Page 9 - 1963-12
P. 9
Să avem în vedere
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN IŢI V A I
perspectiva!
Dezvoltarea continuă a exploată luat Ia timp măsurile corespunzăloa-
o Activitatea comisiilor de
rilor miniere din Valea Jiului, in ro pentru lichidarea cauzelor care
revizie în pas cu preocupările
troducerea in producţie a noi ma au dus la răininerea in urmă a lu
din G.A.C.,
o Asociaţie sportivă cu mari şini şi utilaje, extinderea metodelor crărilor de investiţii si a acceptat
posibilităţi dar cu rezultate de muncă de marc productivitate, „Cc:uzelc obiective- prin care se ju s
modeste, au făcut cu producţia dc cărbune să tifica nereali/.area planului. In tri
o A doua pasiune ; crească an d e ' an. 'Aceasta a impus mestrul Uf, etnd s-a preconizai re
(paq. 2 a)
o seric dc m ăsu ri'care să ducă la cuperarea răm lnerii in urmă prin or-
© Prin valorificarea rezerve
sistematizarea şi modefnj.za'rea trans ganizorea unor înaintări rapide, s au
lor interne, producţie sporita
portului subteran, alit pc ^ o riz o n Ivit greutăţi naturale provocate de
de otel,
© Din activitatea organiza tală cit şi pe verticală, astfel incit trecerea printr-o zonă a straielor
ţiilo r U.T.M. viteza şi capacitatea de transport să unde s au creat presiuni mari. Aceas
(pag. 3-a) satisfacă cerinţele mereu crescînde ta n a permis plasarea In lucrările
Anul XV. Nr. 2.779 MIERCURI 4 DECEMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani ale producţiei, A u fost excavate şi respective a form aţiilor de lucru
amenajate noi buncăre pentru cărbu preconizate, deoarece, concomilent
ne, noi galerii de transport şi pu cu oxcavarea trebuia executată şl
ţuri de extracţie, în subteran au fost belonarca galeriei. Dacă s-ar fi res
Cum înfîmpinăm sezonul rece introduse noi locomotive electrice şi pectat planificarea stabilita la Înce
cu acumulatori, s-a extins transpor
putul anului, trecerea prin această
tul cu ajutorul transportoarelor co zonă laminată a straielor s-ar (i fă
lectoare cu raclele. cut in condiţii normale, fără să in
IRl A\ II Una din unităţile in care se exe fluenţeze asupra realizării sarcini
cută un volum mare de Uicrăii de lor planificate. Aşa se face că nici
Iarna trecută a p ricin u it qteuiă ti In întrep rind erile in care nu s-au
sistematizare şi modernizare este fn trimestrul III planul de excavarc
luat din tim p toate m ăsurile in ve derea desfăşurării norm ale a p ro -
Exploatarea minieră Lonca. Si oicl. şi amenajare a galeriei de U orizon
cesului de produc(ie. tă vă lin d din experienţa trecută, organele şi o:-
creşterea producţiei de cărbune a tul 400 n-n fost Îndeplinit (tocit in
ganizafiile de partid au indicat con ducerilor tehnico-adm inistrative luci
impus lucrări care să ducă la cen proporţie de 91 la sută.
rea tu tu ro r m ăsurilor cate sd previ nd orice perturbare ce ar putea pro-
tralizarea transportului, pc orizon La Începutul lunii octombrie, con
duce qrcut<\(i producţiei in tim pul sezonului rece.
