Page 89 - 1963-12

Bibiuuecar
R c G io n a la
| H t î n e d o a ^ a - n g v a \
PROLETARI DIN TOATE ŢÂRU-P. U N IT I-V A 1 E.M. Telius a îndeplinit planul anual P rim irea
In inte de termen a planului de producţie pe anul 193*3 Gheorghe Gheorghiu-Dej
de căflre tovarăşul
5i m inerii din Teliuc au raportat Îndeplinirea îna­
mul socialismului ională de spiritul Teliuc este urmarea strădaniilor depuse de mineri varăşul Gheorghe Gncorghiu-Dej,
numărul
de azi
Rezultatul obţinut de colectivul de muncă de la E.M
a ambasadorului
Uniunii Sovietice
8 Conferinţa ra­
pentru creşterea continuă o productivităţii muncii.
pârtie.
Folosind raţional
maşinile şi utilajele moderne cu
In ziua dc 26 decembrie 1963. to­
Brad : In
care au fost dotali. minerii din Teliuc si-au realizat
unei exigente spo­
rite
lorice a muncii tn proporţie de 104 la sută, producti­
preşedintele Consiliului de Stat,
(pag. 3 a) ! in acest an sarcina dc creşlere a productivităţii va pi im-secivtar al C. C. n\ P.M.R.,
vitatea fizică înregistrînd o creştere de 2.39 procente.
° Conferinţa O r­ îndeplinirea înainte de termen a prevederilor pla­ a primit în aucbenţă pe I K. Je-
ganizaţiei ţărilor nului se datoreşle efortului comun depus de întregul galin, ambasadorul extraordinar
exportatoare de colectiv aflat in întrecere socialistă. Cele mai bune şi plenipotenţiar al U.R.S S. la
petrol ; rezultate au fost obţinute do echipele de mineri con Bucureşti, cu care a avut o con­
8 De pretutin­ duse de Constantin Biriboi, Aron Spărios. Adalbert vorbire prietenească.
deni (pag. 4-a) Domokos. loan Maican, Urzică foan şi alţii, care şi-au
depăşit cu regularitate sarcinile de plan.
Cercuri de citit
n u D
Tn oraşul regional Petroşani îşi
desfăşoară activitatea un număr
i! I nizate de către comitetele şi co­
de 637 dc cercuri de citit, orga­
misiile de femei. In perioada lu­
nilor de iarnă, în aceste cercuri
se desfăşoară o muncă susţinută
Jo) dfmineafa, la P alatul M a rii Adunări N aţionale, au început lu ­ La deschiderea sesiunii au asista! şefii m isiunilo r diplom atice acre­ validare, prezentat de preşedintele C om isiei, deputatul Demoslene Bo­ dc ridicare a nivelului politic si
ci ările celei de-a cinceo sesiuni ord in are, a celei de-a patra IerjisjQ luri dita tl In R.P. Romlnă. tez, Marea Adunare N aţională a va lid a t în unanim itate alegerea ca de­ cultural al femeilor. Numai în
o M a rii A du nă ri N aţionale. Preşedintele M a rii A dunări N aţionale, tovarăşul Ştelan Voitec, a putaţi a tova ră şilor M iro n Belea, fn circum scripţia electorală Haţeg, re­ Petroşani activează 1 11 cercuri
D eputaţii au prim it cu puternice aplauze pe conducătorii p a rtid u lu i deschis lu crările sesiunii. giunea Hunedoara, şi Gheorghe M. Costache, In circum scripţia electorală de citit.
şi stalului. D eputaţii au păstrat un moment de reculegere fn memoria depu- Stmbureşti, regiunea Argeş. In tematica cercurilor de citit
in loja din dteapla au luat loc to v a ră ş ii: Gheorghe G heorghiu-D ej, la lel M ana Roselti, membru al C o nsiliu lui dc Stat al R.P. Romine. In tim p in a t cu aplauze, tovarăşul ton Gheorghe M auter, preşedintele sînt cuprinse seri de informări
C o nsiliu lui de M in iştri, u prezentat Darea de seamă asupra înfăptuirii politice, lecturi in grup, prezen­
Ion Gheorghe M aurei. G heoighe Auostol. Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Marea Adunate N aţională a aprobat apoi fn unanim itate următoarea
Nioolae Ceuuşescu. C hivu Stoica, Alexandru Drăghici. Alexandru M oqhio- ordine de z l : Planului de Stat pe anul 1963 şi cu privire la Planul de Stat pe anul tări de cărţi etc.
