Page 88 - 1963-12
P. 88
Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 2798
In A den se m enţine starea excepţională
ADEN 25 (Agerpres). — excepţională şi să fie eliberate per*
Situaţia politică din Aden continuă 6oanele găsite nevinovate.
să fie Încordată in urma menţinerii Membrii delegaţiei oare au vizil-j t
dc către autorităţile britanice a stă închisoarea de la Alnvar au decla
rii excepţionale, precum şi In urma rat la întoarcere că deţinuţii tră
arestării un‘ui mare număr de lideri iesc in condiţii din cele mai rele.
politici. Numeroşi miniştri din cabi In seara zilei de 24 deocmbric, a-
netul aşa-zisei Federaţii a Arabici ccşti-a au declarat greva foamei. Unul
de sud au ameninţai cu demisia in dintre deţinuţi a prezentat delegaţiei
cazul In care nu va li 6iispendită o declaraţie In oare, in numele d e ţi
fctorea excepţională si nu vor (i e li nuţilor. cerc ca o comisie a Parla
Prezenţe romîneşti peste hotare I r a c l i e t e j r e â I n c i r â r l f i o r s e s i u n i i M a r e l u i Succesele Cubei in beraţi liderii opoziţiei a căror vino mentului englez, o comisie a O N U.
Hural Popular afl JR.P. Mongolie vătie nu poate fi dovedită, dar a şl o comisie a turiştilor arabi să an
domeniul invăţămintului căror arestare a creat o stare rlc cheteze arestările operate in ultim e
ULAN BATOR 25 (Agerpres). şi culturii pe anul 1964, precum instabilitate politică. La 24 decem le zile in Aden. In declaraţie se ara
T O K IO 25 (Agerpres) eoclatiel penlru prietenia chino- După cum anunţă agenţia Mon- şi bugetul de stat. H A V A N A 25 (Agerpres). — brie a avut loc o întrevedere Intre tă că dotinulii, încă de la tnccp-.il,
In u ltim ii cinci ani, Cuba a ob
La 23 decem brie, m in istru l R. rom lnd, funcţionari superiori din tame, la Ulan Bator şi-a încheiat Printr-o hotărîre a Marelui Hu ţinut succese însemnate în domeniul miniştrii federaţiei şi K. Traveskis, a u fost supuşi unui tratament inu
P. Romlnc In Japonia, Ion Obra- M in iste ru l C u ltu rii şi M in iste ru l lucrările cea de-a doua se Invăţăm intului. Potrivit cifrelor c i tnaltul comisar englez al Adenului. man. fiind băluli. prost hrăniţi şi ne
dovici, a inm inal, In numele U n i A ia c c rilo r Externe, cunoscuţi oa ral Popular, Batocirîn Altanghe- tate de ministrul in vălă m înlu lui al tn oadrnl căreia a fost discutată si voiţi să trăiască ru nişte animale.
tuaţia (lin Aden şi din celelalte te
Influentul partid Unit Naţional din
v e rsită ţii din Bucureşti, preşedin m eni de artă. Au luat parte, de siune a Marelui Hural Popular al rcl a lost conlirmat preşedinte Cubej, Armando Mart Davalos. in- ritorii ce alcătuiesc federaţia. Cu Aden a cerut, de asemenea. suspen
telu i U n iv e rs ită ţii din Tokio, prob asemenea, conducătorii şi soliştii R. P. Mongole. al Marelui Hural Popular al R. P. tr-o cuvintare rostită la Universita- acest prilej, lui Trevoskis i-a fost darea stării excepţionale Hâdei Rah-
K-azuo O kocIn, o colecţie de pu ans-amblului „ P erinifa". Sesiunea a adoptat planul de Mongole, L. Ţend Iiind eliberat tea din Havana, numărul persoane prezentat un raport întocmit de o man Girgrah. preşedintele partidu
b lic a ţii rom ineşii din domeniul In scara de 24 decembrie, Aso- dezvoltare a economici naţionale din aceasta funcţie. lor neştiutoare dc carte s a redus delegaţie care t-a vizitat pe deţinu lui şi ministru al educaţiei şi al fi
ştiinţei, economiei, artei şi c u ltu ciatia pentru prietenia chino-ro- foarte mult. reprezentind în prezent ţii de la Închisoarea din localitatea nanţelor în guvernul federal, a cerut
numai 3,9 la sulă din totalul popu
rii, pentru Biblioteca U n iv e rs ită ţii m ină a organizai in sala de re laţiei — In majoritate covîrşitoarc Alnvar M in iştrii au cerut să se sus transferarea deţinuţilor la Aden si
din Tokio. ce p ţii a h o telu lui Simciuo din oameni bălrini sau bolnavi (acum pende cit mai repede posabil starea eliberarea celor nevinovaţi.
