Page 94 - 1963-12
P. 94
Pag. 2. Nr. 2800
Drumul socialismului
Raporiisl cu s Cuuîniiil de pul al ului
e u m tE J U L A N U L U I N O U iţu 11 *-
J>7r/
Dumitru Popa
m (m rd â J u irfM îd U a J u jlu i
prezenta! ds tovarăşul Aurel Vijoli, ministrul finanţelor Darea de seamă prezentată în ca cialiste au permis statului 3ă aloce
drul sesiunii şl Raportul cu privire de la buget sume tot mal mari pen M Ârn& d 1W
tUrm arc din pu<j. l-o ) tuită a manualelor şcolare şi asu nătăţii oamenilor muncii. In anul la proieclul bugetului de stat pe a- tru cheltuieli social-eulturalc. să ia
nul 1964 înfăţişează tabloul măreţ al noî măsuri în scopul îmbunătăţirii
pra elevilor clasei a 0-a din invă- următor, numărul de paturi in u n i
Una din căile de ridicare sistema continue a nivelului de trai al oa
[ăm inlul general. tăţile sanitare va creşte cu 2 280, vor succeselor obţinute de poporul nos m £ m i t ă d
tică a nivelului dc Iral al poporului lru muncitor, sub conducerea înţe menilor muncii. In regiunea Hune / c a l d e f e u c î
noslru o formează, alături de spori Alocaţiile destinate ştiinţei, ouî- fi înfiinţate 75 circumscripţii sani leaptă a partidului ,po calea înfăp doara salariul mediu a fost in acest £ 0 % |
rea salariilor şi dc reducerea pretu turii şi artei sînt cu 175 milioane tare, tuirii programului desăvârşirii cons au cu 26,7 la sută mai marc dcc.il mmmco m tim cto rilo q
leu mai mari decîl cheltuielile pre Statul nostru acordă un im por
rilor cu amănuntul, aloca [iile burju trucţiei socialiste, elaborat de cel in anul 1959, iar volumul m ărfuri ÎNT8EPDINDEDH M -
iului de stat pentru acţiuni sociul- liminate pe anul in curs, ceea ce tant sprijin fam iliilor In creşterea de-al lll-lca Congres al Partidului lor desfăcute prin comerţul socialist
asigură dezvoltarea activităţii de si eduoarca copiilor. Astfel, în bu
culluraie. Aproape 23 la suia din to Muncitoresc Romin. Realizările ob «■a ridicat la 2,5 miliarde lei. In
eercelare ştiinţifică in toate romu getul pe anul 1964, sumele desti I zultateie
talul cheltuielilor bugetare sini des ţinute fac ca patria noastră să de cei 4 ani ce s-au scurs din şese nu,1.
tinai»* invătăm înlului, dezvoltării rile economiei naţionale $i lărgirea nate alocaţiei de stal pentru cop:i. vină — rle la un an la altul — In oraşele regiunii noastre s-au con * m s s /. u/n zim sm E S E
acţiunilor de culturalizare. caselor dc naşteri, creşeîor, casei ■
Ştiinţei Şi culturii, sănătăţii şi asi mai bogată, mai puternică şi mai struit şi dat în folosinţă aproape
gurărilor sociale. La noi in Iară, cultura devine IM copilului, instituţiilor preşcolare de înfloritoare. 12.000 apartamente.
Pentru invălămint, proieclul dc mai mult un bun al maselor. In copii şi coloniilor se ridică la circa Numai In regiunea Hunedoara, în In Raportul cu privire ta proiec IN L U P T A N N m C U M T M Â
buget pe 1964 prevede alocaţii tn anul 1963 s-au tipărit 3.400 titluri 3,200 miliarde lei cei patru ani pe care l-am parcurs tul de buget se reflectă puternic g ri
sumă rle 6,209 miliarde lei, cu 60C de cărţi şi broşuri in 60 milioane Grija pentru om se reflectă în din şesenal, s-au investit aproape 9 ja partidului şi guvernului pentru WA 1 \iNFLOBm A SCUMPEINOA-
milioane lei mai mult declt in anul exemplare, revenind în medie peste chip impresionant în creşterea du
ratei medii a vieţii rle la 42 ani în miliarde lei, ceea ce a contribuit dezvoltarea pe mai departe a între $TP£ PATRU_____________
