Page 93 - 1963-12
P. 93
PROLETAR! DIN T O A I B TARII E. U N IŢ I-V A I
I La f ilm a i
In două zile — 10.000
spectatori
Cu prilejul prezentării in premieră
a film ului lomînesc „Tudor", la ci
nematograful „Patria" din Deva a
fost organizată o prezentare festivă.
La aceasta, Dr. Octavian Flooa, pre
şedintele comitetului regional pen
tru oultură şi artă, a vorbit ih fala
a numeroşi speotalori despre suc
cesele cinematografiei noastre din
ultim ii ani şi despre realizarea aces
tui nou film. în continuare a rulat
filmul, bucurlndu-se de o deosebită
apreciere din partea spectatorilor.
Semnificativ In acest sens e faptul
că. In două zile de rulare a film u
lui, el a fost vizionat dc peste 10.000
ucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale spectatori.
Sărbătorirea majoratului
In cea de-a doua zi a lu cră rilo r sesiunii Au fost de lată şelt ai m isiunilo r diplom a In şedinţa de după-amiază, In continuarea Zilele trecute, comitetul comunal
ordinare a M a rii A dunări N aţionale a înce tice acreditat1 In /ara noastră. discu ţiilo r au luat c u v ln tu l d e p u ta ţii: Gheor U.T.M. din Geoagiu a organizat
pui discuţia generală ia Darea de sean\â a- Şedinţa. a lost deschisă de tovarăşul $tefan ghe Rădoi, m in istrul Industriei construcţiilor de sărbătorirea tinerilor care au îm pli
supra in lâ ftu irii planului de stat pc anul 1963 V oitcc, preşedintele M a rii A du nă ri Naţionale. nit 18 ani Cu acest prilej, tov. Eu
maşini, Petre Ionescu, Damaschin Ion Fila, la
Si cu p riv ire la planul de slat pe anul 196-1, Depu/alul Marin Rădoi a prezentat ra/xor/u/ gen Pamlil, instructor al Comite
să Uglar, M ihai Bîrliga, Floria Hulubei, Ştefan
precum şi la proiectul bugetului pe 1964. Com isiei econom ico-linanciare a M a rii A du tului raional U.T.M. Orăştie, a vor
In lo jile oiicia le au luai loc conducători nări N aţionale asupra pro ie ctu lui de lege Matei, losif Hess, M axim Bergheanu, Nicolae bit in laţa tinerilor despre condi
ai p a ria tu lu i şi stalului. pentru aprobarea bugetului de stat pe anul Giosan, prim -vicepreşedinte al C o nsiliu lui Supe- ţiile minunate de viaţă pe care le-a
Au asistat numeroşi in v ita ţi: conducători 1964. Au luat c u v ln tu l d e p u ta ţii: Constantin rio r al A g ric u ltu rii, Ladislau Banvai. Gheor creat partidul pentru tineret.
ai institut iilo r centrale, ai org an izaţiilor ob Scarlat, Dumitru Popa, Florea Golescu, Gheor ghe Timaru, Marin Manolache şi m in istrul Din partea celor sărbătoriţi, prin
ghe Necula, Ana Ioanovici, Ion Co/.ma
şteşti, evid e n ţia ţi in producţie din în tre p rin tre alţii, a m ulţumit pentru grija
Gheorghe Goina, Dumitru Balalia. Ion Delcja. m inelor şi energiei electrice — Bujor Almăşan.
d ă l/e buGUieştene, oameni de ştim fă şi cul şi atenţia ce se acordă tineretului,
M iliai Beniuc, losil Banc, Gheorghe Sloian, Lucrările sesiunii continuă stmbăfă. ulemislul Nicolae Albu. După inmî-
tură, zia rişti rom ini şi străini. Maria Manolescu. 4 ’ (Agerprcs) narea felicitărilor, în cinstea tine
rilor declaraţi majori a lost prezen
tat un frumos program artistic.
(b intre tinerii care au lost sărbă
îîapsriyj cu p rim la proiectul bugetului de stat pe anul 1%4 toriţi amintim pe Metania Albu, Sa
Ana
bina Bendea, losif Cosma,
prezentai de tovarăşul Aurel Vijoli, ministrul finanţelor M uncitorul loan Pfaîf, din secţia vopsitori© a labrlcll „Sebeşul- A/măşan şi alţii. E PETRU
din Sebeş, îşi dcpâşcşle luna* planul cu 10 la sută. corespondent
Tovarăşi deputaţi, lea îmbunătăţirii activităţii întreprin obiective ale planului de sase ani.