19G4. Printre cercurile de citit cu o
roş, A lexandru Birludeanu, D um itrii Coliu, Leonle Rdufu, Leontin Sălă- — Validarea alegerii de deputaţi ai M arii Adunări Naţionale pen­ rodnică activitate se numără cele
tan. M ihai Dalea, Gheorghe Gaston M arin, Gogu Rădu/estu, Constau- tru circum scripţiile electorale Haţeg, regiunea Hunedoara $i Slmbu- In continuarea lu crărilor, tovarăşul A u re l V ijo li. m in istru l finanţe­ conduse de tov. Maria Ungur. Ca-
lin Tuzu. resti. regiunea Argeş. lor, a prezentat — din însărcinarea g u vern ulu i — Raportul cu privire rolina Haidu, Maria Vinga, Mar­
— Darea de seamă asupra înfăptuirii Planului de Stat pe anul 1963
In loja din stingă au luat toc to v a ră ş ii: A vram Burraciu, vicepre­ la proiectul Bugetului de Stat pe anul 1964. gareta Cristea şi altele.
$i cu privire la Planai de Stat pe anul 1964.
şedinte al C o nsiliu lui de Slut. G riqnre Geamănu, secretatul C o nsiliu lui A po i lu crările prim ei zile a sesiunii au luat stirşit. IO A N CHIRAŞ
— Proiectul de lege pentru aprobarea Bugetului de Stat pe anul 1964
Pe Stai, m em brii C o nsiliu lui de Stat. După-amiază. m em brii com isiei econom ico-linanciare a M a rii A du­ corcspoudent
— ProleoluJ de lege pentru ratificarea decretelor normative emise
La sesiune sirii prezenţi conducători ai in s titu tu lu i centrale, ai o r­ de Consiliul de Stat al Republicii Populare Romine In perioada de la nări N aţionale s-au în tru n it In şedinţă pentru a-şi continua lu crările
ganizaţiilor obşteşti, e vid e n ţia ţi in ptoduclie din întrep rind erile bucureş- 30 decembrie 1962 plnă la 26 decembrie 1963. Şi a-si întocm i raportul.
tene, oameni de ştiln(d şJ cu llu /ă . zia rişti rom int şl corespondenţi al — Alegerea unui membru al Consiliului de Stat. Lucrările sesiunii continuă v in e ri.
presei străine. La prim ul puncl al ordineI de zl, pe baza ra p o rtu lu i Com isiei de (Agerpres) Veşti
din agricultură

D A R E A D E S E A M Ă Se efectuează

controlul seminţelor
In cadrul pregătirilor ce se fac
asypra în£ăpfuirâ” Planului de Sfrat pe anul 1963 si eu privare la Planul de Stat pentru campania agricolă de pri­
măvară, o atentie deosebită trebuie
pe anul 1964 prezentată de tovarăşul Gheorghe Maurer acordată condiţionării şi verificării
calităţilor seminţei. Pentru a rea­
liza acest obiectiv, încă de pe acum,
T o v a ră ş i, dernă. Eforturile au fost concentrate scară largă a tehnologiei noi în sec­ rice de conducere r agriculturii. Prin reşti, Galaţi- Sînt numeroase gospo­ vn asigura mărirea producţiei de Laboratorul regional pentru con­
Bilanţul ac’ ivltăţil rodnice din fi­ îndeosebi în direcţia creării unei pu­ toarele de finisaj şi creşterea propor- Înfiinţarea Consiliului Superior al dăriile agricole colective care, prin- aglomerat fejos cu peste 40 la sută; trolul seminţelor din Alba lulia a
nul carp se încheie oglindeşte dezvol­ ternice industrii petrochimice care să liei de lire şi fibre sintetice, iar în in­ A gricultu rii şl a consiliilor regiona­ tr-o mai bună organizare a muncii, capacitatea laminorului de semifa­ început o serie de analize. Prin a-
tarea în conlinuarb o polenjia- asigure chimizarea intensă a agricul­ dustria de încălţăminte — prin folo­ le şi raionale, conduceri a agricultu­ au atins producţii ce depăşesc cu bricate de Ia acelaşi combinat este ceslea se verifică germinaţia, pu­