1963. Fondurile sporite servesc ia Irei exemplare la un locuitor.
1932, la 66 ani în 1961 ; mortalitatea la creşterea producţiei industriale a gii economii naţionale. în primul
dezvoltarea invătăm înlului dc cullu- Pentru ocrotirea sănătăţii sînt regiunii cu 75 la sută, adică cu un rînd prin continuarea in ritm sus ------------------ » 1 1 V- ■ y-I”. r- - -- j L - j r iT—
ră generală, Îndeosebi prin trece prevăzute 4,422 miliarde lei, cu 352 generală a scăzut in aceeaşi peri
oadă de la 21,1 la mie. la 8,7 In mie. ritm mediu anual de 15.4 la sută C i ţinut a industrializării larii. Planul
rea la învătăm inluf general de 8 ani, milioane lei mai mult decit cheltu
In bugetul asigurărilor sociale de urmare a g rijii deosebite pe care pe 1964 prevede investiţii in stimă
precum si la dezvoltarea tnvălămin- ielile preliminate pe anul 1963. Se
stat pe anul 1964, cheltuielile sini partidul 51 guvernul o acordă spo de 900 milioane lei pentru realiza *80*
tului profesional, tehnic si superior. lărgesc acţiunile de combatere si
De asemenea, se măreşte numărul prevenire a bolilor, se creează con înscrise in sumă de 4.771 miliarde ririi continuo a producţiei de metal rea unor noi construcţii siderurgice
—
holăritor
in dezvoltarea
factor
regiunea Hunedoara şi moderni
In
burselor, se extinde acordarea gra Ici, fiind ou 298 milioane lei m-ii
diţii mai bune pentru refacerea să tuturor ramurilor economiei naţio
mari decit in anul 1963. zarea In continuare a procesului
nale — peste 3.5 miliarde lei din a* tehnologic la agregatele existente
B u g e t e l e o r g a n e l o r l o c a l e ceastă sumă au fost destinate pentru Rezultatele obiinute,- măsurile teh
dezvoltarea capacităţilor de produc nice 51 organizatorice luate in vede conduw im
a 1 e t e r i i d e s t a t ţiei la Combinatul siderurgic Hune rea folosirii mai bune a capacităţilor
doara $1 Uzina ,,Victoria*' — Călan de producţie, entuziasmul siderurgiş- Jvdiccfâ -k^ÎMinmui
Proiectul bugetului de stat po Fonduri importante s-au cheltuit, de
curs. Fonduri sporite vor fi puse la Mijloacefle materiale şl băneşti tilor au creat premise ca sarcuule
anul 1964 are prevăzut pentru bu din ccmwiat i
dispoziţia sfaturilor populare pentru asemenea, in scopul lărgirii bazei privind producţia de me'.al pe ntm!
getele locale 14,838 miliarde lei, tu aflate la dispoziţia unităţilor econo de materii prime a industriei side zânifip oidifuite ut guuz IS85
finanţarea acţiunilor agrozoov eteri- 1964 sa fie nu numai îndeplinite, ci
1,438 miliarde lei mai mult decit in mice trebuie utilizate întotdeauna rurgice, îndeosebi în munţii Poiana
nare, a acţiunilor de gospodărire co şi depăşiîe,
anul 1963. cu spirit gospodăresc, pentru a ob Ruscă pentru minereu de fier si Î 11 t e # ! tfte a iu in o i4 U C c e â i> U t
munală — întreţinerea străzilor, J11 activitatea noastră vom pune un
Sfaturile populare manifestă o ţine cu acelaşi volum de mijloace bazinul carbonifer al Văii Jiului, âafikj
zone verzi — a cheltuielilor dc în circulante o producţie sporită. Este accent deosebit pe îndeplinirea rit
preocupare sporită pentru mobiliza pentru cărbune cocsificaIiiI. hm oj2hci*u&rde /uhf§
treţinere şi reparare a drum urilor mică a planului producţiei de tontă,
rea rezervelor dc creştere a venitu Şi altele. necesar ca aprovizionare,i să se e- In anii 1960 —1963 s-an construit de care depinde realizarea pianului
rilor proprii, pentru folosirea cit nwi fectueze in limitele planificate iar p e aft/di 1064.