Din însărcinarea guvernului vă pre derilor şi organizaţiilor economice Se va asigura astfel dezvoltarea în normative şi a aprovizionărilor peste
zint. spre examinare şi aprobare, pro este îndeplinită în mod consecvent. ritm rapid a bazei lehnice-materiale nevoi, tot mai multe întreprinderi
reuşind să se menţină in volumul
iectul bugetului de stat al Republicii Ca urmare a ritm ului înalt de dez a socialismului şi, prin aceasta, spo stocurilor planificate. CU PLANUL ÂMJAL ÎNDEPLINIT
Populare Romlne pe anul 1964. voltare a economiei naţionale, ven i rirea şi mai accentuată a producţiei Pentru finanţarea agriculturii In
I idicalorii proiectului de buget, ca turile pe care bugetul le obţine din şi a acumulărilor băneşti. anul 1964 se prevede de la buget
si sarcinile planului de slat pe ba economia socialistă sini în anul 1963 Fondurile alocate pentru finanţa şi din mijloacele proprii ale gospo
za cărora aii fost elaboraţi, demon cu 30,703 miliarde lei mai mari docil rea investiţiilor sînt folosite tot mai dăriilor agricole de stat şt colective La m in o ru l de 65 0 m m Atelierele centrale
strează. cu mare fort A de convingere, realizările din anul 1959. O aseme judicios, obiectivele înscrise în plan suma de peste 13 miliarde tel In d e la C. S. H u n e d o a ra de reparaţii A lb a lulia
înaintarea formă a poporului nostru nea creştere este superioară celei se realizează In termene tot mai plus, penlru dezvoltarea producţiei
pe drumul desâvîrsirii construcţiei realizate între anii 1950 sl 1959, adi scurte. In fiecare an sînt puse In agricole vor mai li acordate însem • 1 430 tone metal economisii prin laminarea la to In ziua de 24 decembrie ac., colectivul Ateliere
socialiste. că într-un întreg deceniu. funcţiune zeci de noi unităţi pro nate credite bancare. lerante negativ© lor centrale de reparat utilaj minier din Alba lulia
In primii patru ani ai sesenalului, ductive, echipate cu instalaţii si • 5.424.000 lei economii peste plan a raportat îndeplinirea planului anual la producţia
Datorită îndeplinirii şi depăşirii In Mijloacele financiare prevăzute a
oamenii muncii au obtinut succese In maşini de Înaltă productivitate, Ia M cheltuite în anul v iilo r asigură a- globala si marfă, ou o zi mai devreme fală de an
dicatorilor planului de stat. bugetul Continua sporire a indiollor de utilizare a stat si
toate domeniile a c tiv iş tii economi nivelul celor mai recente cuceriri plioarea măsurilor iniţiate de con gajamentul luat la începutul anului. In această pe
asigură integral şi la timp fondurile în a n u l.în ours în alcnlia colectivului de muncă de rioadă. datorită bunei organizări a muncii şi u tili
ce. Bugetele au o bază trainică do ale tehnicii mondiale,- se moderni ducerea partidului privind mecani
necesare dezvoltării economiei naţio zării în mod chibzuit a timpului dc lucru şi a maşi
venituri si se încheie In fiecare an zează şi se dezvoltă unităţile exis zarea şi chimizarea ogriouiturii. pu la laminorul de 650 mm. al C.S. Hunedoara. O rgani
nale şl acţiunilor cu caracter so- nilor, productivitatea muncii a crescut cu 7 la sută
cu excedente, circulaţia bănească se tente. nerea In valoare a noi terenuri prin zaţia de partid de Ia această secţie a îndrumat con-
elal-cullura!. In anul 1963, cheltuie peste sarcina planificată. Reparaţiile executate an
desfăşoară normal, moneda noastră O problemă de o deosebită însem lucrări de îndiguiri, desecări şi iri duoerea tehnică să ia măsuri pentru creşterea vitezei
lile bugetare pentru economia na lost de bună calitate, iar la preţul de cost al produc- ,
naţională devine tel mai puternică. nătate asupra căreia urmează să ne gări. extinderea plantaţiilor de vii şi
ţională şi pentru acţiunile social-cnl- dc laminare îndeosebi prin perfecţionarea procesului liei s au obtinut 237.000 lei economii suplimentare. '
Bugetul de stat pc anul 1963 se în Îndreptăm in continuare alcnlia. este livezi, precum şi dezvoltarea secto
turale se prelimina la 69.944 m iliar tehnologic. In acest fel s-au realizat în anul acesta Brigăzile conduse de Simion Mold, loan Drăghioi. i
deplineşte în condiţii bune. Potrivit creşterea eficientei fondurilor desti rului zootehnic.