La cerem onia cate a avu i loc Pekin o reuniune prietenească a zece ani. 23 la sută din populaţie
cu acest p rile j au luat parte pro- m em brilor ansam blului „Rerf/ii/a" Interes crescînd în Anglia faţă de era analfabetă).
Jesorl de la d lle rite facu ltăţi ale şl a m em brilor unor ansam bluri In tară funcţionează un mare nu Conferinţa anuala a O.P.E.C.
U n iv c ts ilă tii- Prol. O kochi a m u l artistice centrale din Pekin. comerţul Est-Vest măr de şeoM elementare In care În
ţu m ii penlru darul p rim it Pre vaţă 1.270 000 dc elevi, de peste două TEHERAN 25 (Aqerpres). — O părere asemănătoare a fost ex
DRUXELLES 25 (Agerpres) ori mai mult decît Înainte de 1959.
fn leqătură cu deschiderea la 25
şedintele U n iv e rs ită ţii din T okio In sala mare a Palatului de arte LOND RA 25 (Agerpres) milioane lire sterline, tn 196) ea s a Cursurile şcolilor secundare sint u r decembrie a conferinţei anuale a Or- primată şi dp ziarul iranian „Sedeye
a subliniaI că aceasta contribuie Inilr o scrisoare publicată tn zia ridicat la 336 milioane lire sterline. M ardom" din 25 decembrie, oare u-
Irumoase din Bruxelles a avut mate de 125.000 de elevi, iar 100 000 qanizaţiei ţărilor expcxrta>loare de răta că „opinia publică din O rie n
la prom ovurca re la ţiilo r culturale loc la 22 decembrie un concert rul „Times", preşedintele Camerei R’.dicind barierele politice şi de altă de 6tudenti bcncliciază dc burse de petrol (O.P.E.C.), personalităţi poli
şi a p tie teniei dintre cele doud de comerţ din Londra. F. H. Tale. natură din calea comerţului nu e- stal. tul M ijlociu osie nemulţumită de po
de gală al orchestrei R adiodiluziu- tice din unele dintre ţările mem litica societăţilor petroliere oare,
târî. n ii belgiene, cu concursul a rtislo i subliniază interesul crescînd mani xîstă nici un motiv pentru ca el să Guvernul Cubei revoluţionare a bre au făcut declaraţii în sprijinul
PEKIN 25 (Aqcrpres) poporului Zcnuida Pali)'. A rtista festat In u ltim ii ani de industria şi alocat penlru anul în curs 280.000 000 revendicării lor cu privire la Îm păr lăiâ a consulta părţile interesate,
La 25 decembrie însărcinatul cu comerţul britanic fată de co'mcrlul nu continue să se dezvolte intr-un pesos pentru dezvoltarea învăţămin- ţirea echitabilă a veniturilor din ex modifică preţul petrolului după bu
rom ină a interpretat u rii din 0- tuhii. nul lor plac".