tală şl verticală, in vederea sporirii ducerea sectorului, la indicaţia orga
Toamna /ungă dm acest an a dat posibilitatea lie c ă iu i colectiv capacităţii de transport si a descon nizaţiei de partid, a luat o serie de
(le muncă să se prcqătcască temei n/c pentru iarnă, truducind in viată gestionării puţurilor existente. înce măsuri tehnico-organizalorice care
prevederile p la n u rilo r de m ăsuri te'i nico-otganizatoricc special întocm ite, pute cu doi-lrei ani în urină, ele au să ducă la impulsionarea lucrării
Pentru a vedea cum osie in tim piuată iarna la atelierele R. M R. fost orientale spre executarea lucră respective. S a organizat încărcarea
S im crix redacţia zia ru lu i „ Drum ul socialism ului0 a organizai, cu s p riji- rilo r cheie care să ducă pe de-o par mecanică in frontul de lucru, precum
te la punerea in valoare de noi re şi transportul mecanic cu locomotive
nul corespondenţilor vo lu n ta ri Du m itru trinca — preşedinte al comi-
zerve de cărbune, iar pc de altă L.A.M.-4. S-a Îmbunătăţii asislenţa
te lu lu i sindicatului, Inq. (nochcntc June — şeful secţiei de in trc fin c rc
parte, să asigure extracţia în con tehnică prin numirea unui maistru
şi M ircca Protopnpescu, tehnician tn cadrul se rviciu lu i plan şi orejani- d iţii optime a unei producţii spo care se ocupă in mod deosebit dâ
70/ c a m uncii, un raid anchetă. In tă cite va din constatările fă c u te : rite. organizarea muncii şi transportul ma
terialelor pe galeria 400, tar in frun
Nu numai cauze obiective tea brigăzilor au fost puşi mineri cu
Din timp, temeinic pregătiţi Printre lucrările In stadiu dc exe o bogată experienţă in executarea
cuţie se aflu galeria direcţională si lucrărilor de investiţii. Printre aceş
transversală, de ld orizontul 400, care tia se numără Petru Deak, care con
Pentru asigurarea unor condiţii op frigului conductele exterioare pen duce brigada de la înaintare şi Aurel
va face legătură cu puţul central Lu
time de lucru po timpul iernii, con tru apă potabilă şi industrială, pre Miclea care, împreună cu brigada
ducerea atelierelor, la recomandarea cum si cele pentru aburi. De ase crarea a fost atacată In 1961 de la mina sa, II urmează îndeaproape cu be-
Jicţ. Acordlndu-se atenţia cuvenită
comitetului de partid, a întocmit un menea. s-au emulat canalele la executării lucrărilor de cxcavare şi tonarea şi amenajarea galeriei. M ă
pian de măsuri care prevedea obiec îţpă reziduală, au fost reparaţi ui- surile luate au dus la creşterea pro-
Brigada de cuplorari condusă amenajare a galeriei, planul anual
tive concrete ca: repararea u$ilor s> drauţii. urmlnd ca o dală cu ve Cujplonul anual hmfleţplinif a fost realizat, integra) urmind ca du ctivită lii muncii, reuşindu-se ca
porţilor la hale. repararea si ame nirea Iernii să fie acoperite cu cu de Vasilc Clitan, de la lami lucrările s»l fie continuate. In anul la sfirsitul lunii planul să fie Înde
najarea de noi luminatoare, instala tii izolatoare dm lemn. Au fost repa norul de 800 mm. a) C. S H u trecut au (ost executate mai cu sea plinii in proporţie de 100,2 îa sută.
rea dc aerolerme si calori rate acoperişurile turnătorie» da nedoara este pentru a treia I.R .T . A. ^Hunedoara — Deva mă lucrări de întreţinere, pentru Laptele arată că nu numai cauzele
fere. revizuirea centralei te r
compoziţie, a halelor de ca/anga oară evidenţiată in întrecerea In ziua dc 3 decembrie lucrătorii acest au fiind preconizai un volum obiective au fost acelea care au con
mice ctc. Atacate din timp, lucră plinirea principalelor obiective ale dus la răininerea In urină, cum a fir
«ie si rotărie. Revizuirea si repa socialistă. Orqanlzîndu-şi bine întreprinderii regionale de transpor planului cum sini : indici) de utiliza mare de muncă. Dacă tn I9G1 exe
rile prevăzute au fost terminate în mă tov, Bălănescu Petru — şeful sec
rarea instalaţiilor exterioare si ® munca, această brigadă a con turi auto Huncdoara-Devj au rapor re a parcului şi capacităţii dc încăr cutării acestei galerii 5 s-a dat toată
că la Începutul acestei luni. Au fost torului investiţii. Acest argument este
care precum şi realizarea ritmică a atenţia, fiind pregătite din timp
revizuite şi reparate cazonele sta clădirilor asigură buna lor funciio- tribuit l j cele 013 tone lami tat îndeplinirea planului producţiei Infirmat de rezultatele obţinute In
parcursului mediu zilnic dc către condiţii optime de lucru, reînceperea
ţiei termice, s-au izolat împotriva nare. nate date peste plan de intrea- globale exprimată in lone-kilom ctri luna octombrie, cind munca fiind
toate autobazele din regiune. S-a ob lucrărilor In acest an a găsit sec
ga secţie in cursul lunii no convenţionali ţinui astfel o productivitate ridicată torul de investiţii nepregătit. Secto mai bine organizată, planul dc îna
Condiţii bune de muncă iembrie. Sub îndrumarea organizaţiilor dc si. pe această bază. colectivul intre- rul n-a avut efectivul completat, cau intare a fost nu numai Îndeplinit,
ci chiar depăşit.