de lei. cu o creştere de 28.770 mi indici de utilizare a i peste 40 la sută mai mari decit precum şl mecanicul Iuîiu Kiş au adus prin munca |
dalelor preliminate, veniturile însu Ca urmare a gradului înaît de me
liarde Ici fală de anul 1959. nate investiţiilor.
mează 82.010 miliarde lei, iar chel In acest scop va fi urmărită În canizare a lucrărilor, precum şi a in anul 1960. Creşterea Indicilor de utilizare a per lor o contribuţie însemnată la îndeplinirea înainte *
Rezultatele obţinute tn îndeplini aplicării metodelor agrotehnice îna de termen a sarcinilor de plan anuale.
tuielile — 78,410 miliarde lei. Exce deaproape respectarea termenelor mis luminătorilor să producă o importantă cantitate
dentul bugetar, care a fost planificat rea planului economic si a bugetului de dare în funct.une a noilor ca intate, gospodăriile agricole de stat de laminate peste plan şi In acest fel să realizeze
la 1 m iliard lei, se ridică la 3.600 sini o confirmare strălucită a justo- pacităţi de producţie, asigurîndu-se obţin rezultate tot mai bune. planul anual de producţie înainte de termen în trep rin d ere a vinalcool
miliarde lct. |ei politicii partidului şi guvernu desfăşurarea ritmică a lucrului pe Folosind pe deplin puternioa lor A lb a lulia
Sarcina trasată de Congresul al lui şi creeaza condiţiile pentru reali şantiere, in conformitate cu graficele bază tehnică-mater ială, gospodăriile Iu atenlia laminatorilor a stal şi realizarea unui
IIMea al P.M.R. privind creşterea re zarea in anul 1964 a unor sarcini e- Je execut,e. de stat vor avea realiz.ări şi mai va volum sporit de economii. Pe seama economisirii a Si colectivul întreprinderii vinalcool din A.lba Iu- \
surselor financiare ale stalului pc ca conornice şi linantiare sporite. La fabricile şi sed iile intrate în loroase in creşterea producţiei şi ob 1.480 lone olel prin laminarea la toleranţe negative, (ia a raportat îndeplinirea planului anual cu 19 zile '
produclie, colectivele de muncitori, ţinerea do acumulări băneşti sporite. precum si prin gospodărirea mai bună a materialelor mai devreme. Acest colectiv, prin reducerea clieltn- ţ
îelilor de transport şi a cheltuielilor generale ale in- '
Utilizarea cit mai raţională a fon
Proieefu! busehaBui de sfat ingineri si lo b n u r n , i>i \ j r tace un dului funciar, a tractoarelor si ma si energiei, s-au realizat în 11 luni economii supli treprinderii, a realizat o economie suplimentară la '
punct de onoare din atingerea intr-o
perioadă cit mal scurtă alit a pa- şinilor agricole, organizarea cit mul mentare la preţul de cost de 5424000 Ici. pre|ul de cost de 700 000 lei.