afaceri ad-inter im al RP. Rominc pcrele „Samson şi D alila", „C a r Est Vest. ritm şi mai rapid. plootarea bogăţiilor lor naturale dc
la Pekin, A. Bczerian, a oferit o Tot mai mulţi işl dau 6cama. a- către companiile străine. A. Tariki, losln! ministru al pe
men", precum şi m elodii populare A. Rigui, (ostul primar al p rin trolului al Arabici Saudilc. arăta in
masă cu p rile ju l turneului In R.P. rată autorul scrisorii, de caracterul cipalului centru petrolier din Iran. tr-un articol publicat dc ziarul ,.Al
Chineză, al ansam blului „P erinda" romineşii. avantajos al comerţului Est-Vest, lu Abadan. membru fn partidul de gu A nw ar" că in tru cit prelucrarea pe
Acad. prol. N. Tcodorcscu. de
al S fatului Popular al oraşului cru demonstrat de faptul că In timp vernământ, a făcut o decdara(ie In
canul F acultăţii de m atem atici a trolului din ţările arabe şl din Iran
Bucureşti. ce In 1951 valoarea schimburilor co parlament In oare a critjoat politica se află in mtna com paniilor străine,
Au p a ttlcipu l Tziao In şi Cui U n iversită fn din Bucureşti, a finut merciale diivlre Marea Br.ilanie şi dusă dc consorţiul petrolier din Iran. acestea pot să exercite presiuni a-
o serie de conterinte de speciali
Vu, vicepreşedinţi ai C om itetului ţările socialisle era de numai 145,6 E| a arătat, de piidă, că rafinăria de supra preturilor şi in consecinţă să
pentru re la ţiile culturale cu stră tate ta institutele de m atem atici la Abadan. care în anul 1951 avea folosească bogăţiile lor natnraJp in
35000 de muncitori. în prezent nu
inătatea, Shi Piniu, adjunct al m i de pe lingă U n ive rsită ţile din Bru
are deoit 16000 si după toate pro scopurile lor economice şi politice.
n istru lu i C u ltu rii, T/.cn lun-ciuan xelles şi Licge. O m ul de ştiinţă babilităţile, numărul lor va Ii redus El arăta că pierderile ce au fost n-
adjunct al m in istru lu i afacerilor romin a lâcut. de asemenea, o Noi incidente la frontiera în anul 1964 la 8.000. Rigui a subli duse slateloT arabe după reducerea
externe, Lu Pin, preşedintele A- vizită la U n ive isila tca din Gând. dintre Kenya şi Somalia niat că in urina acestei politici, în preţurilor din 1959 au ajuns în pre
regiunea Abadan va izbucni un şo zent la suma dc 1750 milioane do
NAIRO BI 25 (Agerpres). maj puternic, intrneft consorliul
lari Numai naţionalizarea petrolului,
„consideră mai rentabil să exporte
Constituirea noului guvern al Turciei Agenţiile de presă anunţă că In u l petrolul brut decît produse rafinalc". a subliniat Torikî. poate să readucă
timele zile. la frontiera dintre Kenya ţărilor bogate în pol rol independen
A N K A R A 25 (Agerpres) hon Ozlrak, ministrul finanţelor — şi Republica Somalia, precum şi fu Refcrindu se la conferinţa de la ta. Plata pe care o primeşte in pre
Ryad. el a arătat că „opinia irania
La 25 decembrie a fost constituit Ferit Melen. provincia de nord-est a Kcnyci, lo nă şi cea din celeilalte lări mem zent lumea arabă pentru petrolul oi,
noul guvern turc prezidat de Ismet Acesta este ol treilea guvern de cuită In mare parte de populaţie de bre ale O.P.E.C sint pliotisile de nu poate asigura creşterea bunei-
Inonu. Majoritatea membrilor nou coaliţie constituit de Inonu de la origine somalcză, au avut Joc noi inci negocierile fără sfîrsit cu compa stAri a populaţiei, al cărei nivel dc
lui cabinet epurlin Partidului repu evenimentele din mai 1960 etnd Mcn- dente intre politio şi grupuri de so niile străine şi trebuie să se pună viaţă, in mulîe domenii e mni scă
blican al poporului, ol cărui lider deres a fost înlăturat de la putere malezi care cer alăturarea acestei capăt cit mai repede posibil acestei zut decît al animalelor din Europa
comcdiT. şi S.U.A.
este prim ul ministru, iar ceilalţi trei lu declaraţia lăcută in după amia provincii la Republica Somalia.
miniştri 6lnt independenţi. M inistrul za zilei de 25 decembrie in fata A- La 24 decembrie, Joino Kcnyattu,
al afacerilor externe este, ca si lu dunării Naţionale a Turciei, primul primul ministru al Kenyei, a primit o Programul guvernului irakian
guvernul precedent. Ferklun Cemal.
ministru Inonu a anunţai că in v ii delegaţie a populaţiei somaleze din
E-rki-n. ministrul apărării — Hhanu
toarele patru zile vo prezenta pro regiunea dc nord-est a Kenyei. Kc- BAG DAD 25 (Agerpres) torul a menţionat crearea unei in
Sancar, ministrul justiţiei — Sedat M W Preşedintele ConsiliuJui de M in iş dustrii petroliere naţionale, prcc.mn
CumoaM, ministrul de interne — O t- gramul noului său guvern. nyatta i-a asigurat pe membrii dele tri. general Taher Yehia. a expus la şi Înfiinţarea unei societăţi ira k ie
gaţiei că va lua măsuri pentru sta y W m ne penlru exploatarea petrolului.