I partid, s-a urmării îndeaproape înde- prinderii h reuşii să-şi îndeplinească ză din care n au putut li atacate
Tn Inferiorul halelor s-au luat în nilorm al seclilor. au fost reparate
inabile de Icrmen sarcinile planului toate lucrările. Aceasta a făcut ca Unde duc „re cu p e ră rile '1
că din timp măsuri pentru a se rea luminatoarele vechi şi confecţiona-
liza o Încălzire corcspunzăloaie po t*i altele noi. acoperite cu peste 123.000 tone de cărbune peste plan anual dc transport. tn primul trimestru să fie executaţi La Lonea se execută şl lucrări de
timpul iernii. Au fost completate (»00 mp. dc sticlă armată metalic. Prin in îrc (in c rc j parcului auto iu bu doar 40.7 m.) de galerie, faţă dc 210 săpare a noi puţuri şi de adincirc a
geamurile sparte la toate halele L.» Au fost luate măsuri şi pentru asi M inerii din Valea Jiului au în minelor Lupcm şi Lonea au lo-.t ne ron d iţiin ii tehnice şi prin exploa m l. planificaţi. Lipsurile din primul color existenie, tn vederea concen-
cc.zangcrie s-au Instalat sobe, nc- gurarea aerului curat In secţii prin cheiat şi luna noiembrie cu planul c-Urase in luna care a trecut 3.701 tarea reţionaiă a maşinilor pe parcurs, trimestru au grevat si asupra bunu- tiarii transportului producţiei pe ver
rolermc şi calorifere care asigura punerea tuturor ventilatoarelor in extracţiei do cărbuni depăşit, trimi- şi respectiv, 3.071 tone de cărbune lucrătorii întreprinderii au redus tim ticală de la orizontul 400 pe un sin
o Încălzire corespunzătoare, la fel stare dc funcţionare In secţia de Iu: mer^ al lucrărilor din trimestrul
lirnl la ..ziuă*' p o lo sarcinile plan i peste prevederile planului pul dc imobilizare a autovehiculelor gur pul. Aceste lucrări, necesîttnd
ca şi in halele atelierelor de cazan- montai s-au confecţionat guri rto ficate 18.281 tone de cărbune. Re II. Conducerea exploatării n-o luat un volum maro de muncă, au fost
yerie, mecanică si rotărie. gaz penliu încălzirea locomotivelor, Rezultatele bune din luna noiem in reparaţii m re n lc, rcalizind fn a- măsurile necesare pentru comple
zultate deosebite au inreg slrat mi brie se adviugă la şirul succeselor atacate tncă tn 1961. Dar tn loc cu
In timpul iernii trecute predarea iniocuindu se astfel focărilul cu norii din Vulcan, Amnoasa, Liipooi reîaşi timp, importante economii. In tarea efectivelor, dotarea corespun ole să se desfăşoare intr-un ritm
locomotivelor in şopronul deschis cărbune care producea mult fum obţinute de minerii Văii Jiului iu
şi U m a n i care. lolosind din plin cursul acestui an. Iii cele II luni primele zero luni alo anului econo zătoare a brigăzilor de mineri cu uti
dinspre poarta Devei s-a făcut In Cu toate că iama InUrzie, noaptea, timpul de lucru, maşinile şi utila ei au extras peste prevederile- p! »• miile ld preţul dc «o-;l totalizează siislinut. tovarăşii din sectorul de
condiţii nccorespunzătoare. La pro in orele dimineţii si seara este des jele şi evlinzînd metoda dc exploa lajele necesare şi aer comprimat. investiţii, hazfndu se pe faptul că
punerea muncitorilor, aici se Insta tul do rece. In hale aerotermele îi tare prin abataje Ironlalc. au s:>o iui lui 123.00(1 tone de cărbune de -suma de 1010.2-12 lei. din care, numai Aceasta a lacul ca In trimestrul II deocamdată ele nu afectează direct