pe anuî 1964 ranie'.rijor tehnic D-jeconomici ai ma bună a producţiei vor face ea gospo
şinilor şi utilajelor, cit şi a Indicato dăriile agricole de stal să constituie,
V e n i t u r i 1 e b u g e t u l u i rilor financiari. atit din punct de vedere economic,
Sarcini sporite revin organelor cit şi financiar, exemple mobiliza t or mai iile artistice ale duhului
toare pentru agricultura noastră. Se
In proiectul de buget pe anul v ii Economia noastră dispune de largi Băncii de Investiţii care trebuie să impune oa pretutindeni unde se în
tor. veniturile sint Înscrise în sumă posibilităţi pentru sporirea şi mai analizeze temeinic şi multilateral registrează un preţ de cost ridicai
de 92.132 miliarde lei. cu un spor de accentuată a acumulărilor băneşti, modul dc folosire a londurllor de să se analizeze cauzele şi să se ducă rău şi dăunător, brigada şi-a adus
10,122 miliarde lei fală de realizările pe baza creşterii producţiei şi a ni invosliiii, să controleze respectarea o luptă holărîtă pentru reducerea La clubul din Lonea işi desfăşoară activitatea un număr Însemnat o contribuţie însemnată la formarea
preliminate pe anul 1963, iar chel velului calitativ al produselor, redu disciplinei de pion si financiare, să cheltuielilor pe unitatea de p ro de fo rm a lii a rtis tic e : un cor. o orchestră de muzica populară şi una şi dezvoltarea conştiinţei socialiste
tuielile sint înscrise în sumă de cerii preţului de cost si desfacerii contribuie la impulsionarea punerii ducţie. de muzică uşoară, o fanioră, o echipă de dansuri, o brigadă artistică a minerilor, la mobilizarea lor In
91.232 miliarde Ici, cu 12,822 m iliar neîntirziale a producţiei. Preocupin- în funcţiune la termen a noilor ca Statul sprijină gospodăriile agri de agitafie si o lorm oţie de teatru. Toate acestea tşl aduc o reală con îndeplinirea sarcinilor de produclie.
de lei mai mult docil în anul 1963 du-sc de rezultatele financiare în a- pacităţi de producţie. cole colective prin oredite im portan trib u ite la educarea oam enilor m uncii, la formarea gustului a rtislic al Programele artistice ale brigăzii,
Excedentul bugetar se planifică la cceaşi măsură ca de îndeplinirea In anul 1964, pentru finanţarea in te oare. împreună cu creşterea fon acestora. C lleva cuvinte despre activita tea lo rm a liito r am intite, vor II axate pe probleme concrele dc Iu
900 milioane lei. planului de producţie, întreprinde dustriei sini prevăzute, de la buget dului obştesc, contribuie ia întări edificatoare. loourile de muncă, au militat pen
rile si direcţiile generale vor obline si din mijloacele proprii ale între tru realizarea planului şi a angaja
Veniturile din economia socialistă rea lor economică. Prin folosirea rit
crojlerea rentabilităţii unităţilor şi prinderilor. alocaţii în sumă de circa
sint prevăzute In proiectul de bu 27,500 miliarde lei. la care se adaugă mai raţională a mijloacelor de caro Corii), o formaţie celui de-al V l l l e a concurs al ar mentelor luate, penlru îmbunătăţi
a produselor, de care este strîns le rea calităţii cărbunelui, combălind
get pc anul 1964 in sumă de 87,033 importante credite bancare. Aceste dispun gospodăriile colective, se va tiştilor amatori, la care se va pre
gală sporirea ve n itu rilo ' bugetului puternică In acelaşi timp absentele nemolivate,
miliarde lei, cu 9,628 miliarde lei mai resurse asiqurâ menlineroa unui asigura in continuare sporirea rapi zenta cu un repertoriu bogat şi cu
de stal. indisciplina în producţie şi alte ma
mult decit în anul 1963. Ele repre ritm înalt de creştere a producţiei, dă a producţiei si a veniturilor bă Cele mai Inimoase suoccse le-a un aumăr de 120 persoane.
Un factor de cea mai mare im por neşti obţinut corul El a prezentat în acesl nifestări negative.
zintă 94,5 la sută din volumul resur ou deosebire în ramurile conducă
tantă pentru lărgirea producţiei, Pentru creşterea producţiei anima an în localitate si In oraşele si şa Cele două orchestre
selor bugetare. toare ale in d u s trie i: energetica, si Membrii brigăzii artistice se pregă-1
reducerea preţului de cosi şi im pli derurgia, construcţia *da maşini, chi le în pas cu cerinţele economiei au lele învecinate 17 spectacole. O a tesc In prezent pentru un nou spec
întreprinderile şl organizaţiile noas Orchestrele de muzică populară
cit pentru sporirea acumulărilor mia. fost prevăzute fondurile corespunză menii muncii. In număr de aproape tacol închinat succeselor obţinute de
tre economico obţin rezultate tot şi uşoară sint tot atit de cunoscute
băneşti ale economiei este creşterea toare. Acţiunea de profilare a gos 8.000, care au participat la aceste minerilor din localitate ca şi oorul. minerii din localitate.