bilirea ordinci In această regiune şi J postul de radio Bagdad programul Totodată, a arătat el. guvernul va
guvernului irakian In domeni-ul po
nivel
consultări la
că pregăteşte
Sstuafia dm Cipru Înalt cu reprezentanţi ai Republicii liticii interne şi externe, anunţă stimula investiţiile dc capital in sec
France Presse. torul particular.
Somalia. El a cerul Insă membrilor In ce priveşte politica arabă. Ye
N ICO SIA 25 (Agerpres) Nioosla au continuat in cursul zilei In domeniul po liticii in-terne. a n-
delegaţiei să sprijine guvernul, evi- hia a menţionat că după părerea g u
Situaţia din Cipru continuă să râ- de 25 decembrie ciocnirile şi schim rătal Yehia. guvernul irakian va vernului irakwin, acordul semnat Iu
mină încordată. In ciuda acordului burile de locuri. tîud incidentele dc la frontiera cu depune eforlu-ri In vederea orcării ţi 17 aprilie 1963 la Cairo intre Egipt.
Republica Somalia.
Încheiat de preşedintele republicii. La Londra, Atena şi Ankara se nui front naţional. El a anunţai că Siria şi Irak, continuă sa rămină in
Makarios, şi de vicepreşedintele Yankeu? „umanist" : Tcme-te In curlnd urmează să te elaboreze vigoare şi că el trebuie să consti
desfăşoară o vie activitate diploma
K uciuk asupra Încetării focului care de Castro, America Lalin;\ alt o constituţie provizorie care va fixa tuie punotul de plecare al unui e-
tică: cercurile oficiale dm cele trei
prevede, printre altele, $î crearea fel vei pierde avantajele lumii durala perioadei de tranziţie: se va font comun Îndreptat spre unitate.
capitale urmăresc cu alcntie evolu L« Johnson a plecai in Te*
unei comisii de supraveghere for libere ! crea un consiliu de slat şi un con In domeniul politicii externe, gu
mală din greci, turci şi neutri, la ţia siluuliei. siliu consultativ. vernul Ira ku lu i îşi va baza relaţiile
W A S H IN G T O N 25 (Agerpres). riştii. El a dat unele amănunte cu (Noticias de Hoy, Havana) * 3 Printre obiectivele guvernului In cu ţoale ţările pe principiile egali
Preşedintele Lyndon Johnson a ple privire la bugetul S. U. A. pe anul domeniul po liticii economice, vorbi- tăţii, neutralităţii pozitive şi neanqa-
cat marţi seara In Texas, unde va pe viitor, ex;primindu-şi părerea că, deşi jării. Guvernul Irakului condamnă
,s » W 8 m ¥ categoric toate formele de discri
trece sărbătorile la ferma sa de la
a Auslain. La sfirşitul săptămînii, el il vor fi efectuate reduceri ale anumi Deficit în balanţa de plăţi a S.U.A. minare rasială şi sprijină măsurile
tor Impozite (legea privitoare la a-
"L s a a _ / U f va primi pe cancelarul Ger«manlci ceaslă reducere nu a fost încă adop W A S H IN G T O N 25 (Agerpres). evaluate la 15.5 miliarde dolari fată Îndreptate spre realizarea dezarmă
rii generale şi loiale.
federale, Ludwig Erhard. tată dc Congres, dar va avea efect re „Fuga" aurului şi deficitul balanţei de 16 m iliarde anul trecut.