lu lui economic al ţârii, progre­ turii şi producţia materialelor sinte­ sirea mai largă a unor sisteme de rii s-a apropiat de uniM ţile produc­ mult media regiunij.<^slfel, gospodă­ aproape de trei ori mai mare decit ritatea, greutatea a 1 000 boabe, se
sul neîntrerupt pe calea desăvîrşirii tice, lărgind baza de materii prime confecţii moderne. Realizări im por­ tive şi s-au creat condiţii ca peste riile agricole colective Miloşeşti, re­ întreaga producţie de semifabricate verifică dacă seminţele sînt conta­
construcţiei socialiste. Succesele re­ necesare industriei şi producţiei bu­ tante sînt şi în industria alimentară, 18.000 cadre cu pregătire superioară giunea Bucureşti, Polîrnichla, Valea din 1959; la fabricile Turda şi M ed­ minate de boli sau dăunători. Pen­
marcabile obţinute sînt rezultatul po­ nurilor de consum care pune la dispoziţia consumatorilor să lucreze nemijlocit In producţie. Dacilor, regiunea Dobrogea, Cârpi- gidia au intrat tn funcţiune 4 linii tru ca lucrările de analiză a aces­
liticii de industrializare promovată Programul de dezvoltare a indus­ un sortiment variat de produse noi, Aceste cadre. împreună cu preşedinţii nîş, regiunea Banal, au obţinui pro­ de ciment a căror capacitate de pro­ tor seminje să se desfăşoare in
cu consecventă de Partidul M un cito­ triei chimice pentru a cărui reali­ calitativ superioare Producţia de bu­ gospodăriilor, brigadierii şi ceilalţi ducţii de peste 4.500 kg. porumb ducţie este de două ori mai mare bune conditium au fost anunţate
resc Rouiin, al conducerii planificate zare a fost alocată o cincime din vo ­ nuri de consum a sporit în patru ani lucrători din agricultură, asigură in ­ boabe la hectar^ dectt cea realizată in 1948 de toate pe bază de adrese toate gospodă­
a economiei noastre naţionale. lumul total al investiţiilor industria­ al şesenalului cu aproape 69 la sută, troducerea in practuă a metodelor In ce priveşte sectorul zootehnic, fabricile din tară. riile colective din regiune să tri­
Ca şi in ceilalţi ani. constatăm cu le din planul de şase ani, este in pli­ răspunzind în condiiii mai bune ne- avansate, fac fată ;u succes şarci- o bună parte a şcptelnlui este O atentie deosebită sa «cordal mită probe din seminţele de le­
satisfacţie că Planul de stal pe 1963 nă desfăşurare Au intrat în produc­ vo'.ilor populaţiei. nilor de mare răspundere privind deţinui de unităţile agricole de :;ta! înzestrării şi modernizării transpor­ gume care vor fi folosite la însă-
se realizează şi se depăşeşte, Num e­ ţie sau sînt in curs de construcţie Ca urmare a prom ovării progresu­ creşterea producţiei, şl colective : acestea au în prezent turilor. In 1963, transporlu rile au fost minţărî în răsadniţe, precum şi se­
peste 2,4 milioane bovine din care
roase colective si-au îndeplinit sar­ uzine şi combinate chimice, care prin lui tehnic şi a îm bunătăţirii organi­ Pentru dezvoltarea bazei tehnice- peste 1 m ilion de voci şi juninci, dotate cu 58 locomotive Diesel elec­ minţele ce vor fi însămînţate în
cinile înainte de termen, iar peste nivelul lor întruchipează tehnica cea zării producţiei, se realizează în 1963 materiale a agriculturii, stalul a a- aproape 2,7 milioane porci şi 6,6 m i­ trice, 4 500 vagoane de nurfă, (în epoca I