mai valoroase In realizarea si depă Promovarea tehnicii noi. obţinerea
productivităţii muncii. Folosind mai unei producţii de calitate superioa podăriilor agricole de stat şi eroa speotacolc. au apreciat de licoare Orchestra dc muzică populară, care
şirea acumulărilor băneşti pianilicale.
bine tehnica existentă, perfectionind ră, perfecţionarea organizării apro rea de mari ferme specializate In dată conţinutul repertoriului şi in numără 12 membri, are un reper Dansatori/, fanfara
Trebuie relevate în mo<f* deosebit producţia de lapte, carne şi altele terpretarea artistică a acestuia
organizarea producţiei şi a muncii, vizionării, producţiei şi desfacerii, toriu cules din folclorul nou locol.
succesele înregislra»e în acest an de şi echipa de teatru
precum şi măsurile luate pe linie vor dure la realizarea unei producţii O dovadă a muncii stăruitoare a cinlece Îndrăgite dc mineri. In anul
muncitorii, inginerii şi tehnicienii clin pregătind cadre de specialişti cu sporite a i un pre| de cost mai redus.
financiară bancară au dus la îm bu acestei formalii este faptul că In acesta ea a prezentat 34 de spec Dansatorii, fanfara si echipa do
întreprinderile aparlinînd Direcţiei ge înaltă calificare. productivitatea Staţiunile de maşini şi tractoare
nătăţirea gospodăririi mijloacelor prima etapă a celui dc-al V lt-le a tacole. teatru au prezentat în acest an a-
nerale a cărbunelui din cadrul M inis muncii va creşte într-o măsură şi circulante. Aceasta se reflectă in aduc o contribuţie însemnată la ob concurs ol artiştilor amatori, ea a proape 30 de spectacole. Cele 6 pe
terului M inelor si Energiei Electrice. mai accentuată. creşterea mult mai lentă a volum u ţinerea unor rezultate bune în ag ri fost clasată pe primul loc pe oraş Si orchestra dc muzică uşoară se rechi de dansatori, fii ai m ineriloi
Direcţiei generale maşini agricole din cultură. prezintă cu un bilanţ frum os: 24 şi ei Înşişi mineri, au prezentat 11
In acţiunea de mărire a eficien lui mijloacelor circulante în compa si pe locul II pe regiune. De ase de spectacole In localitate şi îm
cadrul M inisterului Industriei Cons raţie a i volumul producl'Ci. Este In anul 1964, ca urmare a majo- spectacole, iar membrii fanfarei 13.
tru c ţiilo r de Maşini. D irecţiei-ge ne tei mijloacelor materiale şi băneşti rării planului de produclie, veni menea, 10 bucăţi interpretate de co prejurimi. ..O felie de lună", „Carnavalul",
rale a prelucrării ţiţeiului din cadrul utilizate de întreprinderi, un rol în grăitor faptul că în perioada 1959— turile SM.T. se vor ridica la 2,607 rul m inerilor din Lonea au fost im Soliştii vocali ce insote.se aceste sint doa, două din piesele prezen
M in isterului Industriei Petrolului şi 1962, în timp ce producţia a crescut formalii, printre care Muntean Ra-
semnat revine organelor financiare miliarde lei. cu 278 milioane lei, pes primate pentru emisiunile noastre la tate In ultimul timp de formaţia de
Chimici. Direcţiei generale a indus cu peste 50 la sută, volumul mediu fila, David Marla. Moraru Dochlta,
triei lin ii şi mătăsii din cadrul M i şi bancare. M in uin d cu pricepere al mijloacelor circulante folosite de te realizările preliminate pe anul în radio. M istrik Marcela, Vasilc Liliana $î teatru. Ele s-ou bucurat de aceeaşi
nisterului Industriei Uşoare, Direcţiei pîrghiile controlului financiar, aces întreprinderi a sporit cu numai 3.5 curs. Cu toată majorarea sarcinilor In prezent corul se pregăteşte in alţii, au lost nelipsiţi de la serile apreciere unanimă de care se bu
generale a industriei d>»nii si paste la sută. de produclie. cheltuielile totale ale cură fiecare spectacol dat de for
te organe trebuie să sprijine mai tens pentru cea de-a doua etapă a de odihnă organizate penlru eviden
lo r făinoase din cadrul M inisterului Si in anul 1963. prin acţiunea dc S.M.T.-urilor sînl prevăzuta aproxi m aţiile artistice ale clubului.