lează tuburi de calorifer in in te rio caloriferele funcţionează din pliu. rit producliviialea muncii Re aceas păşindu-şi angajamentul om u l luat prin reducerea consumurilor specifice planul să nu fie îndeplinii dectt în
rul canalului dc revizie, precum si iar aerul proaspăt, introdus cu ai»» tă bară m iiv rii din Vulcan an ex de a da patriei peste plan 100.000 de benzină, motorină şi lubrifiant! proporţie de 02.G la sută. Biroul or S. POP
In apropierea lui. torul ventilatoarelor, creează o at tras în luna noiembrie peste p!»n tone dc cărbune s-au realizat economii dc 639.899 Ici. ganizaţiei de partid din sector n-a
Pentru a se asigura iluminatul u- mosferă luină de lucru. (Continuare Jn pag. 3-a)
tone de cărbune, iar cei d n M M tH A IC E A
Aninoasa J.0U5 tone. Din abatajele corespondent
Probleme mărunte ? Venituri băneşti din valorificarea Muncă patriotică
legumelor
Dacă conducerea atelierelor si c î neplăcut. încurcă atlt transportul cn In primăvara acestui an in co
le ole secţiilor s-au preocupai :1c în electr oca i e, cil şi pe lucratorii sec AriafairS aiainBeS d c fana mau «a Fiind convinşi dc rcnlabililalea cultivării legumelor, colec muna Miercurea, raionul Sebeş,
deplinirea la termen a obiective! jr ţiilor respective. De asemenea, la 9 tiv iş tii din Rapoll (oraşul regional Deva) au repartizat in acc.st s a început construirea unui nou
mari, preconizate in planul pregă trecerea peste liniile feraie. bordu dn pentru grădină o suprafaţă de 20 ha. Obţinerea unct pro local de şcoală care cuprinde 8
tii ilor dc iarnă, nu se poale spimo iile căilor de acces sint spade ceea In raionul Sebeş ducţii ridicate de legume U ha. precum şi valorificarea unor săli de clasă, laborator, birouri
acelaşi lucru despre unele „probleme ce piovoacă greutăţi in transportul e a n lilă ţi însemnate de roşii, castraveţi, ard*cir vinele şi alte ctc. In noua şcoală vor învăţa
m ărunte'. Nu s-au luat măsurile co materialelor cu electrocarele. Practica a dovedit că obţinc- canizatorilor. Aceştia, ta rindul legume pe bază dc contract, au dat posibilitate colectiviştilor peste JOb de elevi.
Clădirea noii şcoli a lost rid i
respunzăloarc pentru deblocarea si O altă problemă, considerată ..mă rca unor recolte sporite la hec lor, folosind cu chibzuinţă lim să obţină un venit bănesc dc peste 217.000 Ici. cată In roşu şi acum se lucrea
amenajarea dium urilor de acces runtă" neglijată la atelierele R.M.R tar, depinde in marc măsura şi pui prielnic de muncă şi întrea ză la acoperirea ei. Cetăţenii co
V:nmria. este şi aceea a curăţeniei. dc efectuarea m ă lin ilo r adinei ga capacitate dc lucru a tractoa l l P rinlr-o bună Concursul
Din această cauză alei* de lingă munei noastre au prestat, Ia exe
In hala de montai la ca/.angerie. la dc toamnă. Executării acestei lu relor, au reuşit ca pină în ziua deservire
hala de montaj este aglomerată cu crări pe toate suprafeţele, colec de 3 decembrie să realizeze pla „Iu biţi cartea” cutarea a diferite lucrări, mai
poarta Devei si lingă depozitul :le mult de 18.000 ore de muncă pa
piese de locomotivă demontate (co niflleiiale. urmele acester negii icnle tiviştii din raionul Sebeş i-au a- nul de arături, pe întregul raion, fl M agazinul m ixt din La şcoala medie din Haţeg a av.il
cordaî o atenţie deosebită. In a- în proporţie dc 99,5 la sută. sulul G altiu, raionul triotică. rcalizind o economie de
şuri de fum. grătare şi allelel. care s|nl evidente Grupele sindicale ?» loc de curind examinarea unui nu peste 47.000 lei In primele rin