1U0 de întreprinderi din industria re­ mai avansată in atest domeniu pe o creştere a productivităţii muncii tn cordat, în perioada 1960-1963, un vo­ lioane oi. echivalent pe 2 osii), 4.200 autoca­ Agrosem Orăştie a trimis, penlru
publicană şi-au realizat planul anual plan mondial S-au construit com bi­ industrie de circa 37 la sută fată de lum de investiţi" de dou.- ori mai ma­ In acest an s-au plantat în gos mioane şi autobasculante şi peste a fi analizate, peste 180 probe din
de producţie In 11 luni natele r'o Îngrăşăminte chimice de 1959 In cadrul acţiunii largi desfăşu­ re decît ir. cei 4 ani anteriori, orien­ podăriile do stal şi colective 55 mii 000 autobuze. Re secţiunea de" cale seminţe de ardei, morcovi, roşii,
Un elemen. caracteristic pentru a- la Roznov, Făgăraş şi Năvodari, iar rate în anul 1963 pentru creşterea pro­ tate în primul rînc spre intensifica­ ha- vii şi livezi, pe suprafeţe care ferată electrificată Braşov— Predeal salată, varză, mazăre, castraveţi şt
vîntul industriei romîneşli. care cons­ în următorii doi ani vor intra In pro­ ductivităţii muncii, au fost adoptate rea dotării cu maşini şi utilaje agri­ nu se pretează pentru alte culturi, sînt în curs de terminare lucrările altele, seminfe care vor fi puse la
tituie in acelaşi timp chezăşia înfăp­ ducţie combinatele de la Craiova, în întreprinderi şi ministere nume­ cole sporirea numărului şi produc­ asigurîndu-se valorificarea unor te­ dc experimentare a tipurilor de lo­ dispoziţia gospodăriilor colective.
tu irii Directivelor celui de-al IlI-lea Tirgu Mureş şi Turnu Măgurele Pen­ roase măsuri tehnico-organizatorice, ţiei animalelor în gospodăriile agri­ renuri slab folosite şi o producţie comotive electice, în vederea adop­ Pentru a folosi numai seminţe de
Congres al Partidului Muncitoresc) tării soluţiei definitive Capacitatea calitate, este necesar ca toate gos­
tru chimizarea complexă a gazului a căror aplicare a dus la rezultate po­ cole de stat şi colective şi executa­ marfă sporita de struguri si fructe,
Potnln, este oreşterea producţiei in ­ produse valoroase în consumul popu­ de transport a flotei maritime a fost podăriile colective să treacă de pe
metan este în construcţie combina­ zitive, îndeosebi în Industria cărbu­ rea unui volum mai mare de lucrări
dustriale in perioada 1960-1963 cu un laţiei şi solicitate pe piaU externă. mult sporită in anii şesenalului prin acum la condiţionarea lor şi numai
tul chimic de la Craiova, iar penlru nelui, industria energiei electrice, în de hidroamelioraţii Agricultura noas­ dotarea cu cargouri şi tancuri petro­
ritm mediu anual de aproxi­ Tovarăşi, după ce această lucrare a fost e-
chimizarea hidrocarburilor petroliere metalurgia feroasă, industria chimică, tră dispune de un parc de aproape liere, iar capacitatea flotei fluviale
mativ 15 la sută fată de 13 a fost construit combinatul de la industria constructoare de maşini, in­ 66 mii tractoare, peste 63 mii semă­ Capacitatea oreseîndă a economiei aproape s a dublat anul aoesta fată fectuată să se ia probe care să fie
la sută cît era prevăzut, pre­ Oneşti şi este în plină construcţie dustria uşoară etc. nători, 31 mii combine pentru păioasc, noastre de a îndrepta resurse tot de 1959. A continuat acţiunea de trimise spre analiză.