3.450,2 miliarde lire, reprezentind o In cercurile bine informate ale Ca troactiv dc la 1 i-nunric), veniturile
N E W YORK — La 24 decembrie (le plăti a S.U.A. continuă să p re i- Deficitul balanţei de p)âţ:, scrie a-
creştere d* 25.9 la sulă fala de aceeaşi sei Albe se afirmă că relaţiile Esl- bugetare vor fi mai mari decît in
aeroportul internaţional Idlcw ild din cu»pc organele competente ale guver genţia menţionată, constituie o p ro O declaraţie a îui Sulcarno
perioadă a anului trecut. Exportul Vcst si întărirea alianţei dtlanticc vor cursul anului fiscal curent, iar defi-
apropiere dc New Y ork a devenit in nului american la r.cesl sfirşil de an. blemă acnlă irtern ă din 1958 încoace.
mod oficial „aeroportul internaţional t-a cilrat la 2.307.3 miliarde lire, re constitui cele două puncte esenţiale cilul va fi în consecinţă mal mic de- Perspectivele pentru anul 1964, relevă Anul acesta a fost caracterizat de iz- D JA K A R TA 25 (Agerpres).
John F. Kenncdy". Cu acest prilej, pe prezentaţi o creştere de 8.1 la sulă ale acestei întrevederi. Sub acest ul cît cel prevăzut pentru anuj acesta agenţia Uniled Press Internaţional, bifoare contraste. In cursul celui de-al Intr-o declaraţie tăcută cu prilejul
aeroport a avut loc o ceremonie la faţă de aceeaşi perioadă a anului 1962. tim aspect cei doi oameni de stat vor (11.900.000.000. dolari). sint Încă presărate dc numeroase doilea trimestru, deficitul se ridicase prim irii delegaţiei Frontului naţional
care au participat senatorul Edward Astfel, deficitul balanţei comercia trece in special In revistă relaţiile Preşedintele a anunţat că va cere semne dc întrebare. Se aşteaptă, con la o sumă care lăsa să se prevadă că de eliberare din Vietnamul de Sud,
le italiene a Înregistrat o creştere preşedintele Sukarno a subliniat că
Kennedy, fratele preşedintelui asasi dintre Statele Unite şi Piaţa comună, Industriaşilor să investească mai tinuă agenţia, ca deficitul balanţei de deficitul anual ar putea atinge 5,2
de 88,3 la sulă Iată de perioada co
nat, şi Robert Wagner, primarul ora precum şi chestiunile referitoare la mult în ţările Am ericii Latine pen plăţi a S.U.A. să atinqă anul acesta miliarde dolari Creşterea deficitului victoria finală în lupta împotriva co
respunzătoare a anului 1962.
şului N e w York. viitoarea conferinţă G.A.T.T. tru „a aduce o contribuţie suplimen 3 miliarde dc dolari (faţă de 2.2 mi în al doilea trimestru a fost cea mai lonialismului va fi de partea popoa
PARIS — Sâptăminalul „la Tribune relor luptătoare pentru libertate.
R O M A — Un grup de spcologi din La sosirea sa la baza aeriană tară la fondurile federale pentru pro liarde dolari în 1962) si nimeni nu ridicată din ultimele 18 luni. Aceasta
des Nations'* semnalează câ guver
C a rra ri au descoperit in A ip il Apu- Bcrgstrom din Texas, preşedintele gramul „A lia n ţa pentru progres" des ştie care va fi cifra corespunzătoare a determinat pe defunctul preşedinte Preşedintele a transmis poporului
nul N igerului este criticat cu asprime
ani /italia dc vest) o grotă de sta de sindicate. Johnson a avut o convorbire cu zia tinat acestei părţi a lum ii". în 1964. Kennedy să lanseze un puternic con sud-vietnamez cele mai bune urări si
lactite şt stalagmite cu o adincime de Aprecieri ale M inisterului Finanţe traatac, menit in special să oprească şi-a exprimat speranţa că Intr-un v ii
d r j a 25 metri şl o inâlUmc de 3 lor arată cii rezervele de aur ale valul investiţiilor americane în străi- lor apropiat lupta sa penlru indepen
ir.etri. In grotă s-au găsit urme ale SU.A. se vor reduce anul acesla cu nătale. Aceste măsuri au contribuit dentă va fi încununată de victarie.
