzute a se da în folosinţă in Cunoaşterea timpurie a sarcinilor
Eu işi depăşeşte ce le revin precum şi primirea pro gere, la noile blocuri. Este necesar ca
ritmic. Cin cele 339 apartamente plo- 1953, s-au predat aproape 700 apar
lună de lună sar
nificnle a se termina pină la sfirşi tamente, restul urmind sâ se recep iectelor, au permis constructorilor penlru blocurile tn care se lucrează
cinile de plan cu tul anului acesta a fost asigurat un ţioneze în curînd. De remarcat este din Hunedoara să întocmească liste La nivelul cerinţelor
20-25 la sută. la interior să se procure cit mai re
front rle lucru doar pentru 300 apar faptul că toate apartamentele predate cu necesarul de materiale, fiecare Paralel cu concentrarea eforturilor pede sticla necesară geamurilor pen-.
tamente. In primul trimestru forţa de au primit calificativele bine şi foarte obiectiv in parte, cu termene. Aceas pentru predarea apartamentelor din
muncă a fost insulioicută, iar apro tru protejarea Împotriva frigului. Un
bine. ta va duce la o mai bună organizare anul acesta, constructorii hunedoreni
vizionarea cu materiale a lăsat mult accent deosebit trebuie pus şi pe
Trăginrl învăţămintele necesare din a muncii şi la evitarea stagnărilor.
rle dorit. Organizaţia de partid nu a muncesc intens şi la asigurarea fron procurarea din vreme a unor ma
lipsurile anului 1963, conducerea
tras la răspundere conducerea şan tului de lucru pentru 1964 In pe teriale de instalaţii oa : fitinguri, ar
w g ifiiiiiLiiin tierului penlru slaba preocupare In şantierului s-a preocupat Îndeaproa Penlru oarnă şantierul rioada actuală se munceşte la con ticole sanitare, calorifere şi fontă de
scopul asigurării frontului de lucru pe de asigurarea frontului de lucru este bine pregătit
strucţia noului spital, a laboratoru- scurgere.
m f f n f In 1963, nu a controlat felul cum se necesar pentru 1964. Ca activitatea pe şantierul nr. 4 1 ui şi la ridicarea în roşu a şase blo Liiînd şi aceste măsuri, constructo
f aplică şi se traduc iu viată holăd-
rile luate In adunările generale de Proiectele au fesf să se desfăşoare în condiţiuni bune curi cu peste 470 apartamente, c.ve rii dc pe şantierul nr. 4 al 1 CS. Mu.-
partid. Din cauza aceasta şantierul, şi pe timp de iarnă, conducerea de au termen de predare în 199-1. De nedoara vor pulea raporta executarea
a s ig u r a te d in fim p
pină la sfîrşitul primului semestru aici, Îndrumată de organizaţia de asemenea, va mai Începe glisarea la tn timp cit mai scurt a locuinţelor.
a c., a predat foarte ou line aparta în cadrul pregătirii construcţiilor partid, a luat măsuri eficiente. Pen- blocul K 3 cu 96 apartamente a că O. AUREL
S&J mente. din anul viilor, un loc Important U ţjn in ^ I a 1 a In r j S-£L! r-nn f o r IP, r, .nt S L DEMETER