O bună parte din fondurile desti stocurile supranormalivc să fiu va $i pus in funcţiune obiective impor dc otel şi laminate. Furnahşlii vor
eficientă a mijloacelor materiale şi
nate acţiunilor social-cullnrole, cu tante ale industriei siderurgice, în acorda o mai mare alcnhe îmbunătă
' Financiare. Rezullalc bune au ob ţi lorificate neiniirziaL
prinse în bugetul de stat. se vor Alocaţiile de la buget pentru ac zestrate cu cele mai moderne utilaje ţim continue a procesului tehnolo
nut in special sfaturile populare ale
cheltui prin bugetele locale. !n anul ţiuni social-culturaîe să fie chel şi agregate. Bateriile de cocs nr. 3 gic şi reducerii substanţiale a consu
regiunilor Argeş, Bucureşti, M ara
1964, pentru aceste acţiuni sînt pre şi 4. noua fabrică de aglomerare a mului specific de cocs — element
mureş şi al oraşului Constanta. văzute 8.221 miliarde Ici. cu 607 tuite cit mai chibzuit, nsigurindn-se m,i np ren rilor de fier, furnalul de Important in scăderea preţului de
O contribuţie importantă la crea satisfacerea tot mai deplina a ce
milioane leu mai mult decit în anul rinţelor populaţiei. 1.000 mc,, cele 3 cuploare M artin cost al fontei. Otclarh luptă pentru 0 w O C M iil in u £ w i n o u
rea resurselor bugetare 'ale sfaturi in curs, ceea ce reprezintă 55.4 la rle 400 tone/şarjă, noile luni de la îmbunătăţirea regimului termic al
lor populare aduc întreprinderile Tovarăşi deputaţi,
sută dm totalul cheltuielilor prevă minoare de sîrm.'i, de profile uşoare, cuptoarelor Martin, sp/c a putea ela
şî organizaţiile economice locale, zute in bugetele locale. In conformitate cu legea buqe.Wă, mijlocii si benzi de la Hunedoara; bora un număr sporit de şarje ra
care au obţinui în acest an realizări vă supun spre aprobare contul exe . a r »
Ministerul Finanţelor va sprijini uzina de prcpararc a cărbunelui de pide, înd-reptîndu-şi in acelaşi timp
pozitive în îndeplinirea planului ile cuţiei definitive a bugetului de stat
în continuare comitetele executive la Coroieşli şi altele — dau o înfă ateului către îmbunătăţirea calităţii
producţie şi reducerea preţului de pe anul 1962. ’ jjTV*1 OTAV n ^ ţzi jg n , - \
ale sfaturilor populare pentru exe ţişare nonă peisajului industrial al otelului, sporirea mărcilor şi cantilă- '
cost; întreprinderile industriale au
cutarea bugetelor locale. La venituri, bugetul de stal pe regiunii. constituind un motiv de Iilor de oteluri superioare, necesare i i ’.otN* tJ fo.1"
1 •
depăşit benelicnle nete planificate. anul 1962 a fost Încheiat in sumă de Justificată mîndrie pentru întregul
* industriei constructoare, de maşmi.
Sfaturile populare şt organizaliile
76.300 miliarde lei. iar la cheltuieli popor.