’in u i animal „ursus spelaeus“ (oase, După mtîlniriie de la Bruxelles la o importantă încetinire a ritm ului Preşedintele S u k u n o a subliniat in
Vertebre şi dinţi), care în momentul circa 500 milioane dolari La mijlocul de creştere a deficitului In cursul convorbirea pe care a avul-o cu
lunii decembrie, aceste rezerve erau trimestrului aJ 3-lea.
de faţă fac a b ic d u l unor studii din lizează acorduri avantajoase pentru membrii delegaţiei că intenţia State
partea oamenilor de şliinfă Italieni. (Compromisul de ultim moment, lor bilaterale Cedarea Bonn-ului In exporturile produselor sole. U n ifica lor Unîle de a disloca trupe a!c fiolei
anunţat după „negocieri îndelungate, problema un ilicării politicii agricole
R O M A — După datele publicate de oa o compensaţie pentm ciştigul de rea preţurilor produselor agricole
dure şi epuizante" (France Presse). Căpetenia naziştilor americani aspira la postul a V ll-a în Oceanul Indian prezintă
Institutul National dc statistică din la capătul dublei în tiln iri a miniş cauză oblinut In stabilirea unei ati va pricinui pierderi iinportante agri o primejdie pentru tarile indepen
Italia, In primele 9 luni ale anului trilor aq.rxriiMurii şi de externe ui tudini comune la viitoarele nego cultorilor vest-germani, iar autorită de preşedinte al ţării dente din această r*\ iune.
ţile R.F.G. vor Ii grevate de recom
1963, im periul Halici s-a ridicat la celor şase slale participante la Piaţa cieri tarifare de la Genevo are im pensarea măoar parţială a acestor
comuna a fost realizat sub amenin plîoaţii imediale in relaţiile interor- pierderi pentru a evita explozii’ de N E W YORK 25 (Agerpres). ta. ziarul „N e w York Herald Tribune"
ţarea unei rupturi. Observatorii p o li cidenlnlc. „Cancelarul Erhard — re Căpetenia j- rlidului nazist din publică un articol în care, printre al
tici din Bruxelles relevau sacrificiile lata agenţia Associated Press — se nemulţumire. S.U.A., Rokwcîl, a declarat rcccnl că Legenda în (egăîură cu
Ninsori neobişnuite economice făcute de fieoare delega va duce la in.tilniroa cu preşedintele La rindul ei. Olanda are de su n-ar fi exclus să-şi depunr candida tele, se spune: „Este o jignire la a-
ţie pentru a da prioritate „id eii po Johnson dispunind de un glas mai ferit prejudicii allt de importanle in dresa tuturor celor caro au trecut „biesferviul farao/;iioi*‘J
în unele regiuni ale litice" a Pieţei comune, ţinind sea puternic, datorită soluţionării crizei cit delegalia ei şi-a dat consimtă- tura pentru postul de preşedinte al prin cel dc-al doilea război mondial.
ma dc ultimatumul francez care con Pieţei comune care a fost prima sa mînlul numnî după ce la Haga s a Slalelor Unite. In legătură cu aceas Să fim serioşi". defînrfiv m ftrm aîă
Statelor Unite întrunit o şedinlă extraordinară a
diţiona participarea mai departe la punere la încercare ca lider al Ger guvernului. Agenţia France Presse PARIS 25 (Agerpres)
acest bloc economic dc stabilirea maniei occidentale".
N E W YORK 25 (Agerpres) Refcrindu-se la „uşurarea" resim aprecia că Olanda „a acceptat sa Z ia ru l „L ‘ H um anite“ relatează că
unei politici agricole comune plnă
Asupra unor regiuni dm estul şi la sfirşitul aceslui an. Pentru a evita ţită in cercurile C E E. de ia Bru crificiile impuse cu salislaclia de a Relatări ale supravieţuitorilor de pe vasul recent la O x lo td a încetat din viată
fn v irs lă de 84 de ani sir Alun Gar-
sudul Statelor Unite s-au abătut n in ca această veritabilă sabie a lui Da xelles îa Încheierea acestor tratati fi preferat Piaţa comună m argari diner, cunoscut cercetătoi ş tiin ţific
sori neobişnuite. Agenţia U PI rela mocles ce atirna deasupra dublei ve. France Presse notează că unii nei". „Laconia” In dom eniul vechii c u ltu ri egiptene.