cum şi faptul că sporurile cele mai mari pentru dezvoltarea susţi­
marele combinat petrochimic de !a Plo­ Succesele colectivelor de muncitori, precum şi alte numeroase maşini, ceea dotare a porturilor cu utilaje mo­
mai mar! se realizează în ramurile nută a lortelor de producţie se re­ Venituri
ieşti cu un larg profil de produse sin­ tehnicieni, ingineri şi funcţionari in ce contribuie la reilizarca lucrărilor deme de mare productivitate.
de bază ale industriei Astfel în con­ tetice noi de mare însemnătate. Tn anii folosirea cu eficientă sporită a resur­ agricole în condiţii mai bune. flectă în faptul că în 1963 fată de din legumicultura
La progresele însemnate obţinute
strucţia de maşini s-a oblinut în 4 şesenalului au mai fost puse in func­ selor de materii prime, materiale com­ Un rol important în dezvoltarea a- 1959, adică în lr o perioadă de numai in realizarea programului de inves­
ani un ritm mediu de 105 Ia sută 4 ani, volumul de investiţii s-a du­ Gospodăria agricolă colectivă din
ţiune uzina dc fire şi fibre sintetice bustibil şi energie, tn creşterea pro­ grîcullu rii şi sporirea producţiei de tiţii, o contribuţie Importantă a avu-
in industria siderurgică de 16,5 le blat. In această perioadă ritmul me Petreşli, raionul Sebeş, a ob(inut
de la Săvineşli, marca uzină chimică ductivităţii muncii, se oglindesc în cercate il are folosirea raţională a 1 o Îmbunătăţirea muncii de proiec­
sulă, in industria energiei electrice diu anual de creştere a investiţiilor în acest an rezultate de seamă în
de la Borzeşti. noi uzine şi se d ii io reducerea sistematică a preţului de fondului funciar. Pc baza indicaţiilor tare, dc organizare şi execuţie a lu ­
de aproape 19 la sută, în industria statului a fost de 21 la sută. fsţfl legumicultura. Astfel, de pe cele
domeniul meri ica meu tel or, şi coloran­ cost al producţiei. In comparaţie cu conducerii de partid, în ultim ii ani crărilor pe şantiere, precum şi preo­
chimică de peste 24 la sută, in indus­ de circa 16 Ia sută prevăzut In şe- nouă'hectare cultivate s-au realizat
ţilor, uzina de prelucrare a maselor 1959. nivelul mediu al preţului de s-au luat o serie dc măsuri pentru cuparea sporită a beneficiarilor de
tria materialelor de construcţii de a- sena]. Investiţii mai mari decît s-a investiţii pentru folosirea gospodă­ 196 tone legume, revenind peste
plastice de la Iaşi şi uzina modernă cost în industria republicană este în punerea tn cultură a unor noi supra­
proape 14 la sulă. avut iniţial în vedere au -fost alo­ rească a fondurilor ce le au lost În ­ 21 tone Ia hectar, faţă de 15 tone
de anvelope ,,Danubiano". In indus­ acest an cu 13 la sută mai redus. In feţe. S-au început în anul 1962 şl cate pentru sporirea mai accentuată cît a fost planificat. La unele cul­
Dezvoltarea Industriei tria celulozei, se ridică in ritm ra­ obţinerea acestor rezultate, un rol sînt în curs de desfăşurare, lucrările a capacităţilor de producţie îndeo­ credinţate. In toate ramurile dispu­ turi s-au obîinut producţii cu mult
nem în prezent de organizaţii spe­
terenuri
pentru
valorificarea
unor
l-au avut
organele
important
de
pid complexul de la Biâila, în cadrul
sebi înlr-o serie de ramuri princi­
superioare celor planificate. La ro­
şi a agriculturii căruia vor mai fi date tn funcţiune partid locale şi organizaţiile dc fertile din lunca inundabilă o Dună­ pale ale Industriei cum sînt : con­ cializate de proiectare în mă­ şii, de pildă, s-au recoltat cîte
în cursul anului viilor, fabricile de partid din întreprinderi, care s-au o- rii, care vor totaliza, tn prima etapă, strucţia de maşini, industria petrolu­ sură să asigure documentaţia ten- 35.373 kg. la ha., la ardei cîte