cooperatiste trebuie să manifeste o Pentru Îndeplinirea în bune con In sumă de 73.106 miliarde lei, cu Punerea in funcţiune fl acestor Dezvoltarea producţiei de metal
preocupare si mai marc pentru dez diţii a Ini getnlui de stat pe anul un excedent de 3,194 miliarde lei. capacităţi de producţie şi creşterea pune in fala minerilor sarcina de a i Ş 7 40DCSEAZAruTueOOSÂLADIATlLODM/H£/ C £L£M A Z
voltarea prestărilor dc servicii, în 1984, ministerelor, direcţiilor gene Tovarăşi deputaţi, Indicilor dc utilizare a agregatelor lupta cu şi mai multă hotărîre pen
vederea asigurării multilaterale a rale, comitetelor executive a!c sfa siderurgice au făcut posibil ca in tru realizarea planului şi îmbunătă t î SW C EQ E FEiL ic rr O l PEW TO U P £Z U L TATEL E O B T l/i/j-
nevoilor mereu crescindc ale popu turilor populare şi întreprinderilor Cu fiecare an, prin hărnicia, entu acest an fată de anul 1059 să pro ţirea calităţii minereului de fier şi a
laţiei. le revin sarcini importante ziasmul $i abnegaţia poporului nos ducem mai mult cu 530 000 tone cocs cărbunelui cocsifirabil. De asemenea, £ 7 t e in amim s s u e u p e a z a m s u c c e s e /n a c t i-
In comeTlul local apar mereu noi Toate întreprinderile si organiza lru condus de partid, Republica metalurgic, aproape 500.000 tone fon constructorii vor depune toate efortu _____________
rezerve da creştere a rentabilităţii, ţiile economice trebuie să realizeze Populară Romînâ se ridică pe o tă, circa I milion tone otel. 890,000 rile pentru punerea in funcţiune la
ca urmare a extinderii reţelei dc acumulările băneşti planificate. Pen nouă treaptă a dezvoltării econo tone laminate (mile pline şi 1 600.000 termenele stabilite, sau chiar înainte
desfacere şi a modernizării un ităţi tru aceasla este necesară nu numai mice. sociale şl culturale. Realiză tone semifabricate pentru relnminaro. de aceste termene, a obiectivelor pre
lor. Folosirea raţională a utilajelor îndeplinirea planului de producţie rile in producţie stau la baza înde In dare-a de seamă s-a sublini it văzute in planul dc investiţii.
comerciale, buna păstrare şi ma cu un minim de chelluieli, dar şi plinirii cu succes a sarcinilor finan în mod deosebit necesitatea creşterii In acest an, Ministerul. Industriei
nipulare a m ărfurilor pol influenta îmbunătăţirea continuă a calităţii ciare, acestea constituind la rîndul permanente a productivităţii muncii. Metalurgice si alte organe centrale
In mai mare măsură scăderea chel şi desfacerea la timp a produselor. lor un sprijin in mersul înainte al In această privinţă vreau să arăt de stat au ajutat mai mult întreprin
tuielilor de circulaţie. Fondurile rlo investiţii să fie lo- economiei. Avem convingerea că unele din rezultatele deosebit dc derile siderurgice din regiunea
In bugetele locale pe anul 1964, losite în toate cazurile cu cca mai oamenii muncii rle la oraşe şi sate. Hunedoara în rezolvarea unor
cheltuielile pentru finanţarea acţiu mare eficientă, să se asigure pune sirius uniţi în jurul partidului şi al frumoase obţinute rle minerii din ba probleme tehnice, în aprovizionarea
zinul carbonifer al V ăii Jiului. Pu-
nilor economice sînt prevăzute în rea în funcţiune la termen a noilor guvernului noslru. vor dezvolta suc uînd in centrul preocupărilor lor cu unele utilaje si materiale si In
Mimă de 3,172 miliarde lei. cu o obiective, să se realizeze producţia cesele obţinute, traducînd în viaţă extinderea mecanizării la tăierea si întărirea conducerii întreprinderilor
creştere de 472 milioane lei laţă de <i acumulările la nivelul prevăzut prevederile planului economic si ale transportul rărbunelui, introducerea cu cadre cu experienţa Fslc necesar
cheltuielile preliminate pe anul in in proiecte. bugetului dc stat pe anul 1904. ca si in vuitor organele centrale de
de noi metode avansate de lurru,
stat să acorde toată atontia rezolvă
ei au reuşit să obţină in 1963 o
rii operative a problemelor ce se r i
creştere a productivităţii muncii în dică în aceste unităţi Va trebui ca
Rspoirfu) comisiei eeonomico-fanânciare unităţi naturale de 35 6 la sută fală M inisterul Industriei Metalurgice şi
de 1950. Este semnificativ faptul ră
din sporul da producţie de 1.480.000 M inisterul Industriei Construcţiilor de A CÂIQUPQS mSEGUL SĂU
prezentat de deputatul Marin Rădoi tone cărbune brut, realizat între anii Maşini să asigure livrarea la terme
1 950— 1963, 1.400.000 tone, adică nele prevăzute în gralice a u tila je COL£CW â£M M C/ŞHumZÂ
însoţită de grija pentru îmbunătăţi
Comisia economlco-financiară a irigări, creşterea producţiei de ce-
rea permanentă a calităţii produselor. 94,5 la sută, s-a realizat pe scama lor şi construcţiilor metalice necesa W fC £S £S m /T £ ÎN BĂTÂUA
M orii Adunări Naţionale, analizind re-jlo, dezvoltarea sectorului zoo te li
proiectul de buget pe anul 1964, con nie. extinderea plantaţiilor de vii In legătură cu cheltuielile bugeta creşterii produci ivi lăţii muncii. re terminării şi punerii la timp in p£n t p u m m / m sA m -
stată că el a fost elaborat in strin- Si livezi ele. re, comisia economico-financiaro In acest an colectivele de mun funcţiune a cuptoarelor M artin pre
să concordanţa cu indicatorii pia In proiectul dc buget sînt prevă menţionează că în anul 1063, dato citori, ingineri şi tehnicieni din în văzute în planul pp anul 1964, de ca INTEDF TEOMFNA
rită măsurilor luate s-a asigurat o u-
nului de dezvoltare a economiei rw- zute importante londuti şi pentru tilrzare mai eficientă a mijloacelor treprinderile siderurgice au acordat ro depinde în mare măsură realiza m QE PI AN PE ANUL /964
lionale. celelalte ramuri ale economici na materiale şi băneşti.