ccst scop. au l'osf din lim p luate P lin ire prim ele gospodării a- Alba, este ap ro vizio
slnt aruncate -la înlim plarc In organizaţiile U.T.M n au desfăşu măr de 41 elevi, utomişli, partici guri au fost cetăţenii Elisabeta
măsuri ca paralel cu recoltatul gricole colective care au term inat nat cu un bogat sor
fierţii, mai aies la montai si cazan rat o muncă politică susţinută pen c u ltu rilo r de toamnă să se asigu arăturile adînci dc toamnă, pot © tim ent dc ni Orturi panţi la concursul „Iu b iţi carleo'. Bogdan. Măria Schiau. Eronlm
gerie. piesele demontate sini im tru crearea unei opinii de masă, pen- re $i eliberarea terenurilor. In fi am intite cele din Pianul dc cure sint m ult solici- Printre cei care au prim ii insigna Slaicu. Gheorghe Rolh. M ih a iî
Low. M ăria Stanciu, Vaslle Cră
de „Prieten al cărţii" se numără ti
prăştiale peste toi. in loc să tio iru bana gospodărire a avutului ob acesl fel s-a reuşit să se asigure Jos, (350 ha), Sebeş (400 ha) şi lalc de cum părători. nerii Cornel Jeledinţian, Viorica ciun, care au prestat peste 100 ore
P rin lr-o bună deser
fiotlale Pe lingă faptul că acestea ştesc şl păstrarea la locurile de in permanenţă fron t de lucru me Răhău (470 ha). $ Burii, Liviu Muntean. Teodora Vlăi- de muncă patriotică şi mulţi alţii.
vite. aici s-a reuşit
dau halelor şi aleilor un aspect muncă a unei cuiălenii exemplare In raionul Alba TP ca din plan ul anual coni, Alexandrina Dobrescu şi alţii GHEORGHE LO M N Â S A N
i l
de desiacere (618 000 AUREL A N C A (Din postul de corespondenţi
(Din colectivul subredjcţioi
Zilele acestea, gospodăriile a- mecanizatorii de h S.M.T. Alba Q leii, să se realizeze voluntari dc la G .A.C
gricole colective din Bucerdea, care în tot tim pu l lu c iu lu i au fo pină la dala dc I voluntare Haţeg) Miercurea)
Galtiu, Şard, Alba Iulia, Strcm ţ, losit tractoarele cu m axim um dc decembrie !>o Iu sulă.
Din faptele constatate pe teren reiese că, comitelui de partid şl S liajn şi Oarda au raportat, p ri randament. K „ Pr i n a b a t a j e i k
conducerea tchiiko-adm inistralivă s -a preocupat îndeaproape de pre mele pc raion. îndeplinirea pla Paralel cu aceasta, colectiviştii Cete mai bune re
gătlrea temeinică a locurilor de mu ncă pentru sezonul rccc, planul dc nului la arăturile adînci de din comunele am intite au trans B zultate uu lost o b ţi M in e rii de Iu Teliuc au înd ră localitate In proqrum elc căreia ei
toamnă. portat şi încorporat în sol, odată nute fn trim estrele I g ii mult spectacolele brigăzii a r \d d munca lor entuziastă deslă-
măsuri întocmit in acest scop şi propunerile m uncitorilor fiind tradu-
Astfel, la G alliu s-au arat 244 cu arătura, şi im portante canti şi II. tistice de agitaţie a clu bu lui din şurată penhu minereu mult şi de
sc in viaţă. Din raidul efectuat au rcicşil insă şi o scamă dc d rii-
ha., la Şard — 310 ha., la S trcm ţ tăţi dc îngrăşăminte organice co//fofe. U ltim ele spectacole cu
cienţc legate dc folosirea spaţiului hdletor, dc gospodărirea şi depozi- (2.200 tone gunoi de grajd, pe program ul In titu la i „P rin abataje",
— 441 ha, la Alba Iulia — 232 ha, Pentru noile plantaţii de vie
tarea pieselor şi' materialelor, de păstrarca unei ordini exemplare la la Straja — 159 ha., la Oarda — circa 110 ha.), punînd astfel baze © s-a bucurat dc un deosebit succes.