în anul 12S3 celofibră şi de cord, precum şi com­ cupal îndeaproape de reducerea sis­ o suprafaţă de peste 300 mii ha. In lui, producţia de energie electrică, nică pentru Întreaga gamă de con­ 12 319 kg. la ha., iar la varză de
binatele de celuioză şi hîrlie din ora­ tematică a cneltuieillur de producţie. cadrul acestei acţiuni, î-au executat precum $i pentru nevoile sporite alo strucţii cc se realizează în tara noas­ toamnă cîte 26 800 kg. la ha. Ob­
In anul 1963, a sporit în continua­ şele Dej şi Călăraşi. O atentie deosehită a fost acordată în anul acesta lucrări de îndiguiri şi agriculturii $i transporturilor. De ase tră, şi care colaborează larg cu o r­ ţinerea unor asemenea rezultate se
economisiri) pe toate căile a unor desecări pe 84 mii ha. menea, au crescut peste prevederi ganizaţiile similare din alte tari.
re producţia de otel si do metale ne­ Roadele politicii consecvente a datoreşte aplicării unor metode a-
feroase Au intrat in funcţiune noile partidului, ale eforturilor deosebite materiale deosebii de importante, cum In anul 1903 s-au folosit in agri­ investiţiile pentru construcţia de Io ★ vansate in legumicultura. Astfel,
laminoare de la Hunedoara este tn- tăcute penlru dezvoltarea puternică sînt: metalul, lemnul, ţiţeiul, pieile, cultură de aproape două ori mai m ul­ cuinle, gospodărie comunală si în- Succesele în dezvoltarea econo­ pentru grădină, s-au ales cele mai
materiile prime textile etc. In dome­ vătămînt, acţiuni importante in lă r­
tr-o fază avansată con«4.r»,'“tie nalelor a industriei noastre chimice sînt ex­ te îngrăşăminte minerale decît în miei in prim ii patru ani ai planului bune terenuri cu posibilităţi de iri­
niul folosirii mălaiului. de exemplu, 1959, repartizate diferenţial pe sec­ girea bazei materiale a nivelului de
lam inorului de tablă de la Galaţi, prim. te prin creşterea producţiei a de şase ani dovedesc în mod grăi­ gare. mare parte din răsaduri au
s-au obţinui realizări Importante, ex­ toare. S-a îmbunătăţit totodată ra­ trai. tor că sarcinile trasate de ceî de al
ai cărui montaj va începe în anul cest ei ramuri intr-un ritm mediu a-
primate în faptul sa în ramura cons­ portul între sortimente, ca urmare a In toate regiunile tării, ca pe un fost repicate în ghivece nutritive,
v iito r şi se desfăşoară in ritm sus­ nual rle 22,5 la sută în ultim ii 13 ani !II-lea Congres al Partidului M un ci­
trucţiilor de maşini economia de la­ intrării în funcţiune a noilor capaci­ vast şantier, se desfăşoară din plin toresc Romîn au o mare forţă mo­ pe suprafeţe însemnate s-au apli­
ţinut lucrările de construcţie a uzi­ şi de peste 24 la cută în anii şeseno-
minate din primii patru ani ai pla­ tăţi de îngrăşăminte fizotoase. înfăptuirea programului de investiţii bilizatoare. înfăptuirea prevederilor cat îngrăşăminte chimice şi organi­
nei de aluminiu Slatina, ceea ce va tului. S-a lărgit considerahil, aşa cum
nului şcsenal reprezintă circa 360 In perioada 1960— 1963 s-a obţinut stabilit de partid Numeroase obiec­ din Directive constituind obiectivul
contribui la lărgirea bazei de metal a am arătat mai înainte, gama de pro- tive industriale au o amploare deo­ ce, iar lucrările dc întreţinere s-au
mii tone, ceea ce înseamnă mal multe o producţie medie de cereale, de 10
economiei. duse chimice, au apărut ramuri noi, milioane tone fată de 9 milioane sebită, însumînd investiţii de m iliar­ central al activităţii de partid şi de executat la timp şi de bună cali­
Pe linia trasată de partid pentru r i­ cum sînt industria firelor şi fibrelor laminate decît necesarul pentru în ­ de de Ici, din care se execută anual stal. Realizările economice şl social- tate.