Proieclul de buget prevede pen ţionale, construcţii, transporturi, co o deosebită atentic folosirii cît mai rea sporului la producţia de otel în
Pentru sporirea continuă a elicien-
tru anul v iilo r la venituri suma de merţ. tei fondurilor de investiţii este nece depline a capacităţilor de producţie. anul viitor.
92.132 miliarde ici, iar la cheltuieli Proiectul de buget reflectă preo Prin îmbunătăţirea procesului ten- Oamenii muncii sînt conştienţi că
suma de 91,232 miliarde lei şi un ex cuparea permanentă a partidului si sar să se urmărească îndeaproape nologic, extinderea mecanizării şl îmbunătăţirea nivelului lor de trai
respectarea
termenelor dc dare în
cedent bugetar ue 900 milioane Ici. guvernului pentru ridicarea nivelului ridicarea nivelului lor de calificare, depinde dc rezultatele numen depuse.
V en iturile bugetare vor fi in anul de trai material şi cultural at oame funcţiune a noilor capacităţi, precum \ v Q q , Ol A J T K ^
fi
1964 cu 10,122 miliarde lei mai mari nilor muncii. In anul 1904 vor creşte sl realizarea intr-un termen cit mai furnalişlii din Calau au realizat in La fel ca şi in celelalte regiuni ale \ A N U L / rk x A r
decit realizările preliminate pe anul în continuare veniturile băneşti ale scurt a indicatorilor tchnîco-ccono- anul 1063 o creştere a indicilor de tării, minerii, siderurgişlii şi cons
mici prevăzuţi în proiecte.
1963. Creşterea veniturilor bugetare populaţiei, iar volumul desfacerilor utilizare dc aproape 57 la 6iilâ fa-tă tructorii dm regiunea Hunedoara dez
Perfecţionarea proceselor do pro
are la bază sporirea producţiei şi a dc mărfuri prin comerţul socialist vd ducţie şi îmbunătăţirea aprovizionării do anul 1059. De asemenea, olcLirii bat In aceste zile cu însufleţire c iln -
productivităţii munca in industrie li cu 9,6 ia sută mai mare decit in şi desfacerii creează întreprinderilor din Hunedoara au sporit indicii de le de plan pe amil 1964. Cu acest pri- 1 ■ '■ / / /
şi economiile obţinute din reducerea anul 1963. Construcţiile dc locuinţe condiţii pentru folosirea tot mai bună Y /y // 7 a i K f tîlF K ^HîTTTîT
1 kt |i,i ”* * * t.uy.iK iii»
preţului de cost şi a cheltuielilor de vor continua înlr-un ritm $i mai sus a mijloacelor circulante, pentru e vi utilizare a cuptoarelor Martin cu 38 lej, colectivele de muncitori din toa V // 1 A ' Miîii i- ' piM IP h
circulaţie, aşa cum se prevede in ţinut decit pină acum. eonslrumdu se tarea form ării dc imobilizări in la sută. ceea ce constituie o garan te întreprinderile îşi manifestă hotâ-
planul de stat pe anul 1964. în amil vuitor un număr de 54 Ooj ţie ca sarcina dc 40 la sulă stabi rîrea de a lupta cu entuziasm pen w y jn p W n u M i
Dezvoltarea forţelor dc producţie apartamente, din fondurile centrali stocuri supranormalivc. lită pentru anul 1965 va fi nu numai tru înfăptuirea sarcinilor stabilite de L i a
In acliunea dc mobilizare cît mai
şt sporirea eficientei economice in zate a’e stalului. completa a rezervelor existente îri partid
toate sectoarele de activitate duc la In ridicarea sistematică a nivelu economie şi de utilizare cu mult simt îndeplinită ci şi depăşită. I p E lin TA COLECTIVELE PE MUNOTOSH A ! În t r e - ]