Problema majora a politicii agri
tează că statele din Est sint acope tntîlniri de Ia bruxelles să taie le- Dnrlicipanli manifestă sentimente „de cole comune a fost cea referitoare O dală cu moartea acestuia, sene
satisfacţie destul
rite cu un strat de-zăpadă de peste qălurile dintre scmnntorii Tratatului M otive le acestui de amestecate''. la fondurile europene de orientare C A SAB LAN C A 25 (Agerpres). cu un copil în braţe. Copilul a fost ziarul, dispare şi legenda in legă
rezidă
„amestec"
30 cm., pe alocuri atingind chiar gro dc la Roma din 1957, miniştri an tocmai in dezavantajele la w re au şî de qaranţie pentru producţia agri Primul grup de supravieţuitori ai salvai dar pasagerul, extenuat a mu tură cu „blestem ul ta ra o n ilo r" care
simea de un metru elaborat in ceasul al 12 lea cele consimţit negociatorii penlru a salva colă. Se ştie că încă la începutul catastrofei dc pe vasul „Laconia" a rit'4. a făcut senzaţie in presă cu ani in
trei regulamente agricole rămase în fost debarcat la Casablanca de pe va Profesorul englez. Hugue Rcynold urmă. G artlincr eslc unul din cei
Datorită ninsorilor abundente, ma Piaţa comună. Astfel, s-a convenit anului 1962 s-a căzut de acord asu
susoensie ţla orez. la produsele din sul „M ontcalm ". Kyold Lcchner care cin ci egip to log i care in anul 1023 au
joritatea autostrăzilor din această par ca acele state membre care sint pra principiilor de elaborare a re- declara, de asemenea că a stat patru
carne şi lapte) care. împreună cu deschis m orm intul faraonului Tufan-
te a S.U.A, sint impracticabile. Comu acordul financiar corespunzător, per considerate mari importatoare de qulamcnlelor agricole, dar intrarea făcea porto din echipaj a povestit ast orc in apă înainte de a putea ajunge ncamon deşi o inscripţie pc placa
lor In vigoare a fost intirzială cu
nicaţiile aeriene dintre numeroase o- mit să se pună In practică aplica produse agricole. cum este cazul doi ani — plnă la actualul aranja fel dezlănţuirea cataslrofei : „Era ora pe bordul vasului „M ontcalm ". El a m orm intuiu i spunea : „A rip ile m o r
raşe din statele de est şi suri au fost rea unei politici agricole comune, Germanici federale, vor trebui să ment — tocmai in lipsa unui acord 23,29 cind trei explozii succesive s-au declarat că. în li mp ce lumea sc în- ţii se vo r abale dc îndată asup a
verse In aşa-zisa „casetă" fie la auzii în apropierea salonului de coa qrămădea să ia un loc în bărcile dp
întrerupte. precum şi principiile unei atitudini in problema fondurilor, considerată aceluia care va atinge m n rm în ril
comune a celor „şase" In vederea bruxelles importanle sume de bani oa „m olorul principal" al întregii fură. probabil in sala maşinilor. Im e salvare, c) a preferat să se arunce
La zeci dc uzine din Philadelphia au în cazul in care ele se vor ap ro vi larao nului". Z ia ru l am inteşte că de
negocierilor tarifare cu S.U.A. din politici agricole comune Cînd au diat pe punte a i/.bucng o flacăra In apă şi că, în ciuda celor 60 de am
fost sistate schimburile dc nonplc lapt la cinci luni duftă deschide:ca
cadrul G.A.T.T. dm primăvara vii ziona cu produse nqrare din tcrle hotărîl în luna mai 1963 sA pună la puternică. S-a dat alarma si am înţe al săi. fiind un excelent înotător, a
Toate forţele au fost puse in acţiune toarc. ţări. Acest acord a fost impus de punct „calendarul" de probleme pînă les imediat că locul se va extinde m orm intuiui. conducătorul cxpedR iei,
pentru a înlătura troenii de zăpadă. francezi deoarece. aprovizionarea la s(ir$itul acestui an, participanţii reuşit astfel să ajungă la vasul „M o n l- contele de Carnavon a decedai, ia>
Pentru desfăşurarea tratativelor de loartc repede Comand.-nlul vasului caltn" împreună cu un grup de îno
Geruri fără precedent bînlm c în sta Io Bruxelles, la care. după expresia din terle lări a „m arelui importator la Piaţa comună s-au străduit fie tători. Dm nenorocire, mulţi dintre la scurt tim p rlitpă acesta a mur t
şi m iliard aru l am erican Jay G o" d
unui observator „ v in ln l de criză a de produse agricole al Pielei corn,li care in parte să arunce in s p in a la a luat imediat măsurii* care se im pu
tele dc sud ale S.U A. Oraşul Mem- neau : caborirca bărcilor dc salvare care vizi'lase m orm intul după ce fu
bătut în raiale" şi penlru felul In ne" (Germania federala) va crea un celuilalt o parte cil mai mare (Im aceştia s-ou înecat.