dicarea continuă a nivelului tehnic, sintetice, a cauciucului şi a deter­ treaga producţie de vagoane, auto­ tone media anilor 1956— 1959, ceea la fiecare In parte, lucrări de sule cuiturale obţinute pînâ în prezent
camioane, tractoare utilaj chimic, si­ ce a contribuit la dezvoltarea celor­ Pentru munca depusă la grădina
îmbunătăţirea calităţii şi creşterea genţilor, a medicamentelor do sinteză de milioane. constituie un prilej de îndreptăţită
derurgic şl rulmenţi, planificată pc lalte ramuri ale agriculturii. de legume s-au evidenţiat în mod
randamentelor maşinilor şi instalaţii­ şi a coloranţilor organici. Dezvolta­ m indrie pentru oamenii muncii şi
I9G4 In creşterea producţiei agricole, un In anul acesta au fost puse în deosebit tovarăşii Gheorghe Deac,
lor, în anul 1963 a început producţia rea industriei chimice în proporţiile rol important l an avut gospodăriile funcţiune numeroase capacităţi in­ totodată un îndemn de a munci cu
de scrie a noului tip de autocamion stabilite la c $ de al 111-Iea Congres Tovarăşi,. jenica Stanciu, Rozina Binder, Eli-
agricole de stat. corc, folosind cele dustriale, care determină creşteri în ­ şi mai multă rivnă pentru îndepli­
cu motor de 140 Cp. şi a noului lip al Partidului Muncitoresc Romîn so Conducerea de partid şi de stat a- mai avansate metode agrotehnice semnate de producţie în ramurile res­ nirea sarcinilor prevăzute în pcruil- sabeta Ciuca, Gros Mihai şi alţii.
de tractor de G5 Cp., cu caracteristici reflectă şi în creşterea continuă a cordă o atentie deosebită creşterii an realizat an de an producţii spo­ pective. Fabrica de aglomerare Je L. PFAFF
superioare. Se dezvoltă frumos pro­ exportului dc produse chimice. In producţiei agricole, care în condiţiile rite. In anul 1963, deşi in multe re­ Ia Combinatul siderurgic Hunedoara {Continuare fn pag. a 11-a) corespondent
ducţia de locomotive Diesel electrice prim ii 4 ani ai şesenalului, volumul avînlului industriei socialiste consti­ giuni condiţiile climatice nu au fost
şi s-a livrat cel dc-al zecelea cargou exportului de produse chimice s-a tuie un factor de ..icre importantă favorabile, gospodăriile agricole de
de 4.500 tdw., pentru transporturile murit de 3,4 ori ; In acelaşi timp s-n pentru dezvoltarea întregii economii. stat 6u obţinui în medie aproape
maritime. Au intrat de asemenea. în lărgii nomenclatorul produselor ex­ Agricultura noastră se dezvoltă pe 2.000 kg griu la hectar. 2.900 kg
producţia de seric maşini şi utilaje portate caic în anul 1963 cuprinde baza unui program complex expus dc porumb boabe şi 1 600 kq floarea-
de mare complexitate şi s-a executai aproape 200 de produse, a sporit nu tovarăşul Gheorghe C.heorghiu-Dcj la scareluî. producţii apropiate nive­
prototipul instalaţiei de foraj pentru mărul ţârilor care tniportă produse Sesiunea extraordinară a M arii A d u ­ lului realizat în lori cu agricultură
cdincim i de 6 000 m., ale cărei ca­ chimice romîneşli. nări Naţionale din aprilie 1962 In ca avansată Numeroase gospodării de
racteristici de funcţionare sînt la ni­ Valorificarea supeiloară a resurse­ drul acestui program, menit să ridice r.fat clin toate regiunile tării cin avut
velul celor mai bune instalaţii simi­ lor dă rezultate deosebit de bune şi agricultura la un nivel tot mai înalt, producţii de i,este 2.500 kq griu şi
lare fabricate pe plan mondial. Rea­ in îndtislris de prelucrare o lemnu­ s-au luat măsuri care au dus la creş­ între 4 500 şi ." 900 kg. porumb boabe
lizarea unor astfel de produse con­ lui unde numai In anul acesta au terea producţiei rle tractoare şi ma­ la hectar.