locurile dc muncă, deficienţe care provoacă greutăţi fn procesul de 252 ha., iar la Bucerdea planul trainice viitoarei recolte de po Gospodăriilor agricole co pepiniere dc viţă. La desfun Eugen Dăeşu. Ion Urzică. V asile
de arături (275 ha) a fost depă rum b, fasole, floarea-soarelui, leclive din raionul Sebeş le dare. pe lingă mijloacele me Poixi, lu liu Tomoaie şi m ulţi a lţi
producţie. Prin măsuri operative, a ceste lipsuri pol fi înlăturate, asl sfeclă de zahăr etc. canizate de la S.M.T. M ie rcu m ineri tiam ici de la Teliuc s-au
fel ca venirea iernii să găsească co Icctivul de muncă dc la Atelierele şit cu 5 ha. Pe întregul raion, pînă iert, revine sarcina ca in prim ă rea. colectiviştii au folosit regăsit in cinfecele şi versurile
vara anului viitor să În fiin
R.M.R. Simeria temeinic pregătit. Acesla este rezultatul unei planul la arături a fost realizat ţeze plantaţii şi pepiniere dc in mare parte şi forţa pro brigăzii, Dar, nici cel, p u tin i ta
munci susţinute depusă dc către în proporţie de peste 99 la sută.
viţă dc vie pc o suprafaţă prie dc lucru. Realizări în
număr, care nu se împacă uneori
de 150 ha. In vederea reali semnate I ii această privinţă
cu disciplina m uncii, n-au lost
zării planului stabilit, acţlu au obţinut colectiviştii din
Festivalul filmului pentru sate nea de desfundare a terenu Draşov, Deal şi Ohaba, la om işl. Pentru A lexandru Pehet,
fiecare din aceste gospodă
R
loan Volda Şl C onstantin G hioan-
lui destinai pentru plantaţii
a început din această loam rii desiundindu-sc cile 10 ha. că, program ul „P rin abataje* a con
teren. De asemenea, colecti
II nă. Pină acum această lucra viştii din Apoldul de Sus au stitu it p rile j dc vcrilica re a a ti
re s-n executat pc o supra tu d in ii lolu de muncă. In prezent,
Dum inică a incc/xd tradiţionala O cxpuneic atrăgătoare cn titlu l tov. A lexandru Zo dor. secretarul dcsiunddl pentru extinderea
m anilesfarc culturală denumită „Succesele cm em ulorirafiei din pa orqani/.utioi de bază P.M.U.. care a faţă de 50 ha, din care 12 pepinierei dc viţă o supra ci dovedesc cu prisosinţă acest
V-, „ F estivalul U lm ului pentru sate”. tria n o a s t r ă u prezentai la cmc- v o ib ll num eroşilor pa rticip anţi des ha. sini repartizate pentru faţă dc 12 ha. lucru.
La m ajoritatea celor 120 dc cine- m aloqtalul din M iercuteu, ruionul pre Ulm şi im portanta Iul In mun
M « S f i i
m atoqrale săteşti din raioanele Sebeş. In fala unei numer<tuse asis ca de cultu ralizate a maselor. I:il-
Alba. Sebeş, Ordşf/e şi oraşul re tente tov piot. E. Ţugui. După a- mul tom inesc ..Lupcni 29". prezen Fier vechi pentru oţelarii
B | gional Hunedoara, care participă ceasta. in vă lă to ru t Ionii N tslor o tai aici. a lost vizionai de peste
la festival in clapa I. au lost o r lacul o scurtă prezentaie a Ulm u 700 colectivişti.
r ganizate cu acest p rile j o seric a rulai In continuare. T oi fn raio Pentru a putea deservi populaţia trimită oţelăriilor peste 1.600 tone
lu i din R.P. lin lq a iia „T u tu n u l", care
de a cţiu n i Interesante, cu un bogat
continui, tn ziua de dum inică, la nul Sebeş, la căm inul cu ltu ra l (lin comunei Alm oşul M ic In ziua des Intr-o singura zi Peste 2600 tone tier vechi.