phis din statul Tcnncssec a fost de care au fost elaborate soluţiile, este masiv surplus de astfel de produse povara acestor fonduri Expresia cu femei şi copii. Am asistat îa cîlc- Printre cei salvaţi sc afla si lînăra sese deschis.
fapt izolat de nămeli rare ating inul- concludent laplul că orescdinldc în ţările membre ale C.E.E. care au ..maratonul agricol", folosită jientru va acte disperate, ciliva pasageri Elisc Kouroudes, originară din Atena, In ciuda acestor decese întim -
Comisiei Pieţei comune. VV. H a li; o agricultură dezvoltată (cazul Trân a indica negocierile Începute la 9 sau o tu nea t in apa. Apei evacuarea plăloare. legenda a losl dezm inţită
ţîmi cum nu s-au mai semnalat din tem (R F C ) « alcătuit înlr-o Intre tei). in Ic Iul acesta. subliniază decembrie la bruxelles a trezit fiori care a (notat timp de patru ore pen- dc către c e ila lţi membri ai expetli-
anul 1892. Viscolul a paralizat circu rupere de o oră a şedinţei de înche France Presse, „R.E.G. era in mod de gheată, amintind negociatorilor a decurs calm. Marea, foarle agitată iru a ajunge la „M ontcalm ". Ea a de (ici caro au m urit la zeci tic ani
iere care a durat aproape continuu evident foarte puţin grăbită să sub ră în vechea Eladă,.imediat după re din nenorocire, a răsturnat cîleva şa clarat : „Şalupa care mă transporta după aceea. Astfel, ziarul m enţio
laţia in oraşele Nasliville. Jackson
o zi şî o noapte o listă dc 12 puncte venţioneze excedentele partenerilor a anunţat victoria de la Termopile, lupe Am părăsit !a ora 2 dimineaţa s a răslurnal Trebuia să mă menţin nează că H ow arl C arier n m urii in
(statul Tcnnessee). Atlanta (statul divergente. săi din-tre care majoritatea sînl con ştafeta a căzui epuizată si a murit... vasul care era in prada flăcărilor. singură în apa îngheţată încurajată de v irs lă de 06 dc ani in anul 1911,
înfruntarea franco vest-germană la stihiile din surplusuri franceze". După încheierea tratativelor, obser împreună cu oile persoane am fost tuli membri ai echipajului am luptat urinat de dr James Breasled care a
Georgja) şi L illlc Rock («latul Arknn-
bruxelles a fost atil de aprigă (n<:il Obligarea Germaniei federale de valorii apreciau că multă vreme vor culeşi la ora 6 dimineaţa de către cu valurile. Astfel am pulul să ajun alins v irs lă tic 70 dc ani şi de pro
sas). Nămeli uriaşi au blocat şose unii observdlori au pus sub semnul n cumpăra produse agricole numm dăinui „resentimentele" provocate de fesori i/ Percv N ew burv — 80 dc
lele în statele Tennesscc, Arkonsas « întrebării valoarea clauzelor tr o lv din ţările membre ale Pieţei comune presiunile exercitate pentru realiza ,.Montcalm" care n sosit primul in re gem la vasul „M ontcalm " care nu ani. U ltim u l membru al expediţiei,
/ tului dintre Franţa şi R F C . Indie- afeola serios Industria vesl-gcrmona rea politicii aqricole comune. giunea catastrofei Pe la ora 8 d im i s-a apropiat prea mult, de teama ex G ardiner tn virslă dc 84 dc ani, a
şi Mississippi. ploziilor".
‘ lat In ianuarie 1963 pentru relaţiile care (n schimburile cu terţe ţări rea Z. ELOREA neaţa am văzut un pasager înotind decedai abia recent
Redacţia şi administraţia ziarului sU. 6 Martie nr. 9. telefon 15 88, 12/5, 1585, 2078. Taxa plătită In numerar conform aprobăru Direcţiei Genera le P T T R nr 263 328 din 6 n o ie m b rie 1949. — Tiparul i Întreprinderea Poligiatică Hunedoara-Deva 40.061