creşterea continuă a acumulărilor lui de trai al oamenilor muncii, o gospodăresc a mijloacelor materiale Concomitent cu rezultatele bune Păşim în noul an cu convingerea ne I PtilNDFMlLCO.tNSTlTUTIILOD POQCANIZÂŢHLO& DE M ASĂ,
băneşti, la întărirea permanenta a fi v mare importantă o au fondurile des şi băneşti puse la dispoziţia între obiinute în creşterea indicilor de strămutată că sub conducerea parti ţ CARE AU CO/OTDIQUIT LA DEPÂŞ/DEA SAQC/NH OP DE PRE- | i
nanţelor tării. tinate acţiunilor social-culluraic. In utilizare, s-a imbu nălăt it mult caU- dului vom oblinc r.01 victorii în lupta * OARE A M E U LE IO D VECHI Ş i LE UREAZĂ MO/ SUCCESE /M \
fiecare an de la bugetul de stat se prinderilor, instituţiilor şi organiza I
Pe baza creşterii însemnate a acu ţiilor economice, sarcini importante lalea oloiului. Otelurile speciale - - pentru desăvârşirea construcţiei so VUTOD.
alocă fonduri însemnate pentru in-
mulărilor. stalul noitru alocă fonduri revin organelor dc control financiar cialiste, pentru înflorirea continuă a
vă'ămînf, ştiinţă şi cultură, ocroti a căror producţie s-a dublat în u l
tot mai mari pentru înfăptuirea mă şi bancar. Fo'osind plrglna controlu
rea sănătăţii, asigurările sociale şi timii doi ani — se ridică la nivelul scumpei noastre patrii, pentru întă
reţului program dc desăvirşire a con lui prin leu cic trebuie să intensi
prevederile sociale. Este grăitor fop- celor similare de pe piaţa mondială rirea păcii în lumea îulrcagă.
strucţiei socialismului, trasat de Con fice sprijinul acordat unităţilor eco
tul că alocaţiile bugetare prevăzute Convins fiind dc faptul că proice-
gresul al 111 tea al P M R. In proiec nomice. să urmărească cheltuirea cu Aceste rezultate sini rodul a ctivi
în anul 1964 pentru acţiunile soci.il-
tul de buget pe anul 1964, peste 64 eficientă sporită a fiecărei sume alo tăţii creatoare, plină de avint Şi ab tul bugetului dc stat pe 1964, prezen CONDUCEREA ÎNTREPRINDERII
culturate în sumă de 20,635 miliarde
la sută din loialul cheltuielilor sînt tat sesiunii noastre, asigură m ijloa
Ici. sînt mai mari decit volumul în cate dc la bugetul statului. negaţie desfăşurată de sidernrgişli, DE CULTURA Şl FERMENTAREA
destinate finanţării economiei na
tregului buget pe anul 1950. Tovarăşi deputaţi, de mineri şi constructori pentru o cele financiare necesare dezvoltării
ţionale. In cadrul acestor cheltu TUTUNULUI D IN OCNA MUREŞ,
O a ten tiu deosebită acordă statul Din analiza prevederilor proiectu în continuare a economiei naţionale
ieli, locul principal îl ocupă m ijloa da viată ho tăririlor partidului
nostru democrat-popular creşterii şi lui dc buget pe anul 1964 făcută dc
cele alocate de ta buget pentru fi Realizările obiinute în dezvoltarea şi ridicării nivelului de trai material REGIUNEA CLUJ,
educării copiilor. Astfel, în bugetul Comisia ecoromico-Imanciară reiese
nanţarea investiţiilor, care in anut economici, în sporirea productivităţii şi cultural al oamenilor muncii, îl voi
pe anul 1964 s-a prevăzut pentru alo că sini asigurate resursele financia felicită cu prilejul anului nou,
1964 sînt prevăzute cu suma dc vota cu toată încrederea
caţia de stat pentru capii, institu re necesare realizării sarcinilor din muncii şi creşterea acumulărilor so consiliile dc conducere ale gospo
25,655 miliarde lei. Această sumă, im-