I i f i t ch id e rii Ieslivalu lu i, com itetul exe
S u J f l i U l S I l I i i cinem atografele am intite au luai Săşciori, a fox/ organizai in ziua cutiv al slu tului populat din aceas Utemiştii clin cadrul organizaţiei ŞTEFAN M U SC A
mm parte, la acţiunile organizate şi ie s liv a lu lu i un sianrt de c u rii agro ta lo culilu tc de munte a raionului Recuperarea, valorificarea şi fo corespondent
film ele proiectate in cadrul deschi zootehnice cu vinzare. Aici, e le vii O răşlie a asigura/ m ijloacele de de bază de la depozitul de lemne losirea raţională a metalului stă me
d e rii festiva lului, peste 30000 oa şcolii tle 8 ani din /ocu///a/e au transpun necesaic uentnt deplasa al E.M Pclnla, au organizat înlr-una reu în atenţia colectivului de mun Aportul unei echipe
'i/C. Xf m eni ai m uncii de la sale. prezentai un program artistic bo rea ui U ntului cinem atografic şi In din zilele trecute o acţiune de mun că de la Atelierele R.M.R. Simena
La Vinerea, raionul O ruşi ie. In gat, dn/xi care a lost deschis fes solele upailinăloare. In acesl tel, ca palrioticâ pentru colectarea fie îndrumaţi îndeaproape de comite- La Prepara|ia cărbunelui din Pe-
•ziua deschiderii festiva lului au lost tiva lu l. Io lilm u l „ Dosarul lu c it\ o
i V Ţ f i l le sliva lu l a pulul li deschis şi Ui rului vechi din incinta depozitului tul de partid, lucrătorii atelierelor !rila se desfăşoară o acţiune per
organizate, cu lilm u l tom încsc In producţie a stud iou rilo r din R D.O.. salul Alm aşul dc M ijloc. A ici. l i l Cu aceasta ocazie, ei au strîns cir
y j m cu lo ri „Post restant" , două specta a /os/ organizat cu acest o tite i un mul Palm In im i' a fox/ prezentai au predai de la începutul anului manentă de colectare a fierului
v \ cole : unul fn matineu, pentru o- simpozion In tata a circa 5t)0 sper. ca 9.000 kg fier vechi pe care l-au 2.663,5 tone de metale vechi. Cea vechi Printre echipele care au par
levi, şi unul după-amiaza înainte tatorl. tov. Scrbunescu. dire cto ru l spcctulonlor dc iov. Gh. Cretan. predai la I CM . mai mare parte din această canti ticipat cu entuziasm (a această ac
de proiectarea U lm ului, d irectoru l d irectoru l căm inului cultural. tate a fost predată de lucrătorii ţiune se numără şi cea condusă de
căm inului cirltu ta l. a v o rb ii des S-au evidenţiat tinerii loan Ţo-
căm inului cu ltu ra l din localitate. A cţiun i asemănătoare au avut secţiei vagoane la recomandare-» comunistul Ion Szakacs In ultimele
pre con ţinu tu l U lm ului şi teali/aren
Iov Constantin Sirbu, a prezentat pîrlan, loan Băllârelu, Petru Cri - organizaţiei de partid comitetul
lui artistică toc şi In atic nu mc roase locali tăi: trei luni, membrii echipei, printre
exiHinetea „R o lu l film u lu i In an dm regiune cuprinse In prim a c la şan, Elisabela Haidu, Valerian Cium- sindical de secţie şi organizaţia care se numără Alexandru Tudor,
sam blul a c tiv ită ţii cu ltu ra le " Aceas In comuna Peştişul Mate. om U.T.M au iniţiat numeroase acţiuni
ta. ca şi lilm u l, a losf urm ărită cu şui regional Hunedoara, deschide pă a Ie sliva lu lu i U lm ului pentru pu, Remus Bedea şi alţii. de colectare a metalelor vechi, Mihat Habeanu, Ivan Tudor şi alţii
viu Interes de 322 de spectatori. rea Ie sliva lu lu i a lost tăcută de sate I. CIUR au colectai o cantitate de 45 tone
corespondent reuşind ca în perioada amintită să metale vechi.