Industriei Alim entare si Direcţiei ge activ unităţile noastre economice, mativ la nivelul anului 1963. Fondu ţiaţii 1» întrecerea socialistă, de la ic
recalculare a normativelor m ijloa
nerale a căilor ferele d ir cvidrul M i contribuind şi mai mult la buna des rile alocate de la biiqet vor fi mai M ă s u r i programele artistice prezentate la
celor circulante, desfăşurată în in Pentru a ne da seama mai uşor
nisterului Transporturilor şi Teleco făşurare a aclivilă lii lor gospodă dustrie. transporturi şi prestaţii, au bine utilizate, pe baza folosirii ra d e o r g a n i z a r e joile de tineret sau la reuniunile to de activitatea depusă dc formaţiile
municaţiilor. reşti. fost scoase la iveală însemnate re ţionale a timpului de lucru, a redu a m u n c ii vărăşeşti. clubului, două cifre vor fi conclu
cerii cheltuielilor penlru carburanţi,
zerve materiale si băneşti, al căror dente In acest sens: dc la începu
C h e l t u i e l i l e b u g e t u l u i volum se ridică la peste 600 m ilioa piese de schimb si materiale de re Pentru a Îmbunătăţi continuu ca Brigada arfisfică tul anului aceste formalii au pre
paraţii.
ne Ici. Organele tutelare si între litatea deservirii populaţiei cu în de agitaţie zentat 120 de spectacole la care an
* Resursele bugetare sporite aco Fondurile destinate acţiunilor so- prinderile trebuie să valorifice fără Organele de conlrol fi'nanciar- călţăminte dc comanda şi reparaţii, participai oproope 40.000 de oame
peră nevoile de fonduri pentru fi cial-ou lin role se ridică la 20.635 mi înlirziere stocurile devenite disponi b-zo'-ero vor urmări in continuare ac- cil şi in scopul creşterii pro du ctivi O formaţie cu prestigiu, care şi-n ni ai muncii.
nanţarea programului de investiţii, liarde lei, cu o creştere de 1,735 bile ca urmare a acestei acţiuni. liunea de reducere a preţului de tăţii muncii, conducerea U R C .M . clştigat o lorgă popularitate In rin-
dul minerilor, este brigada artistică
a acţiunilor sociale şi culturale, pre miliarde lei fată ce cheltuielile pre cost si gospodărirea cu grijă a fon Teva a luat unele măsuri pe linia N A G Y ŞTEFAN
res
organizării muncii la centrele
cum şi a celorlalte sarcini prevăzute liminate in anul 1963. Rezultate bune se obţin dc aseme du rilo r de investiţii în unităţile a- pective Astfel, la cooperativa „M o de agitaţie. Popularizlnd pe fruntaşi mecanic
în planul de stat pe anul 1964. Cheltuielile pentru apărare sint nea in lichidarea stocurilor supra- gricole de slat. lul" din Brad. in cadrul seclici de cu rezultatele şi metodele 'or de (Din postul nostru dc corespondenţi
muncă, biciuind lot ceea ce a fosl voluntari de la Lonea)
In proiectul de buget, alocaţiile prevăzute in sumă de 4,110 miliarde Finanţarea acţiunilor destinate comandă cei 14 cooperatori au tre
pentru finanţarea economici naţio lei, reprezentînd 4.5 la sută din to cut la lucru pe faze si operaţiuni.
nale sini planificate în sumă de talul cheltuielilor bugelarc, fată de creşterii nivelului de frai La fel şi-au organizat munca şi co Revelionul tineretului
58.482 miliarde lei, uu 7.438 miliarde 5,1 la sulă în anul 1963. operatorii secţiei de reparaţii din
Partidu! şi guvernul duc o poli list va creşte cu 9.6 la sută fată de Brad.