tribuie in mod holâritor la înzestra­ intrat în funcţiune 14 unltăti noi in şini agricole, de îngrăşăminte chim i­ Rezultatele oOunule de către gos­
rea cu tehnica modernă . « tuturoi cadrul combinatelor cu prolîl com ce, s-au executat şi sînt în curs de podăriile agricole colective fruntaşe
dovedesc rezervele muri de care
rom urilor şi determină astfel îmbu­ plex. Producţia de plăci fibrolemnou- executare lucrări de înd igu iri şi de­
nătăţirea calităţii producţiei, creşte­ se a crescut dc circa 3 ori fată de secări în lunca Dunării, S-a mărit co­ dispune agricultura socialistă pen­
lru creşterea producţiei Dobrogea,
rea productivităţii muncii şi reduce­ 1962, iar producţia de plăci aglome­ interesarea materială a producători­
considerată în trecut o regiune cu
rea preţului de cost, in economie. Ca rate cu peste 50 Ia sulă prin folosirea lor Ca urmare a aplicării acestor mă-
slabe posibilităţi, obţine în ullinui
rezultat al muncii rodnice desfăşurate speciilor moi, precum şi prin valo suri. toate ramurile producţiei agri­
ani recolte care egalează şi depă­
de lucrătorii din construcţia de ma­ rificarea superioară a masei lemnoa­ cole sînt în continuu progrps. Reali­ şesc chiar producţiile unor regiuni
şini, producţia acestei ramuri c- se. însemnătatea economică a acestor zările sînt cu atil mai importante
cu condiţii naturale niai favorabile
snntiale a industriei a depăşit în 1963 realizări este demonstrată rle faptul cu r ]j au fost obţinute în plin pro­
In această regiune, gospodăriile agri­
nivelul prevăzut în şescnal pentru că produclîa de plăci dîn 1963 poate ces de transformare cocialislă a agri­
cole colective au realizat în acest
□nul 1964. înlocui o canlilate de cherestea de culturii şi înlr-o perioadă cind în
an o recoltă medie dc 1 500 kg grîu
încă din prim ii ani de economic răşînoase pentru care ar fi fost ne multe regiuni ale tării condiţiile clî la hectar, peste 2 400 kg, porumb şi
planificată, partidul nostru a acordat cesar un volum de aproape 1 milion mutice au lest nefavorabile. Apar 1.360 kg. floarea-soarelui — produc­
după cum vă este cunoscut, o deo­ metri cubi masă lemnoasă. astfel într-un mod si mai evident ţii superioare fată de media pe tară.
sebita atenţie Industriei chimire, ti- S-au Îmbunătăţii in acest an cali­ munca rodnică a colectiviştilor şi a Rezultate îmbucurătoare au obţinut
nînd seama de efectul multilateral pe tatea şi aspectul produselor din In celorlalţi lucrători din agricultură. de asemenea, gospodăriile agricole
care II are chimia In economia mo­ dustria textilă, prin Introducerea pe Importanţa noilor forme organizato* colective din regiunLle Banat, Buou- IN FOTO GR AFIE: Cfleva blocuri din cartierul aeroport din Petroşani, date de curînd în folosinţă.