ţiile preşcolare de copii, casc de planul de dezvoltare a economiei na dăriilor agricole colective d in :
nreună cu mijloacele proprii ale în
naşteri, crcşe, colonii snnaloriule, ţionale pe anul viitor. Frata, raionul Turda, Nojlac, Fărâu,
treprinderilor provenite din am orti
o sumă dc circa 3,21)0 miliarde lei. Tulind seama de aceasta. Comisia raionul Aiud, Girbova, raionul Sebeş,
zări. mobilizarea resurselor interne
Prin perfecţionarea continuă a propune aprobarea proiectului de bu Balomir, raionul Orâştie, Bl â; oi şl
ele., asigură finanţarea întregului
proceselor dc produc'ic, m ob ili get de către Marca Adunare N a ţio Ccargăul Mare, raionul Tîrnâveni,
pitin de investiţii pe anul următor, pentru rezultatele obţinute In anul
'-are se n d iră la suma totală da zarea şi valorificarea mai in nala. 1963 la cultura tutunului şi le do
-8 600 miliarde lei. tensă a rezervelor existente in De asemenea, pe baza examinării
economic, prin sporirea preocupării execuţiei definitive a bugetului de reşte să obţină şl in anul 1001 ve
Comisia economico-fmanciară con nituri băneşti importante din cul
sideră drept foarte important faptul pentru creşterea rentabilii Jiu in ţoa stat pe amil 1962, Comisia economi-
le întreprinderile se va asigura în tura tutunului.
ră cheltuielile pentru Investiţii sini co-financiarâ a M an i Adunări Naţ;o.
continuare creşterea însemnata a a- nule propune să se aprobe contul ge De asemenea, felicită consiliile do
destinate in primul rînd dezvoltării
cum ulănlor şi a veniturilor bugetare. conducere ale G.A.C, care contrac
in ritm susţinui a bazei letmico-m.i- neral de execuţie a acestui buget la
Realizarea in bune condiţii a prev e
tcriale a tării şi îndeosebi a ramu venituri in sumă de 76.301) miliarde tează suprafeţe convenabile pentru
derilor din proiectul de buget necesită lei. iar ta cheltuieli suma de 73.106
rilor hoiăriloare ale industriei : e* cultivarea dc tutun pe anul 19C4.
punerea cu consecventă in aplicare miliarde lei. cu un excedent de 3,194
nrrene electrică, siderurgie, construc
a măsurilor lelmico-organizalorr.c miliarde Ici.
ţii de maşini, clrimte. Pe baza reali
zărilor obţinute în aceste ramuri are menite să ducă la creşterea şi mai Realizările obiinute în îndeplinirea
rapidă a productivităţii muncii.
toc progresul tehnic continuu în în planului si bugetului dc stat pe anul
Datorită faptului că in majoritatea
treaga economie. 1963, entuziasmul $i abnegaţia cu ca
ramurilor ponderea principală iu re oamenii muncii luptă pentru tra
Însemnate sume sînt prevăzute
structura preţului de cost o au chel ducerea în viată a politicii partidu
pentru investiţii in agricultură, c.vc
tuielile pentru materiale, este nctr- lui constituie garantul dezvoltăm po
vor fi folosite în anul viitor pentru
car să se acorde şi în viilor o a'cn- o linie mereu ascendenta a întregii
asigurarea traducerii în viaţă a ma
tie deosebită bunei gospodăriri a ma- noastre economii naţionale, a obţine
surilor iniţiale de către partid şi gu
l e r iil x prime şi materialelor, respec rii ele noi si importante succese in
vern privind mecanizarea agncultu tării consumurilor specifice plantlica- desăvârşirea construcţiei socialiste In
rlL efectuarea unor noi lucrări de te. Această preocupare trebuie să fie patria noastră.