lei mai mult d e u t realizările preli Sporirea cheltuielilor bugetului do După acest sistem nu început să
tică neabătută de ridicare a nivelu anul 1963. Cu cit nc apropiem mai destoinici. evidenţiaţi lă nlcntie pregătirii
minate pc anul în curs. Pe lingă vedeşte capacitatea stalului nostru Creşterea veniturilor populaţiei se lucreze şi unităţile de încălţăminte In întrecerea socialistă, revelionului tinerelu
finanţarea de la buget, întreprinde lui dc trai material şi cultural al comandă şi reparaţii ale cooperati mai mult dc sfirşilul anu lui. li acest scop. a
de a mobiliza resurse materiale şl fi oamenilor muncii. Pentru înfăptui manifestă Intre altele, in sporirea lui. o întrebare lot mai fruntaşi la învăţătură, îşi
rile şi organizaţiile economico socia velor meşteşugăreşti „M ureşul" din lost constituit un co
nanciare lot mai mari, in scopul dez rea acestei politici se creează condi substanţială a depunerilor la casele frecventă şi-o pun alit vor petrece revelionul
liste vor utiliza credite bancare, al de economii. La sfirşilul anului 1963, Alba lulia, ..Drum nou" Hnnedoan. în sola Scolii pedagogice lectiv format din ac
căror sold la slîrşitnl anului 1964 se voltăriî economiei naţionale şi rid i ţii lot mai bune pe măsura dezvol „V ia tă nouă" Orăştie şi „J iu l" Pe vîrstnicii cit şi tinerii : tivişti ai C om itetu
tării economice a tării şi a creşterii soldul depunerilor la C.E.G este de troşani unde şi cum veli petrece din Deva Programul ar lui orăşenesc U.T.M.
va ridica la 39,700 miliarde lei. pre cării sistematice a nivelului de trai
venitului naţional. In fala poporului 4,1 ori mai mare decit în anul 1959; M IH A I BEREGHI revelionul? Dc c ric mai tistic. în desfăşurarea că care se ocupă de
cum şi însemnate fonduri proprii. al oamenilor muncii.
nostru muncitor s-au descins larg în aceeaşi perioadă, numărul depu tehnician multe ori. răspunsul v i ruia nn va lipsi tradiţio buna Ini organizare.
mai
Finanţarea economiei naţionale căile progresului material şi cultu nătorilor creşte cu 3.500.000. ne imediat : „împreună nalul pluguşor. va avea ţin A timp rămas pu
piuă
cind
ral, viala lui a căpătat un continui Îmbunătăţirea condiţiilor de Io INTÎLNIRE SPORTIVA cu tovarăşii mei dc mun Ioc într-un cadru plăcut qldMirilc vesele alo
Alocaţiile cuprinse în proiectul de Ici, conform prevederilor planului mai bogat, sănătatea lui este mai cuit ale oamenilor muncii constituie Sala va fi frumos împo tinerilor vor răsuna
buget pentru finanţarea Investiţii de slat. bine ocrotită o preocupare permanentă a partidu Proaspăta prom ovată în cate că''. Peste lot însă. acolo din nou în sala unde
lor se ridică la 2.C\G55 miliarde lei. Aşa cum a subliniat Iu expune In anul 1964, ‘ corespunzător eu lui şi guvernului. In anul 1964 se goria A la volei fem inin, echipa unde se organizează re dobită cu ghirlande de isi vor petrece reve
cu 3,888 miliarde tei mai mult decîl rea făoută tovarăşul Ion Gheorghe creşterea veniturilor băneşti ale vor construi din fondurile stalului C orvinul Deva, va susţine o noua velionul, pregătirile sin! flori, serpentine, lampi lionul. Ei vor toasta
realizările preliminate pe anul 1961 Maurcr. preşedintele Consiliului de populaţiei vor fi puse la dispoziţia un număr dc 54.000 apartamente, în tîln ire , în com pania echipei în toi. oane, cu traJItionalul pentru succesele pe
Fondurile bugetare, împreună cu M iniştri, cea mai mare parte din consumatorilor mai multe mărfuri, continuindu-se astfel pe un front şi C.F.R. Tim işoara. Această în tîl Ca si anul trecut, pes pom de iarnă, ctc. care lc*au obtinut în
resursele întreprinderilor, vor asi fondurile de inve>litii v:>r li con- de calitate mai bună, intr un sorti mai larg construcţiile de locuinţe nire va avea loc dum inică la ore acest an şi pentru
gura finanţarea unui volum total de ccnlra'e in vederea con 'nuâril sus ment mai variat. Volum ul desfaceri le 11 dim ineaţa în sala şcolii me te 250 de tineri din ora Comitetul orăşenesc
Investiţi la sumă de 38,800 miliarde ţinute a lucrărilor la principalele lor de raârlurl prin comerţul socia- (Continuare In pag. a tl-a ) d ii din Sebeş. şul reuional L c \ i . cei